Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială

Un experiment social: cum influențează etnia și limbajul non-verbal

actul de a da bani cerșetorilor

Petre Alexandra-Iuliana
Sociologie, Anul II, Seria II, Grupa 2
1.Introducere

În ultimii ani, un fenomen ce a luat amploare a reușit să stăpânească întreaga lume.

Cerșetoria, mai exact subcultura stradală, aduce în prim-plan oameni și cazuri ce se confruntă
cu o astfel de problemă. Această problemă socială a crescut cu precădere după anul 1989
odată cu trecerea la un regim democratic. Cerșetoria are la bază cauze cunoscute ce îl fac pe
individ să recurgă la astfel de gesturi. Copiii abandonați, bătranii fără adăpost, rețelele de
trafic de persoane, dar și alți factori sunt întâlniți tot mai des în societatea de astăzi. Acești
invidivizi sunt deseori discriminați în societate din cauza poziției lor sociale, totodată
discriminarea i-a determinat pe unii cerșetori să adopte acest comportament.

2.Literatura de specialitate

Există foarte multe studii pe această temă, însă nu a fost acordată o importanță majoră
factorilor care îi determină pe indivizi să le ofere bani cerșetorilor. Deși este știut faptul că
cerșetoria este o activitate ilegală, acest fapt nu îi face pe indivizi să îi ignore pe cerșetori.

Un exemplu de cerșetorie este renumitul caz fenomenul "Copiii străzii" ce cuprinde

persoane și comportamente deviante, cu un grad de pericol social uneori scăzut, uneori ridicat.
În această categorie intră minorii care și-au abandonat atât familia, cât și instituțiile de
ocrotire-orfelinate și care își duc existența pe străzi, canale. "Copiii străzii" trăiesc prin
efectuarea unor munci sporadice, plătite din mila cetățenilor (exemplu:ștergerea parbrizelor),
fie din cerșit. Ei trăiesc în grupuri și duc o viață lipsită de condiții igienice de trai, fiind expuși
bolilor și faptelor antisociale. Situația acestui fenomen a intrat foarte repede în vizorul mass-
media, aceasta referindu-se în special la aspecte senzoriale precum: abuzurile, criminaliatea,
dar și exploatarea sexuală.1

Subcultura stradală, prin membrii grupului, impune anumite norme, valori, reguli ce
trebuie respectate fiind stabilite de indivizii ce aparțin acesteia, însă și modele de conduită
antisociale ce sunt în defavoarea celor care nu acceptă acest fenomen, și anume cerșetoria.

O cauză a subculturii stradale este starea materială deficitară din familii care îl
conduce pe individ și mai ales pe copilul minor, să dorească să facă parte dintr-un alt grup

1
http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000100050001_Raport%20copiii%20strazii.pdf
socializator. Familia este prima instituție socializatoare ce oferă condițiile transmiterii și
asimilării încă de la naștere a normelor și valorilor, a regulilor de comportare, a limbii și a
limbajului. Totodată, aceasta poate fi conducătoare a minorilor către devianță, mai ales dacă
în familia respectivă conflictele sunt vizibile și puternice. În acest caz, copiii preferă să
trăiască liberi, fără să țină cont de reguli, obligații ce trebuie respectate. De multe ori ajung în
centre de plasament, dar reuşesc foarte ușor să fugă. Ei își trăiesc existența cerșind, mergând
printre mașini la semafoare, pe stradă, uneori inspirând frică, teamă, datorită modului de a
cere bani.2

În cazul copiilor apare și problema lipsei banilor. Cele mai dese cazuri sunt cele
întâlnite în familiile de etnie care au mulți copii, nu au venituri și trăiesc doar din alocațiile
acestora. Se întâmplă, ba chiar este o obișnuință în rândul lor să-și trimită copiii la cerșit sub
diferite forme. De exemplu, în pragul sărbătorilor de iarnă sunt trimiși în tramvaie, autobuze,
metrou cu un instrument muzical să strângă bani, deși nu știu să îl folosească și sunt
deranjanți. Pentru aceștia societatea ar trebui să aplice regula nevoilor fundamentale. În
primul rând copiii trebuie să beneficieze de necesitățile de subzistență, precum: hrana,
adăpostul și hainele, urmate de necesitățile de securitate ce-i transmit siguranță și protecție și
nu în ultimul rând nevoia de acceptare și iubire.3 Toate aceste lucruri pot fi făcute doar cu
ajutorul justiției ce joacă un rol foarte important în ocrotirea lor. Centrele de plasament și
orfelinatele sunt în acest caz cea mai bună soluție, mai ales dacă familia s-a dovedit a fi
incapabilă în creșterea și educarea minorului prin acțiunile efectuate-obligarea și trimiterea la
cerșit.

Starea de sănătate este un aspect foarte important pentru traficanți, deoarece în

momentul în care au o victimă ce prezintă un handicap fizic vizibil, exmplu: lipsa unei mâini,
inspiră milă printre trecători, iar în acest fel venitul este consistent.

Naivitatea este un alt aspect preferat de traficanți, deoarece de multe ori aceștia le
promit victimelor un loc de muncă în străinătate sau sprijin financiar, însaƒ în momentul în
care le cad în plasă, aceștia îi manipulează cum vor. Pentru cerșetorii de pe străzi, gări sau

2
http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000100050001_Raport%20copiii%20strazii.pdf

3
http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Proiecte/PIP/PIP_Studiu_cersetorie_romana_B5_17.12.2013.pdf.
intersecții este o situație mult mai favorabilă atât pentru ei,cât și pentru debitant, deorece le
sunt promiși bani mai mulți prin cerșetoria din altă țara.4

Exploatarea victimelor este organizată și planificată. Traficanții au metode diferite prin

care îi trimit la cerșit, și anume: mesaje scrise pe carton, întinsul mâinii,cântece la diferite
instrumente muzicale, dar și prezentarea handicapului. Victimele trebuie să petreacă în jur de
16 ore pe zi, timp în care sunt atent supravegheate de mebrii rețelelor sau doar verificați la o
anumită perioadă de timp .

Însă pentru unele persoane cerșetoria este stilul lor propriu de viață, unicul pe care îl
cunosc și practică. Când au ocazia să facă parte dintr-o rețea de traficanți sunt foarte
mulțumiți că pot cerși în diferite zone ale lumii, nu refuză condițiile și regulile impuse, ba
chiar le respectă cu strictețe deoarece aceasta este viață lor, o viață mizeră pentru unii, dar una
prosperă pentru ei. Chiar dacă sunt agasați verbal, fizic și supuși torturii altă alternativă de
supraviețuire ei nu cunosc și nu văd, deoarece nu se implică nimeni în ajutorarea lor. Un bun
exemplu ar fi persoanele adulte fără adăposturi care preferă cerșitul în schimbul încercării
supraviețuirii. În rețea, deși toți trăiesc într-o singură locuință sunt mulțumiți că nu trebuie să
doarmă în frig, ploaie și altele.

Vârstnicii sunt și ei un factor ce se regăsește în societate care practică cerșetoria.

Aceștia, datorită problemelor de sănătate, lipsei banilor-venitului, chiar și lipsa adăpostului
ajung să cerşescă și să se plângă de nevoile lor. Unii dintre ei o fac din nevoie, însă alții o fac
pentru a-și procura banii necesari consumului de alcool sau pentru alte acțiuni defavorizante
societății din care fac parte. Un exemplu ar fi un bătrân care stă la marginea unui parc sau
chiar pe stradă, iar lângă el are renumitul cântar de greutate. În cazul acesta cerşetoria se
realizează așteptând, nu cerând bani. Mulți oameni se cântăresc doar datorită faptului că
bătrânul respectiv le inspiră milă și nu pot trece pe lângă el ca și când nu l-ar fi observat. În
situația acestora, societatea le poate oferi un ajutor prin găzduirea în adăposturi pentru bătrâni,
în aziluri, iar pe cei care practică cerșetoria pentru satisfacerea nevoilor de consum a
alcoolului îi pot duce la centre de dezintoxicare. În cazul bătrânilor care au în spatele vârstei
ani de muncă statul este obligat se le aloce pensia necesară traiului decent. "Sistemele de
pensii au drept obiectiv principal asigurarea unui venit de înlocuire permanent peste o anumită
vârstă și protecția în eventualitatea unor situații deosebite generatoare de incapacitatea

4
http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Proiecte/PIP/PIP_Studiu_cersetorie_romana_B5_17.12.2013.pdf.
temporară de muncă, precum accidente de muncă, boli profesionale sau deces în familie."
(Cornelia Teşliuc, Lucian Pop, Emil Teşliuc, 2001:74)

Cerșetoria cuprinde în mare parte și indivizii care consumă "aurolac". Aceștia sunt de
cele mai multe ori periculoși pentru societatea căreia îi aparțin, iar acest lucru ar trebui să
tragă semnale de alarmă. Mulți dintre ei folosesc aluminiu lac și bronz auriu pe post de
inhalant, însă alții care nu au bani se rezumă doar la "prenadez". Ei ajung să comită fapte
deviante datorită efectelor substanțelor consumate. Și aceștia cerșesc din nevoia de bani
pentru procurarea unor sticlute de care nu se pot lipsi.

3.Metodologia

Întrebarea de cercetare: Cerșetoria este un fenomen cunoscut îndeaproape în întreaga lume? I

se știu cauzele sau motivele pentru care oamenii recurg la ea?

Ipoteza: Cu cât factorii precum copiii abandonați, bătrânii fără adăpost sau traficul de
persoane sunt mai răspândiți într-o societate, cu atât se poate ajunge la fenomenul cerșetoriei.

Am ales să dezabat acest subiect deoarece nu se pune accentul atât cât ar trebui să se
pună, iar importanța temei este una foarte mare pentru că în zilele noastre avem de-a face tot
mai mult atât cu termenul, cât și cu persoanele numite „cerşetor”. Este o temă de cercetare
importantă și necesară pentru a face cunoscut fenomenul cerșetoriei. Pentru a realiza această
cercetare voi folosi ca metodă experimentul pentru a vedea cum diferă comportamentul
cerșetorilor și obținerea unui venit mai mare din aceasta sursă. Experimentul reprezintă o
metodă de cercetare sociologică, „prin care variabilele pe care le presupunem a fi cauză sunt
manipulate pentru a studia modificările corespunzătoare în variabilele presupuse a fi efectul”
(Rughiniș, 2007:48).

Alături de experiment voi aplica și anchetă sociologică bazată pe chestionar. Potrivit

sociologului Septimiu Chelcea „chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și
corespunzător, un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise și,
eventual imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate
răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (Chelcea, 2007:212). Întrebările din chestionar
vor fi închise, scopul acestora fiind de a întări aspectele observate în cadrul experimentului.
Operaţionalizarea conceptelor:

CONCEPTE DIMENSIUNI INDICATORI NIVEL DE

MĂSURARE AL
INDICATORILOR
Cerşetor Comportamente -Motive pentru Nominal
care se recurge
la cerşetorie

-Latura
economicӑ şi
socialӑ

Statut social Nivel de Nominal

educaţie

Mediu de -Rural Nominal

provenienţă
-Urban
Stare civilă Statut marital -Căsătorit Nominal

-Necăsătorit

-Divorţat

-Văduv

Etnia -Român Nominal

-Rom

-Altă etnie
 În cadrul experimentului care urmează a fi proiectat populația vizată este alcătuită din
bucureșteni care oferă bani cerșetorilor. “Desfăşurarea propriu-zisă a experimentului
presupune, ca moment esenţial, manipularea variabilelor” (Chelcea, 2007:489). Potrivit
cercetătorilor H. Parthey şi D. Wahl (1966) în realizarea unei experiment ştiinţific pot fi
utilizate patru metode: izolarea faţă de ceea ce este neesenţial, menţinerea constantă a
condiţiilor, măsurarea condiţiilor printr-un control practic şi teoretic şi amplificarea
parametrilor unor variabile pentru a măsura influenţa acestora în sistemul de indeterminări
(Chelcea, 2007: 489)

4. Grila de cercetare

Am utilizat experimentul de teren prin care am manevrat o variabilă independentă

într-o situație socială reală în vederea verificării ipotezei de cercetare de la care am pornit.
Situația a fost schimbată prin faptul că cei doi cerșetori sunt complici și se comportă după
reguli clare.

Pentru a obține informațiile de care am nevoie, în urma experimentului, mă voi uita și

nota mai multe elemente printre care: datele demografice ale celor care oferă bani cerșetorului
cu mesajul scris, reacția acestora în momentul în care trec pe lângă cerșetori, vestimentația pe
care aceștia o poartă (poate fi un indicator de status economic și social), dacă vorbesc sau nu
cu cerșetorul, cât timp petrec lângă cerșetor. Totodată, voi analiza și comportamentul non-
verbal al celor care dau bani cerșetorului cu mesaj.

Atitudinea Favorabilӑ Nefavorabilӑ Indiferentӑ

indivizilor faţӑ
de cerşetori
Cãţi indivizi se Numӑr Câţi barbaţi Câte femei
opresc sӑ ofere indivizi
bani Aproximativ Aproximativ Aproximativ
cerşetorilor 50-60 35 25
Ce sume oferӑ 1 leu 2 lei 50 bani
 cerşetorilor
Limbajul Verbal Non-verbal Şi verbal şi
utilizat non-verbal
Alte Injurii
comportamente
observate

5.Implementarea

Doresc să observ dacă vârsta, etnia și limbajul pe care cerșetorii îl folosesc

influențează suma de bani pe care oamenii le-o oferă. Intenționez să observ un numӑr de
aproximativ 50-60 de persoane care oferă bani cerșetorilor. Voi avea 2 complici care vor juca
rolul de cerșetori. Aceștia vor sta într-o zonă aglomerată (Piața Romană) și vor avea avea un
comportament diferit. În prima situație ambii cerșetori vor fi de etnie romă, însă unul dintre ei
va avea un carton pe care va avea scris un mesaj, în timp ce celălalt cerșetor va sta pe loc
având mâna întinsă. Doresc să observ dacă cerșetorul care are și un mesaj îi influențează mai
mult pe oameni să îi ofere bani. Mesajul scris pe bucata de carton va fi următorul: „Afara este
o vreme frumoasă, însă eu nu pot vedea acest lucru.” Din acest mesaj oamenii vor deduce că
cerșetorul este orb, însă nu se vaită și nu cere bani. Persoanele care vor trece pe lângă acest
cerșetor vor alcătui grupul experimental. Așadar, grupul experimental va avea caracteristici
demografice variate, însă, dată fiind zona unde se desfășoară experimentul este probabil să
avem de-a face cu un public mai tânăr, studenții care se duc la facultate sau se recreaza.

În cadrul acestui experiment variabila dependentă este reprezentată de banii pe care

oamenii îi oferă cerșetorilor, iar variabila independentă, presupusă a fi cauza este reprezentată
de mesajul scris pe carton. Voi analiza astfel efectul pe care un mesaj scris pe carton de un
cerșetor influențează suma pe care indivizii o oferă.

Mă interesează principalele caracteristici socio-demografice ale celor care oferă bani

cerșetorilor. Mă aștept că cerșetorul care are un mesaj scris să primească o sumă mai mare de
bani decât cerșetorul care nu are nici un mesaj scris.Totodată voi fi atentă la gesturile,
comportamentul non-verbal al celor care trec pe lângă cei 2 cerșetori. Cei 2 cerșetori complici
vor fi îmbrăcați în haine murdare, rupte, iar cerșetorul care are și mesajul scris va avea și un
comportamnet non-verbal, în sensul că va căuta să îi atingă pe oamenii care trec pe lângă el și
îi va privi în ochi.

După ce indivizii trec pe lângă cerșetori, un operator le va aplica un chestionar prin

care se vor află următoarele informați: cum s-au simțit în prezența cerșetorilor, ce i-au
determinat să ofere/să nu ofere bani, percepția lor asupra fenomenului și alte date demografice
necesare analizei.

6.Concluzia

Scopul acestui experiment este de a observa rolul mesajelor non-verbale asupra

comportamentului indivizilor cu cerșetorii. De asemenea, vreau să evidențiez și faptul că
mesajele transmise de cei din urmă au un impact puternic asupra oamenilor. Un alt aspect
important este că fenomenul cerșetoriei este atât de cunoscut și întâlnit într-o societate, încât
oamenii sunt atât obișnuiți, cât și familiarizați cu acesta. Utilizarea experimentului pentru a
studia problemele vieții sociale reprezintă o cale de a analiza și explora mai bine adevărata
semnificație a acestora. Cerșetoria reprezintă un fenomen social a cărui analiză necesită studii
îndelungate, în vederea înțelegerii sale și totodată, pentru a conduce la diminuarea sa.

7.Bibliografia

Cărți de autor

1. Buzducea, Doru (coord.); 2010; Asistenţa socială a grupurilor de risc; Bucureşti;

Editura Polirom
2. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana şi Chelcea, Adina. [2005] (2008). Comunicarea
nonverbală: gesturile şi postura.Cuvintele nu sunt de-ajuns (ediţia a II-a). Bucureşti:
Comunicare.ro.
3. Rughiniș, Cosima, Explicația sociologică, Ed, Polirom, 2007.
4. Neculau, A., Gilles Ferral; 1998; Aspecte psihologice ale sărăciei; Iaşi; Editura
Polirom
5. Teşliuc, C., Pop, Lucian, Teşliuc, E.; 2001; Sărăcia şi sistemul de proteţie socială;
Iaşi; Editura Polirom
Publicații electronice de pe internet

1. [Online] Disponibil pe:

http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000100050001_Raport%20copiii%20strazii.pdf
[Accesat la data de 14.01.2016]
2. [Online] Disponibil pe:
http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Proiecte/PIP/PIP_Studiu_cersetorie_romana_B5_
17.12.2013.pdf. [Accesat la data de 14.01.2016]

8.Anexe
Chestionar

1. La ce vă gândiți când auziți cuvântul cerșetor?

a) infracțiune

b) sărăcie

c) lipsă de ocupație

d) milă

e) problemă socială

f) altceva (exemple)

2. Ce fel de cerșetori vă atrag atenția?

a) adulții cu handicap

b) bătrânii

c) copiii

d) mamele cu copii

e) copiii cu diverse afecțiuni

d) alţii (exemple)

3. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă „deloc multumit” și 5 „mulţumit în mare măsură)

cât de mulțumit sunteți de prezența cerșetorilor în orașul dumneavoastră?

1 deloc mulțumit

2 nemulțumit

3 așa și așa

4 mulțumit

5 mulţumit în mare măsură

4. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă „deloc multumit” și 5 „mulţumit în mare măsură)

cât vă emoționează situația acestora?

1 deloc

2 în mică măsură

3 așa și așa

4 în mare măsură

5 în foarte mare măsură