RAUN K.

KAUFMAN
\"

SA
lnvlngem
*utismul
ffi #
#H
Klfl
w

Traducere din
englezi de
Ancufa Ianc

L$e{tyle
@
Editori:
SILVIUDRAGOMIR
VASILE DEM, ZAMFIRESCU
MAGDALENA UANCUTTSCU
Director:
CRINADRAGHICI
Redactor:
RALUCAHURDUC Cuprins
Design:
ALEXE POPESCU
Director productie: Unu. Recuperarea mea din autism gi mitul
CRISTIAN CLAUDIU COBAN falsei speran}e............. ........9
Dtp:
MIRELAVOICU Doi. Aliturarea:
Corectori: Cum si intri in lumea copilului tiu ........................ 33
MARIAMU$UROIU
ELENABITU Trei. Motivafia:
motorul dezvoltirii copilului tiu ........................... 68
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei
KAUEMANRAUNK. Patru. Creativitatea:
Si lnvingem autismul: metoda revolufionari care a ajutat Cum si fii inovator qi creativ atunci cand
familii din lntreaga lume / Raun K. Kaufman ; tad.: Ancula Ianc. -
BucureSti : Lifestyle Publishing, 2016 inventezi jocuri gi activitafi pentru copilul tiu....88
rsBN 978-606-789-019-8
Cinci. Socializarea:
L lanc, Ancula (trad.)
modelul de dezvoltare al Programului Son-Rise...99
616.89-008.444.4
159.963.37 $ase. Aspectul fundamental 1:
Contactul vizual gi comunicarea non-verb ale ....... L17
Titlul original: Autism Breakthrough. The Groundbreaking Method that
Has Helped Families AII Over the World
Autor: Raun K. Kaufman $apte. Aspectul fundamental 2:
Comunicarea verbale.... ....................123
Text Copyright @ 2Ol4 by Raun K. Kaufman and The Option Institute
and Fellowship Opt. Aspectul fundamental 3:
Aceasti edilie s-a publicat prin acord cu St. Martin 's Press, LLC. interactive ..........,.......144
Toate drepturile rezervate.
Durata atenfiei

Copyright @ Lifestyle Publishing, 2016 Noui. Aspectul fundamental 4:

pentru prezenta edi$ie Elexibititate"...........:t.. ..................... L51

Lifestyle Publishing face flarte din Grupul Editorial Trei Zece. Cum obfii progrese atunci cind accepli
O.P. 16, Ghigeul 1, C.P. 0490, Bucuregti si nu de{ii tu controlul ................ ......162
Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fa* +4 0372 25 20 20
e mail: comenzi6oedituratrei.ro
www. lifestylepublishing.ro

rsBN 978-606-789-019-8 =5
Unsprezecc. Principiul celui care incearci cu succes:
Cum si-iinsufli copilului Ciu energie
pentru inviFrc..... ..................180
Doislrrezece. Imaginea de ansamblu:
elementde de bazi ale Programului
Son-Rise ..............193
Treisprezece. Supraincirrcarea senzoriali:
cum si optimizezi mediul in care
se afli copilul tiu ............ .....2O2 P.tuinpllorlmeillriwlall
A$ crezut in mine cind nimeni altcineva ilr a clE:rnt.
Faisprezeee. Accesele de firrie gi alte comportamente
M-a1i ajutat clnd nirneri Du m-a Puht aiuta.
care reprezinti provociri: cum se schimbi mia
AF fost liinge mine oind nimeni al&inera nu
totul daci i$ schimbi modul de reac$e.....214
stat alihrri.
Cincisprezece. Sindromul Asperger: De o mie de ori .Mraltumesc-, gi tot nu e de 4iuns"
Cum si aplici principiile
Milaatnifui pqwurl al Cernatihti Arnsimr @u
Programului Son-Rise ........238
Tlv/tantEnA,,{{fisnuthti
$aisprezece. Recuperarea: Colegii mei" partenerii mei, prietenii mei dragi-
abordarea biologiei autismului A$ oferitatitde mtlti iubire qigrijiaftde rultor
-
in special regimul alirnentar' .................... 25 9 familii.
Penlru nine a fosto bucrrrie giun privilegit! sA
$aptesprrezece. Atitudinea: elementul esenfal..... .........295
pis,esc pe aceastii cale alituri de voi.
Anexa L Cercetiri empirice care sus$n
Programul Son-Rise.... ..................333
IJzituvr pfuin ilor we an coVii an nrui Wiak
Nutri$ peatmcopiiiwgtrio iubire atit dc profudn
Bibliografie .............375 gi de intensi, ci nupoate fi egalatiide nimicinlume-

Anexa 2. Compara$a dintre analiza comportamentali Sper ci la finalul acestei ci4i YEi veda ci suntefi oef

aplicati qi Programul Son-Rise ...................... 394 mai bun lucru care li s-a intimplat copiitorre,strl

Anexa 3- Zece probleme de vacmgi gi cum se le evitim ..406 1Juifrf,vr @liilor qdali carc furd aSfrpbrt ca oot rrrii
.liniurullor edyadn $ sd ryrcior 6t ile qacioli r.m-
Multumiri.........-......rr.. ..............4L2
Suntqti pcfec,ti eerct a$a sum suoteli-
Despre autor......... ....................414 $i nu existli nimic ce nu pr*egi si 6e|i

6= Silwingoautimul
Unu

Recuperarea mea din autism Si mitul

falsei speranfe

lliiubegti copilul mai mult decAt orice altceva pe lume.

ln prima parte a vielii copilului tiu, cu mult timp lna-
inte de a se stabili orice diagnostic, cu siguranli au existat
sute de speranle, vise gi planuri, pe care le-ai ficut pentru
copilul tiu. Poate unele erau atit de simple, precum si-!i
imbriligezi copilul sau si vi jucali de-a v-a!i ascunselea.
Poate altele erau pe termen mai lung, precum absolvirea
facultipi sau ziua in care se va cisitori.
Dar apoi copilul tiu a fost diagnosticat cu o tulburare din
spectrul autist.
Poate ai simlit ci dintr-odati copilului teu i s-au inchis
nenumirate ugi, pentru ci acest diagnostic este adesea
insolit de o listi lungi de previziuni sumbre.
Copilul tiu nu va vorbi niciodati.
Copilul tiu nu va avea niciodati prieteni.
Copilul tiu nu te va Sne niciodati de mini.
Copilul tiu nu va avea niciodati un loc de munci gi nu
se va cisitori.
Poate chiar: copilul tiu nu te va iubi niciodati.
Poate ti s-a spus si renunli la multe dintre speranfele si
visele pe care le aveai gi si devii,,realist", in fala diagnos-
ticului copilului tiu. Cu siguranfi sunt foarte mu$i pirinli
care au auzit sentinfa: ,,Autismul este o boali care dureazi
intreaga viafi".

=o
 Nimeni n-ar putea si te condamne pentru ci te-ai simft
ripus de durere, speriat sau chiar furios. Tocmai !i s-au spus
toate lucrurile pe care copilul tiu nu le va face niciodati -
ca ;i cum totul ar fi fost deja decis. Dar inainte de a citi mai
departe, este extrem de important si infelegi urmitorul
lucru: nu trebuie si accepfi limitirile care i s-au atribuit co-
pilului tiu.
Copilul tiu are capacitatea de a invifa gi de a comunica,
de a simEi fericirea adevirati si de a crea relagii calde, satis-
ficitoare 9i pline de iubire. Fiul sau fiica ta pot se invele si
se bucure de afecfiune, si sejoacejocuri, si ridi la prosti-
oare. EI poate invifa si savureze experienga de a fi linut in
brafe de tine. Acel moment, cAnd copilul tiu se uiti spontan
ln ochii tii cu o bucurie puri gi un sentiment de conec-
tare este ceva ce pofi avea, nu doar pentru o fracliune de
-
secundi, ci pe termen lung. fi-ai imaginatweodati copilul
jucAndu-se baseball, insofindu-te Ia o plimbare cu bicicleta,
schiind impreuni cu tine, jucAndu-se cu alli copii in parc
sau ficind ceva in viitor, de exemplu, si meargi la facul-
tate? Aceste lucruri sunt posibile. Copiii care suferi de tul-
buriri din spectrul autist sunt capabili de schimbiri majore,
inclusiv de recuperare.
Dar cine sunt eu ca si-!i spun astfel de lucruri? Sunt o
persoani care a trecut prin asta nu unde egti fu, ci unde
-
e copilul tdu.
Am fost autist.
$tiu, Etiu. E cam greu de digerat. Nu e ceva obignuit si
citegti in aceeagi propozilie cuvintele ,,am fost" gi ,autist".
Asta este cu adevirat o situa$e nefericiti, care indici pesi-
mismul intens gi lipsa cumpliti de speranti cu c;rre este privit
autismul de citre persoanele care pun diagnosticul. $tii ce
ganse de vindecare mi-au dat specialigtii care m-au evaluat?
10= si hvingem autismul
Zero la suti.
Exact: Oo/o.
Iati ce s-a intAmplat.
Povestea mea
Cind eram copil, pirinfii mei (autorii si profesorii Barry
Neil Kaufman gi Samahria Lyte Kaufman) au observat ci mi
dezvoltam diferit fali de cele doui surori mai mari ale mele.
Plingeam intruna ti nu puteam fi oprit. CAnd eram luat ln
brale, imi lisam brafele si cadi moi pe lAngi mine.
Inainte de a implini un an, am suferit o infeclie ORL
gravi, insoliti de o reacfie alergici severi la antibioticele
prescrise. Pentru un timp, viafa mea a fost in pericol. Dupi
o serie de teste auditive, pirinlilor mei li s-a spus ci pi-
ream a fi surd. Odati cu trecerea lunilor, piream desprins
tot mai mult de realitate, cizdnd tot mai adAnc in propria
mea lume.
Am incetat si mai rispund cind eram strigat pe nume.
Am incetat si mai fac contact yizual.
Pirea ci imaginile gi sunetele din jurul meu cind imi
repugni, cAnd nu mi intereseazi.
Piream surd la un zgomot puternic direct lAngi mine,
dar apoi piream fascinat de o goapti aproape imposibil de
auzit, din camera cealalti.
Mi-am pierdut interesul fa$ de tofi oamenii, dar rimA-
neam lintuit lingi obiecte firi viafi, cu privirea increme-
niti asupra unui pix, asupra unei pete pe perete, chiar gi
asupra miinilor mele, pentru perioade lungi de timp.
Nu voiam si fiu atins sau si fiu linut in brafe.
Nu scoteam niciun cuvint (nici n-am plins, tipat gi n-am
Itrcut nimic altceva pentru a-mi comunica dorinlele), in
schimb eram complet mut, ceea ce se afla la polul opus fafi
de maratoanele mele de plins de mai demult.
$i apoi ceva uimitor: am inceput si fiu fascinat de cele
mai simple activitip repetitive, invirtind farfrrriile pe podea
ore in sir, leginindu-mi in fafi qi in spate, scuturAndu-mi
miinile inaintea ochilor.
Pe misuri ce starea mea se agrava, parinlii mei alergau
de la specialist la specialist, incercAnd si afle ce nu era in
reguli. Teste. Pixuri care biteau in masi. Capete care se scu-
turau. Alte teste. (Si nu uitagi ci in anul ln care m-am niscut
eu, 1973, autismul avea o incidenqi mult mai scizuti decAt
acum, afectAnd un copil din cinci mii. Cel mai recent studiu
al Centrelor CDC [Prevengia qi Controlul Bolilor] afirmi
ci incidenga autismului este acum de 1la 50 de copii). In
curind am fost diagnosticat cu o formi severi de autism.
Pirinlii mei au fost informap ci aveam un IQ mai mic de 30.
Ceea ce pare a fi un diagnostic devastator nu se datoreazi
diagnosticului de autism in sine. Devastator este in primul
rind prognostical - toate lucrurile despre care Ii se spune
pirin$lor ci nu vor putea fi ficute de copiii 1or.
Aga cum Ii se intimpli multor pirinli in ziua de azi, gi
pirinfilor mei li s-a spus ci prognosticul era cert. Nu voi
vorbi gi nici nu voi comunica in vreun fel semnificativ.
Niciodati nu voi prefera compania oamenilor, ci pe cea
a obiectelor. Niciodati nu voi ieqi din lumea mea solitari
pentru a fi ,,normal". Mai mult, nu voi merge niciodati
la facultate, nu voi avea o carieri, gi nici nu voijuca ba-
seball. Nu mi voi lndrigosti niciodati, nu voi conduce o
maginiL, si nici nu voi scrie vreo poezie. Poate ci intr-o
buni zi voi putea si mi imbrac singur sau si mininc fo-
losind tacAmurile, dar cam acesta ar fi apogeul posibil al
reugitelor me1e.
12 i sa irringem autismul
Pirinpi mei au ciutat solu$i, insi au primit doar sentinfe
sumbre. Ei au ciutat lumina de la capitul tunelului, insi li
s-au oferit doarpreviziuni negative. Iar gi iar, pirinfilor mei
li se biga in cap acelagi lucru: autismul este o afectriune care
va dura toati viafa. Specialigtii au explicat ci, atunci cind
voi mai creqte, va fi necesar ca pirinfii mei si caute o formi
de institulionalizare permanenti, pentru ca eu si pot fi in-
grijit in mod adecvat.
inci sunt uimit de ceea ce au decis piringii mei si faci in
fafa unui astfel de verdict, care era nici mai mult, nici mai
pufin, decit o condamnare. Ei nu au crezut ce li s-a spus.
Nu au renuntat la mine. Insi au intors spatele tuturor pro-
gnosticurilor lipsite de speranfi. Pirinfii mei m-au privit gi
au vizut posibilitili, nu deficienle. in loc si se uite Ia mine
cu teami, ei s-au uitat cu admirape.
$i astfel au inceput un experirnent. Mai intAi au ficut
incercarea de a crea un mediu unde si mi simt cu ade-
virat in siguranfi. Nu m-au obligat la nimic. Nu au in-
cercat si imi schimbe comportamentul. Au incercat in
primul rind si mi inteleagi. Gindili-vi pulin la asta.
Cat de des facem asta
- cu oricine? Oamenii se comporti
in feluri pe care nu le ingelegem intotdeauna. Pentru cei
mai mulli dintre noi, reacfia cea mai la indemini este si
lncercim si determinim acea persoani si se schimbe -
indiferent daci este partenerul nostru, un prieten, un
vinzitor, un angajat, pirintele sau copilul nostru. CAnd
oare vom tncepe si reacfionim prin a incerca si in{elegem
fAri si facem presiuni, cAnd ii vom acorda celeilalte per-
soane experienla de siguranli gi de griji firi a incerca si
o facem si se schimbe? Este uimitor faptul ci pirinlii mei
au inceput exact din acel loc, care este cel mai bun gi cel
mai folositor.
irE
 Dupi ce am ascultat mii de pirinli care mi-au povestit
despre experienlele lor referitoare la diagnosticele gi trata-
mentul copiilor lor, despre cum li s-a dat o listi foarte lungi
despre ceea ce este ,gregit" cu copilul lor, aceasti descriere
din prefap ci$i tatilui meu, Son-Rise: The Miracle Continues
(Son-Rise: Miracolul continud), mi impresi oneazi profund:
Miinile lui mici lin cu delicatele farfuria, in timp ce ochii stu-
diazi marginea regulati. Buzele ii dezviluie un zimbet de pli-
cere. Pregitegte scena. Acesta este momenhrl lui, aga cum a fost
gi ultimul, $i toate cele de dinainte. Acesta este inceputul
in solitudinea care a devenit lumea lui. incet, cu un gest de ma-
estru, agazi marginea farfirriei pe podea, i9i agazi corpul intr-o
pozifie echilibrati gi confortabili gi igi invirte incheietura ca
un acrobat cu experienfi. Farfuria incepe si se roteasci cu o
perfecgiune fascinanti. Se invArte injurul axului ei ca gi cum ar
fi fost pusi ln migcare de o maginirie perfecti. $i exact asta era.
Acesta nu este un caz izolat, gi niciun simplu aspect al fante-
ziei copiliregti. Este o activitate congtienti qi iscusiti execu-
tati de un biiegel foarte mic, pentru o audienli foarte mare, cu
agteptari halte el lnsugi.
Pe misuri
-
farfuria se migci rapid, invArtindu-se hipnoti-
ce
zantpe margine, biiefelul se apleaci deasupra ei gi-i urrniregte
migcarea cu o privire fixi. Omagiu pentru sine insugi, pentru
farfurie. Pentru o secundi, corpul biiefelului trideazi o
migcare abia perceptibili, similari cu cea a farfuriei. Pentru o
secundi, biiefelul gi crea$ia lui rotitoare devin unul gi acelagi
lucru. Ochii ii strilucesc. Este cufundat in tirAmul de joaci
acesta fiind el insugi. Viu. Viu.
-
Raun Kahlil
- un omule! care ocupi marginea universului.
lnainte de acest moment, acest fiecare moment, am fost mereu
impresionafi de Raun, copilul nostru foarte special. Uneori
spuneam ci are un creier binecuvdntat. Intotdeauna pirea si
fie extrem de fericit. Extrem de evoluat. Rareori plAngea sau
scotea zgomote care si arate disconfort. Mullumirea 9i sin-
guritatea sa pireau si sugereze o pace interioari profundi,
in aproape fiecare fel ln care le-ai fi privit. Era un Buddha de
17 luni care contempla o alti dimensiune.
L4 ! sahvingemautismul
Un biiegel care a navigat in derivi in propriul lui sistem.
lncapsulat in spatele unui zid invizibil, dar aparent irr.rpene-
trabil. ln curind va primi o eticheti. O tragedie. De neatins.
Bizar. Statistic, va intra ln categoria rezervati celor pe care-i
privim ca fiind lipsili de speranfi... neabordabili... ireversi-
bili. Noui ne rimine doar intrebarea: am putea si sirutim
pimintul pe care al;ii l-au blestemat?
Dintr-o perspectivi de un profund respect, pirinlii mei
s-au intrebat ce ar putea face pentru ca si mi infeleagi pe
mine gi ca si-mi inleleagi lumea. Rispunsul a pornit de la
intririi ceva ce a ficut mama mea. A vmt si mi inteleagi - gi, de
.lsemenea, si-mi arate ci mi accepta aga cum eram. Ci nu
trebuia si mi schimb ca si fiu iubit.
Asa ci a lnceput si mi se aliture in comportamentele
mele repetitive, presupus autistice. Stiteam pe podea gi mi
leginam... iar ea se legina impreuni cu mine. invirteam
o farfurie pe margine... iar ea igi invArtea farfuria ei lAngi
mine. imi fluturam mAinile in fala mea... iar ea le flutura
lmpreuni cu mine.
Pirinfii mei m-au respectat atAt de mult, incAt s-au con-
centrat in totalitate asupra experienfei mele - nu asupra
lhptului ci aritam altfel sau mai ciudat decAt ceilalp oameni.
Ori dupi ori.... zi dupi 2i... luni dupi luni, mama a
a$teptat. Rebditori, pirinfii mei au agteptat.
Din cind in cAnd, gi doar in timp ce ,,mi se aliturau",
dupi cum denumeau perin$i mei aceasti participare in ade-
vtrratul sens al cuvintului la interesele gi activititile mele,
mi uitam la mama. ii zambeam. O atingeam cu vArfurile
degetelor.
$i, pe misuri ce pirinlii mei au inceput si-mi infeleagi
cu adevirat lumea, pe misuri ce-mi comunicau in mii de
feluri diferite, iar gi iar, ci eram in siguranfe, ci eram iubit,
cl eram acceptat, s-a intimplat ceva uimitor. A inceput si
=15
se formeze o legituri. lncet, cu griji, am inceput si arunc
cAte o privire din spatele vilului lumii mele speciale. lncet,
am inceput lncercirile de a mi alitura lumii lor.
Pe misuri ce mama petrecea ore in gir lucrAnd cu mine
pe podea, mi-a devenit prieteni in lumea mea. Astfel s-a
niscut o legituri bazatipe incredere. Ea se bucura gi sirbi-
torea fiecare privire, zimbet, fiecare moment de conexiune
pe care, impreuni cu tatil meu, il a$teptase atAt de mult
timp. Mi liuda pentru fiecare pas mic.
Odati cu intirirea relapei mele cu pirinfii mei si cu
lumea oamenilor, mama gi tata au continuat se construiasca
un intreg program de terapie in jurul meu. M-au ajutat si
imi intensific conexiunile sociale cu ei gi cu allii, incura-
jAndu-mi si mi joc cu ei, si mi uit la ei, si rAd cu ei, si-i
iau de mini. Au creat jocuri interactive pe baza intereselor
mele in plini dezvoltare, precum animalele sau avioanele.
$i de fiecare dati ficeau acest lucru cu multi dragoste, in-
curajare si suspnere
- niciodati punind presiune, ci mereu
invitindu-mi.
IP po,ti imagina? S-au imbarcat ln aceasti cilitorie expe-
rimentali dupi ce nu au auzit nimic altceva decAt prognos-
ticuri lipsite de speranfi in ceea ce mi privea. Au continuat
si incerce si se apropie de mine, ln timp ce eu nu le ofeream
nimic in schimb.
$i au perseverat, chiar qi confruntali fiind cu critici per-
manente. Profesionigti cu experienli le-au spus pirinlilor
mei ci ,aliturarea" imi va intiri gi accentua ,,comporta-
mentele autiste inadecvate". Acegti profesionigti i-au pus la
coll pe pirinlii mei. pentru ci au aplicat exact opusul teh-
nicilor de modificare a comportamentului pe care ei le re-
comandau
- gi pentru ci aveau ,speranfe false', pentm ce
i9i investeau timpul intr-o abordare nedemonstrati (gi abia
16 i sainvingemautismul
creati) care ,,nu avea nicio speranfi de succes". Membrii
familiei gi-au exprimat dubiile gi grijile in privinla faptului
ci pirinfii mei,,ficeau ce le trecea prin cap" qi nu lisau tra-
tamentul meu in seama specialigtilor care ,gtiau mai bine".
Si nu uitafi ci, in acea perioadi, lumea tratamentului
autismului era de fapt un degert arid. Nu existau vegti
llroaspete despre cele mai recente tratamente sau care si
tlctalieze viefile familiilor cu copii care sufereau de tulbu-
riri din spectrul autist. Nu exista Luna de Congtientizare a
Autismului.
Pirinfii mei vizuseri copii care erau trata;i cu qocuri
clectrice, legafi de scaune, finufi in camere intunecoase,
.rseminitoare unor inchisori, legagi - gi li se spunea ci
acesta este progres, cel mai bun lucru pe care medicina mo-
tlcrni il avea de oferit.
Pentru a mi ajuta, a fost necesar ca ei si pigeasci in
tlirectia opusi, singuri. Firi susfinere, ei m-au susfinut pe
mine. Au lucrat gi au agteptat. Au continuat ceea ce ficeau 9i
.lu perseverat. Firi si gtie ce le rezerva viitorul, firi si ceari
rcciprocitate din partea mea, in termeni de dragoste, iubire,
z8mbete qi ovalii, mi-au dat toate gansele posibile.
Timp de trei ani qi jumitate au lucrat cu mine, con-
struind cu dificultate un pod intre lumea mea gi a lor.
$i a meritat totul.
Mi-am revenit complet din autism, firiweo urni a stirii
mele anterioare. (Viziteazi www.autismbreakthrough.com/
chapterl pentru a vedea unelepoze din copiliria mea, cu mine
pi p;rin$i mei.) Anii de munci, nop$le albe, perswerenfa in
fala criticii permanente, iubirea gi dedicarea
- au zimislit
acel fruct care n-ar fi trebuit niciodati si se coaci. Au produs
rezultatul pe care nu ar fi trebuit niciodati si:l creeze. Iar eu
am triit via{a pe c:re n-ar fi trebuit si o triiesc.
irz