Introducere (1-7)

Aceasta carte isi propune sa examineze statutul schimbator al corpului in sociologie. In

modernitate exista o tendinta a corpului sa devina central ,,to the modern person’s sense of self
identity”. In acest context perspectiva mortii obtine o importanta care rareori a fost
cunoscuta/investigata in sociologie. In ultimii ani stiintele sociale au capatat un mare interes
pentru corp, sociologia corpului s-a infiintat drept o disciplina separata, un nou jurnal a abordat
aceasta tematica ,,Body and Society” (1995).

Bryan Turner defineste conceptual de societatea somatica (somatic society) pt a descrie

cum corpul in sistemele sociale moderne a devenit principalul camp al activitatii culturale si
politice. Interesul popular asupra corpului a crescut (operatii estetice, modalitati de a slabi).
Apare o puternica individualizare a corpului.

The body in high modernity

Pt a intelege acest interes ridicat pt corp trebuie sa vedem contextual si ce s-a intamplat in
,,high modernity”. Modernitatea a facilitat si marit controlul pe care profesiile medicale le puteau
exercita asupra corpului, a redus autoritatea religiei in a defini si controla corpul. Numerosi
indivizi au argumentat faptul ca epoca moderna a dus la ,,desacralizarea” vietii si nu a inlocuit
anumite certitudini oferite de religie cu certitudini oferite de stiinta. Stiinta ne-a ajutat sa obtinem
un control mai mare asupra vietilor noastre, dar nu ne-a oferit valori cu care sa ne ghidam.

Termenul de ,,high modernity” a fost folosit At. Giddens pt a descrie radicalizarea acestor
trenduri moderne din finalul secolului 20. Pt cei care si-au pierdut increderea in autoritatile
religioase (ei nu mai au o viziune clara asupra lumii sau asupra propriei identitati) corpul se
dovedeste a fi o fundatie ferma pe baza caruia isi reconstruiesc un sens al sinelui in lumea
moderna.

The uncertain body

Cu toate ca, mai multi factori au contribuit la vizibilitatea corpului, 2 dintre ei, aparent
paradoxali conteaza mai mult: acum avem mijloacele de a exercita control intr-un grad mai mare
ca oricand, cu toate acestea traim intr-o era care ne-a aruncat intr-o indoiala profunda a ceea ce
sunt corpurile noastre si cum ar trebui sa le controlam. Pe masura ce stiinta faciliteaza aparitia
unor modalitati mai avansate de interventie asupra corpului, destabilizeaza ceea ce stim despre
corpul nostru si ne afecteaza abilitatea de a evalua dpdv moral cat ar trebui lasata stiinta sa ne
reconstruiasca corpurile. Pe masura ce ne putem controla tot mai mult corpurile, cu atat mai mare
este incertitudinea noastra in legatura cu ce este cu adevarat corpul si ce este natural in legatura
cu el. (de ex fertilizarea in vitro permite a avea un copil fara a avea relatii corporale si criza din
Marea Britanie in legatura cu ,,virgin births” ilustreaza amenintarea pe care multi oameni o simt
in legatura cu ce este natural sau nu legat de corpul lor).

Turner vorbeste despre o societate in viitor in care implanturile si transplanturile sunt dezvoltate
si raspandite, dar in care identitatea si ,,detinerea” unui corp ridica numeroase probleme.

Body projects

In aceste vremuri de incertitudine, cunoasterea in legatura cu ce este corpul adopta mai mult o
forma ipotetica. In Vest exista o tendinta a corpului de a fi vazut ca o entitate in proces de
devenire, un proiect care ar trebui sa fie lucrat ca parte a identitatii individuale. Tratand corpul ca
un proiect nu necesita neaparat o implicare de tip full-time, dar implica a fi permanent constient
si preocupat in legatura cu managementul si aspectul corpului. In acest context, corpurile devin
entitati maleabile care pot fi ,,shaped” de vigilenta si munca grea a detinatorilor lor.

Poate cel mai comun exemplu de corp tratat drept proiect se intampla chiar in prezent.
Sanatatea noastra este amenintata de pericolele de nivel global, dar cu toate acestea noi ne
asumam o responsabilitate individuala pentru corpurile noastre. Toate evenimentele promoveaza
o imagine a corpului drept o insula sigura intr-un sistem global caracterizat de multiple riscuri.

Programele de ingrijire personala nu sunt numai despre perceptia bolii, ci si despre cum
ne percepem noi alaturi de ceilalti corpul. Sanatatea se asociaza cu cea ce Goffman numeste
prezentarea sinelui. Intr-o era caracterizata de ,,self-help”, „personal responsability”, body
beautiful” cei care beau/fumeaza/consuma droguri foarte mult sunt deviantii. Cu toate acestea ,nu
doar aceasta „noua constientizare a sanatatii” ( Robert Crauford) a dus la transformarea corpului
in proiect.
 Chirurgia plastica a oferit pt un numar foarte mic de indivizi (dar care creste rapid )
posibilitatea unor transformari radicale (tinerete,masculinitate,feminitate). Chirurgia plastica
ridica intrebarea „ce este corpul? „ (cazurile extreme devin celebre: Michael Jackson).

Pt cei care nu vor/nu pot apela la chirurgia plastica, o intrega industrie de body building a
aparut. Acesta este un bun exemplu de corp „proiectat” tocmai din prisma faptului ca defineste
cum ar trebui muschii femeilor/ barbatilor sa arate.

Sanatatea, chirurgia plastica + body buildingul sunt doar 3 exemple despre cum indivizii
moderni accentueaza tot mai mult importanta corpurilor lor. Investind in corp le permite
oamenilor sa se exprime, o ocazie de a se simti bine si de a creste controlul asupra corpurilor lor.

Investitia in corp are limitele sale. Corpurile imbatranesc si mor, iar acest lucru este
deranjant pt oamenii moderni a caror identitate graviteaza in jurul corpului. Corpurile sunt
limitate, nu doar pentru ca mor, ci si pentru ca deseori nu pot fi modelate conform intentiilor
noastre. (de exemplu curele de slabit nesanatoase utilizate pt a schimba marimea+forma
corpului).

Alta problema legata de formarea identitatii in jurul corpului apare in randul copiilor.
Varsta la care indivizii sunt nesiguri in legatura cu aspectul lor+la care devin anxiosi a scazut
foarte mult . ( din aceasta cauza apar tot mai multe boli cauzate de alimentatia gresita „eating
disorders”.)

Corpurile noastre ne „constrang” dar ne si „usureaza” pe parcursul vietii (facilitating).

Alte limite in procesul de devenire al corpului „ proiect” (altele in afara de moarte) sunt
modalitatatile in care imaginile individuale ale corpului dezirabil pot deveni valorificate pana la
perpetuarea unor inegalitati sociale preexistente.

187-189

Foamea,boala si frica sunt parti cronice a vietii de zi cu zi pt milioane de oameni .

Regimurile crestine medievale au promovat o modernizare continua a ,,carnii”. Suferind de o
bolaa precum artritra, de ex, poate conduce la experienta unui corp disfunctional. In ciuda
limitelor descrise mai sus, notiunea de corp ,,latent” aduce o puternica provocare in aria studiilor
corporale.
The body as a project, option and regime

Ideea conform careia oamenii sunt implicati in proiecte corporale este in contradictie ,,to
concepts of our physical selves as latent.” Asta ptr ca toate conceptele despre identitate corporala
sugereaza ca marimile , formele si aparentele carnii sunt integrate in imaginea pe care o avem
despre noi. In fiecare dintre ele (dintre body, options sau regime) corpul este tratat ca o
intreprindere la care este de lucrat.

Notiunea de ,,corp proiect” dezvolta sugestia lui A.Giddens conforma careia selful a
devenit un construct organizat si ideile lui M. Weber despre consecintele irationale ale actelor
rationale.

2 caracterisitci ale ,,high modernity” au un impact particular asupra corpului:

1. Declinul discursurilor religioase si politice care ofereau oamenilor sens+ instaurarea unui
individualism puternic;

2. Era contemporana pare sa fie din ce in ce mai mult ,,out of control”.

In acest context, corpul este vazut drept ,,material brut” asupra caruia individul isi poate
exercita influenta. Corpurile devin subiecte de interventie (gene, presiunea sangelui, colesterol,
forma, marime, culoare, greutate). In aparenta acestea ofera sens. Cu toate ca, modernitatea ne
ofera oportunitati de ainterveni asupra corpurilor noastre, in acelasi timp stimuleaza o
reflexivitatea cronica in legatura cu ce ar trebui sa se modifice sau nu la corp. Exemplu de
consecinte irationale:avem tehnologii de fertilizare in vitro, cu toate acestea fertilitatea si rata
natalitaii sunt o problema. SAU urmam diete ptr a slabi mult, intr-un timp scurt ca dupa sa ne
ingrasam si mai rau ca inainte.

Oricare ar fi riscurile asociate cu proiectele corporale nu o sa dispara prea curand. Din

contra, tehnologiile recente intensifica tot mai tare centrarea pe corp, creand ,,body options”
adica forme ale transformarii fizice radicale care pot face ca proiectele corporale sa fie invechite.

Body Options

Body options pot fi definite drept metode de restructurare a incorporarii umane care
extind posibilitatile asociate cu detinerea unui corp intr-un asalt direct si radical asupra limitelor
asociate cu a fi un corp. (can be defined as technologically informed methods of restructuring
human embodiment which extend the possibilites associated with having a body, through a direct
and radical assault on the limitations connected to being a body.)

De exemplu tehnologiile cyber sau realitatea virtuala ne permit sa traim in mai multe
corpuri din diferite spatii si timpuri. In viitor poate exista posibilitatea ca trupul sa fie reconstruit
de mai mult ori intr-o viata. Nanotehnologiile ar putea dezvolta micro masinarii care sa intre in
corpul nostru si sa repare zonele afectate de artrita de exemplu, in timp ce chip-urile ptr creier
ne-ar invata multe limbi straine, ne-ar oferi posibilitatea sa efectuam sute de operatii matematice
etc.

Trebuie sa admitem prezenta corpului in constituirea societatii și identitatii. Corpul este un

fenomen fizic centrat pe acțiunea socială (grounded in social action), formand și fiind format
simultan de mediul social.

Corpul prezent-absent

In 1980 s-au scris studii care tindeau sa incorporeze viziunea despre corp ca obiect administrat,
intr-o teorie a sistemului social, privind corpul ca fiind o sub-discipina distincta si un element de
legatura intre sociologie, psiho si biologie.

Corpul prezent-absent a constituit o adevrata problema: a inceput sa fie un stimulent pentru

imaginatia sociologica, dar in acelasi timp iesea din campul vizual al sociologilor, in favoarea
unor analize mai traditionale.

In scrierile mai vechi, mintea era favorizata, in detrimentul corpului. Decartes - Mintea mea e
distincta de corpul meu si poate exista in afara acestuia. Alte scrieri - Kant, Montaigne. Corpul
nu era complet absent din acele scrieri, dar tindea sa fie marginalizat si privit cu suspiciune.
Filosofii atribuiau corpului un sens oarecum negativ.
Sociologia clasica a acordat atentie problemei incorporarii. Durkheim a vorbit despre trup ca
fiind profan si a sugerat ca ritualurile spun despre corp ca are in profunzimea lui un principiu
sacru care iese la suprafata in anumite circumstante. Manifestari precum tatuajele, scarification si
alte forme de decorare a corpului ii unesc pe indivizi. Parsons spunea ca semnificatia sociala a
corpului este data de societate. Sanatatea nu era, in viziunea lui Parson, o caracteristica biologica,
ci se referea la capacitatea omului de a contribui la productivitatea societatii. Scrierile clasice au
ignorat corporalitatea, fizicalitatea umana.

Corpul sacru, consacrat

In 1990 era clar ca trupul este concept nedetermiant care constituie un semnificant maleabil
pentru alte lucruri in afara de el insusi. Era fie un obeict sexualizat utilizat ca mijloc pentru ca
feministele sa justifice subordonarea femeilor, fie un obiect prin care cei de la conduecer
exercitau controlul, fie o ramasita din cultura pretehnologica pentru cei interesati de imbinarea
omului cu masinariile (crearea cyborgilor). Corpul devenise cel mai instabil si contestat concept
din stiintele sociale. Corpul insemna foarte multe lucruri si nu exista o intelegere despre cum ar
fi trebuit sa fie conceptualizat. Materialitatea fizica disparea din orizontul teoretic.

Trebuie sa intelegem corpul atat ca fenomen biologic cat si ca fenomen social, format de relatiile
si structurile sociale contemporane.

Corpul si identitatea de sine

Drew Lader - Corpul latent - Corpul este marginal in raport cu simtul sinelui. Corpul este
neimportant in procesul prin care oamenii se constientizeaza pe sine. Corpul ramane latent pentru
indivizi (sta ascuns, nu se arata si nu se manifesta). Leder porneste de la Ponty, care se centreaza
pe experienta traita a corpului nostru.

Absenta corporeala se explica prin faptul ca dam corpului nostru comenzi care au devenit
automatisme (mersul, alergatul). Un jucator profi de tenis joaca fara sa isi constientizeze fiecare
miscare, nu se gandeste cu exactitate la ceea ce face. Sunt comenzi taken-for-granted.
Boala, durerea, gafele precum cazaturile sunt moduri in care corpul reapare si se razbuna.

Corpul care dispare si reapare

Prefixul dys din dysappearing inseamna in greaca bolnav, dificil. Lader se refera la disparitie ca
la o reaparitie a corpului intr-o forma sociala, biologica sau patologica devianta. Disparitia ne
arunca din lumea sociala si ne ingradeste in limitele propriului trup. Durerea ne face constienti de
trupul nostru, fiind un bun exemplu pentru aceasta disparitie-reaparitie, intrucat ne opreste din
cursul firesc al vietii, din activitatea pe care o performam. Senzațiile neasteptate sau emotiile
puternicce precum frica sau instinctul sexual ne fac sa ne concentram asupra anumitor aspecte
ale corpului nostru - disparitie dureroasa sau emotionala a corpului. Goffman - jena, rezultata din
gesturi si experii corporale inadecvate, ne face constienti de trup.

Corpul sanatos care functioneaza in totalitate reprezinta reaparitia corpului.

Frecventa cu care noi ne constietizam corpul depinde de momentele in care ti-e foame, sete,
obosit.

Corpul ca proiect, obiect si regim

Proiecte corporale

Corpul este ca o intreprindere la care se lucreaza. Selful a devenit un construct reflexiv,

organizat. Modernitatea ne ofera oportunitati de a ne modifica trupurile, insa aici intervine o
reflexivitate cronica menita sa aduca raspunsuri cu privire la cum si unde trebuie sa facem acele
schimbari.

Optiuni corporale
Sunt metode de restructurare a incorporarii umane care extind posibilitatile de a avea un trup,
asaltand radical limitarile pe care le impune faptul de a fi un trup. Proiectele corporale si
tehnologia ne ajuta sa traim intr-un trup, sa il ocupam.

Multitudinea de optiuni corporale tinde sa il lase pe om nesatisfacut cu alegerea sa.

Regimuri corporale

In contrast cu proiectele corporale moderne, regimurile corporale medievale tindeau sa sa se

centreze asupra unei uri distructive a carnii care pacatuia. Oamenii se angajau in sacrificii
dureroase pentru a se mantui, pentru a se curata de pacate. In zilele de azi, oamenii se angajeaza
in diete extreme, operatii dureroase, dar nu din cauza unei uri fata de corp, ci din dorinta de
restructurare a corpului.

Corpul ca masca

1. Corpul ca inchisoare. Normele legate de infatisare contribuie la dezavantajarea unui grup in

raport cu alt grup. Corpul aduce anumite stereotipuri pe care un grup le impune altuia si incepe
sa functioneze drept o camasa de forta, sau o inchisoare. La un moment dat devii captiv intr-un
invelis batran si esti stigmatizat. Corpul devine o constrangere.

2. Corpul ca performanta. Indivizii isi manageriaza trupurile pentru a oferi ceorlalti anumite
impresii. Aspectul fizic constituie o a doua piele, un al doilea invelis. Corpul este atent
administrat de catre individ care incearca sa redea o serie identitati, in functie de situatia sociala
in care se afla. Corpul devine o performanta. Infatisarea a devenit un intermediar prin care
relatiile sociale sunt produse si cultivate. Viata ca teatru in care oamenii performeaza roluri este
una dinte cele mai vechi viziuni asupra societatii. Corpul apare ca un aspect flexibil si central al
identitatii unui individ. Corpul ca performanta subliniaza potentialul agentic al selfului.
Schema corporala

Conceptul a fost introdus pentru a putea identifica cum e posibil ca noi sa ne coordonam
corpurile astfel incat sa performam anumite actiuni fara a gandi si monitoriza fiecare miscare pe
care o facem.

Schema se dezvolta din doua surse majore: senzatii, miscari si perceptii ale corpului fizic in
decursul famializarii cu mediul care-l inconjoara, interactiunea sociala. Aceste doua surse iau in
calcul atat materialitatea fizica a trupului, cat si aspectele si intelesurile culturale si sociale.

Mead spune ca schemele sunt rezultate ale unei intersubiectivitati practice, din nevoia individului
de a sa adapta la actiunile grupului. Internalizarea subiectiva a credintelor de grup reprezinta
conceptul de „altul generalizat”, un altul care actioneaza ca un filtru pentru identitatea
incorporata. Procesul prin care un individ dezvolta o identitate de sine coerenta este dat de
dialogul dintre „mine” (identitatea pe care ceilalti ne-o atribuie) si „eu” (reflectia noastra
subiectiva asupra acestei identitati).

Corpul este simultan o sursa de self-identity (incluzand experiente, sentimente si perceptii), dar
si o locatie pentru efectele societatii (normele de grup care contureaza perceptia de sine).

Ordered body, social constructivism

Fizicalitatea umana este un obiect care este produs si regulat de regimuri politice si normative.
Corpul este controlat intr-un mediu guvernamental. Crpul reflecta relatiile de putere. Corpul este
o locatie in care societatea se impregneaza si prin care e capabila sa isi exercite influenta si
puterea. (Foucault, Turner, Parsons).

Fenomenologie. Corpul trăit.

Imporanta trupului pentru agentitatea umana si experienta traita a actorilor sociali. Organismul
este vehiculul nostru pentru „being in”, prin care experimentam lumea in care traim.

Drew Leder.

Corpul isi experimenteaza propria incorporare. Leder a privir corpul trait drept o actiune
rationala intrumentala.

Merleau Ponty -vezi ce am facut la lectia asta.

Structuration theories

Fizicalitatea corpului conecteaza individul cu societatea. Corpul este un mijloc prin care
individul este atasat, sau se prin care se departeaza de societate.

Bourdieu - Corpul produce si este creat de catre inegalitatile de clasa. Corpul se inscrie intr-un
habitus, intr-un set de dispozitii atribuit lui, pe baza clasei sociale. Este dificil ca indivizii sa
scape din traiectoria dispozitionala care a fost atribuita lor.

Giddens- Modernitatea permite ca trupul sa fie remodelat, lucru care implica si o reflexivitate
cronica. Corpul este o resursa maleabila.

Fiecare dintre aceste teorii se centreaza pe corp dintr-o perspectiva distincta. Fiecare ignora cate
un aspect important. Fenomenologia ignora structurile sociale spre ex. Poti raspunde la aceasta
situatie ptrin a accepta o teorie ca fiind cea corecta, prin a le respinge pe toate, prin a admite
caracterul enigmatic al corpului, sau prin a incorpora toate teoriile intr-una complexa. Corpul
poate fi privit, pornind de aici, ca mediator multi-dimensional pentru constituirea societatii (o
sursa, o locatie si un mijloc de a pozitiona indivizii in raport cu societatea, adica un mijloc fie de
atasare, fie de repulsie). Societatea este o sursa a corpului, intrucat este construita prin munca
depusa de corpuri. Corpul este o locatie pentru efectele societatii, intrucat odata ce anumite
institutii, norme, reguli, au fost implementate, ele seteaza parametrii in care actiunea sociala se
desfasoara. Corpul pozitioneaza indivizii in raport cu societatea. Pot accepta regulile si sa le
reproduca, sau din contra, acestea pot starni disconfort, neplaceri, dezacorduri si oamenii tind sa
lupte pentru a le schimba.