interactionista, fiind considerat unul din fondatorii psihosociologiei moderne. Elaboreaza teoria eului personal ca oglindire si reoglindire in alte persoane (looking-glass self) si introduce in psihosociologie conceptul de grup primar, definit ca „intimate face to face association and cooperation“.Dezvoltand teoria interactionista, Charles H. Cooley considera ca eul personal nu se poate dezvolta decat in raporturile interpersonale. Fara interactiunea umana nu poate exista eul personal, care nu este altceva decat o oglindire si o reoglindire a persoanei in alte persoane (looking-glass self). In acest fel, individul si societatea formeaza un tot inseparabil: ideile, valorile, atitudinile individului nu provin din reflectia solitara, ci din viata reala a grupului. In relatiile individului (Self) cu altii (Others), grupul primar are rol de mijlocitor in procesul socializarii. Analizat fiind in cel de-al treilea capitol al lucrarii „Social Organization“ (1909), termenul de grup primar este definit de Charles H. Cooley ca „intimate face to face associations and cooperation“. Astfel de grupuri (familia, cetele de copii, grupurile de vecinatate) pot fi intalnite in toate etapele dezvoltarii individului, ele constituind fundamentul trasaturilor universale ale naturii umane, fiind - conform expresiei utilizate de Charles H. Cooley - „solul fertil al formarii naturii umane“. Ele sunt primare pentru ca actioneaza primordial si fundamental asupra individului, identificandu-l cu grupul din care face parte, ducand la constituirea sentimentului de noi. „Prin grupuri primare - precizeaza Charles H. Cooley - se inteleg acele grupuri caracterizate prin asocierea si cooperarea intima. Ele sunt primare in mai multe sensuri, dar mai alespentru ca indeplinesc o functie fundamentala in formarea naturii sociale si a idealurilor indivizilor. Rezultatul unei asocieri intime este - din punct de vedere psihologic - o anumita fuziune a individualitatilor intr-un ansamblu comun in asa fel incat eul propriu al fiecaruia este format, cel putin in unele privinte, din viata comuna si scopul grupului. Poate cel mai bun mod de a descrie acest caracter de ansamblu ar fi sa spunem ca el este noi; el implica un fel de simpatie si de identificare reciproca pentru care termenul noi reprezinta expresia naturala. Individul traieste simtindu-se parte a ansamblului si isi gaseste scopurile principale ale vointei in modul de a simti. Pentru Cooley, societatea si individul formeaza un tot indisociabil. Legatura organica si conexiunea indisolubila intre sine si societate reprezinta contributia cruciala pe care el a adus-o psihologiei sociale si sociologiei. In viziunea sa, orice studiu sociologic trebuie sa plece de la doua premise: interdependentele si grupul ca intreg. De aceea, considera societatea un intreg ale carui elemente sunt organic integrate intr-un sistem al interdependentelor. Pe de alta parte, aceste legaturi care formeaza natura imediata a societatii exista datorita ideilor pe care le au indivizii unii fata de altii. Astfel, o influenta nefasta poate fi atribuita chiar unui mediu bun datorita modului in care mediul este perceput de cei ce traiesc in el. Prin urmare, lumea noastra, in toata obiectivitatea ei, este o lume subiectiva supusa unui proces de expansiune, aflandu-se deopotriva si sub amenintarea unui proces de dezagregare. In acest dinamism, grupurile primare se afla la baza organizatiei sociale. 4 Cooley are o contributie majora in analiza relatiilor microsociale ce consta mai ales in distinctia dintre grupurile primare si grupurile secundare (un termen pe care Cooley nu l-a folosit de fapt niciodata).Grupurile primare reunesc indivizi apropiati, legati trainic intre ei prin valori comune si printr-o diviziune foarte neta a rolurilor. In interiorul grupurilor primare se leaga cele mai stranse relatii intre individ si societate. Sociologul american a creat aceasta notiune atat pentru a explica "natura umana' cat si "organizarea sociala' . Ca urmare a interactiunilor fata in fata (numite si relatii primare), se dezvolta un sentiment prin care individul se identifica emotional cu o unitate mai larga, cu grupul, adica cu toti cei care au sentimentul de "noi" (noi romanii, noi americanii). "Noi" reprezinta un grup in care fiecare se identifica nu cu unul sau altul dintre ceilalti, ci cu unitatea lor, cu intregul compus din coexistenta fata in fata a tuturor celorlalti. Grupul primar este un microcosmos al societatii. Pe de alta parte, grupul este primar si pentru ca prin intermediul lui individul isi dezvolta primele contacte cu societatea mai larga. Familia, grupul de joaca al copiilor, vecinatatea, comunitatea varstnicilor sunt grupuri primare universale intrucat apartin tuturor timpurilor si tuturor stadiilor de dezvoltare. In aceste grupuri, omul a abandonat tendinta individualista de a maximiza propriile sale avantaje si este permanent legat de tovarasii sai prin legaturi de simpatie si de afectiune. Asocierea copiilor intr-un grup de joaca, de exemplu, este un fenomen universal si nu este o trasatura doar a copiilor englezi sau americani. De asemenea, vecinatatea a jucat un rol foarte important in viata intima, primara a oamenilor inca din perioada cand si-au construit primele asezari si pana la aparitia oraselor industriale moderne. Din pacate, principalul proces al vietii moderne este dezagregarea "intimitatii grupului de vecinatate" provocata de largirea sferei contactelor. Acest proces diminueaza progresiv comunitatea economica si spirituala cu vecinii nostrii. O alta consecinta nefasta ar putea-o constitui chiar instrainarea celor care traiesc in aceeasi casa. Se poate spune despre Cooley ca isi focalizeaza cercetarea pe acele grupuri umane care sunt considerate a fi elementul primar care asigura legatura dintre om si societate, pe de o parte, si care integreaza individul in structura sociala, pe de alta parte. Pentru Cooley, trasaturile omului matur pot fi cultivate si dezvoltate doar in cadrul interactiunilor puternice care au loc in cadrul grupurilor primare. De aceea, acest grup este celula in care dezvoltarea naturii specific umane are loc.