UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

PSIHOLOGIE CLINICĂ
MASTER, ANUL 1

Percepția femeilor, victime ale violenței,

privind fenomenul de violență domestică
cercetare calitativă

Profesor coordonator: Conf. univ. dr. Raban – Motounu Nicoleta

Studenti : Urluescu Elena

Scărlătescu Bianca Elena
Lungan Cristina Elena
Tema: cercetare calitativa - Percepția femeilor, victime ale violenței privind fenomenul
violenței domestice.

Introducere

Violența domestică este un fenomen extrem de complex, care afectează pe termen lung o
persoană, în toate planurile – fizic, social, emoțional, psihologic, economic – dar și pe copiii
acesteia.
În anul 2017 au fost raportate Poliției un număr de 20.531 de fapte de loviri și alte
violențe comise între membrii familiei, conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției
Române (IGPR). Datele arată că 92% dintre agresori sunt adulți de sex masculin, 76% dintre
victime sunt adulți de sex feminin. Majoritatea actelor de violență s-au petrecut la domiciliu.
Potrivit IGPR, raportat la cifrele anterioare din anul 2016, se constată o creștere a numărului de
fapte de loviri și alte violențe în familie raportate Poliției, ceea ce arată o creștere a fenomenului,
dar poate fi și un indiciu de creștere a încrederii victimelor în a se adresa autorităților în
asemenea situații. Tot în anul 2017, și-au pierdut viața 46 de femei, 26 de bărbați și 12 copii (6
fete și 6 băieți) în urma violențelor comise asupra lor de foști sau actuali parteneri sau alți
membri ai familiei, în 73 din cele 84 de cazuri dintre cazuri agresorul fiind adult de sex
masculin.
DEFINIREA CONCEPTELOR
Violența domestică: ,,ansamblul conflictelor din grupul marital care au ca efect
maltratarea partenerului.Oorice formă de agresiune, abuz sau intimidare, dirijată împotriva unui
membru al căminului familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial"
(Rădulescu, S.M., Sociologia Violenței (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, București, 2001).
Violul marital: ,,Se referă la orice act sexual obținut prin forță, în cadrul relației de cuplu
dintre soș și soție: a) folosirea constrângerii și a forței fizice, b) inițierea unui contact sexual
împotriva dorinței soției/soțului. c) obținerea consimțământului prin amenințare directă sau
indirectă". (Luana Miruna Pop (coord), Dicționar de politici sociale, Ed. Expert, București
2002, p.812)
Stereotipurile de gen: ,,sunt sisteme organizate de credințe și opinii tipizate în funcție
de sex. Acestea se referă la caracteristicele femeilor/bărbaților, dar și la trăsăturile, calitățile
feminității/masculinității. Prin stereotipurile de gen se transmit așteptările societății față de femei
și bărbați, iar cei care depășesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sunt sancționați de către
societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, Inegalitatea de gen: violența invizibilă, Dicționar de
termen, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134.).
Consumul de alcool: ,,prin consum se întelege folosirea unui bun, alcool pentru
satisfacerea nevoilor personale" (schiopul, Ursula (coord.), ,,Dicționar de psihologie", Ed.Babel,
Bucuresti, 1997).
OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR
DIMENSIUNI ȘI INDICATORI

DIMENSIUNE INDICATORI
Violența verbală insulte, amenințări, jigniri
Violența fizică lovituri, răniri grave, provocări de fracturi
Violența sexuală raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau negarea sexualității

Violența psihoemoțională șantaj, denigrare, umilire în fata prietenilor, rudelor, reducerea la

tăcere, gelozie

Cu cât consumul de alcool în familie este mai ridicat, cu atât crește riscul violențelor în
familie. Dacă favorizarea bărbatului în miturile legate de rolurile de gen este mai rspândită într-o
comunitate, atunci violența va avea și ea o amploare mai mare. Cu cât nivelul de trai al familiei
este mai scăzut, cu atât riscul violenței domestice crește. Cu cât locul de muncă al unuia dintre
soți este mai instabil sau inexistent cu atât riscul apariției violenței este mai mare.
Dacă modelul parental oferit de tată este unul bazat pe violență, atunci riscul ca și viitorul adult
să devină violent este mai mare.
Consecinţele acestui fenomen se reflectă în primul rând în plan afectiv, cât şi asupra
celorlalte aspecte ale vieții. Nu numai actul în sine al violenţei are consecinţe, ci şi contextul în
care aceasta se produce. De obicei, are loc o interacţiune între mai mulţi factori de risc care
conduc la apariţia consecinţelor şi creşterea impactului.
Studiul de faţă a pornit de la nevoia de informaţii calitative privind violența domestică,
în vederea îmbunătăţirii sistemului de prevenire, intervenţie şi combatere a acestui fenomen.
 Principalele obiective care au stat la baza cercetării au fost:
1. Identificarea principalelor pattern-uri de raportare a femeilor la fenomenul violenţei
domestice;
2. Determinarea profilului familiilor în care se manifestă diferite forme de violență, profil
construit pe baza asocierilor statistic semnificative între caracteristicile familiilor
respective şi diferite forme de violență.
3. Măsurarea atitudinilor şi percepţiilor populaţiei cu privire la violența domestică.
4. Măsurarea frecvenţei fenomenului din perspectiva femeilor.
5. Cauzele care stau la baza violenței dintre soți si care au determinat creșterea
semnificativă a cazurilor și consecințelor violenței în familie.
6. În ce masură cauzele enunțate pe parcursul lucrării au un rol important în apariția
fenomenului de violență domestică.

Pentru documentare am discutat cu femei, victime ale violenței conjugale dintr-un adăpost
destinat victimelor violenței domestice din judet. La cercetarea calitativă au participat 12 femei.
Grupul a fost reprezentat pe categorii de vârstă astfel: 20-35 de ani, 35-50 de ani, peste 50 de
ani.
Criterii de includere.
Femeile care au participat la cercetare au fost victime ale violenței domestice, indiferent de
tipul de abuz.
Criterii de excludere.
Pentru cercetare nu au fost selectate femei cu invaliditate socială și profesională sau cu
tulburări psihopatogene.
Metoda de cercetare folosită a fost Focus Group-ul, metodă care permite investigarea
detaliată a percepţiilor şi atitudinilor subiecţilor. Focus Group-ul ca tehnică de cercetare
calitativă poate fi descris drept o discuţie moderată, centrată pe o temă bine stabilită (focalizată)
la care participă 12 persoane, ţinând cont de omogenitatea opiniilor, structura de vârstă a
participanţilor, caracteristici de ordin socio-demografic sau de status, etc. Selecţia participanţilor
este făcută pe baza unui chestionar de recrutare care asigură omogenitatea grupului de discuţie şi
filtrează în acelaşi timp participanţii după caracteristicile socio-demografice dorite.
 Nr. Grup investigat Metoda abordată Nr. de unităţi Nr. de femei

1. Vârsta 20-35 ani Focus Grup 2 4

2. Vârstă 36-50 ani Focus Grup 2 4

3. Vârstă peste 50 de ani Focus Grup 2 4

Cercetarea calitativă a fost axată pe modul în care femeile decodifică comportamentele

violente, indiferent că acestea apar la nivel verbal, fizic, psihologic, economic și social.
Procedură. Cele 12 femei au răspuns la întrebări legate de violența în familie, la ce tipuri
de violență domestică au fost supuse, despre mecanismele de apărare la care acestea apelează
atunci când sunt victime, despre motivele care le opresc să plece din relațiile toxice în care
trăiesc și prin urmare de ce nu merg la adăposturile special create pentru a veni în sprijinul lor,
cum percep ele acest fenomen în plan social etc.
Rezultate. Cercetarea calitativă a relevat de faptul că persoanele care au participat s-au
confruntat cu toate tipurile de violenţă: fizică, verbală, psihologică, economică și socială. De
asemenea, există un pattern de evenimente abuzive, relațiile abuzive fiind bazate pe control și
putere. Partenerul violent promite că nu va mai avea niciodată un comportament agresiv, dar
abuzul crește gradual. În majoritatea cazurilor, violența domestică are un sens conturat și sunt
aceeași factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul și gelozia predomină în majoritatea
cazurilor. Femeile menționează că bărbații devin agresivi când se află în stare de ebrietate.
Băuturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla și de a dirija comportamentul, de
aceea femeile se consolează explicând impulsivitatea bărbatului prin influența alcoolului. De
fapt, agresorul are anumite caracteristici care îl împing deopotrivă spre alcoolism și violență.
Femeia fiind supusă unei perioade îndelungate violenței, ea devine neputincioasă, pierde
încrederea în fortele proprii si nu este destul de puternică astfel încât să-și asume controlul
asupra vieții sale. Factorii declanșatori în majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a
femeii.
Percepția populației cu privire la violența domestică poate fi măsurată în funcție de
dificultățile pe care victimele acestui fenomen le au în luarea deciziei de a ieși dintr-o relație
abuzivă:
1. Emoții care blochează ieșirea din relație
Teama – Abuzatorul amenință victima (cu vătămarea fizică a sa sau a celor apropiați - copii,
rude); de cele mai multe ori amenințările sunt transpuse în fapte de către abuzator.
Izolarea – Abuzatorul „rupe” victima de contactele sociale, relațiile cu rudele, accesul la
instituțiile care i-ar putea oferi ajutorul.
Usor ușor, victima se auto-izolează. Trăiește sentimente de singurătate, rușine, vinovăție.
Sentimentul de vinovăţie, ruşine şi umilinţă: consideră că abuzul apare din cauza lor. Adesea
victima este acuzată de familie/rude pentru că a avut un comportament „provocator”.
Speranța - că abuzatorul s-ar putea schimba. Victimele încearcă să se schimbe, să-și schimbe
comportamentul astfel încât să nu-l provoace pe abuzator, cu speranța că acesta nu va mai avea
comportamente abuzive.
Atașamentul față de abuzator
- Relații traumatice
- Sindromul Stockholm
2. Dependență financiară
Unele victime depind financiar de abuzator. Nu au educație, li s-a interzis accesul la un loc de
muncă, nu și-au dezvoltat abilitățile de a căuta/ a lucra într-o echipă. Astfel, ele consideră că nu
au opțiuni. Aleg o relație abuzivă pe care o consideră preferabilă unei vieți ca persoană fără
adăpost sau fără resurse financiare.
3. Lipsa serviciilor comunitare de sprijin a victimelor violenței domestice
Victima nu vede o opțiune la viața trăită în violență. Nu deține informații privind existența
serviciilor adresate victimelor violenței domestic, nu are acces la persoanelor care ar putea să o
sprijine în cazul unui eveniment abuziv.
Măsuri de implementat
Creşterea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei a consecinţelor negative pe care
violența domestică o are asupra dezvoltării psiho-sociale a femeilor, dar și a copiilor care asistă
neputincioși la agresarea mamei de către tată, de cele mai multe ori, agresiunile au loc în
prezența copiilor - prin campanii de interes public, desfăşurate cu susţinerea şi implicarea
instituţiilor centrale;
Informare realistă despre modalităţile de intervenţie, posibilităţile de asistare şi tratament;
promovarea unor așteptări realiste;
 Planificarea securizării femeii şi copiilor; evaluarea riscului sau pericolului de violenţă
fizică;
Sprijin emoţional – individual sau în grup;
Transmitere de mesaje clare pentru ca femeia să înţeleagă situaţia ei;
Colaborare cu alte agenţii, instituţii, profesionişti din reţea pentru soluţionare adecvată.
Dezvoltarea de programe specifice adresate femeilor, victime ale violenței
domesticeÎmbunătăţirea sănătăţii mentale şi emoţionale, a bunăstării generale a victimelor
Promovarea schimbării şi a puterii femeilor de a găsi şi aplica soluţii adecvate
Mesaje clare si sprijin pentru înțelegerea si depășirea problemelor de violență domestică

Pentru a fi eficienți în procesul de intervenție este nevoie de:

- mai multe centre de asistență pentru femeile abuzate;
- finanțarea de servicii de către statul român pentru femeile abuzate;
- înființarea centrelor de consiliere pentru bărbații violenți;
- pregătirea/instruirea reprezentanților instituțiilor care intervin în asistarea victimelor
violenței domestice: polițiști, judecători, avocați, medici legali, medici generaliști,
psihologi, asistenți sociali, s.a.
Prin problematizarea diferitelor valori și norme care perpetuează violența, prin activități
de conștientizare a lor, putem diminua și chiar elimina mult din violența structurală și chiar
directă. Problema nu constă în lipsa unei teorii bune - mai ales în conditiile în care România a
aliniat mare parte din legislație la cea europeană și este semnatara unor convenții internaționale
privind drepturile femeilor, ci în lipsa voinței și a viziunii politice de a crea mecanismele
necesare pentru a aplica aceasta teorie în practică.
Pentru ca egalitatea de șanse dintre femei și bărbati să existe într-adevar este nevoie de:
- revalorizarea calităților feminine;
- educarea bărbaților și femeilor în spiritul egalității de gen;
- recunoașterea aspirației către egalitate ca fiind legitimă;
- participarea la viața socială și la toate acțiunile care decurg din drepturile formale de
egalitate dintre femei și bărbați;
- sprijinirea femeilor de a intra pe piața muncii pentru a reduce dependența economică
-   îmbunătățirea statutului social al femeilor prin revizuirea raporturilor sociale care există
între femei și bărbați.
Bibliografie:
1. Abraham, P., Infracțiunile de înaltă violență în România, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.

2. Bodrug-Lungu, V., Violența domestică - aspecte sociale și legislative, Gender - Centru USM,
Fundația Soros. Chișinău, 2005.

3. Desurmont, M., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants

en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001.

4. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist, Ed. Polirom, 2002.

5. Iluț., P, Sociologia si Antropologia Familiei, Ed. Polirom, Iași, 2005.

7. Miroiu, M., Politici ale echității de gen, Ghid pentru Învatamântul Universitar din Europa
Centrală și de Est, Ed. Politeia - SNSPA, București 2003.

8. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Violența din perspectiva celor lipsiti de putere. Un

raport privind victimizarea în contextul violentei domestice în România, UNICEF: 2000

9. Muntean A., Violența domestică și maltratarea copilului, Timișoara, Ed. Eurostampa, 2001.

10. Neamtu, G., Tratat de Asistență socială, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.

11. Olteanu, C.L., Gheonea, E.S., Gheonea, V., Femeile în România comunistă, Ed. Politeia-
SNSPA, Bucuresti, 2003.

13. Stupu, Bianca., Nu te lăsa bătută! Violența în familie: coșmarul ca mod de viață, Ed. Coreus
Grup, Constanta, 2004.
STUDII SI LEG I
14. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeilor, decembrie
1993.
REVISTE
15. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Violența domestică. Tendințe actuale în
politicile sociale, 1998
16. Manciaux M, Copiii de azi sunt părinții de mâine, Nr. 8, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.