Sunteți pe pagina 1din 1

TATTOOED:

THE SOCIOGENESIS OF A BODY ART


MICHAEL ATKINSON
CHAPTER 2

In ultimii ani, mai ales in randul tinerilor, tatuajele au devenit din ce in ce mai populare,
tinerii considerandu-le ca pe niste simboluri ale identitatii personale.
Atkinson prezinta faptul tatuajele sunt semne de rusine purtate doar de haiduci, sau de cei
cazuti din harul social, fiind un stereotip cultural. Si in zilele noastre exista persoane care
asociaza oamenii tatuati cu niste inadaptati, sau cu niste neleguiti. Persoanele tatuate sunt
asemanate cu inapte din punct de vedere social, care nu se pot integra, sau nu se pot modela
cu normele sociale, sau cu valorile si credintele incadrate in fiecare mediu social.
Corpul reprezinta mediul prin care indivizii se diferentiaza de ceilalti, identitatea personala si
sociala se formeaza prin intermediul cor- pului. Manipularea corpului poate fi considerata ca
o practica prin care fiecare individ se identifica cu ea isasi si isi modeleaza o pozitie cat mai
clara in raport cu ceilalti. Transformarea corpului poate fi realizata in mai multe moduri:
permanente sau nepermanente, tot aici intra si operatiile chirurgicale ce contin eliminarea
unor parti din corp. Oamenii recurg la camuflarea corpului alegandu-si hainele potrivite, isi
aleg singuri parfumul pe care doresc sa il poarte, decid acest lucru pentru a estompa defectele
biologice (mirosuri). Indivizii isi aleg astfel cum isi doresc sa defileze si care este propria
imagina pe care vor sa o afiseze. Un concept similiar al celui de camuflare al corpului este cel
ce tine de ”extinderea” corpului care se refera la depasirea limitarilor natural. Acesta
reprezinta depasirea limitelor naturale (proteze / lentile de contact). Aceste extinderi prezinta
modificare permanente sau semipermanente ale corpului, completand sentimentul de
ansamblu. Un alt concept este cel de adaptare care include mai multe forme de modificare a
corpului (reconstituire fizica, epilare definitiva, pierderea sau luarea in greutate). Acest
concept are ca scop principal eliminarea conditiilor patologice care pun in pericol sanatatea
indivizilor. Un alt concept este denumit reproiectarea corpului, fiind cel mai invaziv, cel mai
dramatic si cel mai putin folosit (implanturi chirurgicale) . Daca celelalte concepte presupun
planificare, reflexivitate dar si constientizare de sine, acesta din urma face referire la un alt tip
de angajament. Sunt de parere ca oamenii care recurg la acest tip de proiect sunt cei care
sufera de felul in care sunt priviti de ceilalti, iar contextul social este cel care pune cel mai
mult amprenta pe psihicul omului. Majoritatea proiectelor de camuflare corporala sunt in
strans legatura cu afisarea publica, dar si cu confirmarea statutului fiecarei persoane.

S-ar putea să vă placă și