Elemente de dinamică a

grupului asistat

Metode şi tehnici de intervenţie în asistenţă socială la nivel de grup şi

comunitate

Cursul 3

19 octombrie 2016
26 octombrie 2016

Asistent.univ.dr. Mihaela Popa (Ștefan)

Dinamica grupului
 Ce înţelegem prin dinamica grupului?
 Forţele care rezultă din interacţiunea
membrilor grupului
 Influenţa asupra comportamentului
individului şi a grupului ca întreg
 Buna înţelegere a dinamicii grupului
este utilă în practica eficientă
Dimensiunile DG
 Comunicare şi tipare interacţionale
 Coeziune
 Integrare socială şi influenţă
 Cultură de grup
Comunicarea ca proces (1)
 “Interacţiunea socială este un termen
folosit pentru a desemna schimbul
dinamic de forţe prin care contactul
între persoane are ca rezultat
modificarea comportamentului şi
atitudinilor participanţilor”
(Northen, 1969, 17 apud Toseland & Rivas, 2009, 65)

 Asistentul social trebuie să fie

conştient de conţinutul comunicării
între membrii grupului asistat
Comunicarea ca proces (2)
 Schimburi de înţelesuri prin folosirea
simbolurilor
 Înţelegere – mesaj – înţelegere
 Comunicarea urmărește întotdeauna un
scop: transmiți o așteptare sau răspunzi
unei așteptări
 Schimburile formează tipare de
interacţiune
 Benefice
 Nocive
 Verbală sau non-verbală
Comunicarea ca proces (3)
 Percepţia selectivă
 Mesajele sunt decodate pentru a deveni
congruente cu propriul sistem valoric
 Înţelegerea este influenţată de: experienţa
personală, stereotipuri, statutul celui care
comunică, presupoziţii şi valori
 Atenţie la conținut și la formă
 La înțelesurile și încărcătura emoțională
 La felul în care acestea se leagă cu istoria
personală
 La limbajul non-verbal
Comunicarea ca proces (4)
 Distorsionată de:
 Bariere de limbă (accente, cuvinte locale,
dialecte)
 Înţelesuri culturale (atât în cuvintele folosite, cât
și în limbajul non-verbal)
 Zgomot de fond, acustica sălii
 Probleme auditive sau de vedere (la persoanele
cu dizabilități, la vârstnici)
 Feed-back-ul
 Verifică înţelesurile
 Solicită clarificări “A failure to
 Previne distorsiunile communicate”
Tipare interacţionale (1)
 Centrate pe lider
 Liderul grupului este central
 Membrii discută pe rând
 Un membru monopolizează liderul
 Centrate pe grup
 Interacțiuni libere, comunicare deschisă
 De multe ori sunt preferabile faţă de cele
centrate pe lider pentru că duc la creșterea
 Interacțiunii sociale
 Moralului grupului
 Creativității în luarea deciziilor
 Uneori însă nu servesc scopului propus
Tipare interacţionale (2)
 Factori care pot afecta pozitiv sau
negativ tiparele intereacționale
 Indicaţiile şi încurajările liderului
 Conexiunile emoţionale, afinităţile,
interesele
 Subgrupurile
 Mărimea şi aranjamentele fizice
 Puterea şi statusul
Principii generale C&TI
 Membrii grupului comunică în permanență
 Tiparele de comunicare pot fi schimbate
 Membrii comunică cu un scop
 Există un înțeles pentru fiecare comunicare
 Mesajele sunt deseori percepute selectiv
 Mesajele pot fi distorsionate când sunt
transmise
 Feed-backul și clarificarea cresc acuratețea
comunicării
 Comunicarea centrată pe grup este deseori
o alegere bună, însă nu întotdeauna
Coeziunea grupului (1)
 Rezultatul forţelor care acţionează
pentru ca membrii să rămână în grup
 Componente (Forsyth, 2006)
 Atracţia între membri şi faţă de grup
 Sensul unităţii, a grupului ca entitate
 Sentimentul muncii în echipă
Coeziunea grupului (2)
 Factori care influenţează atracţia
 Nevoia de afiliere, recunoaştere şi
securitate
 Prestigiul şi resursele disponibile prin
participare la grup
 Aşteptările faţă de rezultatele grupului
 Comparaţiile cu alte experienţe de grup
Coeziunea grupului (3)
 Efecte pozitive
 Posibilitatea de a exprima sentimentele
 Dispoziţia de a asculta
 Utilizarea eficientă a feed-back-ului
 Încredere, stimă de sine, adaptare
 Satisfacţie faţă de experienţa de grup
 Perseverenţă faţă de scop
 Asumarea responsabilităţii faţă de funcţionarea
grupului
 Participare, menţinerea participării
Coeziunea grupului (3)
 Efecte negative
 Încurajează conformitatea patologică
 Poate duce la dependenţă de grup
 Nu duce întotdeauna la performanţă,
dacă nivelul grupului este mediu
 Presiunea pentru conformitate limitează
căutările metodice şi evaluarea
procedurilor
 Important ca individualitatea
membrilor să nu se piardă
Integrare socială şi influenţă
 Integrarea socială
 Asigură unanimitatea scopului grupului
 Ajută membrii să acţioneze într-o
manieră eficientă
 Norme, roluri şi statusuri
 Promovează integrarea socială
 Asigură ordinea proceselor de grup
 Asigură predictibilitate comportamentală
Normele (1)
 Ce sunt?
 Aşteptări şi credinţe privind modalităţile
acceptabile de acţiune în situaţii date
 Ce fac?
 Stabilizează şi reglează comportamentele
 Cresc predictibilitatea, stabilitatea şi
siguranţa membrilor
 Încurajează acţiunile organizate şi
coordonate pentru atingerea scopului
Normele (2)
 Caracteristici
 Rezultă din ceea ce consideră membrii că
este valoros ori preferabil
 Se nasc odată cu grupul
 Se nasc prin interacţiunile membrilor
 Pot fi explicite sau implicite, mai stricte
sau mai puţin stricte, importante pentru
unii şi neimportante pentru alţii
 Devierea de la norme – efecte?
Normele (3)
 Schimbarea normelor
 Se realizează mai greu
 Recomandări
 Normele trebuie discutate, evaluate
 Schimbarea normelor se face în grup
 Asistarea în adaptarea la noi norme
 Conştientizarea influenţelor externe
 Folosirea unei persoane din afară ca şi
consultant în schimbarea normelor
Rolurile
 Aşteptări cu privire la funcţionarea
indivizilor în grup
 Definesc comportamentele în relaţie cu
sarcinile specifice ale membrilor
 Importanţa lor
 Permit diviziunea muncii
 Asigură controlul social în grup
 Previn devierea de la tiparele consimţite
Statusul (1)
 Evaluarea şi clasarea poziţiei fiecărui
membru faţă de ceilalţi
 Cum se determină?
 Prin prestigiul şi recunoaşterea pe care
membrul le are în afara grupului
 Afinităţile din interiorul grupului
 Nivelul de responsabilitate pe care îl
asumă un membru în grup
Statusul (2)
 Efecte
 Membrii cu un status scăzut deviază mai
uşor de la norme
 Membrii cu un status mediu tind să se
conformeze la norme pentru a-şi păstra
statusul
 Membrii cu un status ridicat sunt valoroşi
pentru grup şi în general se
conformează, însă au şi libertatea de a
nu se conforma în situaţii de criză
Exprimarea opiniilor minoritare
 Normele, rolurile şi statusurile sunt
componente ale influenţei grupului asupra
membrilor
 Membrii cu opinii minoritare pot influenţa
grupul prin
 Oferirea de argumente convingătoare
 Solicitarea de a fi ascultaţi
 Afişarea încrederii în sine
 Flexibilitate în felul de a gândi
 Luarea în considerare a compromisurilor
 Utilizarea incertitudinilor şi a logicii defectuoase
ale majorităţii pentru a promova propria
abordare
Cultura de grup (1)
 Valorile, credinţele, obiceiurile şi
tradiţiile pe care le au în comun
membrii grupului
 Niveluri
 Simbolurile şi ritualurile folosite
 Interacţiunile membrilor
 Credinţele, ideologiile şi valorile comune
Cultura de grup (2)
 Diferenţele culturale
 Pot avea un impact major în dezvoltarea
culturii de grup şi a integrării membrilor
 Îngreunează emergenţa culturii de grup
 Cultura grupului
 Influenţată de mediul în care grupul
funcţionează
Bibliografie
 Adams & Galanes (2006, pag. 46-93)
 Amado & Guittet (2007, pag. 11-18, 57-124)
 Forsyth (1983, pag. 11-23, 109-138)
 Houston (2004, pag. 21-53)
 Iluţ (2004, 143-166)
 Toseland & Rivas (2009, pag. 64-85)
 Toseland, Jones & Gellis (2004, pag. 13-31)
 Yalom (2008, pag. 40-95, 133-154)