Buna, Elena!

Multumim mult! Il vor face fetele mai interactiv, dar cred ca si ele simt nevoia sa fie TRADUSE
inainte :P 

Crezi ca le poti transcrie mai accesibil drepturile (sa fie pe intelesul unui copil - scurtate, sintetizate, in
cuvinte simple? Ar fi de mare ajutor!!

Fetele te mai roaga, pentru ca tu probabil mai stii, te-ai mai intalnit cu ele, situatiile tipice in care sunt
incalcate drepturile copiilor si ce pot ei sa faca: 

- nu sunt inscrisi la timp la scoala - ce pot sa faca- sa insiste, sa faca cerere

- au dreptul sa stea in sistem cat timp sunt la scoala - au dreptul sa se inscrie unde doresc ei  (cine
alege pentru ei, cine le ia optiunile in scris sau cum se procedeaza?) + mutatul la liceu de la
profesionala
- dreptul de a merge la medic cand sunt bolnavi  - care e demersul (chiar, si pt stomatolog, si pentru
ochelari etc - am tot auzit cazuri, o fata era sa surzeasca, tot cerea sa mearga la control si i se zicea
Da,da... pana la urma am dus-o noi...in Bucuresti, 2017... la fel cu ochelari prin tara, s-a tot
intamplat...)
- ce au gratuit de la medic (si stomatologul ? cum se procedeaza? face solicitare copilul, managerul de
caz, cum reusesc sa isi trateze problema cand ii doare maseaua ingrozitor?...
-  in apartament/centru - daca sunt tratati rau de referenti/ supraveghetori/ manageri de caz sau nu se
inteleg cu colegii- ce pot face, care sunt sanctiunile care li se pot aplica referentilor daca acestia fac
ceva rau (pot depune plangere la dgaspc, pot depune plangere la politie...)

Eu nu stiu---ei au un medic de familie al DGASPC_ului sau sunt inscrisi ca noi...individual la cineva

anume... Merg la un control pe an? Au dreptul la ce analize anual si le fac?

Daca mai ai situatii mai concrete, poti sa mai adaugi, bineinteles

Crezi ca e realist sa le traduci si sa raspunzi la situatiile astea frecvente si concrete?

1.2 Drepturi specifice

Drepturile tinerilor care părăsesc sistemul

instituționalizat de protecție a copilului
1. Dreptul la PROTECȚIE SPECIALĂ:

 Temei legal:
Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu
modificările și completările ulterioare:

Conform art. 55:

(1) Copilul beneficiază de protecţia specială până la dobândirea capacităţii depline

de exerciţiu.

(2) La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de

exerciţiu, dacă îşi continuă studiile o singură dată în fiecare formă de
învăţământ de zi, protecţia specială se acordă, în condiţiile legii, pe toată
durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 ani.

(3) Tânărul care a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o

măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi care nu are
Pagină 1 din 5
 posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii
sociale, beneficiază la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie
specială, în scopul facilitării integrării sale sociale. Acest drept se pierde în
cazul în care se face dovada că tânărului i s-au oferit un loc de muncă şi/sau
locuinţă cel puţin de două ori, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive
imputabile lui.

Încetarea măsurii de protecţie specială se poate efectua prin:

a) reintegrarea în familie;
b) integrarea socio-profesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului;
c) adopţia internă;
d) plasament la un alt serviciu/altă instituţie de protecţie specială;
e) integrarea tânărului la o altă instituţie de protecţie socială pentru adulţi.

Pentru ieşirea din cadrul unei unităţi este necesară:

- solicitarea scrisă a familiei - naturale, lărgite sau substitutive - atunci când sunt îndeplinite
condiţiile optime reintegrării;
- solicitarea scrisă a beneficiarului la finalizarea studiilor şi integrarea socio-profesională.

Încetarea îngrijirii se stabileşte de către Comisia pentru Protecția Copilului atunci când cererea
este întocmită de tânărul cu vârsta peste 18 ani sau de către familie, atunci când aceştia sunt
desemnaţi reprezentanţi legali prin hotărârea Comisiei pentru Protecția Copilului. De asemenea
încetarea îngrijirii o stabileşte instanţa de judecată atunci când este solicitată reintegrarea în
familie.

Potrivit Legii 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi

potrivit Convenţiei ONU, cu privire la drepturile copilului, copiii şi tinerii au
următoarele drepturi:
 dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii;
 dreptul de a menţine relaţii personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care
copilul a dezvoltat legături de ataşament;
 dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate, de servicii medicale şi
recuperare;
 dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea în condiţii
nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale;
 dreptul de discernământ, de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme
care îl priveşte;
 dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi religie;
 dreptul la informare;
 dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică,
mentală, spirituală, morală şi socială; dreptul la recunoaştere şi la alegere;
 dreptul la odihnă şi vacanţă, de a practica activităţi recreative, de a participa liber
la viaţa culturală şi artistică;
 dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatării economice, sexuale şi
oricăror forme de exploatare.

Pagină 2 din 5
2. Dreptul la ALOCAȚIE DE STAT

 Temeiul legal:
Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii și HG nr. 577/2008
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii

În temeiul Hotărârii nr. 577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru
reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii, pentru copiii
care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, începând cu luna în care a fost emisă, după
caz, dispoziţia conducătorului direcţiei generale, hotârârea comisiei pentru protecţia
copilului sau hotărârea judecătorească, au dreptul la alocaţia de stat.

Alocaţia de stat pentru copii se acordă copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi
tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau
profesional organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora.

Tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de
stat pentru copii, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat
medical.

Alocaţia de stat pentru copii se virează în conturi deschise pe numele beneficiarilor.

După împlinirea de către beneficiar a vârstei de 14 şi până la vârsta de 18 ani, beneficiarul

poate efectua operaţiuni asupra contului, numai cu acordul scris al conducătorului
DGASPC – ului. După împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul are acces şi poate folosi sumele
din acest cont.

3. Dreptul la PREGĂTIRE PENTRU IEŞIREA DIN SISTEMUL DE PROTECŢIE:

 Temeiul legal:
Ordinul nr. 25/2019 privind privind aprobarea Standardelor minime de calitate
pentru serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de
protecţie specială:

“S2.2. Centrul asigură pregătirea copilului pentru ieşirea acestuia din sistemul de
protecţie specială sau, după caz pentru transferul în cadrul altui serviciu social.”

În funcţie de vârstă, nivel de dezvoltare, abilităţi şi talente personale, situaţie familială, etc.,
specialiştii din cadrul serviciului facilitează sau după caz, desfăşoare activităţi de informare,
consiliere, educaţie extracurriculară, terapii ocupaţionale etc. care privesc nevoi diverse:
cunoaşterea drepturilor sociale şi a legislaţiei, a valorilor promovate în comunitate, a
drepturilor şi obligaţiilor în calitate de cetăţeni, facilitează acces la locuinţă şi adaptarea
acesteia, facilitează accesul la un loc de muncă, orientare vocaţională, acces la formare
profesională etc.

Pagină 3 din 5
 Toate serviciile specifice pentru trecerea la viaţă independentă sunt consemnate în Planul
individualizat de integrare/reintegrare socială şi sunt monitorizate de responsabilul de caz
pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi managerul de caz.

Copiii sunt informaţi cu privire la activităţile incluse în plan şi sunt consiliaţi cu

privire la necesitatea participării lor în acţiunile stabilite.

Planul individualizat de integrare/reintegrare socială este revizuit bianual sau în funcţie de

evoluţia situaţiei fiecărui beneficiar.
Determinarea momentului în care un tânăr este pregătit să plece din sistemul de protecţie
către viaţa independentă trebuie să depindă de nivelul de însuşire de către tânăr a abilităţilor
necesare pentru o viaţă sănătoasă, utilă, autonomă şi responsabilă.
Pe măsură ce se apropie momentul de trecere în afara sistemului de îngrijire, echipa
multidisciplinară ar trebui să estimeze momentul în care se va produce plecarea iar
responsabilul de caz trebuie să coordoneze eforturile de pregătire a acestui moment făcute
de către toţi cei implicaţi în îngrijirea beneficiarului.
Cu câteva luni înainte de data de plecare responsabilul şi tânărul trebuie să
completeze împreună o prezentare sumară care include următoarele informaţii:
 noua adresă;
 costurile cu chiria şi întreţinerea;
 costurile estimate ale telefonului, mâncării, transportului, locuirii;
 venitul lunar estimat;
 datoriile curente, planul de achitare a lor;
 economiile făcute până în prezent;
 angajatorul, salariul pe săptămână;
 medicul de familie/alte servicii medicale;
 activităţile de timp liber;
 orientarea religioasă;
 pregătirile în caz de urgenţă (persoană de contact în caz de urgență, plan pentru adăpost
în cazul în care trebuie să își schimbe domiciliul);
 lista cu informaţii personale şi familiale şi date de identificare;
 numele mentorului adult;
 planuri de continuare a educaţie;
La momentul părăsirii sistemului de îngrijire, tânărului i se prezintă un set de
informaţii de plecare, care include:
 lista serviciilor de sănătate care sunt uşor accesibile;
 lista numerelor de telefon de urgenţă;
 acte juridice în original (carte de identitate, certificat de naştere, diploma de absolvire
sau lista şcolilor la care a fost, fotografii);
 lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut (nume, adresa);
 curriculum vitae;
 o listă a serviciilor de consiliere uşor accesibile;
 o listă a persoanelor de contact care îl pot ajuta cu angajarea şi cu instruirea
vocaţională.

4. Dreptul la PRESTAŢII ŞI BENEFICII SOCIALE LA ÎNCETAREA MĂSURII DE

PROTECŢIE:

 Temeiul legal:
Legea 416/2008 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările
ulterioare;

Pagină 4 din 5
 HG 50/2001 pentru stabilirea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor
legii nr. 416/2001;
Fiecare consiliu local stabilește propria metodologie pentru acordarea chiriei.

Conform legislaţiei în vigoare, copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie
specială au dreptul, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, la o indemnizaţie care se
acordă o singură dată, egală cu valoarea salariului de bază minim brit pe ţară, garantat în
plată.

Totodată, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 26 ani, care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului, beneficiază de ajutorul pentru plata chiriei.

Toţi tinerii care optează pentru acest serviciu, vor fi informaţi şi sprijiniţi în vederea
accesării ajutorului pentru plata chiriei.

5. Dreptul la LOCUINȚĂ
Temei legal:
Legea nr. 116/2002, privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, cu
modificările și completările ulterioare.

Consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, va acoperi

integral valoarea estimată a avansului ce urmează să fie plătit pentru dobândirea unei
locuinţe sau chiria pe o perioadă de până la 3 ani pentru o locuinţa închiriată.
Beneficiarii care au prioritate la această măsură sunt tineri proveniţi din centrele de
plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate şi
al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei copiilor

6. Dreptul la SPRIJIN PENTRU OBȚINEREA ȘI MENȚINEREA UNUI LOC DE

MUNCĂ.
Temei legal:
Legea nr. 116/2002, privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, cu
modificările și completările ulterioare.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, are obligaţia de a realiza un

acompaniament social personalizat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de
ani aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale, în scopul
facilitării accesului la un loc de muncă. Tinerii au dreptul la consiliere profesională şi
mediere din partea personalului specializat al Agenţiei prin întocmirea unui plan de
mediere, astfel în cadrul angajării tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie,
Agenţia oferă până la 75% salariul mediu net pe economie, angajatorului.

7. Dreptul la CONSILIERE ȘI CONSULTANȚĂ PENTRU ADAPTAREA LA NOUL

MEDIU, PROFESIONAL ȘI LA NOUL DOMICILIU
 Temeiul legal:
Pagină 5 din 5
Ordinul nr. 25/2019 privind privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecţie specială.
În cadrul procesului de monitorizare a tranziției la o viață autonomă, tânărul are dreptul
să solicite și să primească sprijin pentru adapatrea la noul mediu.

Pagină 6 din 5
Pagină 7 din 5
 Problematica copiilor aparţinând etniei romă continuă să preocupe atât pentru
autorităţile române
cât şi pentru cele internaţionale. Apartenența la etnia romă crește cu 37% riscul
unui copil de a fi
sărac16
. Studiile arată de asemenea că aproximativ 40% dintre copiii romi beneficiază
de hrană
insuficientă, iar aproximativ 28% dintre copiii /tinerii între 15 și 19 ani sunt
căsătoriți, situație cu un
impact negativ asupra participării școlare, accesului la piața muncii a tinerelor
familii și a șanselor
următoarelor generații de copii17
.
În acelaşi timp, o serie de decalaje între acești copii și cei ne-romi apar în ceea ce
privește accesul la
școală și performanțele școlare, astfel încât participarea la educația preșcolară a
copiilor romi este
de aproape două ori mai scăzută decât a celorlalți copii (37% față de 63%), o
rată mai ridicată, de
peste 50%, fiind înregistrată în cazul copiilor de 6 ani.
 La nivelul copiilor de vârstă școlară, mai mult de 15% se află în afara școlii:
6,9% au întrerupt
studiile, iar 8,9% nu au fost înscriși niciodată18
.
 14,2% dintre copii nu frecventează școala unde sunt înscriși deloc sau nu merg
regulat19
.
 16,3% dintre copiii romi repetă clasa, de trei ori mai mulți decât copiii ne-
romi20 care trăiesc în
aceleași zone.
Pagină 8 din 5
  La nivelul ciclului secundar superior (16-19 ani), participarea copiilor romi e de
patru ori mai
scăzută21

2. Drepturi ce provin din sistemul național de asistență socială pentru adulți.

 Legea nr. 292/2011 – Legea asistenţei sociale, republicată;

3. Drepturi stabilite prin legislație/ programe dedicate exclusiv lor.

Exemplu: Strategiei Naționale de Incluziune Socială a Tinerilor care Părăsesc
Sistemul de Protecție a Copilului, aprobată prin Hotărârea 669/2006

Pe plan național, în 2004 au fost adoptate mai multe acte normative cu rol în
protecția copilului:
Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu
modificările și completările ulterioare, Legea 273/2004 privind regimul juridic al
adoptției cu modificările și completările ulterioare, Legea 274/2004 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții cu modificările și
completările ulterioare. În explicarea contextului elaborării „Strategiei Naționale în
domeniul protecției și promova rii drepturilor copilului 2008-2013” se arată referitor la
adoptarea acestor măsuri legislative că „Până la adoptarea pachetului legislativ în anul
2004, nu a existat cadrul legal comprehensiv și nici mecanismele concrete de verificare a
implementării acesteia și monitorizare a drepturilor copilului. Totodată, nu s-a
nominalizat clar o instituție centralăcare să dețină un mandat puternic în acest scop,
reforma concentrându-se pe un singur drept, respectiv protecția specială.” Referitor la
problematica adopțiilor au fost subliniate mai sus principale efecte produse de legislația
existentă. Legea adopțiilor 233/2011 urmează să producă efectele în anii care urmează.
La acestea se adaugă „Strategia Națională în Domeniul Protecției și Promovării
Drepturilor Copilului 2008-2013” care are ca scop „mobilizarea resurselor necesare,
responsabilizarea factorilor relevanți și asigurarea unui parteneriat eficient în vederea
protecției și respecta rii drepturilor copilului, precum și a îmbunătățirii condiției
copilului și valorizării sale în societatea românească”. Din tot acest ansamblu de acte
normative, un aspect important pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de
protecție a copilului îl are articolul 51 din Legea 272/2004 care prevede situațiile în care
încetează măsura de protecție specială.

Condițiile prelungirii măsurii de protecție specială după vârsta de 18 ani –

Legea 272/2004 privind regimul juridic al adopției cu modificările și

completările ulterioare
(2) La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu,
dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, protecția specială se acordă,

Pagină 9 din 5
în condițiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar făra a se depăși vârsta de 26
de ani.
(3) Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exercițiu și a beneficiat de o măsură
de protecție specială, dar care nu își continuă studiile și nu are posibilitatea revenirii în
propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o
perioadă de până la 2 ani, de protecție specială, în scopul facilitării integrării sale
sociale. În cazul în care se face dovada ca tânărului i s-au oferit un loc de muncă și/sau
locuință, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, în mod
succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.

Conform Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, protecţia specială a copilului reprezintă ansamblul
măsurilor, prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit, temporar
sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale,
nu poate fi lăsat în grija acestora.

Conform art. 55:

(4) Copilul beneficiază de protecţia specială până la dobândirea capacităţii depline de

exerciţiu.

(5) La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă îşi
continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi, protecţia specială se
acordă, în condiţiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta
de 26 ani.

(6) Tânărul care a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de

protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi care nu are posibilitatea revenirii în
Pagină 10 din 5
 propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază la cerere, pe o
perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale.
Acest drept se pierde în cazul în care se face dovada că tânărului i s-au oferit un loc de
muncă şi/sau locuinţă cel puţin de două ori, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din
motive imputabile lui.

Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, beneficiază de
alocaţie de stat şi tinerii în vârstă de peste 18 ani, până la terminarea cursurilor învăţământului liceal,
profesional, organizate în condiţiile legii.
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările interioare permite
ca tinerii singuri sau din familii sărace să poată beneficia de ajutoare sociale chiar din prima perioadă,
după părăsirea centrelor de plasament, şi garantează un venit minim corespunzător unui trai decent.
Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social reglementeaza accesul la acest tip de serviciu
social al persoanelor cu venituri mici din grupuri de populaţie defavorizată.
Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate
juridică, care infiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială stimulează funcţionarea serviciilor
comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale, prin care se asigură acordarea de
asistenţă socială, medicală, medico-socială şi juridică familiilor cu mulţi copii, altor categorii de
persoane defavorizate.
Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială reglementează funcţionarea
compartimentelor de asistenţă socială ce vor fi create la nivelul Consiliilor judeţene şi locale care
asigură aplicarea politicilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei sociale a copilului, familiei,
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi a oricărei persoane aflate în
nevoie.

 Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare
 Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată
 Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
 Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social
 Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
personalitate juridică
 Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială
 HOTĂRÂRE nr. 669 din 24 mai 2006 privind aprobarea Strategiei naţionale de incluziune socială
a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului

Pagină 11 din 5