Tinerii constituie un element de baza in cadrul societatii active, ceea ce

accentueaza gravitatea problemei saraciei in randul acestora.

Saracia poate crea un climat turbulent marcat de stress cronic.
In data de 30 August 2013, revista Science publica un articol ce trateaza influenta
saraciei asupra functiilor cognitive.
Descoperirile noastre sugereaza ca stresul prin care treci cand ai o copilarie
saracacioasa declanseaza un altfel de mecanism de functionare a creierului la
maturitate, a spus dr. K Luan Phan, profesor de psihiatrie la Universitatea din
Illinois, Colegiul de medicin din Chicago.
Maturizarea care se petrece in conditii de saracie poate duce la disfunctii
permanente ale cortexului prefrontal i ale amigdalei care, potrivit cercetatorilor,
a fost asociat cu tulburari de stare printre care se numara depresia, anxietatea,
agresiunea impulsiva i abuzul de substane chimice.
Potrivit cercetarilor, cantitatea de stres cronic din copilarie pana n adolescena
cauzata de condiiile grele de locuire, aglomeraie, zgomot, certuri n familie,
violenta stabileste relatia dintre saracia n copilarie i functia creierului prefrontal
in timpul reglarii emotionale.
Condiiile de saracie au impus o povara mentala similara cu pierderea a 13 puncte
din IQ sau comparabila cu diferenta cognitiv dintre alcoolicii cronici i adulii
normali.
Cei cu deficiente financiare, deseori se comporta in moduri mai putin capabile decat
semenii lor, ceea ce intr-un final duc la perpetuarea saraciei.
Ipoteza cum ca functiile cognitive ale tinerilor ce provin din medii sarace sunt
afectate de saracie, a dus la realizarea a doua studii: unul condus de Sendhil
Mullainathan, profesor la Harvard si un altul de catre Eldar Shafir, profesor la
Princeton.
In cadrul primului studiu au fost induse, intr-un mod experimental, ganduri despre
resursele financiare tinerilor ce proveneau din patura de jos a societatii si celor ce
proveneau din patura superioara. Rezultatele acestui experiment au demonstrat ca
tinerii ce erau afectati de saracie prezentau un nivel de grija ridicat ceea ce afecta
capabilitatea lor cognitiva. La polul opus, tinerii ce proveneau din medii ce
dispuneau de resursele financiare necesare unui trai decent, au fost afectati mult
mai putin sau chiar deloc.
Cel de-al doilea experiment a studiat conditia psihica a tinerilor fermieri in decursul
ciclului de plantare/recolta. Aceeasi indivizi manifestau performante cognitive
reduse inaintea recoltei, comparative cu performantele cognitive de dupa recolta,
cand resursele financiare se stabilizau.
Acest lucru nu poate fi explicat prin diferentele in timpul disponibil, nutritie sau de
efort de lucru. Dei fermierii arata mai mult stres inainte de recoltare, acesta nu
este factorul ce determina performante cognitive reduse. In schimb, se pare ca

saracia este elemental ce reduce capacitatea cognitiva. Aceasta concluzie

sugereaza ca saracie consuma resurse mentale, diminuiind capacitatea cognitive a
individului pentru alte sarcini.
O posibila solutie in remedierea acestei probleme alarmante, poate fi oferita prin
includerea de cursuri in timpul liceului menite sa pregateasca individul in a deveni
un candidat competitiv pe piata muncii.
Pregatirea tanarului pentru viitoare interviuri, stabilirea unei traiectorii profesionale
si alcatuirea corecta a unui CV pot stimula tinerii in depasirea actualei conditii si
concentrarea asupra carierei, implicit ridicarea nivelului calitativ de trai.
Cum am observat si mai devreme, pe langa impedimentul evident al saraciei,
reprezentat prin lipsa resurselor financiare, aceasta conditie afecteaza si nivelul
motivational al tanarului, degrandand si starea sa psihologica, ceea ce intr-un final
presupune indepartarea unor tineri cu un potential ridicat de la posibilitatea
succesului.
Totodata, un sprijin psihologic sporit pe perioada educatiei obligatorii poate diminua
efectele negative ale saraciei asupra individului.