ROMANIA
INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN BACAU
POLITIA MUNICIPIULUI BACAU
SECTIA 1 POLITIE BACAU

LUCRARE DE
SPECIALITATE

VIOLENTA DOMESTICA

Agent principal de politie: Covrig Ion-Bogdan

 CUPRINS
I. Introducere

II. Analiza calitativa (factori, consecinte)

II.1 Violenta verbala

II.2 Violenta psihologica

II.3 Violenta fizica

II.4 Violenta sociala

II.5 Violenta economica

II.6 Violenta sexuala

II.7 Violenta spirituala

II.8 Violenta cibernetica

III. Politia
Capitolul I Introducere
 Definitia violentei domestice

Violenta domestica, in sens generic, inseamnca utilizarea fortei si a

constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii
vointei asupra altora. Juridic vorbind, violenta inseamna folosirea fortei fizice
sau a altor mijloace persuasive pentru a aduce prejudicii unor bunuri sau o
vatamare a integritatii unei persoane, iar in acest sens, violenta are un caracter
premeditat.

Conform Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice,

violenta domestica înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență

fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care

se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și
între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit
împreună cu victima. De prevederile legii beneficiaza si persoanele care au
stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti (concubinii) sau dintre parinti si
copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Pana in anul 2002, in Romania, nu
exista in cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. In Codul
penal, nu erau prevazute articole prin care violenta in familie sa fie incriminata
sau pedepsita, fiind prevazute articole prin care se pedepseau actele de violenta
in general. Din noiembrie 2002, au fost facute modificari in Codul penal, actele
de violenta domestica fiind pedepsite.

Totodata pana in anul 2002 toate prevederile împotriva violentei

domestice erau incluse in codul penal fiind reglementate de legea nr. 61/1991,
privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a
ordinii şi liniştii publice. In Codul Penal roman nu exista nici o prevedere legala
cu privire la violența in familie sau violența asupra femeii. Astfel, nu exista nici
o definiţie legala a violentei domestice
 Violenta domestica este o problema foarte serioasa, chiar grava, daca
avem in vedere faptul ca nimeni nu are dreptul sa abuzeze fizic, sexual sau
emotional de ceilalti. Violenta domestica este un fenomen social deosebit de
grav, ce a luat amploare in Romania, un fenomen cu profunde conotatii sociale,
morale, psihologice, economice, si care nu afecteaza doar cei doi parteneri de
viata, ci mai ales copii, expusi riscului de a internaliza o serie de comportamente
negative si de a perpetua violenta ca mod de relationare.

Cu toate că nu există nici un tipar pentru victimele violenţei domestice,

relaţiile abuzive au caracteristici similare. In majoritatea cazurilor partenerul
pretinde putere şi control absolut asupra celeilalte persoane.In unele cazuri
abuzul nu este uşor de identificat. O relaţie abuziva poate avea un început
extrem de subtil. Agresorul poate arunca întâmplător remarci nepotrivite sau
poate manifesta o gelozie absurda, lipsita de motivaţie. Gradual, formele abuzive
îşi măresc apariţia şi intensitatea. Este extrem de important să ştim că aceste
abuzuri nu apar subit, peste noapte, ele implica un proces treptat care urmăreşte
dezintegrarea persoanei agresate.
Violenţa domestică devine parte a unui ciclu dificil de întrerupt. De
obicei, de fiecare data când se întâmpla abuzul, posibilitatea de evadare se
scurtează. Ieşirea din acest tipar al violentei se desfăşoară destul de dificil, mai
ales dacă victimă este singura şi nu primeşte sprijin din partea nimănui.

Scopul legii este acela de a ocroti victimele violenţei în familie, fără a

face discriminare între acestea, având ca reper Recomandarea nr. 5/2002 a
Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care "Recomandă statelor
membre să adopte o legislaţie de combatere a violenţei ce apare în familie sau în
mediul domestic, incluzând printre altele agresiunea fizică şi mentală, abuzul
emoţional şi psihologic între soţi, parteneri stabili sau ocazionali şi coabitanţi”.

Legea nr. 217/2003 aduce cu sine o serie de noutăţi de ordin instituţional

şi educaţional, şi anume recunoaşterea şi a altor forme de violenţă în afara celei
fizice, şi anume: verbală, psihologică, sexuală, economică, socială, spirituală,
cibernetică.

În nicio formă și în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiția și

onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de
violență definite în prezenta lege.

Capitolul II Analiza calitativa (factori, consecinte)

Potrivit Legii 217/2003, exista opt tipuri de violenta domestica care se
manifesta sub urmatoarele forme:
Violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum
utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare
Violenţa psihologică – o persoana urmăreşte sa submineze personalitatea
altei persoane, iar modul de realizare merge de la critici, insulte ce dau naştere
unor sentimente de inferioritate pana la manipulare. Violența psihologică constă
în agresiuni verbale, intimidare, batjocoră, umilire;
Violenţa fizică – o persoana încearcă sa producă suferinţa unei alte
persoane, modalitate ce nu exclude împuşcarea, înjunghierea, împinsul,
vătămarea prin folosirea unor obiecte contondente, a pumnilor, picioarelor,
pălmuirea;
Violenţa socială, reprezentând o formă de violenţă psihologică pasivă,
care constă în controlarea victimei, izolarea acesteia de familie sau prieteni,
monitorizarea activităţii lui sau ei, rezultând întreruperea sau insuficienta
relaţiilor sociale, precum şi în restrângerea accesului la informaţie;
Violenţa economică, o altă formă de violenţă psihologică pasivă, care
presupunere oprirea accesului victimei la bani sau la alte mijloace economice. In
cazul abuzului economic, agresorul aduce victimă intr-o poziţie financiara
dependenta.
Violenţa sexuală, adică forţarea victimei la activitate sexuală nedorită.
 Violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii
necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a
aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice,
lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de
a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și
practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect
similar sau cu repercusiuni similare;
Violența cibernetică - hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe
bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de
informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor
și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației
și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile
inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se
pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-
mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere
victima.
Majoritatea cazurilor de violența împotriva victimelor se prezintă ca o
combinaţie de violența fizică, psihologică şi sexuală, susţinuta de o violența de
origine relaţionala (socială) şi incluzând uneori o violența economică şi morală.
2.1 Violenta verbala

Violența verbală reprezinte jigniri, insulte sau un limbaj denigrator față de

victimă. Nimeni nu are dreptul să te jignească sau să îți vorbească urât, cu atât
mai puțin cel care ar trebui să te protejeze și să te iubească.

In urma jignirilor, insultelor victima poate intra în depresie, nu mai are

demnitate, începe să nu mai fie prezentă în viața de familie, nu mai comunică și
se retrage.  
Victima trebuie în primul rând să știe că jignirile, insultele și limbajul
denigrator reprezintă o formă de violență domestică. Dacă nu poate părăsi
relația,  victima trebuie să caute consiliere specializată și sprijinul celor
apropiați. 

2.2 Violenta psihologica

Violența psihologică este strâns legata de formele violentei verbale,
înjurăturile, ameninţările repetate cu despărţirea, de violența fizică, bătaia si, in
cel mai sumbru caz, moartea.

„Violenţa psihologică se manifestă prin ridiculizare, intimidare, luare in

batjocoră a sistemului de convingeri culturale sau religioase ale victimei, şantaj,
ameninţarea că îi va lua copii, că o va interna sau o va ucide, distrugerea
patrimoniului familial, manifestarea unui comportament posesiv, de control
exagerat asupra timpului, vorbelor şi actelor victimei, negarea dreptului acesteia
de a avea prieteni ori contacte sociale, aplicarea unor interogatorii permanente”1.

Cercetarea Naţională privind Violenţa Domestică, studiind violenţa

psihologică are în vedere: insulte sau înjurături frecvente, ameninţări repetate cu
bătaia, ameninţări cu moartea. Conform aceleiaşi cercetări, dintre persoanele
care au suportat acest tip de violenţă, doar 29% au trebuit să facă faţă la o
singură formă din cele de mai sus, 28% la două forme, in timp ce restul de 43%
au fost abuzaţi psihologic sub multiple forme. Violenţa psihologică nu apare
izolat ci aproape întotdeauna completată de abuzuri fizice, sociale sau
economice.
Violenţa psihologică nu este determinată de o singură cauză, ci
reprezintă un efect de interacţiune într-o serie întreagă de factori. Factorii
semnificativi ai violenţei psihologice împotriva femeii sunt: alcoolismul,
sărăcia, socializarea într-un mediu familial marcat de violenţă, distribuţia
asimetrică a puterii în gospodărie. Violenţa psihologică este determinată
şi de o serie de factori mai puţini semnificativi: vârsta, educaţie, şomajul,
supraaglomerarea locuinţei, mediul de rezidenţa.

1
Radulescu,Sorin,”Sociologia Violenţei(intra) familiale-victime şi agresori în familie”,Editura
LuminaLex,Bucureşti,2001,pagina 30
 Dintre efectele violenţei domestice cele ale violenţei psihologice
se referă la sănătate, stare de spirit, stima de sine a victimei, nivelul de
informare precum şi stabilitatea familială şi relaţiile de familie.

2.3 Violenta fizica

Violența fizică însumează toate actele fizice care se produc cu
intenţia de a răni sau de a face rău unei persoane.

„Forma fizică a violenţei domestice constă în ghiontiri, îmbrânceli,

palme, pumni, lovituri cu picioarele, ştrangulare, lovituri cu diverse
obiecte, fracturi, alungarea din cămin, abandon şi crimă”2.

Conform Cercetării Naţionale privind Violenţa Domestică dintre

victimele violenţei fizice aproape toate (93%) au fost pălmuite, lovite cu
piciorul şi o jumătate au fost trântite de perete sau podea; în 16% din
totalul cazurilor de violenţa fizică victimă a fost rănită cu un cuţit sau cu
un alt obiect.

În ceea ce priveşte incidenţa violenţei fizice, 6,8% din populaţia

adultă a ţării raportează violenţa fizică în familie, ea fiind răspândită fără
deosebire în mediul urban şi în cel rural, precum şi în toate regiunile
ţării. Violenţa fizică este aproape de patru ori mai frecventă la femei
(10,5%) decât la bărbaţi (2,5%), indiferent de vârstă sau etnie.

În ceea ce priveşte relaţia dintre victimă şi agresor, fără diferenţe

în funcţie de vârstă, nivel de educaţie sau mediu de rezidenţă, 60% dintre
femeile victime locuiesc împreună cu agresorul, 25% pentru că vor
(pondere care creşte la 33% pentru femeile căsătorite) şi 35% pentru că
nu au unde să plece3.
2
Rădulescu , Sorin, ”Sociologia Violenţei(intra) familiale-victime şi agresori în familie”, Editura
LuminaLex,Bucureşti,2001,pagina 30
3
Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cercetarea Naţională privind violenţa în familie şi la locul de muncă-
România, 2003
 Sunt trei motive principale pentru care femeile agresate fizic în familie nu
pot pleca din locuinţa pe care o împart cu agresorul: lipsa banilor, lipsa unui
adăpost alternativ şi copiii.

2.4 Violenta sociala

Violenţa socială este considerătă, în literatura de specialitate, violenţa
psihologică pasivă. Distincţia ştiinţifică între violenţa psihologică şi violenţa
socială nu este, desigur, cunoscută de către oamenii obişnuiţi care au răspuns
întrebărilor puse de cercetarea naţională privind violenţa domestică şi la locul de
muncă. Cu toate acestea, o analiză factorială, arată că populaţia face aceasta
distincţie. Acuzele nefondate de infidelitate, se subscriu teoretic, ambelor tipuri
de violenţă. Pe de o parte acuzele nefondate şi frecvente duc la disconfort
psihologic care poate duce la comportament de abuz psihic, pe de altă parte
aceste acuze pot duce la izolare, şi „de teama bărbatului mă feresc”, la
restrângerea relaţiilor sociale, mai ales a celor cu persoane de gen opus.

2.5 Violenta economica

În strânsă legătură cu violenţa socială, violenţa economică în sânul
unei familii se materializează prin limitarea accesului la veniturile
familiei. Lipsa banilor personali duce la restrângerea relaţiilor personale,
nu pentru că li se interzice direct întâlnirile cu prietenii, ci pentru că nu
dispune de banii necesari uzului personal.

In alta ordine de idei principalul scop al agresorului este de a deține

controlul, pe toate planurile, inclusiv pe plan financiar. Astfel, el poate folosi
banii pentru a-și satisface nevoile proprii (care sunt de multe ori vicii precum
alcool sau jocuri de noroc), în timp ce victima este privată de lucruri esențiale. 
Pentru că vitcimă nu are mijloace financiare, rămâne captivă în relație.
2.6 Violenta sexuala
 Violența sexuală desemnează actul sexual sau exploatarea sexuală,
fără acordul persoanei. Actele care sunt considerăte violența sexuală
sunt: expunerea unei persoane la un material pornografic, violul,
agresare sexuală cu un obiect, violul conjugal sau intr-o relaţie, hărţuirea
sexuală, folosirea unei persoane pentru satisfacerea propriei plăceri.

Violența sexuală s-a manifestat atât in rândul persoanelor feminine

divorţate, cat şi căsătorite, puţine dintre ele recunoscând ca au fost
violate de către partenerii lor, indiferent dacă exista sau nu un document
care sa ateste legătura legala.

2.7 Violenta spirituala

Înainte de a intra într-o relație, fiecare dintre noi a trăit într-o cultură, într-
o societate sau familie care și-a pus amprenta asupra valorilor noastre. Ne dorim
ca partenerul nostru să împărtășească aceleași valori. 
În cazul violenței spirituale însă, agresorul își impune propriile credințe și valori,
fie că sunt de natură religioasă, socială sau etnică, interzicând victimei să
practice sau să aplice valorile proprii.
Agresorul doreste sa controleze toate aspectele vietii victimei, inclus
aspectul spiritual. El doreste sa isi impuna propriile valori, propria religie sau
propria limba. Astfel, ridiculizeaza sau limiteaza credintele victimei, ii interzice
victimei accesul la valorile culturale, entice, lingvistice ori religioase, ii interzice
dreptul de a vorbi in limba maternal sau de a-i invata pe copiii sa vorbeasca in
limba maternal.
Victimei ii este interzis sa mai aiba access au sa mai creada in valorile in
care credea inainte si este obligata sa creada in cee ace crede agresorul.
Victima nu mai are libertatea de a allege propriile credinte si valori.

2.8 Violenta cibernetica

 Violenta cibernetica este definita ca: hartuire online, mesaje
online, instigatoare la ura pe baza de gen, urmarire online, amenintari
online, publicarea nonconsensuala de informatii si continut grafic intim,
accesul ilegal de interceptare a comunicatiilor si datelor private si orice
alta forma de utilizare abuziva a tehnologiei informatiei si a
comunicatiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile
inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicatiile
sau se pot conecta la internet si pot transmite si utiliza platformele
sociale sau de e-mail.

Scopul agresorului este controlarea tuturor aspectelor vietii

victimei, inclusiv comunicarea prin canale si tehnologii online a victimei
cu alte persoane. Violenta cibernetica include foarte multe aspecte,
fiecare avand un scop diferit – hartuirea online ii permite agresorului sa
mentina starea de teama a victimei, publicarea de informatii sau continut
grafic intim, ii permite sa isi umileasca victima. Scopul agresorului este
de a face de rusine, a umili, a speria, a ameninta, a reduce la tacere
victima.

Capitolul III Politia

Politia este prima autoritate la care apelează victimă in cazul unui episod
de violența domestică. Planul ce vizează intervenţia politiei in cazurile de
violența domestică4:

Poliţiştii sosiţi la locul infracţiunii, trebuie sa efectueze o investigaţie

prealabila detaliata şi sa pregătească rapoarte despre toate incidentele de violența
in familie. Investigaţia efectuata de poliţist şi procesul-verbal întocmit de el la
locul infracţiunii trebuie sa determine: locul amplasării şi starea victimei, sa
determine prezenta suspectului la locul infracţiunii, sa determine prezenta

4
www.politiaromana.ro
semnelor de violența şi tipul infracţiunii comise, sa-i înmâneze victimei
chestionarul despre drepturile victimelor infracţiunilor, este necesar sa înlăture
victimă din câmpul de vedere al suspectului. In investigaţia prealabila, poliţistul
trebuie sa efectueze interogarea separata a victimei şi a suspectului, sa determine
numele tuturor martorilor, sa verifice buletinele de identitate, adresele şi
telefoanele tuturor martorilor. Poliţistul trebuie sa comunice victimei existenta
diferitelor organizaţii ce acorda ajutor victimelor violentei domestice

Asociaţia Lumen Iaşi in parteneriat cu Centrul Social pentru Ocrotirea

Femeilor Victime ale Violentei Domestice, au realizat broşura Stop Violența in
Familie destinata cu precădere lucratorilor de politie implicaţi in instrumentarea
cazurilor de violența domestică. Scopul principal al elaborării şi publicării
broşurii Stop Violența in Familie a fost facilitarea accesului la informaţii legate
de caracteristicile violentei domestice pentru lucratorii din politie, cu precădere
cei din politia de proximitate. Broşura conţine informaţii utile lucratorilor din
politie, dar şi altor profesionişti implicaţi in prevenirea şi intervenţia in situaţii
de violența intrafamiliala:

caracteristici generale ale violentei domestice(definiţii, forme de

manifestare, tipuri de violența domestică);
cauzele fenomenului violentei domestice;
consecinţele violentei domestice asupra membrilor familiei;
elemente legislative in baza cărora lucratorii de politie pot interveni in
cazuri de violența intrafamiliala;
instituţii şi organizaţii, resurse care acorda servicii de suport pentru
victimele violentei domestice, sau servicii de prevenire a acestui fenomen;