Rolul Psihoterapiei în asistarea

oamenilor în suferință
 Psihoterapia - domeniu interdisciplinar - situat la granita dintre medicina si psihologie,
este modalitatea de tratament cuprinzator, deliberat si planificat, prin mijloace si metodologii
stiintifice, avand un cadru clinic si teoretic, centrata pe reducerea sau eliminarea unor simptome,
tulburari mintale sau stari de suferinta psihosociale si/sau psihosomatice si comportamente
disfunctionale.

Procesul psihoterapeutic este bazat pe interactiunea dintre una sau mai multe persoane
aflate in tratament si unul sau mai multi psihoterapeuti, in scopul inlaturarii atitudinilor ce
perturba procesul de schimbare, incurajarii maturizarii, dezvoltarii si sanatatii persoanei aflate in
tratament.Psihoterapeutului i se cere, in acest sens, parcurgerea unui program de educatie si
formare generala si specifica.Exercitarea independenta a psihoterapiei consta din indeplinirea, de
sine statatoare si responsabila a scopurilor propuse,fie in practica liberala, fie in cadrul
institutionalizat.(definitie votata in Adunarea Generala a AEP, Siracuza, octombrie, 2003).

Psihoterapia în tratamentul bolnavilor oncologici

Secţiunea abordează aspecte de ordin istoric ale psihoterapiei în abordarea cancerului şi

relaţia cancerului cu procesele psihice, în lumina cercetărilor din ultimele decenii, evidenţiind
ideea că stările afective şi procesele psihice, în general, afectează în mod semnificativ sănătatea
somatică, dar şi întrebarea care apare firesc: Nu cumva mintea şi corpul comunică în ambele
sensuri, legătura fiind biunivocă?

Locul şi rolul psihoterapiei în tratamentul oncologic la momentul actual

Secţiunea prezintă abordările psihoterapeutice ale momentului, în lumina clasificării lui

Cunningham, din 1995.
Figura 1. Clasificarea intervenţiilor psihoterapeutice, după Cunningham, 1995

Psihoterapia de grup şi dezvoltarea personală a supravieţuitorilor de cancer

Secţiunea se prezintă într-o manieră extinsă factorii terapeutici precizaţi de Yalom et al.
(2013) încă din deceniul al optulea al secolului trecut:

1) Inocularea speranţei;
2) Universalitatea;
3) Transmiterea informaţiilor;
4) Altruismul;
5) Recapitularea corectivă a grupului familial primar;
6) Dezvoltarea tehnicilor de socializare;
7) Comportamentul imitativ;
8) Învăţarea interpersonală;
9) Coeziunea grupului;
10) Catharsisul;
11) Factorii existenţiali.
Se precizează că factorii existenţiali prezentaţi de Yalom compun un instrument de
evaluare a ceea ce se numește ”disperare existenţială”, concept împrumutat din filosofia
existenţialistă a lui J.P. Sartre, care dă seama de conştientizarea faptului că suntem singurii
responsabili de propria noastră viaţă, de propriul nostru destin. Ritualul este un aspect introdus
într-o cercetare empirică şi care poate fi prezentat în lumina studiilor lui Erik Goodwyn (2018)
şi a lui Patrik McNamara (2009).

S-a demonstrat că psihoterapia oferă un real beneficiu pentru aproximativ 75% dintre
pacienți bolnavi de cancer. Chiar și câteva ședințe pot îmbunătăți substanțial starea lăuntrică,
redându-ți forțele necesare pentru a continua lupta.
A trăi cu un cancer sau a avea grijă de un om drag bolnav de cancer este o provocare
pentru oricine. Este firesc să te confrunți cu o avalanșă emoții, atunci când tu însuți ai cancer sau
cineva apropiat suferă de această boală. Stresul, supărarea, tristețea sau incertitudinea te
copleșesc. Când astfel de sentimente îți afectează viața de zi cu zi sau se prelungesc pe o durată
mai mare de timp, psihoterapia poate fi de un real ajutor.
În prezent, cercetarea a documentat că exprimarea emoțională, suportul social, nivelurile
mai scăzute de suferință emoțională și spiritul de luptă împotriva bolii sunt asociate cu un timp
de supraviețuire mai mare la pacienții cu cancer. De altfel, experiența clinică constată că există o
foarte strânsă legătură între stres, emoții și sistemul imunitar. Încă din secolul III d.Hr. Galen
susținea, de pildă, că femeile deprimate sunt mai predispuse să dezvolte un cancer la sân, decât
cele mai optimiste. Acest fapt a fost confirmat și de cercetarea modernă, care demonstrează
statistic că femeile izolate sociale prezintă riscuri mai mari de a se îmbolnăvi de cancer decât
cele cu o bună integrare socială.

[1] În general, studiile clinice confirmă faptul că persoanele cu o bună integrare socială,
care dezvoltă relații sănătoase și autentice cu cei din jurul lor, înconjurați de rude și prieteni, se
îmbolnăvesc mai greu și supraviețuiesc mai mult.

[2] Un alt aspect este faptul că, în general, tratamentele oncologice clasice supresează
sistemul imunitar. Or, o intervenție psihoterapeutică care să ajute la dobândirea unei stări de
împăcare, de pace lăuntrică și relaxare, are efecte benefice asupra sistemului endocrin și a
sistemului nervos autonom, contribuind la succesul terapiei medicale.
Astfel, este de așteptat ca intervențiile psihoterapeutice care abordează problemele psihologice și
sociale ale pacienților, anxietățile și tulburările lor, să le îmbunătățească calitatea vieții, să scadă
nivelul de stres și să mărească șansele de supraviețuire.

Cum ajută psihoterapia?

Înțelegerea conflictelor psihologice și a simptomelor psihiatrice ale pacienților cu cancer,
precum și planificarea și personalizarea intervențiilor psihologice joacă un rol extrem de
important în succesul terapiei oncologice. Astfel, psihoterapia îi ajută pacienții oncologici:
• să se raporteze corect la diagnostic,
• să se simtă mai puțin copleșiți de boală și să redobândească controlul asupra propriei vieți,
• să își gestioneze anxietatea și depresia,
• să se confrunte mai bine cu simptomele și efectele secundare, cum ar fi durerea și oboseala,
• să își gestioneze vulnerabilitățile emoționale legate de imaginea de sine, imaginea asupra
propriului corp, dar și relațiile personale și sociale,
• să se confrunte mai bine cu temerile sau grijile legate de viitor.

Psihoterapie creștină
Anumite clinici din țară pot pune la dispoziție pacienților oncologici suportul spiritual
atât de necesar în tratarea bolii și în abordarea suferinței de orice fel, aceasta incluzând și
pregătirea creștină pentru confruntarea cu boala și eventualitatea morții, pe baza experienței de
secole a practicii ascetice creștine.

Bibliografie :
https://www.pleteriu.ro/articol/profesiunea-de-psihoterapeut-notiuni-introductive
Yalom, I. (2010) Psihoterapie existenţială, Bucureşti, Trei
Sartre, J.P. (2014) Fiinţa şi neantul: eseu de ontologie fenomenologică, Piteşti, Paralela 45

Reynolds P, Kaplan GA. Social connections and risk for cancer: prospective evidence from the
Alameda County Study. Behav Med. 1990 Fall;16(3):101-10. doi:
10.1080/08964289.1990.9934597. PMID: 2224168.
Spiegel D. Effects of psychotherapy on cancer survival. Nat Rev Cancer. 2002 May;2(5):383-9.
doi: 10.1038/nrc800. PMID: 12044014.