REFERAT

CRIMINOLOGIE

Coordonator științific,
Lect.univ.dr. Gabriel Tănăsescu

Student,
POPESCU MARINA-MIHAELA

2023
 VIOLENȚA CONJUGALĂ

Se numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc
între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul
verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi
atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând sa
presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a
descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Conform Legii 217/2003
violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un
membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă
fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.

Definiţiile date violenţei asupra femeii sunt numeroase ,fiecare cercetător sau
specialist în domeniu poate să dea o definiţie în felul său, dar toate exprimă practic acelaşi
gand doar că sunt formulate altfel. Unii specialişti cercetători în domeniu definesc violenţa
domestică ca o ameninţare sau producerea unui atac fizic sau sexual în trecutul sau prezentul
conveţuirii cu partenerul. Într-o altă formulare acest fenomen poate fi definit ca orice
comportament fizic sexual sau emoţional abuziv între membrii familiei, persoanele în relaţii
de tip familial sau relaţii amoroase.

Creşterea violenţei îndreptată asupra femeii reprezintă una dintre problemele sociale
cele mai dramatice cu care se confruntă societăţile contemporane. Deşi este dificil de estimat
numărul femeilor care sunt maltratate chiar de către soţul lor datorită dorinţei de a domina şi
de a menţine controlul. Mai mult majoritatea partenerilor recurg la diferite agresiuni
considerând pedepsele fizice ca un mijloc de disciplinare. Violenţa domestică a fost
considerată multă vreme un fenomen normal şi ascuns în societatea tradiţională pentru că
bărbaţii aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei în deosebi asupra
femeii.

Subordonarea femeii faţă de bărbat a avut loc odată cu evoluţia diviziunii muncii cu
apariţia proprietăţii private şi a claselor opuse prin însăşi poziţia lor faţă de proprietatea
privată.

Violenta intra-familiala reprezinta o conduita comportamentala devianta, o patologie

relationala cu implicatii psiho-biologice, socio-juridice, economice, devenind o problema de
maxima importanta pentru societatea actuala. In ultimii ani, numeroase organizatii
nonguvernamentale, fundatii, asociatii, coalitii au desfasurat actiuni cu scopul de a intari
capacitatea de interventie a institutiilor publice abilitate sa rezolve aceste cazuri, s-au
desfasurat campanii de constientizare si informare asupra fenomenului, s-au capacitat resurse
locale in ideea de a oferi servicii sociale victimelor violentei domestice.

Violența în familie este destul de răspândită în țara noastră și cu atât mai importantă
devine nevoia de educație, de protecție acordată persoanelor vulnerabile, de schimbare și
ieșire din neputință sau nepăsare. Copiii sunt grav afectați in urma acestor violente, iar trauma
devine o moștenire de familie.

Problema violentei in familie a atins cote alarmante, majoritatea evenimentelor de

acest fel fiind inregistrate in familiile sarace, dar fara sa fie excluse radical din familiie
instarite de intelectuali.

Cauzele violente sunt variate cum ar fi: saracia, conflicte conjugale, infidelitea sotiei,
consumul de alcool sau tulburari psihice ale barbatului.O alta cauza poate fi si faptul ca inca
se perpetueaza mentalitatea traditionala cu privire la statutul superior al barbatului si
legitimitatea folosirii violentei, in baza superioritatii sale (aceste modele sunt frecvente in
mediile rurale).Tot o cauza importanta este si procesul de dezorganizare sociala.

Exista mai multe tipuri de violenta in familie: violenta fizica, sexuala, psihica, sociala,
economica, violenta asupra copilului.

Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice definește violența

în familie precum „orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică,
sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul
familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri,
indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.

România ocupă un loc fruntaș în Uniune Europeană în ceea ce privește violența

domestică: la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută, iar 3 din 10 femei au fost agresate
fizic sau psihic începând cu vârsta de 15 ani.

Violența domestică cunoaște mai multe forme ce se pot manifesta într-un mod izolat
sau combinate. Aceste agresiuni pot fi realizate în mod efectiv sau sub formă de amenințări, în
contextul vieții în comun sau între persoane ce trăiesc separate. Se pot distinge mai multe
tipuri de violențe:

Violența fizică

Se referă la vătămări corporale care pot ajunge până la omor: lovituri cu sau fără obiect,
îmbrânceala, plesnirea, trasul de păr, arsuri, mușcături, ștrangulări, izbirea de pereți și mobilă,
folosirea armelor, distrugerea de bunuri ale victimei, etc. Aceasta este forma de violență cea
mai evidentă și de cele mai multe ori combinată cu alte forme de violență în familie.

Violența sexuală

Înglobează practicile sexuale nonconsensuale, atingeri neplăcure, înjurii sau viol, față de
adulții din familie sau față de copii.

Violența psihică

Cuprinde amenințări grave, urlete, batjocoriri, constrângeri, privare de libertate,

hărțuirea, șantaj emoțional, forme de violență ce nu par a fi o amenințare imediată, dar
acumularea lor devine act de violența în familie. Alte exemple pot fi umilirea,
ridiculizarea, utilizarea copiilor ca mijloc de presiune, învinovățirea, intimidarea, insulta.

Violența socială

Reprezintă restricțiile impuse asupra vieții sociale de o persoană precum punerea sub tutelă,
interdicția sau controlul strict al contactelor cu familia sau prieteni. Acest lucru duce la
izolarea victimei, fără posibilitatea suportului social ce ar putea ajuta în ieșirea din situațiile
de violență.

Violența economică

Reprezintă interdicția de a lucra, de a avea un salariu, limitarea accesului victimei la

bani, lucruri personale, hrană, mijloace de transport, telefon, etc., astfel încât doar abuzatorul
să poată decide asupra resurselor financiare. Alături de violența socială și aceasta este tot o
formă de violență psihică, cu scopul de a controla victima și de a-i restrânge liberul arbitru.
Interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de
mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate,
actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda,
folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor
comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul
sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar

Violența spirituală

Se manifestă prin limitarea accesului la necesitățile moral-spirituale, prin interzicerea

dreptului de a vorbi limba maternă sau obligarea la practici religioase inacceptabile.

Violența cibernetică

Reprezintă cel mai nou tip de violență domestică recunoscută de legislația română (legea
106/2020). Este o hărțuire online cu scopul de a controla, speria și umili victima prin
urmărirea și interceptarea diferitelor dispozitive de comunicații de către abuzator, fără acordul
acesteia.

Violența în familie nu este neapărat cauzată de o persoană cu probleme psihice, în

majoritatea cazurilor fiind o persoană conștientă de actele pe care le comite și este în totalitate
responsabilă.

Acesta are o stimă de sine scăzută, se simte neajutorată și utilizează violența în familie pentru
a obține sentimentul de putere.

Violența în familie înseamnă și comportamente de control și verificare a celuilalt:

toate semnele independenței victimei îi amenință supremația agresorului. Acesta are așteptări
nerealiste, iar incapacitatea partenerului de a îndeplini dorințele este interpretată ca un refuz.

Abuzatorul dezvoltă o strategie pentru a atrage victima în capcana sa. Se observă mai
multe etape pe care acesta le parcurge pentru a-și atinge scopul:

1. Izolează încet-încet victima de anturajul său (familie, prieteni, colegi, vecini) pentru a
evita prezența unui martor la violența în familie.
2. Este imprevizibil, alternând în permanență perioade de acalmie cu perioade de
violență (psihologică, sexuală, fizică, economică și administrativă).
 3. Instaurează și întreține un climat de frică și de dominație.
4. Pune responsabilitatea pe umerii victimei sale și o învinovățește, lăsând-o să creadă că
ea este responsabilă pentru violența în familie.
5. Impune tăcerea amenințând victima cu represalii asupra copiilor sau apropiaților dacă
vorbește.
6. Autorul violenței în familie este un manipulator care se prezintă ca victimă a victimei
sale. În exterior poate fi privit ca fiind cel mai bun vecin, fiu, părinte, coleg.
7. În același timp agresorul este expert în a instiga membrii familiei unii împotriva
celorlalți prin bârfe sau prin revelarea de „secrete” false.
Se spune că adulții ajunși abuzatori au fost copiii cei mai abuzați. La baza unor astfel de
comportamente stă, de regulă, trauma, dar aceasta nu servește niciodată drept „justificare” sau
îndreptățire pentru un astfel de comportament.

Daca intr-o familie se manifestă violența, aceasta devine focar de răspândire a

violenței, copilul devenit adult va perpeptua acest model. Unul dintre efectele majore ale
violenței asupra copiilor este riscul ca aceștia să devină la rândul lor abuzatori.

perioadele de împăcare se scurtează progresiv.

Pe termen lung, ciclul violenței are un efect devastator asupra victimei pentru că se
produce în manieră continuă. De fiecare dată când ciclul reîncepe, victima pierde din resurse:
își pune la îndoială gândirea, se îndoiește de percepția sa, pierde stima de sine, se îndoiește de
tot ceea ce o înconjoară, încearcă să prevină accesele de furie și trăiește într-un climat
constant de teroare.

Violența conjugală are multiple urmări care nu sunt neapărat legate de rănile fizice.
Persoanele abuzate repetat experimentează frica, rușinea, tristețea, neputința. Sunt afectate
diferite elemente ale vieții și pot apărea simultan efecte precum:

 Tulburările anxioase și depresive,

 Stres post-traumatic complex
 Tulburări de somn
 Pierdere de memorie
 Probleme de concentrare
 Dureri cronice și boli de somatizare
  Precaritate financiară
 Probleme legate de dependență
 Idei suicidare
Pe lângă infracţiunile specifice prevăzute de Codul Penal, respectiv bigamie, adulter,
abandon în familie, din păcate, violenţa şi-a făcut loc în sânul familiei generând infracţiuni de
omucidere, lovituri cauzatoare de moarte, vătămări corporale grave, violuri urmate de decesul
victimei, pruncucideri, rele tratamente aplicate minorului şi incest.
Nici copiii nu sunt scutiți în cazul violenței conjugale. Chiar dacă nu este îndreptată direct
spre ei violența în familie, sub diferitele ei forme, majoritatea dintre ei sunt martori ai
acesteia. Deși maltratarea copilului este condamnabilă indiferent de forma ei, studiile arată că
acești copii martori sunt mult mai afectați pe termen lung decât copiii care sunt abuzați în
mod direct. Consecințele în ambele cazuri sunt grave pentru micuți. Astfel, efectele violenței
asupra copiilor pot apărea la orice vârstă:

 Crize de plâns sau de furie

 Boli datorate somatizării
 Coșmaruri
 Comportamente violente (mușcături, lovituri, îmbrânceli, distrugere de jucării)
 Întârziere de creștere
 Pierdere sau luare în greutate
 Simptome de anxietate sau de depresie sau sindrom de stres post-traumatic
 Absenteism scolar (în adolescență)
 Probleme de delincvență (în adolescență)
 Reproducerea violenței (în adolescență sau la vârstă matură)
 Autoagresivitate și tendințe suicidare
 Dezvoltarea de tulburări de personalitate (ex. borderline, antisocial, dependent)

Copiii care cresc într-o familie violentă le sunt neglijate nevoile de bază. Stresul,
trauma și abuzul ce apar la vârsta fragedă pot altera atât structura cât și funcționarea creierului
prin schimbarea compoziției chimice a acestuia. Dezvoltarea anormală a emisferei stângi a
creierului este legată de probleme de memorie și instalarea depresiei, în timp ce leziuni la
nivelul lobului temporal și peduncului cerebral afectează limbajul și centrul de procesare al
emoțiilor.
 Fiecare tip de civilizaţie selecţionează un anumit tip de comportament normativ
acceptat ca „tratarea bună a copilului”, dincolo de care începe, însă, maltratarea, respectiv
comportamentul abuziv. Noţiunea de maltratare reprezintă în general o acţiune deliberată,
care face rău copilului, afectându-i sănătatea fizică şi psihică.

Se consideră că maltratarea ca fenomen apare în momentul în care părinţii sau

educatorii le aplică copiilor tratamente dăunătoare, putându-le provoca lezări organice sau
tulburări psihice. Variaţiile abuzului se înscriu pe o gamă largă de intensităţi, de la maltratarea
lejeră, simpla neglijare( indiferenţă fată de nevoile fundamentale ale copilului şi faţă de
îngrijire), ori diferite forme ale abuzului emoţional( injurii, ironie, umilire, exigenţe sau
constrângeri nerealiste, violenţă verbală), până la formele de abuz fizic( bătaie, schingiuire,
exploatare prin supunere la munci nepotrivite cu vârsta), şi abuzul sexual. Părinţii care îşi
maltratează copiii sunt în majoritatea cazurilor persoane vulnerabile, cu o serie de probleme
psihologice şi educaţionale pe care sunt incapabili să le rezolve singuri.

In cazul in care victimele nu pot iesi singure din situatiile critice, se apeleaza la lege.
Se depun plangeri, iar in cazurile de violenta fizica se aduce ca dovada un certificat medico-
legal. De curand, legea privind combaterea violentei in familie s-a modificat in Romania,
permitand evacuarea sotilor batausi din casa.
Bibliografie:

https://olt.politiaromana.ro/files/userfiles/IPJ_OLT/Prevenire/violenta_in_familie.pdf

https://www.academia.edu/23629999/Referat_violenta_domestica

https://biblioteca.regielive.ro/referate/filosofie/violenta-domestica-188022.html

https://ro.scribd.com/document/614385008/Referat-Criminalistica-Violenta-in-Familie

https://ro.scribd.com/document/225080787/Violenta-domestica-referat

https://smartliving.ro/violenta-in-familie-ghid-pentru-victime-efecte-asupra-copiilor-unde-
ceri-ajutor/