Mihailiuc Diana-Mihaela

Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava

Drept, an 3, grupa a III-a
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

VIOLENȚA ÎN FAMILIE
CUPRINS:

1. Introducere
2. Tema și obiectivele cercetării
3. Ipotezele cercetării
4. Cercetarea propriu-zisă (documentarea)
5. Cazuri
6. Concluziile cercetării
7. Bibliografie
 1. Introducere
Violența în familie cunoscută și sub numele de violența domestică, abuz
domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă poate fi
definită ca fiind un model comportamental abuziv al unuia sau al ambilor
parteneri dintr-o relație intimă precum mariajul, concubinajul, familia, prietenia
sau conviețuirea. Violența domestică are mai multe forme precum agresiunea
fizică1, abuzurile sexuale, emoționale, controlul excesiv, dominarea,
intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijența) și
privarea economică.
Am ales sa vorbesc despre violența domestică pentru ca este o problema
socială ce afectează viața cotidiană a societății noastre încă din timpurile vechi
și căreia nu i se acordă o importanță deosebită nici în prezent. După anul 1990,
violența intrafamilială a cunoscut o amploare semnificativă, datorită a sărăciei, a
nivelului scăzut de trai și a perioadei de tranziție dar și din cauza faptului că
problematica egalității dintre bărbați și femei nu era una importantă.
Multă vreme, violența domestică a fost considerată drept un fenomen
normal fiind ascuns de societatea tradițională, deoarece exercitarea puterii
asupra membrilor familiei reprezenta dreptul bărbaților, nefiind admisă nicio
intervenție din afară în cadrul familiei. În mare măsură, în societatea
românească este prezent tiparul bărbatului care își dovedește masculinitatea prin
exercitarea actelor de violență asupra celor din mediul apropiat.
În România există o lege - Legea 217/2003 pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie, republicata 2014 2- care se adresează acestei
probleme. Definiția legală a violenței în familie din articolul 3 al acestei legi
este:
"(1) În sensul prezentei legi, violența domestică înseamnă orice inacțiune
sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică,
socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între
soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă
agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima."
Legea recunoaște următoarele tipuri de violență în familie: violența
verbală, violența psihologică, violența fizică, violența sexuală, violența
economică, violența socială, violența spirituală. Astfel, ele se definesc:
a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum
utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal,
provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice

1
Aceasta poate fi efectivă sau sub formă de amenințare.
2
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44014
mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență
demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor,
neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel,
urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor
locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de
comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut
sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect
similar;
c) violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire,
îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare,
în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor
accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar,
supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc
pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit.e);
d) violența sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante,
hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații
sexuale forțate, viol conjugal;
e) violența economică - interzicerea activității profesionale, privare de
mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi
hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere
intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și
dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor
comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în
detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte
acțiuni cu efect similar;
f) violența socială - impunerea izolării persoanei de familie, de
comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a
locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea
izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit,
deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație,
precum și alte acțiuni cu efect similar;
g) violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței
satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare,
penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale,
etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba
maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării
la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni
cu efect similar sau cu repercusiuni similare.3
3
https://adevarul.ro/locale/braila/cum-manifestaviolenta-psihologica-cea-spirituala-modificarile-aduse-
legii2172003-prevenirea-combaterea-violentei-familie-1_5b72d8a8df52022f7561e33e/index.html
 2. Tema și obiectivele cercetării

Cercetarea noastră își propune să analizeze următoarea temă: cauzele și

factori generali care determină violența în familie precum și descrierea
fenomenului de violență verbală și fizică asupra membrilor familiei.
Violenţa împotriva femeilor constituie manifestarea unei relaţii bazate pe
forţă dintre bărbaţi şi femei, care are drept consecinţă dominarea şi
discriminarea femeilor de către bărbaţi şi împiedicarea dezvoltării pe deplin a
acestora. Prin urmare, această definiţie include diferite forme de violenţă
împotriva femeilor şi oferă un cadru pentru conceptualizarea violenţei în
familie.
Cauze care favorizează apariţia actelor de violenţă:
• Disfuncţii şi carenţe educative ale mediului familial
Una din principalele cauze care determină apariția violenței conjugale se
referă la atitudinile și stereotipurile sociale care legitimează rolul dominant al
bărbatului și pe cel subordonat al femeii care s-au perpetuat de-a lungul istoriei
omenirii. Astfel, mentalitatea privind superioritatea masculină reprezintă un
principal factor responsabil în manifestarea fenomenului de violență domestică,
care se transmite din generații în generații. Nu trebuie uitat faptul că în
România, mai ales în mediul rural, familia este văzută ca o sferă privată, aflată
sub controlul bărbaților, având la bază modelul tipic de relaționare, în care
bărbatul decide și femeia ascultă, se conformează și îl urmează.
• Mijloacele de comunicare în masă
Nu se poate spune că mass-media creează violenţă, dar contribuie la
întreţinerea ei şi, fără îndoială, are un rol în creşterea nivelului de agresivitate.
Este dificil de apreciat măsura în care mass-media este responsabilă de
intensificarea unor comportamente violente, dar putem observa că violența este
o formă a agresivității care se învață, iar cea mai ușoară formă de învățare este
imitația. În acest domeniu, mijloacele de comunicare în masă au un rol esențial.
Chiar dacă în familia de proveniență nu au avut loc acte de agresiune, în
societate, în școli, în programele de televiziune de la știri, la desene animate,
violența abundă.
 • Factorii socio-economici
Sărăcia este unul dintre cei mai des incriminați factori responsabili în
apariția și proliferarea violenței în familie. Incapacitatea de a-și satisface
anumite trebuințe materiale determină frustrarea individului, frustrare care
generează, la rândul ei, o energie negativă care se răsfrânge asupra vieții
familiale.
Dependența financiară a femeii, existentă în multe dintre cazurile de
abuz în cuplu, favorizează lipsa de reacție a victimei. Femeia rămâne lângă
partenerul său pentru că nu se poate întreține singură, nu are cu ce să plătească o
locuință, nu are cu ce să își întrețină copiii și, astfel, alege să rabde.
• Consumul de alcool
În general, numeroase incidente între soți apar atunci când unul sau
ambii parteneri au consumat alcool deoarece acesta ajunge sa fie elementul
central în viața celui dependent, o prioritate față de sănătate, familie, carieră sau
viața socială. Persoana devine recalcitrantă, recurgând la acte de violență cu
membrii familiei.4
• Creşterea gradului de permisivitate socială
Conflictele violente din familie, în care femeia este victimă, devin într-o
oarecare măsură cunoscute în rândul anturajului, în rândul comunității în care
trăiesc iar lipsa de reacţie a celor din jur denotă indiferenţă sau chiar o aprobare
tacită.
• Factorii politici
Lipsa interesului politic pentru problematica femeilor, în general, și
pentru violență domestică, în particular, valorizarea excesivă ca spațiu privat a
familiei, prin limitarea intervenției statului în viața cuplului, neimplicarea
femeilor în viața politică, favorizează perpetuarea violenței domestice în
societate.

Violenţa fizică se referă la atingeri sau contacte fizice dureroase inclusiv

intimidarea fizică îndreptată asupra victimei. Formele: împingerea, plesnirea,
trasul de păr, răsucirea braţelor, desfigurarea, provocarea de vânătăi, contuzii
arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, palma sau piciorul, aruncarea în victimă cu

4
deşi este un puternic factor favorizant, în jumătate din cazuri, abuzatorul nu se afla în stare de ebrietate.
diverse obiecte, izbirea de pereţi şi mobilă, folosirea armelor 5. Violenţa fizică
include şi distrugerea bunurilor care aparţin victimei sau pe care cei doi
parteneri le stăpânesc şi le utilizează împreună.
Violența verbală este factorul central în controlul şi manipularea
partenerului, prin comportamentele de atac verbal care se manifestă prin ţipete,
urlete, injurii, batjocoriri, porecle adresate victimei, ameninţări, intimidări,
insulte şi umilire constantă.

Obiectivele cercetării
Consider că este necesară transmiterea către populaţie a unui mesaj care
afirmă că violenţa împotriva femeii (în cadrul familial sau în relaţia de cuplu)
este un comportament deviant, totodată, este foarte importantă informarea
tinerilor cu privire la efectele negative (pe termen mediu şi lung) ale violenţei
asupra femeii, precum și informarea cu privire la instituţiile şi organizaţiile care
oferă servicii şi consultanţă pe probleme de violenţă împotriva femeii.
De asemenea, creşterea eficacităţii programelor de prevenire prin
implementarea sistematică a măsurilor de prevenire în vederea reducerii
toleranţei faţă de violenţa în familie și dezvoltarea unor atitudini şi
comportamente nonviolente pentru atingerea obiectivului "toleranţă zero" faţă
de violenţa în familie, ar favoriza, de asemenea, reducerea cazurilor de violență
în familie deoarece reacția celor din jur denotă faptul că un asemena caz nu
poate fi tratat cu indiferență.
Consider că este necesară îmbunătăţirea cadrului legislativ actual şi
asigurarea implementării unitare a legislaţiei prin adoptarea legislaţiei
secundare, precum și întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale de gestionare a violenţei în familie
corelate cu violenţa asupra copilului. Totodată, dezvoltarea unui sistem unitar
de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în
familie şi asigurarea calităţii acestora, printr-o abordare nediscriminatorie, în
particular sensibilă la diferenţele culturale, de vârstă şi gen, ar fi un obiectiv
care ar conduce la diminuarea cazurilor de violență domestică.

5
Asistenţă Socială, studii şi aplicaţii, Irimescu G., Ed. Polirom, Iaşi, 2005
 3. Ipotezele cercetării

Ipoteza 1
Dacă populația ar fi mai mult informată cu privire la numărul real al cazurilor
de violență domestică, atunci se poate înregistra o scădere a cazurilor.
Ipoteza 2
Dacă interesul autorităților competente ar fi mai mare și legislația mai dură,
atunci ar exista o temere mai mare în comiterea acestui tip de infacțiune.
Ipoteza 3
Cu cât consumul de alcool în familie este mai ridicat, cu atât crește riscul
violențelor în familie.
Ipoteza 4
Daca favorizarea barbatului în miturile legate de rolurile de gen este mai
raspândita într-o comunitate, atunci violența va avea si ea o amploare mai mare.
Ipoteza 5
Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta, atunci riscul ca
si viitorul adult sa devina violent este mai mare.

4. Cercetarea propriu-zisă
În acest capitol, mi-am propus să detalierea evidențiez încadrarea juridică,
pedeapsa, de câte tipuri e violența, statistică la nivelul României apoi
comparativ cu Germania.
Infracțiunea de ,, violență în familie” este reglementată în legislația
românească în capitolul III NCP, articolul 199 - Violență în familie.
,,1) Dacă faptele prevăzute în articolul 188 , articolul189 și articolul 193 – 195
sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximumul special al pedepsei
se majorează cu o pătrime .
2) În cazul infracțiunilor prevăzute în articolul 193 și articolul 196 săvârșite
asupra unui membru de familie , acțiunea penală se poate pune în mișcare și din
oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală.”
Articolul 188 prevede infracțiunea de Omor;
Articolul 189 infracțiunea de Omor calificat;
Articolul 193 infracțiunea de Lovirea și alte violențe;
Articolul 194 infracțiunea de Vătămare corporală;
Articolul 195 infracțiunea de Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte;
Violență este definită că fiind ,,totalitatea conduitelor agresive la care un
subiect mai puternic fizic sau moral îl supune pe altul mai slab: rele tratamente,
acte de violență ale partenerului sau chiar acțiuni criminale, de exemplu
omucidere.

Această infracțiune poate fi de mai multe feluri: violență fizică, violență

verbală, violență psihologică, violență sexuală, violență economică, violență
socială și violență spirituala, mai jos voi încerca sa definesc fiecare tip în parte:
1. Violență fizică este cea mai cunoscută și mai practicată forma a
violenței și se manifestă prin bătăi, loviri sau lovirea corpului
victimei cu ajutorul diferitelor obiecte;
2. Violență verbală este un tip de violența domestică destul de
întâlnită,se practica deseori împreună cu cea menționată anterior și
reprezintă adresarea unui limbaj necivilizat ,prin folosirea de
cuvinte și expresii degradante și umilitoare care au rolul de a scade
nivelul de sine,de încredere a victimei în propria persoană și că
rezultat sa rămână în acea situație,mai există și amenințările care au
rolul de a speria persoana în cauză și a rămâne pasivă și de a nu lua
nici o măsură;
3. Violența psihologică reprezintă momentul când abuzatorul își
impune voința față de victimă și îi provoacă acesteia o stare
continuă de tensiune și suferință psihică prin comiterea infracțiuni
de șantaj sau mai rău distruge obiecte sau lovește animale pentru a
îi dovedi victimei ce poate păți dacă nu îl ascultă, acte de gelozie,
supravegherea locului de munca sau a locuinței, afișarea armelor
pe care le are în posesie sau apeluri telefonice care îi provoca
reacții de temere;
 4. Violența sexuală reprezintă agresiunea sexuală , infractorul o
supune pe victimă la acte sexuale degradante fără acordul acesteia
prin violență brutală se ajunge la viol conjugal;
5. Violența economică , atunci când îi se interzice persoanei în cauză
sa practice activității profesionale ,lipsirea de mijloace de
existență ,de hrană, medicamente ,interzicerea de a folosi bunuri
comune ,acest tip de violența este folosit pentru a face victimă sa
fie legată de aceasta și să nu se poată descurca singura,să depindă
total de agresor;
6. Violența socială reprezintă acea violență care are loc prin
impunerea izolării persoanei de familie ,de cei din jur,de prieteni ,
îi se interzice să meargă la școală sau la altă formă de
învățământ ,confiscarea actelor de identitate și mai este posibilă și
izolarea în locuința comună;
7. Violența spirituala este reprezentată de interzicerea mersului la
Biserică, de a vorbi în limbă maternă și de a învăța copiii sa
vorbească limba maternă sau alte acțiuni cu aceleași efecte;

După părerea mea, violență în familie a existat încă din cele mai vechi
timpuri dar diferența este că atunci victimele acestei practici nu aveau curajul să
iasă in față să solicite ajutorul și să mărturisească ce se întâmplă de fapt în
interiorul familiei, plus că femeia era văzută că un obiect fără drepturi ce nu
avea voie să se exprime. În timpurile noastre, exista mai multe surse de
informații prin care victimele se pot documenta cum sa procedeze pentru a
scăpa de acesta agresiune.
De exemplu în România înainte de Revoluție nu a există nici o statistica care
sa prezinte situația în vreun fel deși ea există și făcea numeroase victime .
În anul 1999 au început să miște cumva lucrurile și au fost realizate mici studii
dar care din păcate, nu au oferit o viziune amplă asupra acestei infracțiuni.
Pe perioada pandemiei cu virusul SARS-COV2 s-a observat o creștere a
cazurilor de violența domestică ,din păcate deoarece victimele au fost obligate
să locuiască cu abuzatorii, nu au mai avut unde fugi sau ascunde sau au rămas
fără loc de muncă, acesta era că un respiro pentru cei aflați în situația de a fi
abuzați .
 În România, în primele două luni ale anului 2020 , apelurile la 112 ce
denunțau un abuz de ordin fizic a crescut cu 17,32% comparativ cu aceeași
perioadă a anului 2019 când erau mai puține anunțate.6
Între lunile ianuarie- septembrie 2020 au fost înregistrate 33.274de sesizări
pentru fapte de violența domestică,cu 450 mai multe că în anul precedent.
În lunile august și septembrie când s- au înregistrat 552, respectiv 463 de
apeluri compativ cu 137 și 153 în aceleași luni ale anului 2019.

Diferența este că acum denunțurile se fac de către alte persoane decât

victimă, rude, vecini deoarece victimele locuind cu agresori nu pot suna la 112 .
Deoarece e existat interdicția de libera circulație , victimele nu au mai putut
merge la grupurile de suport care le pot ajuta și a fost viabila soluția cu
grupurile de suport online dar din păcate, nu s – au putut conecta online multe
victime, din cauza că ori nu au putut pentru că agresorul era cu ochii pe ele
(înainte puteau spune că pleacă la serviciu și să treacă și pe la aceste grupuri pe
când cu situația pandemiei le-a fost imposibil) ori nu dispun de mijloace tehnice
necesare.
În realitate sunt foarte multe cazuri dar puține ajung la urechile autorităților
deoarece victimele se tem se abuzator și nu îndrăznesc și mai există cazurile în
care de exemplu, vecinii sunt pasivi, nu îi interesează iar dacă ar fi să de-a o

6
https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2020/02/SEM-I-2019-STUDIU-NA%C8%9AIONAL-VD.pdf
declarație în ajutorul victimei, ei spun că nu știu sau că nu au văzut nimic, ori,
pur și simplu nu vor să se implice deoarece se tem de diferite repercusiuni de
care pot avea parte.
Violența în familie, este, din păcate un subiect ce ia amploare pe zi ce trece
tot mai mult, nu doar în România ci și în alte țări, cum ar fi Germania, unde,
datele ne confirmă faptul că zilnic, în Germania un bărbat încercă să își ucidă
actuala sau fosta partenera de viață iar una din 3 încercări reușește. La fiecare 3
zile o femeie este ucisa. La nivelul Uniunii Europene, Germania s-a aflat în
fruntea acestei triste statistici în anul 2018. Privind această infracțiune justiția
germana este blândă și se stabilește omorul prin imprudență iar pedeapsa este de
10 ani de închisoare.
Prin urmare,nu contează neapărat cât de evoluată este țară respectivă
deoarece aceste violențe asupra membrilor familiei au loc și în cele mai
dezvoltate,cum ar fi exemplu Germaniei.
Aceste violențe, au și efecte negative,grave care se pot derula atât pe termen
scurt cât și lung. Efecte directe asupra victimei și indirecte asupra celor care
asistă fără voință lor la aceste violențe,de exemplu: copiii. De multe ori aceștia
ajung agresorii la rândul lor și practică cea ce au văzut în familie, crezând că așa
este normal când de fapt normalitatea este cu totul alta.
Pe lângă faptul că starea de sănătate va avea de suferit și sănătatea
mintală este afectată, vindecare acestor victime fiind un proces foarte complicat
și de lungă durată.

5. Cazuri:
Victimă a violenței domestice, Angelica și-a câștigat singura dreptatea la CEDO
,, Erau zilele orașului,era septembrie,ploua și m-am dus acasă și m-a luat,
mi-a spart nasul, nu mi se mai oprea sângele, am chemat salvarea, bineînțeles.
Deci, el a fost predestinat spre violență, avea o înclinație spre violență, el un om
prost nu a fost, a fost bine pregătit profesional și eu l-am iubit foarte mult, nu
știu dacă sentimentul a fost reciproc pentru că fiul meu cu care stau a zis
că ,,numai tu l-ai iubit, el nu”.
Dar, în fine asta e, el intrase în Securitate, nu mai dădea banii in casă și
începuseră bătăile zilnice, zilnice, zilnice... . Deci,din orice era bătaie, erau
lucrurile foarte dese , foarte dese și faptul că mă judecau la serviciu, deci,era
februarie și mergeam cu ochelari de soare.... în februarie, pentru că eram vânătă
și aveam sânge, ajunsesem sa le zic la colegii:,, păi am căzut, am dat cu capul de
ușă” și ei spuneau : ,,Taci din gură, că te- a bătut ăla,noi știm!”
Cum să vă zic, o luasem razna ,eu după acea, m- am dus la psiholog, la
noi la Salvamin , mă duceam din timpul serviciului și vorbeam câte 1 oră despre
ce mi se întâmplă și mă punea să scriu de 100 de ori că nu mi-e frică de el și nu
are ce să mi se întâmple. Deci, nu știu cum să vă zic, astea mi le reproșez, nu
trebuia să stau cu el și să fac 4 copii ,am stat cu el 28 de ani și 6 ani am fost
amici, 34 de ani vă dați seama, o viață de om.
Iar când lucrurile s-au agravat în halul în care s-au agravat, deja mă
ambiționaseră, în Tribunal mă bătea, deci, în sala de judecată sărea să mă bată,
pe strada sărea să mă bată, odată eram la o terasă, beam un suc, mi – a luat sucul
și mi l-a turnat în cap, pe scară nu se baga nimeni, eu chemăm Polița ,el zicea să
nu mă creadă pe mine , să întrebe vecinii și țineau cu el de frică, nu s-a băgat
nimeni niciodată și copiilor le era frică de el.
Copiii sunt așa cum sunt din cauza atmosferei din familie, așa mi-a spus
psihologa că nu au avut nimic de învățat bun și etc. El a avut oameni, colegi în
Poliție care îl sprijineau. Am mers într-o alimentară, unde m-a înjurat și bătut și
vânzătoarele nu au recunoscut nimic iar apoi le-am întrebat ,,de ce ați mințit?”
și ele au zis că nu vor să aibă de a face cu el.
Și atunci m-am supărat când am văzut că iau bătaie și nimeni nu se
baga,la proces am vrut sa pun martor o vecina care lucrează la Primărie și a
refuzat.
Tuturor le era frică de el, și nimeni nu se bagă sub nicio formă și am mers
la avocată și i-am zis că vreau sa fac plângere la Strasbourg iar ea a zis că nu se
bagă, îi este frică și să o înțeleg dar mi-a dat formularele că sa pot depune
plângerea și adresa și mi-a a zis sa scriu în plângere tot ce mi s-a întâmplat, să
văd ce se întâmplă. Mi – am luat concediu și am procurat documentele din
dosare, de care aveam nevoie de la arhiva Judecătoriei. Acum 2 ani am primit o
hârtie în care spunea să îmi angajez un apărător pentru ca acest proces nu va
putea să meargă altfel și m- am dus la avocată care m- a refuzat din nou să mă
reprezinte. Am reușit să îi conving pe cei de la CEDO că mă pot apăra singura
și în anul 2017 am câștigat procesul cu Statul Român.”
În urma procesului la CEDO, Angelica a fost despăgubită cu 10.000 de
euro. Soțul a murit în anul 2016 în urma unui atac de cord.
Aceasta este mărturisirea unei victime a violenței care a trecut prin calvar 28 de
ani.7
7
Interviul se regăsește pe YouTube.com
 6. Concluzii
În opinia mea, cred că în țara noastră ar trebui sa existe mai multe
campanii de încurajare și informare că victimele sa conștientizeze că mai există
o speranță de a avea o viață liniștită iar că violență nu reprezintă o rutină și că se
poate și altfel, dar asta cu ajutorul tuturor celor care cred că violență nu este
viață, iar bătaia nu este iubire ci dimpotrivă: nepăsare.
Prin urmare, autoritățile ar trebui să acorde fiecărui caz in parte atenție și
să nu fie nepăsătoare deoarece așa se ajunge la crime sângeroase care nu pot fi
oprite, iar acestea ajung să fie o normalitate. De asemenea, legiuitorii ar trebui
să înăsprească legile ,cu pedepse mai mari, pentru a-i descuraja pe agresori să
mai comită aceste infracțiuni.

7. Bibliografie
1. Noul Cod Penal;
2. w.w.w.violenta în familie statistici;
3. violentă în Germania;
4. youtube victimă a violenței domestice;
5. Prevenirea şi intervenţia eficientă în violenţa domestică, Centrul de
Resurse Juridice şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii,
Bucureşti, 2003.
6. http://www.violenta.wvf.ro/
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_
%C3%AEn_familie#cite_note-dreptonline.ro-25
8. https://www.politiaromana.ro/ro/
9. „Domestic violence in the Times: From civil unrest to spouse abuse” . 10
septembrie 2014. Arhivat din original la 22 iulie 2016. Accesat în 01 iulie
2021;
10.Irimescu, G., Asistenţă socială, studii şi aplicaţii, cap. Violenţa în familie
şi metodologia intervenţiei,Ed. Polirom, Iaşi, 2005.