Stiinta de A Deveni Bogat - Ghid Practic

www.yourempoweredlife.
ro
5
gniviL derewopmE aetatinumoC
CITCARP DIHG
TAGOB INEVED A ED AȚNIITȘ
SELTTAW .D ECALLAW ED
aicărăs dniiduts tagob ătadoerv snuja a un inemiN„

”.eicărăs al es-udnidnâg iȘ
aciN aleinaD & htiarblaG yddoR ,illenitraM luaP

or.efiLderewopmEruoY.www
Comunitatea Empowered Living
GHID PRACTIC
ȘTIINȚA DE A DEVENI BOGAT
DE WALLACE D. WATTLES
„Nimeni nu a ajuns vreodată bogat studiind sărăcia

Și gândindu-se la sărăcie.”
Paul Martinelli, Roddy Galbraith & Daniela Nica

www.YourEmpoweredLife.ro
ȘTIINȚA DE A DEVENI BOGAT
DE WALLACE D. WATTLES
GHID PRACTIC
iș selttaW .D ecallaW ed ăsircs ,ăcisalc etrac o etse tagob ineved a ed ațniitȘ 1

iipicniEMPOWERMENT
rp tnus etrac ătsaeca nÎ .1191 MENTORING
luna nî tirum a selttaW ROMÂNIA
.0191 luna nî ătacilbup 2
.raicnanif lurotiiv amrofsnart iț-a ed lulaițnetop ua erac eraotirumen 3
etraof etaot ,”tagob ineveE-mail

d a ed cristina@danielanica.ro
ațniitȘ„ nî etnatropmi iipicnirp etlum tnuS 4
EMPOWERMENT
.at ațaiv nî etatnemelpmi ătadMENTORING
o ecinretup ed libidercnROMÂNIA
i rad ,selețnî ed ulpmis 5
Alătură-te comunității noastre pe
Email cristina@danielanica.ro
Facebook
Empowered Living România:

”.raremun nî ătimirp aeraolav tâced eraolav ătlum iam ărefo anuaedtotnÎ 6
Alătură-tehttps://www.facebook.com/groups/573690889711293/
comunității noastre pe Facebook Empowered Living Romania
SELTTAW .D ECALLAW 7
Alte resurse valoroase gasesti la:

uas esudorp eliirporp urtnehttps://entrepreneurialmindset.ro
p tnoc iiț ăs erac ed tanunim uipicnirp nu etse atsecA 8
iș etnaveler ed lef al tnus ehttps://www.danielanica.ro/
trac nî esnirpuc iipicnirp etla etlum iș atsecA .iicivres 9
nid ,aetseca etaot uC .aetrac ătad amirp ăsircs tsof a dnâc icnuta iș uare muc izătsa 01
ăs tnatropmi etse anuaedtotnî ăsnÎ .irurcul etla etlum tabmihcs ua-s 0191 luna 11
icnuta ,tatnemelger iș tnetepmoc ,tnednepedni raicnanif reilisnoc iunu lutafs itșemirp 21
.eraicnanif elirăbmihcs eredev nî ia dnâc 31
TAGOB INEVED A ED AȚNIITȘ
SELTTAW .D ECALLAW ED
CITCARP DIHG
1 Știința de a deveni bogat este o carte clasică, scrisă de Wallace D. Wattles și

2 publicată în anul 1910. Wattles a murit în anul 1911. În această carte sunt principii
3 nemuritoare care au potențialul de a-ți transforma viitorul financiar.
4 Sunt multe principii importante în „Știința de a deveni bogat”, toate foarte
5 simpluA
deIN ÂMdar
înțeles, ORincredibil
GNIRdeOputernice
TNEM TNimplementate
odată EMREWînOviața PMta.E
or.acinaleinad@anitsirc liamE

6 Întotdeauna oferă mai multă valoare decât valoarea primită în numerar.”
ainamoR gniviL derewopmE koobecaF ep ertsaon iițătinumoc et-ărutălA
7 WALLACE D. WATTLES
8 Acesta este un principiu minunat de care

să ții cont pentru propriile produse sau
9 servicii. Acesta și multe alte principii cuprinse în carte sunt la fel de relevante și
10 astăzi cum erau și atunci când a fost scrisă prima dată cartea. Cu toate acestea, din
11 anul 1910 s-au schimbat multe alte lucruri. Însă întotdeauna este important să
12 primești sfatul unui consilier financiar independent, competent și reglementat, atunci
13 când ai în vedere schimbările financiare.
CUPRINS P
PREFAȚA............................................................................................................................................1
AȚAFERP
1. DREPTUL DE A FI BOGAT.......................................................................................................5
2. ESTE O ȘTIINȚĂ DE A DEVENI BOGAT..............................................................................11

.itșemirp lî enuițca nirP .enit al suda etse ierv lî erac ep lurcul ,dnâg nirP 1
3. ESTE OPORTUNITATEA MONOPOLIZATĂ?.......................................................................19
4. PRIMUL PRINCIPIU AL ȘTIINȚEI DE A DEVENI BOGAT.................................................27

tatart nu un ,citcarp launam nu ;ăcifozolif un ,ăcitamgarp etse etrac ătsaecA 3
5. ;iiVIAȚA
nab tnuÎN
s eDEZVOLTARE.......................................................................................................39
ioven ătnaserp iam aec erac urtnep inemao roleca ătacided etsE .citeroet 4
,erac iec urtnep etsE .ezefozolif ăs iopa iam iş ,iâtnî ăcsaeţăgobmî es ăs cserod erac 5
6. luCUM
idutsAJUNG
nî artnBOGĂȚIILE
i a urtnep LAaizTINE......................................................................................50
aco uas elecaoljim ,lupmit tuva ua un ,muca ănâp 6
eliizulcnoc ai ăs işupsid tnus iş etatluzer rov erac rad ,iicizifatem la tadnuforpa 7
7. a RECUNOȘTINȚA.....................................................................................................................60
erirepocsed ed lusecorp nirp ăcaert iam ăs ărăf ,erinrop ed tcnup tperd ecifiţniitş 8
.iizulcnoc rotseca
8. A GÂNDI ÎNTR-UN MOD ANUME........................................................................................68 9
al ,eredercnî ep elatnemadnuf iiţamrifa etseca etpecca ăs lurotitic ac enib if rA 01

9. edCUM
etagSĂ-ȚI
lumorFOLOSEȘTI
p tsof if ra ăVOINȚA.........................................................................................76
cad ,iiţăticirtcele eligel dnivirp eliiroet atpecca ra muc lef 11
10. edALTE
egniÎNTREBUINȚĂRI
vnoc av es ,iiţaALEmrifVOINȚEI................................................................................86
a etseca tnâvuc ep dnâzerc ,iş nosidE uas inocraM 21
ecirO .eratize uas ămaet ărăf ,rol azab ep anoiţca av dnâc icnuta arotseca lurăveda 31
11. ătCUM
acilpxSĂ
e aACȚIONEZI
ţniitş ăc urtÎNTR-UN
nep ;iţăgoMOD
bmî aANUME...................................................................96
v es ,leftsa ăzaedecorp erac eiemef uas tabrăb 41
ăs cserod ,işutot ,erac iec urtneP .libisopmi etse luceșe rai ,ătcaxe ăţniitş o etse icia 51
12. etACȚIUNEA
şin al ăgnuEFICIENTĂ.........................................................................................................106
ja ăs iş eţniitş ietseca ela ecifozolif elezab etraped iam ezetecrec 61
.eiretam nî iţătirotua avetâc soj iam atic iov ,atpecca aetup o a urtnep ecigol iizulcnoc 71
13. CUM SĂ INTRI ÎN AFACEREA POTRIVITĂ.......................................................................116
14. TRANSMITEREA IDEII DE DEZVOLTARE.........................................................................124
15. OMUL CARE PROGRESEAZĂ..............................................................................................132
16. PRECAUȚII ȘI OBSERVAȚII DE FINAL...............................................................................140
17. REZUMATUL ȘTIINȚEI DE A DEVENI BOGAT..................................................................150

www.yourempoweredlife.ro Prefața
SNIRPUC
anigaP lotipaC
P AȚAFERP
TAGOB IF A ED LUTPERD
TAGOB INEVED A ED ĂȚNIITȘ O ETSE
PREFAȚA
?ĂTAZILOPONOM AETATINUTROPO ETSE
TAGOB INEVED A ED IEȚNIITȘ LA UIPICNIRP LUMIRP
1 Prin gând, lucrul pe care îl vrei este adus la tine. EPrin
RATacțiune
LOVZEîlDprimești.
NÎ AȚAIV
ENIT AL ELIIȚĂGOB GNUJA MUC
3 Această carte este pragmatică, nu filozofică; un manual practic,AȚNITnu ȘOun

NUtratat
CER
4 teoretic. Este dedicată acelor oameni pentru careEMcea
UNmai
A Dpresantă
OM NU-nevoie
RTNÎ Isunt
DNÂ banii;
GA
5 care doresc să se îmbogăţească întâi, şi mai apoi să filozofeze. Este pentru cei care,
AȚNIOV ITȘESOLOF IȚ-ĂS MUC
6 până acum, nu au avut timpul, mijloacele sau ocazia pentru a intra în studiul
7 IEȚNIOVşiEsunt
aprofundat al metafizicii, dar care vor rezultate LA IR ĂȚNIUsăBEiaRT
dispuşi NÎ ETLA
concluziile
8 ştiinţifice drept punct de pornire,Efără
MUN săAmai
DOtreacă
M NU-prin
RTNprocesul
Î IZENOde IȚCdescoperire
A ĂS MUCa
9 acestor concluzii.
ĂTNEICIFE AENUIȚCA
10 Ar fi bine ca cititorul să accepte aceste afirmaţii fundamentale pe încredere, la
11 ĂTIVelectricităţii,
fel cum ar accepta teoriile privind legile IRTOP AERdacă ECAFarAfiNfost
Î IRpromulgate
TNI ĂS MUde C
12 Marconi sau Edison şi, crezând peER cuvânt
ATLOaceste
VZED afirmaţii,
ED IIEDI seAEvaRET convinge
IMSNARde T
13 adevărul acestora atunci când va acţiona pe baza lor, fără teamă sau ezitare. Orice
14 ĂZAESpentru
bărbat sau femeie care procedează astfel, se va îmbogăţi; ERGOcă RPştiinţa
ERACexplicată
LUMO
15 aici este o ştiinţă exactă, iar eșecul este imposibil.
LANIF EDPentru
IIȚAVcei
REcare,
SBO totuşi,
IȘ IIȚUdoresc
ACERsă P
16 cerceteze mai departe bazele filozofice ale acestei ştiinţe şi să ajungă la nişte
TAGOB INEVED A ED IEȚNIITȘ LUTAMUZER
17 concluzii logice pentru a o putea accepta, voi cita mai jos câteva autorităţi în materie.
1
Știința de a deveni bogat
etaoT iş etaoT nî e lunU aierăc mrofnoc airoet ,iulusrevinu a ăcitsinom airoeT 81

amrof bus ătsefinam es ec ăcinU ăţnatsbuS o ătsixe ăc ămrifa erac ;lunU tnus 91
ta tpert tartni a erac ăsudnih enigiro ed eiroet - elairetam iimul ela etnemele rolesrevid 02
etsE .ina ed etus ăuod elemitlu nî ,ălatnedicco aemul nid eridnâg ed lumetsis nî iş 12

,azonipS ,setracseD iul ela elec mucerp ,elatneiro roliifozolif rorutut lutnemadnuf 22
ezednuforpa ăs etşerod erac lurotitiC .nosremE iş legeH ,reuahnepohcS ,ztinbieL

32
legeH ep rugnis ăcsaetic i-ăs tiutăfs etse eţniitş ietseca ela ecifozolif eletnemadnuf

42
.nosremE iş 52

urtnep iițaredisnoc etlalelec etaot tacifircas ma ițrăc ietseca aereircs nÎ 62
supxe enuiţca ed lunalP .ăgaelețnî ăs ițot ac urtnep ,iululits aetatiralc iș aetatilpmis

72
tucert a iş etatilatot nî tatset tsof a ;ecifozolif iizulcnoc ronu azab ep suded etse icia

82
ma muc iitş ăs itşerod ăcaD .ăzaenoiţcnuf ;citcarp iulutnemirepxe la merpus lutset 92
ra i ;sus iam iţanoiţnem rolirotua elireircs etşetic ,eţniitş ietseca eliizulcnoc al snuja 03
iş etrac ătsaeca etşetic ,ăcitcarp nî esup rol ieifozolif eletcurf igeluc ăs itşerod ăcad 13
.icaf ăs ăţavnî et ec tcaxe ăf 23

33

lurotuA 43

2
www.yourempoweredlife.ro Prefața
18 Teoria monistică a universului, teoria conform căreia Unul e în Toate şi Toate

19 sunt Unul; care afirmă că există o Substanţă Unică ce se manifestă sub forma
20
diverselor elemente ale lumii materiale - teorie de origine hindusă care a intrat treptat
21 şi în sistemul de gândire din lumea occidentală, în ultimele două sute de ani. Este

22 fundamentul tuturor filozofiilor orientale, precum cele ale lui Descartes, Spinoza,
Leibnitz, Schopenhauer, Hegel şi Emerson. Cititorul care doreşte să aprofundeze

23
fundamentele filozofice ale acestei ştiinţe este sfătuit să-i citească singur pe Hegel

24
25 şi Emerson.

26 În scrierea acestei cărți am sacrificat toate celelalte considerații pentru
simplitatea și claritatea stilului, pentru ca toți să înțeleagă. Planul de acţiune expus

27
aici este dedus pe baza unor concluzii filozofice; a fost testat în totalitate şi a trecut

28
29 testul suprem al experimentului practic; funcţionează. Dacă doreşti să ştii cum am
30

ajuns la concluziile acestei ştiinţe, citeşte scrierile autorilor menţionaţi mai sus; iar
31
dacă doreşti să culegi fructele filozofiei lor puse în practică, citeşte această carte şi
32 fă exact ce te învaţă să faci.

33

34 Autorul

3

TAGOB IF A ED LUTPERD

mo ep iș uezenmuD ep ivres l-a ed ănub iam elac ătsixe uN 1
nirp tagob iived ăcad ălpmâtnî es atsa ;tagob if a ed aeeca ac 2
.evititepmoc elec nirp un iș evitaerc edotem 3

SELTTAW .D ECALLAW

4
ăs libisop e un ăc lutpaf enâmăr ,ieicărăs aeraovaf nî enups aetup ra-s ECIRO 5
al acidir etaop es un inemiN .tagob iif ăs ărăf seccus ed uas ătinilpmî ăţaiv o ia 6
ăs ărăf ,ălautirips eratlovzed nî eif ,tnelat nî eif ,mixam uăs iululaiţnetop aemiţlănî 7
lu mo ,tnelat iunu aeratlovzed uas ăcsaetelfus aerinilpmî urtnep rai ;inab iţlum ăbia 8
era ăcad tâced ,irurcul etseca aeva etaop un iş irurcul etlum ăcsaesolof ăs eioven era 9
.erepmuc el ăs erac uc iinab 01
,irurcul dnisolof etşetelfus iş lautirips ,etşepurt ătlovzed es lumO 11

eniţbo a urtnep inab ia ăs eiubert tâcnî ăreinam aşa ed ătazinagro etse aetateicos rai 21
.iiriţăgobmî aţniitş eif ăs eiubert namu sergorp iurăciro azab ,aeeca ed ;irurcul etseca 31
libaneilani lutperd era eiv ăţniif eciro iş aeratlovzed etse iţeiv ierăciro lupocS 41
etse ăţaiv al iulumo lutperD .libisop eratlovzed ed levin tlanî iam lec egnita a ed 51
erasecen tnus iî erac elirurcul etaot tidărgnîen iş rebil dom nî isolof a ed uăs lutperd 61
a ed uăs lutperd ,etnivuc etla uc ;ăcizif iş ălautirips ,ălatnem as aerinilpmî urtnep 71
.tagob if 81

4
www.yourempoweredlife.ro Dreptul de a fi bogat 1

DREPTUL DE A FI BOGAT

1 Nu există cale mai bună de a-l servi pe Dumnezeu și pe om
2 ca aceea de a fi bogat; asta se întâmplă dacă devii bogat prin
3 metode creative și nu prin cele competitive.

WALLACE D. WATTLES

4
5 ORICE s-ar putea spune în favoarea sărăciei, rămâne faptul că nu e posibil să

6 ai o viaţă împlinită sau de succes fără să fii bogat. Nimeni nu se poate ridica la
7
înălţimea potenţialului său maxim, fie în talent, fie în dezvoltare spirituală, fără să
8 aibă mulţi bani; iar pentru împlinirea sufletească sau dezvoltarea unui talent, omul
9 are nevoie să folosească multe lucruri şi nu poate avea aceste lucruri, decât dacă are
10 banii cu care să le cumpere.
11 Omul se dezvoltă trupeşte, spiritual şi sufleteşte folosind lucruri,
12 iar societatea este organizată de aşa manieră încât trebuie să ai bani pentru a obţine
13
aceste lucruri; de aceea, baza oricărui progres uman trebuie să fie ştiinţa îmbogăţirii.
14
Scopul oricărei vieţi este dezvoltarea şi orice fiinţă vie are dreptul inalienabil
15 de a atinge cel mai înalt nivel de dezvoltare posibil. Dreptul omului la viaţă este
16
dreptul său de a folosi în mod liber şi neîngrădit toate lucrurile care îi sunt necesare
17 pentru împlinirea sa mentală, spirituală şi fizică; cu alte cuvinte, dreptul său de a
18 fi bogat.

5
ta răveda uc if a ;vitarugif snes nî eiţăgob erpsed ibrov iov un etrac ătsaeca nÎ 91
uc timuţlum eif ăs iubert ra un inemiN .niţup uc itşemuţlum et ăs ănmaesnî un tagob 02
iirutaN lupocS .tlum iam ed erucub es ăs iş ăcsaesolof ăs libapac etse ăcad ,niţup 12
lî erac elirurcul etaot ăbia ăs iubert ra mo eciro ;iiţeiv aeratlovzed iş lusergorp etse 22

iif ăs ;iiţeiv aiţăgob iş aeţesumurf ,aţnagele ,aeretup al eiubirtnoc ăs atuja top 32
.tacăp nu etse niţup uc timuţlum

42
;tagob etse mixam laiţnetop al aţaiv iărt iş-a urtnep etşerod işî ec tot era erac leC 52
ta sergorp a aţaiV .inab iţlum era un ăcad ,etşerod iş-ec tot aeva etaop un inemin iş 62

uas iţabrăb iţiunşibo iam iec iş raihc tâcnî ,ăxelpmoc ed tâta tineved a iş tlum ed tâta 72
aţaiv aredisnoc iş-a urtnep ereva eram o ed eioven ua iemef etiunşibo iam elec

82
ătsaeca ;ineved le etaop ec tot ănived ăs ,larutan dom nî ,etşerod işî enicirO .ătinilpmî

92
en un ;rolinemao rorutut ănumoc etse tucsănnî lulaiţnetop azilaer iş-a ed ăţnirod 03
ăs ănmaesnî ăţaiv nî luseccuS .if metup ec aeec tot if a mirod en ăs eniţba metup 13
ep ,irurcul eiţizopsid al dnâva raod atsa ecaf iţop iş ;iif ăs itșerod ițî ec aeec iived 23
aţniitş egeleţnî A .arăpmuc el a urtnep inab iutsed dnâva raod eniţbo iţop el erac 33
.roleţnitşonuc rorutut aţnese ,aeeca ed ,etse iiriţăgobmî 43
aţnirod tpaf ed etse ereva ed aţniroD .tagob iif ăs irod a nî tişerg cimin e uN 53
ed ănmed etse ăţnirod ătsaeca rai ;ătnednuba ,ătelpmoc ,ătinilpmî ăţaiv o urtnep 63
erac lec iced ,lamrona etse etatirepsorp nî ăcsaiărt ăs etşerod işî un erac lumO .ădual 73
.lamrona etse aerv ec tot arăpmuc iş-a urtnep inab ăbia ăs etşerod un 83
.telfus urtnep iş etnim urtnep ,purt urtnep :miărt erac urtnep evitom iert ătsixE 93
le f al tnus etaot ;etlalelec tâced tnâfs iam uas nub iam etse un iert elec nid lunu iciN 04
in ilpmî etaop işî un – telfus uas etnim ,purt le eif – ele ertnid lunu icin iş esaoiţerp ed 14
etse uN .emirpxe es ăs uas etlovzed es ăs etacideipmî tnus etlalelec ăcad lulaiţnetop 24
;a etnim uas lupurt izejilgen ăs iş telfus urtnep raod itşeiărt ăs libon icin iş tperd icin 34
.lutelfus uas lupurt ezeseretni et un ăs iş etnim urtnep raod itşeiărt ăs tişerg etse 44

6
19 În această carte nu voi vorbi despre bogăţie în sens figurativ; a fi cu adevărat

20 bogat nu înseamnă să te mulţumeşti cu puţin. Nimeni nu ar trebui să fie mulţumit cu
21 puţin, dacă este capabil să folosească şi să se bucure de mai mult. Scopul Naturii
22 este progresul şi dezvoltarea vieţii; orice om ar trebui să aibă toate lucrurile care îl

23 pot ajuta să contribuie la puterea, eleganţa, frumuseţea şi bogăţia vieţii; să fii
mulţumit cu puţin este un păcat.

24
25
Cel care are tot ce îşi doreşte pentru a-şi trăi viaţa la potenţial maxim este bogat;
26 şi nimeni nu poate avea tot ce-şi doreşte, dacă nu are mulţi bani. Viaţa a progresat

27 atât de mult şi a devenit atât de complexă, încât chiar şi cei mai obişnuiţi bărbaţi sau
cele mai obişnuite femei au nevoie de o mare avere pentru a-şi considera viaţa

28
împlinită. Oricine îşi doreşte, în mod natural, să devină tot ce poate el deveni; această

29
30 dorinţă de a-şi realiza potenţialul înnăscut este comună tuturor oamenilor; nu ne
31 putem abţine să ne dorim a fi tot ceea ce putem fi. Succesul în viaţă înseamnă să
32 devii ceea ce îți dorești să fii; şi poţi face asta doar având la dispoziţie lucruri, pe
33 care le poţi obţine doar având destui bani pentru a le cumpăra. A înţelege ştiinţa
34 îmbogăţirii este, de aceea, esenţa tuturor cunoştinţelor.
35 Nu e nimic greşit în a dori să fii bogat. Dorinţa de avere este de fapt dorinţa
36 pentru o viaţă împlinită, completă, abundentă; iar această dorinţă este demnă de
37 laudă. Omul care nu îşi doreşte să trăiască în prosperitate este anormal, deci cel care
38 nu doreşte să aibă bani pentru a-şi cumpăra tot ce vrea este anormal.
39 Există trei motive pentru care trăim: pentru trup, pentru minte şi pentru suflet.
40 Nici unul din cele trei nu este mai bun sau mai sfânt decât celelalte; toate sunt la fel
41
de preţioase şi nici unul dintre ele – fie el trup, minte sau suflet – nu îşi poate împlini
42 potenţialul dacă celelalte sunt împiedicate să se dezvolte sau să se exprime. Nu este
43
nici drept şi nici nobil să trăieşti doar pentru suflet şi să neglijezi trupul sau mintea;
44 este greşit să trăieşti doar pentru minte şi să nu te intereseze trupul sau sufletul.

7
ăs ărăf ,purt urtnep raod iuluiart ela elibatseted eleţnicesnoc metşaonuc iiţot uC 54
aiserpxe ănmaesnî ătarăveda ăţaiv o ăc medev iş ;telfus iş etnim ed itşejirgnî et 64
,e nups ra-s ecirO .telfus iş etnim ,purt nirp ineved etaop ăţniif o ec aeec a ătelpmoc 74
te lpmoc eif ăs uăs lupurt ac ărăf timuţlum uas ticiref tarăveda uc if etaop un inemin 84

.telfus uas etnim urtnep iş tarăveda etse urcul işaleca rai ,as a eiţcnuf eraceif nî 94
ăţnirod o ătsixe ,ătinilpednîen eiţcnuf o iro ătamirpxeen etatilibisop o ătsixe ednuirO

05
ătuac erac aiţcnuf uas eramirpxe ătuac erac aetatilibisop etse aţniroD .ătucăfsitasen

15
.erinilpednî 25

iş elibatrofnoc eniah ,ănub eracnâm ărăf tinilpmî purt nu aeva etaop un lumO 35
iş anhidO .dnicnum aunetxe es un a ed aetatrebil ărăf uas ;sorudlăc tsopăda nu

45
.ecizif iiţeiv erasecen ele iş tnus aereercer

55
ra secen lupmit iş iţrăc ărăf ătinilpmî ălatnem ăţaiv o aeva etaop un lumo ,lef aL 65
.ă lautceletni einapmoc ărăf uas avresbo a ed iş irotălăc a ed aizaco ărăf ,ezeiduts el ăs 75
es ăs iş elautceletni irecălp ăbia ăs eiubert lumo ,ătinilpmî ălatnem ăţaiv o urtneP

85
.aicerpa iş isolof ătaop el ăs erac ep eţesumurf iş ătra ed etceibo uc eraojnocnî

95
es un aeribui rai ;eribui ăbia ăs eiubert lumo ,tinilpmî telfus nu aeva a urtneP 06
ro lec iurăd a ed aeeca etse iulumo a ericiref eram iam aeC .eicărăs nî amirpxe etaop 16
lutseg nî eiserpxe ănatnops iş ălarutan iam aec etşesăg işî aetsogard ;etşebui iî erac ep

26
,ătat uas ţos ed lulor inilpednî etaop işî un tad ed cimin era un erac lumO .iurăd a ed

36
işî lumo ,elairetam etceibo iurăd a ed tseg tseca nî iamcoT .tabrăb ed uas naeţătec ed
ămertxe o ed etse ,aeeca eD .ăcsaetelfus iş ălatnem ,ăcizif aerinilpmî etşesăg
46
56
.tagob eif ăs le ac ățnatropmi 66

o uas tabrăb nu itşe ăcad ;tagob iif ăs itşerod iţî ăs libacifitsuj tcefrep etsE

76
izroca ăs libacifitsuj tcefrep etse ,aeeca eD .icaf o ăs eniţba iţop et un ,ălamron eiemef

86
iam iş libon iam lec etse ăc urtnep ,tagob ineved a ed ieţniitş eiţneta eram iam aec 96
enit ed ăţaf airotad icaf iţî un ,urcul tseca izejilgen ăcaD .eliiduts etaot ertnid rasecen 07
eram iam nu ecaf iţop un ăc urtnep ;etatinamu ed ăţaf iş uezenmuD ed ăţaf ,iţusnî 17
erac ed lulaiţnetop gertnî izezilaer iţî ăs tâced iiţătinamu iş uezenmuD iul uicivres 27
.libapac itşe 37

8
45 Cu toţii cunoaştem consecinţele detestabile ale traiului doar pentru trup, fără să
46 te îngrijeşti de minte şi suflet; şi vedem că o viaţă adevărată înseamnă expresia
47 completă a ceea ce o fiinţă poate deveni prin trup, minte şi suflet. Orice s-ar spune,
48 nimeni nu poate fi cu adevărat fericit sau mulţumit fără ca trupul său să fie complet

49 în fiecare funcţie a sa, iar acelaşi lucru este adevărat şi pentru minte sau suflet.
Oriunde există o posibilitate neexprimată ori o funcţie neîndeplinită, există o dorinţă

50
nesatisfăcută. Dorinţa este posibilitatea care caută exprimare sau funcţia care caută

51
52 îndeplinire.

53 Omul nu poate avea un trup împlinit fără mâncare bună, haine confortabile şi
un adăpost călduros; sau fără libertatea de a nu se extenua muncind. Odihna şi

54
recreerea sunt şi ele necesare vieţii fizice.

55
56 La fel, omul nu poate avea o viaţă mentală împlinită fără cărţi şi timpul necesar
57 să le studieze, fără ocazia de a călători şi de a observa sau fără companie intelectuală.
Pentru o viaţă mentală împlinită, omul trebuie să aibă plăceri intelectuale şi să se

58
înconjoare cu obiecte de artă şi frumuseţe pe care să le poată folosi şi aprecia.

59
60 Pentru a avea un suflet împlinit, omul trebuie să aibă iubire; iar iubirea nu se
61 poate exprima în sărăcie. Cea mai mare fericire a omului este aceea de a dărui celor
pe care îi iubeşte; dragostea îşi găseşte cea mai naturală şi spontană expresie în gestul

62
de a dărui. Omul care nu are nimic de dat nu îşi poate îndeplini rolul de soţ sau tată,

63
de cetăţean sau de bărbat. Tocmai în acest gest de a dărui obiecte materiale, omul îşi

64
65 găseşte împlinirea fizică, mentală şi sufletească. De aceea, este de o extremă
66 importanță ca el să fie bogat.

Este perfect justificabil să îţi doreşti să fii bogat; dacă eşti un bărbat sau o

67
femeie normală, nu te poţi abţine să o faci. De aceea, este perfect justificabil să acorzi

68
69 cea mai mare atenţie ştiinţei de a deveni bogat, pentru că este cel mai nobil şi mai
70

necesar dintre toate studiile. Dacă neglijezi acest lucru, nu îţi faci datoria faţă de tine
71 însuţi, faţă de Dumnezeu şi faţă de umanitate; pentru că nu poţi face un mai mare
72 serviciu lui Dumnezeu şi umanităţii decât să îţi realizezi întreg potenţialul de care
73 eşti capabil.

9

2

TAGOB INEVED A ED ĂȚNIITȘ O ĂTSIXE

ăs etse emul ed ățaf iș enit ed ățaf ,uezenmuD ed ățaf ălapicnirp at airotaD 1
.libisop tâc ep ,lef eciro nî ,etatilanosrep eram o ițusnî ut iived 2

uas arbegla ac ,ătcaxe ăţniitş o etse atsaeca rai ,iiriţăgobmî a ăţniitș o ĂTSIXE 4
o ;ieiţăgob a eralumuca ed lusecorp ăzaenrevug erac igel etimuna ătsixE .acitemtira 5
uc iţăgobmî av es le ,mo eciro ed etatcepser iş etaţăvnî tnus igel etseca ec ătad 6
.ăcitametam enidutitrec 7
ts of ua elirurcul erac nî secorp iunu lutatluzer etse iţăteirporp iş inab eniţed A 8
caf o ăc eif ,emuna dom nu-rtnî elirurcul caf erac iec ;emuna dom nu-rtnî etucăf 9
ts eca ăzaemru un erac iec ,lef al ;cseţăgobmî es ,tanoiţnetni uas rotălpmâtnî 01
.icarăs nâmăr ,tnus ilibapac ed tâciro iş csecnum tlum ed tâciro ,SECORP 11
ed ;etcefe işaeleca ăcudorp ăs )ecitnedi( ezuac işaeleca ac iirutan a egel o etsE 21
iţăgobmî av es emuna dom nu-rtnî elirurcul ăcaf ăs ăţavnî erac mo eciro ,aeeca 31
:etpaf eleraotămru ed tatăra etse ,etarăveda tnus sus iam ed elec ăc lutpaF .tişergen 41
if ra ăcad ăc urtnep ,rotărujnocnî luidem ed ătanimreted etse un aeriţăgobmÎ 51

iţot if ra şaro emuna iunu iinemao ;iţagob if ra ănoz ătimuna o-rtnid iinemao iţot ,aşa 61
ra tats iunu iirotiucol uas ;icarăs enâmăr ra şaro tla nid iec iţot ec pmit nî ,iţagob 71
.eicărăs nî acenî ra-s nicev lutats nid iinemao ec pmit nî ,inab nî atonî 81

10
www.yourempoweredlife.ro Există o știință de a deveni bogat 2

2

EXISTĂ O ȘTIINȚĂ DE A DEVENI BOGAT

1 Datoria ta principală față de Dumnezeu, față de tine și față de lume este să
2 devii tu însuți o mare personalitate, în orice fel, pe cât posibil.

4 EXISTĂ o știinţă a îmbogăţirii, iar aceasta este o ştiinţă exactă, ca algebra sau
5 aritmetica. Există anumite legi care guvernează procesul de acumulare a bogăţiei; o
6 dată ce aceste legi sunt învăţate şi respectate de orice om, el se va îmbogăţi cu
7 certitudine matematică.
8
A deţine bani şi proprietăţi este rezultatul unui proces în care lucrurile au fost
9 făcute într-un mod anume; cei care fac lucrurile într-un mod anume, fie că o fac
10 întâmplător sau intenţionat, se îmbogăţesc; la fel, cei care nu urmează acest
11 PROCES, oricât de mult muncesc şi oricât de capabili sunt, rămân săraci.
12
Este o lege a naturii ca aceleaşi cauze (identice) să producă aceleaşi efecte; de
13 aceea, orice om care învaţă să facă lucrurile într-un mod anume se va îmbogăţi
14 negreşit. Faptul că cele de mai sus sunt adevărate, este arătat de următoarele fapte:
15 Îmbogăţirea nu este determinată de mediul înconjurător, pentru că dacă ar fi
16 aşa, toţi oamenii dintr-o anumită zonă ar fi bogaţi; oamenii unui anume oraş ar fi toţi
17 bogaţi, în timp ce toţi cei din alt oraş ar rămâne săraci; sau locuitorii unui stat ar
18 înota în bani, în timp ce oamenii din statul vecin s-ar îneca în sărăcie.

11
işaleca nî ,iiţla ăgnâl iinu dniărt icarăs inemao iş iţagob inemao medev tot etseP 91
ănoz işaeeca nî ălfa es inemao iod dnâC .eiseforp işaeeca iro etlum ed dnâva ,uidem 02
ăc ătara ,carăs enâmăr tlalălec iş tagob enived lunu rai ,etativitca işaeeca ua iş 12
elibarovaf iam if top iidem elenU .uidem ed enuitsehc o coled etse un aeriţăgobmî 22

es lunu rai ,ănoz işaeeca nî ,irecafa işaeleca caf inemao iod dnâc rad ,eletla tâced 32
aeriţăgobmî ăc ăralc ădavod o etse ,cimin etşeşuer un tlalălec ec pmit nî ,etșețăgobmî

42
nu-rtnî elirurcul ecaf a ed aetaticapac ,tlum iaM .secorp emuna iunu lutatluzer etse

52
nâmăr iţatnelat inemao iţlum ăc urtnep ,iulutnelat raod ătarotad etse un emuna dom 62
.cseţăgobmî es tnelat ed iţispil latot iiţla ec pmit nî ,icarăs 72

iţiunşibo ed lef al tnus ie ăc aedev mov ,tiţăgobmî ua-s erac iinemao dniidutS

82
.arotla ela tâced iram iam iţătiliba uas etnelat ua un ,iţlaliec iţot ac

92
erac ep roliţăticapac uas roletnelat ătirotad tiţăgobmî ua-s un ie ăc tnedive etsE 03
.emunA doM nu-rtnî elirurcul ăcaf ăs talpmâtnî a-s ăc urtnep ic ,ua el un iiţla 13
in emao iţlum etraof ;lagurf dniărt uas iimonoce dnâcăf eniţbo es un aeriţăgobmÎ 23
.cseţăgobmî es iroesed irotiutlehc iiram ec pmit nî ,icarăs tnus csesimonoce erac 33
urtnep ;ăcaf ăs cseşuer un iiţla ec aeec dnâcăf eniţbo es un aeriţăgobmî ,lef aL 43

lu nu rai ,irurcul işaeleca caf iroesed ,uinemod işaleca nî irecafa dnâva inemao iod ăc 53
eiubert ,aetseca etaot niD .tnemilaf ăd uas carăs enâmăr tlalălec ec pmit nî ,seccus era 63
doM nu-rtnî elirurcul ecaf a ed lutatluzer etse aeriţăgobmî ăc aizulcnoc megart ăs 73
.emunA 83
ra i ,emunA doM nu-rtnî elirurcul ecaf a eramru ac eniv aeriţăgobmî ăcad iŞ 93
le ca nî ăzaenoiţca erac ănaosrep eciro icnuta ,ecitnedi etcefe cudorp ecitnedi elezuac 04
.ătcaxe ăţniitş enived secorp lugaertni rai ,ătagob ănived ăs etaop dom 14

12
19
Peste tot vedem oameni bogaţi şi oameni săraci trăind unii lângă alţii, în acelaşi
20 mediu, având de multe ori aceeaşi profesie. Când doi oameni se află în aceeaşi zonă
21 şi au aceeaşi activitate, iar unul devine bogat şi celălalt rămâne sărac, arată că
22 îmbogăţirea nu este deloc o chestiune de mediu. Unele medii pot fi mai favorabile

23 decât altele, dar când doi oameni fac aceleaşi afaceri, în aceeaşi zonă, iar unul se
îmbogățește, în timp ce celălalt nu reuşeşte nimic, este o dovadă clară că îmbogăţirea

24
este rezultatul unui anume proces. Mai mult, capacitatea de a face lucrurile într-un

25
26 mod anume nu este datorată doar talentului, pentru că mulţi oameni talentaţi rămân
27 săraci, în timp ce alţii total lipsiţi de talent se îmbogăţesc.

Studiind oamenii care s-au îmbogăţit, vom vedea că ei sunt la fel de obişnuiţi

28
ca toţi ceilalţi, nu au talente sau abilităţi mai mari decât ale altora.

29
30

Este evident că ei nu s-au îmbogăţit datorită talentelor sau capacităţilor pe care
31 alţii nu le au, ci pentru că s-a întâmplat să facă lucrurile într-un Mod Anume.
32 Îmbogăţirea nu se obţine făcând economii sau trăind frugal; foarte mulţi oameni
33 care economisesc sunt săraci, în timp ce marii cheltuitori deseori se îmbogăţesc.
34 La fel, îmbogăţirea nu se obţine făcând ceea ce alţii nu reuşesc să facă; pentru
35 că doi oameni având afaceri în acelaşi domeniu, deseori fac aceleaşi lucruri, iar unul
36
are succes, în timp ce celălalt rămâne sărac sau dă faliment. Din toate acestea, trebuie
37 să tragem concluzia că îmbogăţirea este rezultatul de a face lucrurile într-un Mod
38 Anume.
39 Şi dacă îmbogăţirea vine ca urmare a face lucrurile într-un Mod Anume, iar
40 cauzele identice produc efecte identice, atunci orice persoană care acţionează în acel
41 mod poate să devină bogată, iar intreagul proces devine ştiinţă exactă.

13
doM tseca avmuc un ăcad etse ,tnemom tseca nî ăcidir es erac aerabertnÎ 24
un urcul tseca ăsnÎ .amru top lî iniţup raod tâcnî leftsa ,licifid aerp etse un emunA 34
elarutan eliţătiliba al mirefer en ăcad ,sus iam tuzăv ma muc aşa ,tarăveda if etaop 44
.iulumo ela 54
tc eletni uc inemao ;ilpmis iec iş tâc ,tnelat uc iinemao tâta cseţăgobmî eS 64
iinemao ;luhud uc icarăs iutsed iş cseţăgobmî es lef al rad ,iţagob gnuja ticulărts 74
in emao ;csețăgobmî es ițnegiletni tnus un erac iinemao iș rad ,csețăgobmî es ilaineg 84
.ibals iec uc iş ălpmâtnî es lef al rad ,inab ăcaf ăs gnuja cinretup lucihisp uc 94
ec nî rad ;ălaiţnese ,rugised ,etse egeleţnî a ed iş idnâg a ed etaticapac emuna O 05

a ed aetaticapac era erac eiemef uas tabrăb eciro ,enamu elarutan eliţătiliba etşevirp 15
un ăc tuzăv ma ,aenemesa eD .tagob ineved etaop etnivuc etseca egeleţnî iş itic 25
nî ecud iţop et un ;etatănmesnî o işutot era aiţacoL .rotărujnocnî luidem ed edniped 35
.seccus ed erecafa o ia ăs iţpetşa et ăs iş arahaS 45
oloca if a ed iş iinemao uc anoiţcaretni a ed aetatisecen edulcni aeriţăgobmÎ 55

nî ludom nî ezenoiţcaretni ăs iţanilcnî tnus inemao itşeca ăcad iş ;inemao tnus ednu 65
.iuluidem aţneulfni ecuder es tâta aL .enib iam tâta uc ,ut itşerod iţî erac 75
nid avenic ăcad iş ;ut iş iţop icnuta ,iţăgobmî etaop es uăt luşaro nî avenic ăcaD 85
uas erecafa ec ăţnatropmi era un ,tepeR .ut iş iţop icnuta ,iţăgobmî etaop es uăt lutats 95
eciro iş erecafa eciro nî ăcsaețăgobmî es ăs cseşuer iinemaO .igela iţî eiseforp 06
nâmăr ,eiseforp işaeeca uas erecafa işaeeca ua erac ,rol iinicev ec pmit nî ;eiseforp 16
.icarăs 26
es iţ erac uas ecalp iţî erac aerecafa nî enib iam acrucsed iev et ăc tarăveda etsE 36
enib iam lec acrucsed iev et ,etatlovzed enib etnelat etimuna ia ăcad rai ;etşevirtop 46
acrucsed iev et ,lef aL .etnelat etseca tcaxe eraolav nî enup av iţî erac erecafa o-rtnî 56
av ătaţehgnî ed nizagam nu ;elat ienoz ătivirtop etse erac erecafa o-rtnî enib iam 66

av inomos ed lutiucsep ec pmit nî ,adnalneorG ed ăţaf ,ădlac ănoz o-rtnî arepsorp 76
.inomos cserc un ednu ,adirolF nî tâced iirăţ lutsev-dron nî seccus tlum iam aeva

86
ătimuna o ed edniped un aeriţăgobmî ,elareneg irătimil rotseca arafa nî raD 96
.emunA doM nu-rtnî elirurcul icaf ăs aţăvnî a ed at aetaticapac ed ic ,erecafa 07

14
42 Întrebarea care se ridică în acest moment, este dacă nu cumva acest Mod
43
Anume nu este prea dificil, astfel încât doar puţini îl pot urma. Însă acest lucru nu
44 poate fi adevărat, aşa cum am văzut mai sus, dacă ne referim la abilităţile naturale
45 ale omului.
46 Se îmbogăţesc atât oamenii cu talent, cât şi cei simpli; oameni cu intelect
47
strălucit ajung bogaţi, dar la fel se îmbogăţesc şi destui săraci cu duhul; oamenii
48
geniali se îmbogățesc, dar și oamenii care nu sunt inteligenți se îmbogățesc; oameni
49 cu psihicul puternic ajung să facă bani, dar la fel se întâmplă şi cu cei slabi.
50
O anume capacitate de a gândi şi de a înţelege este, desigur, esenţială; dar în ce
51 priveşte abilităţile naturale umane, orice bărbat sau femeie care are capacitatea de a
52 citi şi înţelege aceste cuvinte poate deveni bogat. De asemenea, am văzut că nu
53 depinde de mediul înconjurător. Locaţia are totuşi o însemnătate; nu te poţi duce în
54 Sahara şi să te aştepţi să ai o afacere de succes.
55 Îmbogăţirea include necesitatea de a interacţiona cu oamenii şi de a fi acolo
56
unde sunt oameni; şi dacă aceşti oameni sunt înclinaţi să interacţioneze în modul în
57 care îţi doreşti tu, cu atât mai bine. La atât se reduce influenţa mediului.
58 Dacă cineva în oraşul tău se poate îmbogăţi, atunci poţi şi tu; şi dacă cineva din
59
statul tău se poate îmbogăţi, atunci poţi şi tu. Repet, nu are importanţă ce afacere sau
60 profesie îţi alegi. Oamenii reuşesc să se îmbogățească în orice afacere şi orice
61 profesie; în timp ce vecinii lor, care au aceeaşi afacere sau aceeaşi profesie, rămân
62 săraci.
63
Este adevărat că te vei descurca mai bine în afacerea care îţi place sau care ţi se
64 potriveşte; iar dacă ai anumite talente bine dezvoltate, te vei descurca cel mai bine
65
într-o afacere care îţi va pune în valoare exact aceste talente. La fel, te vei descurca
66 mai bine într-o afacere care este potrivită zonei tale; un magazin de îngheţată va

67 prospera într-o zonă caldă, faţă de Groenlanda, în timp ce pescuitul de somoni va
avea mai mult succes în nord-vestul ţării decât în Florida, unde nu cresc somoni.

68
69 Dar în afara acestor limitări generale, îmbogăţirea nu depinde de o anumită

70 afacere, ci de capacitatea ta de a învăţa să faci lucrurile într-un Mod Anume.

15
iş aeeca nid etşeţăgobmî es uăt luşaro nid avenic iş erecafa o ia muca ăcaD 17
el erac nî ludoM nî elirurcul icaf un ăc ăzuac nid etse ,un ut ec pmit nî ,erecafa 27
.le ecaf 37
ep ,tarăveda E .ăcsaeţăgobmî es ăs inemin ep ăcideipmî un latipac ed aspiL 47

erac lec rad ;ădipar iam iş ăraoşu iam enived aeretşerc ,latipac izelumuca ec ărusăm 57
ăcad ,if ia carăs ed tâcirO .ănived iam ăs eioven era un iş tagob etse latipac ajed era 67
epecnî iev iş ;tagob iived ăs epecnî iev ,emunA doM nu-rtnî elirurcul icaf ăs ipecnî 77
etse iş ;iiriţăgobmî a etrap o raod etse iululatipac aereniţbO .latipac izelumuca ăs 87

timunA nu izemru dnâc icnuta ,libairavni ,eniţbo es erac iulutatluzer a etrap o raod 97
icin ia un ăs iţop ;iirotad nî tadolgnî ,tnenitnoc ep ed mo carăs iam lec if iţoP .secorP

08
et ,lef tseca nî elirurcul icaf ăs ipecnî ăcad rad ;esruser icin ,ăţneulfni icin ,ineteirp

18
ia un ăcaD .etcefe işaeleca cudorp ezuac işaeleca eceraoed ,tişergen iţăgobmî iev 28
o al icert ăs iţop ,ătivirtopen erecafa o-rtnî itşe ăcad ;latipac eniţbo iţop ,latipac 38
;ă libatiforp ănoz o-rtnî egnuja iţop ,ătivirtopen ănoz o-rtnî itşe ăcad ;ătivirtop erecafa 48
dnâcăf ,muca itşe erac nî lucol nî iş muca ed at aerecafa uc dnâpecnî atsa ecaf iţop iş 58
.seccus ăcuda iţî ăs erac ,emunA doM nu-rtnî elirurcul 68

16
71 Dacă acum ai o afacere şi cineva din oraşul tău se îmbogăţeşte din aceeaşi
72
afacere, în timp ce tu nu, este din cauză că nu faci lucrurile în Modul în care le
73 face el.
74 Lipsa de capital nu împiedică pe nimeni să se îmbogăţească. E adevărat, pe
75 măsură ce acumulezi capital, creşterea devine mai uşoară şi mai rapidă; dar cel care
76 are deja capital este bogat şi nu are nevoie să mai devină. Oricât de sărac ai fi, dacă
77 începi să faci lucrurile într-un Mod Anume, vei începe să devii bogat; şi vei începe
78 să acumulezi capital. Obţinerea capitalului este doar o parte a îmbogăţirii; şi este

79 doar o parte a rezultatului care se obţine, invariabil, atunci când urmezi un Anumit
Proces. Poţi fi cel mai sărac om de pe continent, înglodat în datorii; poţi să nu ai nici

80
prieteni, nici influenţă, nici resurse; dar dacă începi să faci lucrurile în acest fel, te

81
82 vei îmbogăţi negreşit, deoarece aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte. Dacă nu ai
83 capital, poţi obţine capital; dacă eşti într-o afacere nepotrivită, poţi să treci la o
84
afacere potrivită; dacă eşti într-o zonă nepotrivită, poţi ajunge într-o zonă profitabilă;
85 şi poţi face asta începând cu afacerea ta de acum şi în locul în care eşti acum, făcând
86 lucrurile într-un Mod Anume, care să îţi aducă succes.

17

3

? ĂTAZILOPONOM AETATINUTROPO ETSE

erac lumo urtnep etatinutropo ed ăspil mucerp avec așa ătsixe uN

1
.ătasnava etatilatnem o era erac iș ătasnava ățaiv o etșeiărt

2

urtnep ;iul aţaiv nî eizaco oicin tuva a un ăc urtnep carăs enâmăr un INEMIN

4
es iţ ăs libisop etsE .rol luruj nî drag sup ua iş iinab taziloponom ua inemao iţla ăc

5
if ra-iţ ăc libaborP .enit urtnep esihcsed eletla tnus rad ,iinemod elenu nî işu ădihcnî 6
lu inemod ;eraivoref irutropsnart ed metsis iulugertnî arpusa lulortnoc iiţbo ăs uerg 7
tu pecnî al ăcnî etse ătacifirtcele ătaref aelac raD .taziloponom ed lutsed etse atseca 8
ro v eneirea elirutropsnart ina aviţâc etsep iş ;irecafa urtnep iizaco elutsed ărefo iş 9
iş etus al ăcnum ed irucol irefo rov elas elirumar etaot rai ,eirtsudni eram o ineved 01
lu tropsnart ertăc aiţneta iţperdnî iţ-un ăs ec eD .enaoilim raihc etaop ,inemao ed iim 11
lu inemod nî ăsnaş o urtnep iţlaliec iş lliH.J.J uc izerucnoc ăs icrecnî ăs col nî ,nairea 21
?iruba uc etaref iiăc 31
eniţup ătsixe ăcigruredis airtsudni nî roticnum nu itşe ăcad ăc tarăveda etsE 41

ăc tarăveda ed lef al etse rad ;itşecnum erac nî ienizu lurateirporp ignuja ăs esnaş 51
ed col tseca isărăp aetup iev dnâruc ,emunA doM nu-rtnî izenoiţca ăs ipecnî ăcad 61
ic udorp ăs epecnî iev iş neret ed eratceh avetâc arăpmuc aetup iev iţî ,ăcnum 71
.eracnâm 81

18
www.yourempoweredlife.ro Este oportunitatea monopolizată? 3

3

ESTE OPORTUNITATEA MONOPOLIZATĂ?

Nu există așa ceva precum lipsă de oportunitate pentru omul care

1
trăiește o viață avansată și care are o mentalitate avansată.

2

NIMENI nu rămâne sărac pentru că nu a avut nicio ocazie în viaţa lui; pentru

4
că alţi oameni au monopolizat banii şi au pus gard în jurul lor. Este posibil să ţi se

5
6 închidă uşi în unele domenii, dar sunt altele deschise pentru tine. Probabil că ţi-ar fi
7 greu să obţii controlul asupra întregului sistem de transporturi feroviare; domeniul
8 acesta este destul de monopolizat. Dar calea ferată electrificată este încă la început
9 şi oferă destule ocazii pentru afaceri; şi peste câţiva ani transporturile aeriene vor
10 deveni o mare industrie, iar toate ramurile sale vor oferi locuri de muncă la sute şi
11 mii de oameni, poate chiar milioane. De ce să nu-ţi îndrepţi atenţia către transportul
12
aerian, în loc să încerci să concurezi cu J.J.Hill şi ceilalţi pentru o şansă în domeniul
13 căii ferate cu aburi?
14 Este adevărat că dacă eşti un muncitor în industria siderurgică există puţine
15 şanse să ajungi proprietarul uzinei în care munceşti; dar este la fel de adevărat că
16 dacă începi să acţionezi într-un Mod Anume, curând vei putea părăsi acest loc de
17 muncă, îţi vei putea cumpăra câteva hectare de teren şi vei începe să produci
18 mâncare.

19
evitluc ăs gela erac iinemao urtnep irumerv etseca nî etatinutropo eram o etsE 91
eiţî ăc enups ieV .iţăgobmî rov es rugis inemao itşeca ;neret ed icim iţăcub visnetni 02
ăs aetup iev ăc ,libisopmi etse un ăc idevod iov iţî rad ,lutnâmăp iiţbo ăs libisopmi 12
.emunA doM nu-rtnî izenoiţca ăs ipecnî ăcad ,at amref ia 22
tivirtop ,etirefid iiţcerid nî ătpaerdnî es eliizaco ,edaoirep etimuna nÎ 32

tn âva taul a ,aciremA nî ,tnezerp nÎ .iiţăteicos ela eralucitrap iş elareneg roliţătisecen 42
iizaco etlum rapa izătsA .ie exenoc eliiseforp iş eliirtsudni iş rad ,arutlucirga 52
ăzaenoizivorpa erac rolirecafa esihcsed ăbarged iam – uinemod tseca nid rolirotărcul 62

esihcsed iizaco ;nabru iuluidem ăzaeserda es erac rolirecafa tâced ,iireimref 72
csevresed erac rolec tâced ,rolireimref elioven ed ăpuco es erac rolirotăznirpertnî

82
.eraoticnum asalc

92
tâ ced ,iulutneruc lusnes nî ătaonî erac lec urtnep iţătinutropo etlum iam ătsixE 03
,izividni ac tâta ,icirbaf nid iiroticnum radaşA .iul avirtopmî ătaonî erac lec urtnep 13
”iţirpusa“ tnus un iiroticnuM .iţătinutropo ed iţavirp tnus un ,ălaicos ăsalc ac iş tâc

23
ednu oloca tnus iE .etaremolgnoc iş irutsurt ed ”iţivirts“ tnus un ie ;rol iinâpăts ed

33
ăs gela iiciremA iiroticnum ăcaD .emunA doM nu-rtnî tanoiţca ua un ăc urtnep tnus 43
ăs iş ,irăţ etla nid iş aigleB nid rol roliţarfnoc ulpmexe amru aetup ra ,aşa ăcaf 53
nid inemao egela aetup ra ;elairtsudni evitarepooc iş enizagam iram ezeţniifnî 63
ro nu aeratlovzed ezezirovaf ăs erac igel etpoda ăs iş ăcudnoc iî ăs ăsalc rol airporp 73
ăniţbo ăs aetup ra ,elaicos etcilfnoc ărăf ,ina aviţâc nî rai ;evitarepooc aenemesa 83
.iirtsudni iigertnî arpusa lulortnoc 93
iă s iinemao dnâc raod ,eraotăcudnoc ăsalc ineved aetup ra eraoticnum asalC 04
işaeeca etse iiriţăgobmî aegel ;emunA doM nu-rtnî elirurcul ăcaf ăs epecnî rov 14
ro v ăc urtnep ;eţevnî l-ăs eiubert ie urcul tsecA .iţlaliec iţot urtnep iş ac ,ie urtnep 24
.m uca caf ec aeec ăcaf ăs aunitnoc rov tâc emerv atâta ,tnus ednu oloca enâmăr 34
ălatnem aenel iş aţnarongi ed soj nî sart if etaop un iroticnum ertnid eraciro ,işutoT 44
ătsaeca rai ,eriţăgobmî al cud erac roliţătinutropo lulav amru etaop le ;elas iesalc a 54
.ăcaf o-s muc atăra av iî etrac 64

20
19 Este o mare oportunitate în aceste vremuri pentru oamenii care aleg să cultive

20 intensiv bucăţi mici de teren; aceşti oameni sigur se vor îmbogăţi. Vei spune că îţie
21
imposibil să obţii pământul, dar îţi voi dovedi că nu este imposibil, că vei putea să
22 ai ferma ta, dacă începi să acţionezi într-un Mod Anume.
23 În anumite perioade, ocaziile se îndreaptă în direcţii diferite, potrivit
24
necesităţilor generale şi particulare ale societăţii. În prezent, în America, a luat avânt
25 agricultura, dar şi industriile şi profesiile conexe ei. Astăzi apar multe ocazii
26 lucrătorilor din acest domeniu – mai degrabă deschise afacerilor care aprovizionează

27 fermierii, decât afacerilor care se adresează mediului urban; ocazii deschise
întreprinzătorilor care se ocupă de nevoile fermierilor, decât celor care deservesc

28
clasa muncitoare.

29
30 Există mai multe oportunităţi pentru cel care înoată în sensul curentului, decât
31 pentru cel care înoată împotriva lui. Aşadar muncitorii din fabrici, atât ca indivizi,
cât şi ca clasă socială, nu sunt privaţi de oportunităţi. Muncitorii nu sunt “asupriţi”

32
de stăpânii lor; ei nu sunt “striviţi” de trusturi şi conglomerate. Ei sunt acolo unde

33
34 sunt pentru că nu au acţionat într-un Mod Anume. Dacă muncitorii Americii aleg să
35 facă aşa, ar putea urma exemplu confraţilor lor din Belgia şi din alte ţări, şi să
36 înfiinţeze mari magazine şi cooperative industriale; ar putea alege oameni din
37 propria lor clasă să îi conducă şi să adopte legi care să favorizeze dezvoltarea unor
38 asemenea cooperative; iar în câţiva ani, fără conflicte sociale, ar putea să obţină
39 controlul asupra întregii industrii.
40 Clasa muncitoare ar putea deveni clasă conducătoare, doar când oamenii săi
41 vor începe să facă lucrurile într-un Mod Anume; legea îmbogăţirii este aceeaşi
42 pentru ei, ca şi pentru toţi ceilalţi. Acest lucru ei trebuie să-l înveţe; pentru că vor
43 rămâne acolo unde sunt, atâta vreme cât vor continua să facă ceea ce fac acum.
44 Totuşi, oricare dintre muncitori nu poate fi tras în jos de ignoranţa şi lenea mentală
45 a clasei sale; el poate urma valul oportunităţilor care duc la îmbogăţire, iar această
46 carte îi va arăta cum s-o facă.

21
tâ ced tlum iam ătsixe ;ătatimil etse aiţăgob ăc urtnep carăs enâmăr un inemiN 74
if etaop eram ed notgnihsaW nid luilotipaC tâc talap nU .iţot urtnep tneicifus 84
eiţcurtsnoc ed elelairetam uc raod ,tnâmăp ep ed eilimaf eraceif urtnep tiurtsnoc 94
aetup ra ăraţ ătsaeca ,ăvisnetni eravitluc o uc ,lef al ;etinU eletatS nî etnetsixe 05
iţot acărbmî a urtnep etneicifus iţătitnac nî esatăm iş ni ,cabmub ,ănâl ecudorp

15
;eirolg ed as adaoirep nî nomoloS eleger tâced epmucs iam eniah nî emul nid iinemao

25
.aemul ătaot urtnep guşleb nid ănarh aeva ra iş

35
uc tnus elibizivni elesruser rai ;elibaziupeni citcarp tnus elibiziv elesruseR 45
ăţnatsbus ărugnis o-rtnid tucăf etse tnâmăp ep izev ec toT .elibaziupeni tarăveda

55
.nivorp elirurcul etaot erac nid aec ,ăranigiro

65
ela emrof tnus etaot rad ;rapsid ihcev elec ec pmit nî ,tnatsnoc rapa emroF ioN 75
aţnatsbuS uas ămroF ărăf aţnatsbuS urtnep ătimil ătsixe uN .urcuL cinU işaiuleca 85

.secorp tseca nî ătaot tamusnoc a-s un rad ;ae nid tucăf etse lusrevinU .ăranigirO 95
iş esnurtăp tnus srevinu nid elibiziv rolemrof arafanid iş lurtnuănid ,ertnid eliiţapS

06
rorutut a ăzab ed airetam ed ;ămrof ărăf aţnatsbus ed ;ăranigirO aţnatsbuS ed etulpmu

16
etaop iam es ,muca ănâp tisolof a-s tâced tlum iam iro ed iim ecez eD .rolirurcul 26
eD .ămirp eiretam ed ălasrevinu ăvrezer ătsaeca animret ma un tot iş ae nid isolof 36
elesruser ăc urtnep uas ăcarăs etse arutan ăc urtnep carăs etse un mo nu icin ,aeeca 46
.ăzaeziupe es 56

animret rov es un elesruser ;eiţăgob ed libaziupeni tizoped nu etse arutaN 66
emrof tnatsnoc ecudorp iş eiv ăvitaerc eigrene etse ăranigirO aţnatsbuS .ătadoicin 76
dnâc ;esudorp if rov etlum iam ,etanimret if rov eiţcurtsnoc ed elelairetam dnâC .ion 86
iş eracnâm urtnep irătnalp ecaf aetup iam rov es un iş taziupe if av lulos 96
to t dnâC .tnâmăp tlum iam ecudorp av es uas ionnîer av es avrezer ,etnimăcărbmî 07
ed uidats leca nî ăcnî if av aerinemo rai ,iţnum nid esartxe if rov lutnigra iş lurua 17
nid sudorp if av tlum iam ,tnigra iş rua ed eioven ăbia iam ăs erac nî eratlovzed 27
ăs asăl av lî un ;iulumo rolioven ednupsăr ămrof ărăf aţnatsbuS .ăţnatsbus ătsaeca 37
urtnep ,vitceloc lumo urtnep iş libalav etse urcul işalecA .enub elirurcul ărăf ănâmăr 47
iinu ăcad raihc ,ătagob ed tnednuba lupmit tot etse gertnî ac ărtsaon asar ;erinemo 57
ecaf ra-i erac elaC ătimunA o ăzaemru un ie ăc urtnep etse ;icarăs tnus izividni 67
.izividni ac ,iţagob

77

22
47 Nimeni nu rămâne sărac pentru că bogăţia este limitată; există mai mult decât
48 suficient pentru toţi. Un palat cât Capitoliul din Washington de mare poate fi
49 construit pentru fiecare familie de pe pământ, doar cu materialele de construcţie
50 existente în Statele Unite; la fel, cu o cultivare intensivă, această ţară ar putea
produce lână, bumbac, in şi mătase în cantităţi suficiente pentru a îmbrăca toţi

51
oamenii din lume în haine mai scumpe decât regele Solomon în perioada sa de glorie;

52
şi ar avea hrană din belşug pentru toată lumea.

53
54 Resursele vizibile sunt practic inepuizabile; iar resursele invizibile sunt cu

adevărat inepuizabile. Tot ce vezi pe pământ este făcut dintr-o singură substanţă

55
originară, cea din care toate lucrurile provin.

56
57 Noi Forme apar constant, în timp ce cele vechi dispar; dar toate sunt forme ale
58 aceluiaşi Unic Lucru. Nu există limită pentru Substanţa fără Formă sau Substanţa

59 Originară. Universul este făcut din ea; dar nu s-a consumat toată în acest proces.
Spaţiile dintre, dinăuntrul şi dinafara formelor vizibile din univers sunt pătrunse şi

60
umplute de Substanţa Originară; de substanţa fără formă; de materia de bază a tuturor

61
62 lucrurilor. De zece mii de ori mai mult decât s-a folosit până acum, se mai poate
63 folosi din ea şi tot nu am termina această rezervă universală de materie primă. De
64 aceea, nici un om nu este sărac pentru că natura este săracă sau pentru că resursele
65 se epuizează.

66 Natura este un depozit inepuizabil de bogăţie; resursele nu se vor termina
67 niciodată. Substanţa Originară este energie creativă vie şi produce constant forme
68 noi. Când materialele de construcţie vor fi terminate, mai multe vor fi produse; când
69 solul va fi epuizat şi nu se vor mai putea face plantări pentru mâncare şi
70 îmbrăcăminte, rezerva se va reînnoi sau se va produce mai mult pământ. Când tot
71 aurul şi argintul vor fi extrase din munţi, iar omenirea va fi încă în acel stadiu de
72 dezvoltare în care să mai aibă nevoie de aur şi argint, mai mult va fi produs din
73 această substanţă. Substanţa fără formă răspunde nevoilor omului; nu îl va lăsa să
74
rămână fără lucrurile bune. Acelaşi lucru este valabil şi pentru omul colectiv, pentru
75 omenire; rasa noastră ca întreg este tot timpul abundent de bogată, chiar dacă unii
76 indivizi sunt săraci; este pentru că ei nu urmează o Anumită Cale care i-ar face
bogaţi, ca indivizi.

77

23
iş eiv etse ;etşednâg erac aţnatsbus etse ;ătnegiletni etse ămrof ărăf aţnatsbuS 87
es a ed iiţeiv la tucsănnî iş larutan luslupmi etsE .ăţaiv ertăc ătatneiro anuaedtot 97
eletimil igrăl iş-a ed ieţniitşnoc a iş ednitxe es a ed ieţnegiletni aţnese etse ;atlovzed 08
ed taerc tsof a rolemrof lusrevinU .ălpma iam tâc eramirpxe o isăg iş-a urtnep 18

iam tâc enis ep amirpxe es a urtnep ămrof tatăpăc a erac ,ăfromA eiv aţnatsbuS 28
.telpmoc

38
ăţaiv ătlum iam ertăc es-udnâtperdnî uerem ,eiV ăţnezerP eram o etse lusrevinU 48
o erac lurotom ;iiţeiv aeratlovzed urtnep ătaerc etse arutaN .eratlovzed ănilped iş 58

tazinruf etse aţaiv ătuja eciro ,ăzuac ătsaeca niD .iiţeiv aeretşerc etse eracşim nî enup 68
ra-iş iş ecizartnoc ra-s uezenmuD icnuta ăc urtnep ,aspil atsixe etaop un ;nilp nid

78
,tpaf nu etse atseca ;ieiţăgob iespil azuac nid carăs itşe un uT .erarcul agaertnî aluna

88
ămrof ărăf ieţnatsbuS elesruser etaot ăc artsnomed iov ,eraotămru elelotipac nî rai 98
nu-rtnî etşednâg uas ătropmoc es erac mo iurăciro adnamoc al tnus 09
.emunA doM 19

24
78 Substanţa fără formă este inteligentă; este substanţa care gândeşte; este vie şi
79 totdeauna orientată către viaţă. Este impulsul natural şi înnăscut al vieţii de a se
80
dezvolta; este esenţa inteligenţei de a se extinde şi a conştiinţei de a-şi lărgi limitele
81 pentru a-şi găsi o exprimare cât mai amplă. Universul formelor a fost creat de

82 Substanţa vie Amorfă, care a căpătat formă pentru a se exprima pe sine cât mai
complet.

83
84 Universul este o mare Prezenţă Vie, mereu îndreptându-se către mai multă viaţă
85 şi deplină dezvoltare. Natura este creată pentru dezvoltarea vieţii; motorul care o

86 pune în mişcare este creşterea vieţii. Din această cauză, orice ajută viaţa este furnizat
din plin; nu poate exista lipsa, pentru că atunci Dumnezeu s-ar contrazice şi şi-ar

87
anula întreaga lucrare. Tu nu eşti sărac din cauza lipsei bogăţiei; acesta este un fapt,

88
89 iar în capitolele următoare, voi demonstra că toate resursele Substanţei fără formă
90 sunt la comanda oricărui om care se comportă sau gândeşte într-un
91 Mod Anume.

25

4

IEȚNIITȘ LA UIPICNIRP LUMIRP
TAGOB INEVED A ED

.tlum iam itșeiărt ăs atuăc a ed aleca tnereni iș larutan slupmi nu etsE 1

nid ălibignat eiţăgob ecudorp etaop erac eretup arugnis etse LUDNÂG 3
ăţnatsbus o etse etucăf tnus elirurcul etaot erac nid lulairetaM .ămroF ărăf aţnatsbuS 4
ăs egnuja eţnatsbus ietseca tamirpmi ămrof o erpsed dnâg nu iş ,etşednâg erac

5
.ămrof ătsaeca ăcudorp

6
uas ămrof eciro ;elas elirudnâg uc ăţnadrocnoc nî ăcşim es ăranigirO aţnatsbuS 7

dnâC .ieţnatsbuS iuludnâg a ălibiziv aiserpxe etse ărutan nî medev lî erac ep secorp 8

ae ,eracşim o etşednâg dnâc ;ămrof aeca ătăpac ae icnuta ,ămrof o etşednâg atsaeca 9
a emul o-rtnî miărT .elirurcul etaot etaerc tsof ua lef tseca nÎ .eracşim aeca ecaf

01
,eracşim nî srevinu iunu ludnâG .iuludnâg la srevinu iunu a etrap etse erac ,iuludnâg

11
nî ăcşim es eraotidnâG airetaM rai ,ămroF ărăf aţnatsbuS nirp ednitxe es ec 21
aeca iş- udnâniţnem ,etenalp ed metsis iunu amrof ai iş dnâg leca uc ăţnadrocnoc 31
.d nâg iuleca tivirtop ăcşim es iş uăs iuludnâg amrof ai eraotidnâG airetaM .ămrof 41
iruproc rotseca amrof ai ăs ecaf o ,etenalp iş iros ed lanoiţator metsis iunu aeedI 51
etşerc erac rajets iunu amrof dnidnâG .uăs iuludnâg mrofnoc etşim el ăs iş etselec 61
a urtnep eloces ed eioven era ăcad raihc ,capoc leca ecudorp iş ăcşim es ,tnel 71
ro liinil mrofnoc etşim es ăs erap aţnatsbuS ,ăzaeerc dnâC .erarcul ătsaeca inilpednî 81
capoc iunu a ăcsurb aiţirapa al ecud un rajets nu al ludnâg ;tilibats a-el iş erac ep 91
,iulucapoc aeraerc al ecud rov erac eţrof eracşim nî enup ic ,tatlovzed telpmoc 02
.etilibatserp eretşerc ed eliinil dnâmru 12
26
www.yourempoweredlife.ro Primul principiu al științei de a deveni bogat 4

4

PRIMUL PRINCIPIU AL ȘTIINȚEI
DE A DEVENI BOGAT

1 Este un impuls natural și inerent acela de a căuta să trăiești mai mult.

3 GÂNDUL este singura putere care poate produce bogăţie tangibilă din
4

Substanţa fără Formă. Materialul din care toate lucrurile sunt făcute este o substanţă
care gândeşte, şi un gând despre o formă imprimat acestei substanţe ajunge să

5
producă această formă.

6
7 Substanţa Originară se mişcă în concordanţă cu gândurile sale; orice formă sau

8 proces pe care îl vedem în natură este expresia vizibilă a gândului Substanţei. Când

9 aceasta gândeşte o formă, atunci ea capătă acea formă; când gândeşte o mişcare, ea
face acea mişcare. În acest fel au fost create toate lucrurile. Trăim într-o lume a

10
gândului, care este parte a unui univers al gândului. Gândul unui univers în mişcare,

11
12 ce se extinde prin Substanţa fără Formă, iar Materia Gânditoare se mişcă în
13 concordanţă cu acel gând şi ia forma unui sistem de planete, menţinându-şi acea
14 formă. Materia Gânditoare ia forma gândului său şi se mişcă potrivit acelui gând.
15 Ideea unui sistem rotaţional de sori şi planete, o face să ia forma acestor corpuri
16 celeste şi să le mişte conform gândului său. Gândind forma unui stejar care creşte
17 lent, se mişcă şi produce acel copac, chiar dacă are nevoie de secole pentru a
18 îndeplini această lucrare. Când creează, Substanţa pare să se mişte conform liniilor
19
pe care şi le-a stabilit; gândul la un stejar nu duce la apariţia bruscă a unui copac
20 complet dezvoltat, ci pune în mişcare forţe care vor duce la crearea copacului,
21 urmând liniile de creştere prestabilite.
27
ie leca aeraerc al ecud ,eraotidnâG aţnatsbuS nî tnetsixe ,iemrof la dnâg ecirO 22
enuiţca iş eretşerc ed eliinil dnâmru ,uerem epaorpa uas ,uerem rad ,emrof 32
.etilibatserp 42
aţnatsbuS nî ătamirpmi etse dnâc icnuta ,ămrof ătimuna o ed ăsac o al ludnâG 52

eli igrene ăgaelzed erac azuac etse ic ;iesac a col ep aeraerc al ecud un ,ămroF ărăf 62
ro v erac iş ,roliiţcurtsnoc iş iuluţremoc luinemod nî ăzaenoiţca ajed erac evitaerc 72
aigrene erac nirp elanac atsixe ra un ăcad iŞ .iesac a eiţcurtsnoc adipar al ecud 82
,ă laidromirp aţnatsbus nid tcerid ătamrof if ra asac icnuta ,etsefinam es ăs ăvitaerc 92

.ecinagrona iş ecinagro iimul la secorp lutecnî atpetşa iam a ărăf 03
ac ărăf ,eranigirO ieţnatsbuS tamirpmi if etaop un ămrof o erpsed dnâg nu iciN 13
ic ed ,eridnâg ed urtnec nu etse lumO .emrof ieleca aeraerc al ăcud ăs dnâg leca 23
iâ tnî eiubert elas eliniâm uc ăzaeerc el lumo erac ep elemrof etaoT .irudnâg ecudorp 33
etsixe ăs urcul leca ac ărăf urcul iunu ămrof ad etaop un le ;elas elirudnâg nî etsixe ăs 43
.dnâg ac iâtnî

53
ta cilpa a le ;roliniâm acnum al raod elirutrofe tatimil a-iş lumo ,muca ănâp iŞ 63
elec ecifidom ăs uas ebmihcs ăs dnâcrecnî ,rolemrof a imul iigertnî ălaunam acnum 73
emrof ion ed aeraerc enimreted ăs ecrecnî ăs ătadoicin tidnâg a-s uN .ajed ătsixe ec 83
.ămrof ărăf ieţnatsbuS arpusa elas rolirudnâg aeramirpmi nirp

93
iş ărutan nî etnetsixe elemrof nid lairetam ai le ,tamrof-dnâg nu era lumo dnâC 04
ic in tucăf a un le ,tcnup leca al ănâP .uăs ludnâg nid iemrof ăcitnedi enigami o ecaf 14
un icin lE .”lătaT“ uc ezercul ăs ;ămroF ărăf aţnegiletnI uc ezerepooc ăs trofe nu 24

ăcifidom iş etşeiufelş lumO .”ecaf ăc lătaT ep tuzăv a-l“ ec aeec ăcaf ăs ăzaesiv 34
nid irurcul ecudorp aetup ra ăc tidnâg a-s un ;roliniâm acnum nirp etnetsixe elemrof

44
ăs menuporp en ioN .elas elirudnâg aietseca i-udnâcinumoc ,ămroF ărăf aţnatsbuS

54
etaop eiemef uas tabrăb eciro ăc midevod ăs ;urcul tseca ăcaf ăs etaop ăc midevod 64
.muc iş mătăra ăs iş aşa ecaf 74

28
22
Orice gând al formei, existent în Substanţa Gânditoare, duce la crearea acelei
23 forme, dar mereu, sau aproape mereu, urmând liniile de creştere şi acţiune
24 prestabilite.
25 Gândul la o casă de o anumită formă, atunci când este imprimată în Substanţa
26 fără Formă, nu duce la crearea pe loc a casei; ci este cauza care dezleagă energiile
27 creative care deja acţionează în domeniul comerţului şi construcţiilor, şi care vor
28 duce la rapida construcţie a casei. Şi dacă nu ar exista canale prin care energia
29 creativă să se manifeste, atunci casa ar fi formată direct din substanţa primordială,

30 fără a mai aştepta încetul proces al lumii organice şi anorganice.
31 Nici un gând despre o formă nu poate fi imprimat Substanţei Originare, fără ca
32 acel gând să ducă la crearea acelei forme. Omul este un centru de gândire, deci
33 produce gânduri. Toate formele pe care omul le creează cu mâinile sale trebuie întâi
34

să existe în gândurile sale; el nu poate da formă unui lucru fără ca acel lucru să existe
întâi ca gând.

35
36 Şi până acum, omul şi-a limitat eforturile doar la munca mâinilor; el a aplicat
37 munca manuală întregii lumi a formelor, încercând să schimbe sau să modifice cele
38 ce există deja. Nu s-a gândit niciodată să încerce să determine crearea de noi forme
prin imprimarea gândurilor sale asupra Substanţei fără formă.

39
40 Când omul are un gând-format, el ia material din formele existente în natură şi

41 face o imagine identică formei din gândul său. Până la acel punct, el nu a făcut nici
42 un efort să coopereze cu Inteligenţa fără Formă; să lucreze cu “Tatăl”. El nici nu

43 visează să facă ceea ce “l-a văzut pe Tatăl că face”. Omul şlefuieşte şi modifică
formele existente prin munca mâinilor; nu s-a gândit că ar putea produce lucruri din

44
Substanţa fără Formă, comunicându-i acesteia gândurile sale. Noi ne propunem să

45
46 dovedim că poate să facă acest lucru; să dovedim că orice bărbat sau femeie poate
47 face aşa şi să arătăm şi cum.

29
ăc meniţsus ,iâtnî iaM :elatnemadnuf iluger iert milibats ăs merv ,sap mirp aC 84
tsof ua elirurcul etaot erac nid ,ămrof ărăf ăranigiro ăţnatsbus o ,eiretam o ătsixe 94
;tnemele cinu ,işaleca iunu ela irăşiţăfnî esrevid raod tnus eletnemele etaoT .etucăf 05
emrof raod tnus ăcinagrona uas ăcinagro arutan nî etşesăg es ec emrof ed aemiţlum 15

dnâc ;eraotidnâg eiretam etse ăţnatsbus ătsaeca raI .eţnatsbus işaieleca ela etirefid 25
.dnâg iuleca amrof ecudorp ,dnâg nu era

35
la urtnec nu etse lumO .emrof ecudorp ,eraotidnâg ăţnatsbus nî ,ludnâG 45

lu dnâg acinumoc etaop işî lumo ăcad ;ălanigiro eridnâg ed libapac ,rolirudnâg 55

erac al iulurcul aeramrof uas aeraerc animreted etaop le ,eraotidnâg eţnatsbus ietseca 65
:mămuzer ăs aC .etşednâg es

75
aerats nî ,erac iş etucăf tnus elirurcul etaot erac nid eraotidnâg eiretam o ătsixE 85
nî dnâg nU .srevinu nid uiţaps lugertnî elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ăranigiro as 95
.dnâg leca ed tanigami lurcul ecudorP ăţnatsbus ătsaeca 06
arpusa uăs iuludnâg aeramirpmi nirp ,iş uăs ludnâg nî irurcul amrof etaop lumO 16
iinU .etşednâg es erac al rolirurcul aeraerc animreted etaop ,ămrof ărăf ieţnatsbus 26
dnupsăr el ,iilated nî urtni ăs ărăf iş ;iiţamrifa etseca idevod top ăcad abertnî top ăm 36
.eratnemirepxe nirp iş tâc ,tnemanoiţar nirp tâta ,top ăc 46
ăranigiro aţnatsbus al snuja ma ,dnâg iş ămrof erpsed lunemonef al ed dninroP 56

aeretup al snuja ma ,etraped iam lutnemanoiţar dnâcud ,atsaeca al ed rai ;eraotidnâg 66
.uăs iuludnâg ămrof ad a ed iulumo 76
ra i ,tarăveda etse lutnemanoiţar ăc tirepocsed ma ,eratnemirepxe nirp raI 86

.ădavod ădilos iam aec etse atsaeca 96
ia mcotnî dnâtcepser tagob iam enived ,etrac ătsaeca dnitic ,mo rugnis nu ăcaD 07
ed etamrifa rolec a ădavod ănub iam aec etse atsaeca ,aţăvnî lî etrac ătsaeca ec aeec 17
ic nuta ,etrac nî eircs ec aeec dnâtcepser iţagob iam nived iinemao iţot ăcad rai ;enim 27
dnâcăf şerg ad av avenic erac nî apilc nî ănâp ,tiudăgăten ed adavod etse atsaeca 37
ra i ;etatperd ăd iî acitcarp tâc pmit atâta ătarăveda etse airoeT .urcul işaleca tcaxe 47
aţavnî lî ec aeec tcaxe ecaf erac mo eciro ăc urtnep ,şerg ad av un ăcitcarp ătsaeca 57
.iţăgobmî av es ,etrac ătsaeca 67

30
48 Ca prim pas, vrem să stabilim trei reguli fundamentale: Mai întâi, susţinem că
49 există o materie, o substanţă originară fără formă, din care toate lucrurile au fost
50 făcute. Toate elementele sunt doar diverse înfăţişări ale unui acelaşi, unic element;
51 mulţimea de forme ce se găseşte în natura organică sau anorganică sunt doar forme

52 diferite ale aceleiaşi substanţe. Iar această substanţă este materie gânditoare; când
are un gând, produce forma acelui gând.

53
54 Gândul, în substanţă gânditoare, produce forme. Omul este un centru al

55 gândurilor, capabil de gândire originală; dacă omul îşi poate comunica gândul

56 acestei substanţe gânditoare, el poate determina crearea sau formarea lucrului la care
se gândeşte. Ca să rezumăm:

57
58
Există o materie gânditoare din care toate lucrurile sunt făcute şi care, în starea
59 sa originară, pătrunde, penetrează şi umple întregul spaţiu din univers. Un gând în
60 această substanţă Produce lucrul imaginat de acel gând.
61 Omul poate forma lucruri în gândul său şi, prin imprimarea gândului său asupra
62 substanţei fără formă, poate determina crearea lucrurilor la care se gândeşte. Unii
63 mă pot întreba dacă pot dovedi aceste afirmaţii; şi fără să intru în detalii, le răspund
64 că pot, atât prin raţionament, cât şi prin experimentare.
65 Pornind de la fenomenul despre formă şi gând, am ajuns la substanţa originară
66 gânditoare; iar de la aceasta, ducând raţionamentul mai departe, am ajuns la puterea
67 omului de a da formă gândului său.
68 Iar prin experimentare, am descoperit că raţionamentul este adevărat, iar
69 aceasta este cea mai solidă dovadă.
70 Dacă un singur om, citind această carte, devine mai bogat respectând întocmai
71 ceea ce această carte îl învăţa, aceasta este cea mai bună dovadă a celor afirmate de
72 mine; iar dacă toţi oamenii devin mai bogaţi respectând ceea ce scrie în carte, atunci
73 aceasta este dovada de netăgăduit, până în clipa în care cineva va da greş făcând
74 exact acelaşi lucru. Teoria este adevărată atâta timp cât practica îi dă dreptate; iar
75 această practică nu va da greş, pentru că orice om care face exact ceea ce îl învaţa
76 această carte, se va îmbogăţi.

31
iş ;tagob ineved av ,emunA doM nu-rtnî ăzaenoiţca erac lec ăc tamrifa mA 77
.lef timuna nu-rtnî ăcsaednâg ăs libapac eif ăs eiubert lumo ,atsa ecaf a urtnep 87
erac nî iuludom la tcerid lutatluzer etse rolirurcul a eradroba ed aiurăceif ludoM 97

.ele erpsed etşednâg 08
ed aetatiliba iţepac ăs eiubert ,itşerod iţî erac nî lulef nî elirurcul ecaf a urtneP 18
.eriţăgobmî ertăc sap lumirp etse ;itşerod iţî erac nî ludom nî idnâg a 28

ed tnerefidni ,LURĂVEDA itşednâg ăs ănmaesnî ,itşerod iţî muc aşa idnâg A 38
.as aeraşiţăfnî 48

rad ,etşerod işî ec aeec idnâg a ed ătucsănnî ălarutan aetatiliba era mo ecirO

58
ăzaeregus iţî ec aeec itşednâg ăs tâced eram iam tlum trofe nu rasecen etse atsa urtnep

68
,lurăveda itşednâg ăs ac ;roşu etse rolețnerapa mrofnoc itşednâg ăS .eleţnerapa 78
ătla eciro tâced eram iam tlum trofe nu erec ,ăcnum ătisecen ețnerapa ed tnerefidni 88
.lumo ecaf etaop o erac ep etativitca 98

iş ciniemet idnâg a ed tâced erat iam lumo etşeref es un ăcnum o icin eD

09
lurăveda tâc uc ,tarăveda iam tâta uc etsE .emul nid ăcnum aerg iam aec etse ;tarobale
ăs ednit ălibiziv aemul nî rolirurcul a eraşiţăfnî ecirO .roleţnerapa rartnoc etse
19
29
if etaop un atsa rai ;ăvresbo erac aetnim nî ătnednopseroc ămrof o ăcudorp 39
.TARĂVEDA ludnâg dnârtsăp tâced ătacideipmî 49

elec nî iş at aetnim nî iilob amrof ecudorp av ae ,iilob aeraşiţăfnî itşevirp dnâC

59
,iulurăveda ludnâg aşiţărbmî iev dnâc ănâp raod atsa rad ,uăt luproc nî iş ămru nid 69
.aetatănăs etse aetatilaer rai ,ăţnerapa o raod etse ;ălaob ătsixe un ăc aleca emuna 79

rad ,at aetnim nî ieicărăs amrof ecudorp av ae ,ieicărăs aeraşiţăfnî itşevirp dnâC

89
raod ătsixe ,eicărăs ătsixe un ăc emuna ,lurăveda aşiţărbmî iev dnâc ănâp raod atsa

99
.ăţnednuba 001

32
77 Am afirmat că cel care acţionează într-un Mod Anume, va deveni bogat; şi

78 pentru a face asta, omul trebuie să fie capabil să gândească într-un anumit fel.
79 Modul fiecăruia de abordare a lucrurilor este rezultatul direct al modului în care
80 gândeşte despre ele.
81
Pentru a face lucrurile în felul în care îţi doreşti, trebuie să capeţi abilitatea de
82 a gândi în modul în care îţi doreşti; este primul pas către îmbogăţire.

83 A gândi aşa cum îţi doreşti, înseamnă să gândeşti ADEVĂRUL, indiferent de
84 înfăţişarea sa.

Orice om are abilitatea naturală înnăscută de a gândi ceea ce îşi doreşte, dar

85
pentru asta este necesar un efort mult mai mare decât să gândeşti ceea ce îţi sugerează

86
87 aparenţele. Să gândeşti conform aparențelor este uşor; ca să gândeşti adevărul,
88 indiferent de aparențe necesită muncă, cere un efort mult mai mare decât orice altă
89 activitate pe care o poate face omul.

De nici o muncă nu se fereşte omul mai tare decât de a gândi temeinic şi

90
elaborat; este cea mai grea muncă din lume. Este cu atât mai adevărat, cu cât adevărul

91
92 este contrar aparenţelor. Orice înfăţişare a lucrurilor în lumea vizibilă tinde să
93 producă o formă corespondentă în mintea care observă; iar asta nu poate fi
94 împiedicată decât păstrând gândul ADEVĂRAT.

Când priveşti înfăţişarea bolii, ea va produce forma bolii în mintea ta şi în cele

95
96 din urmă şi în corpul tău, dar asta doar până când vei îmbrăţişa gândul adevărului,
97 anume acela că nu există boală; este doar o aparenţă, iar realitatea este sănătatea.

Când priveşti înfăţişarea sărăciei, ea va produce forma sărăciei în mintea ta, dar

98
asta doar până când vei îmbrăţişa adevărul, anume că nu există sărăcie, există doar

99
100 abundenţă.

33
itşednâg ăs uas iilob aţnerapa ed tarujnocnî itşe dnâc icnuta sotănăs itșednâg ăS 101
erac lec rad ;eretup ătlum erec ieicărăs aţnerapa etse uăt luruj nî dnâc icnuta repsorp 201
atraos egnivnî etaoP .IIȚNIM LA URTSEAM nu enived eretup ătsaeca etşednâbod 301
.etşerod işî ec aeec aeva etaop iş 401
nî ălfa es erac laiţnese lutpaf dnâgeleţnî raod ătuniţbo if etaop eretup ătsaecA 501
erac nid ,eraotidnâG aţnatsbuS ătsixe ăc etse tpaf tseca ;roleţnerapa rorutut eletaps 601
.elirurcul etaot etaerc tsof ua erac nirp iş 701
ăţnatsbus ătsaeca nî tnetsixe dnâg eciro ăc lurăveda megeleţnî ăs eiubert ,iopA 801
ecaf etaop ,ieţnatsbus arpusa uăs ludnâg amirpmi etaop erac lumo rai ,ămrof enived 901
.elibiziv irurcul ănived ăs iş ămrof etepac ăs elirudnâg ac 011
ăc urt nep ,ămaet uas ălaiodnî eciro ed apăcs mov ,atsaeca azilaer mov dnâC 111
iş meva ăs mirod ec tot eniţbo metup ;măerc ăs mirod eciro aerc metup ăc itş mov 211
iz erc ăs eiubert ,tagob ineved a ertăc sap mirp aC .mif ăs mirod ec tot ineved metup 311
.roiretna lulotipac nî etatic ,elatnemadnuf iluger iert nî 411
:icia teper el ,axif el a urtneP 511
nî ,erac iş etucăf tnus elirurcul etaot erac nid eraotidnâg eiretam o ătsixE .1 611
nid eliiţaps etaot elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ăranigiro as aerats 711
.srevinu 811

leca ed tanigami lurcul ecudorP ăţnatsbus ătsaeca nî tamirpmi dnâg nU .2

911
.dnâg 021

arotseca aeramirpmi nirp iş as aetnim nî irudnâg amrof etaop lumO .3 121
.eiţaerc ănived ăs iul ludnâg ac ecaf etaop ,ămrof ărăf ieţnatsbus arpusa

221
tâ ced eletla ,srevinu erpsed etpecnoc etlalelec etaot etrap o al işal ăs iubert aV 321
iş etnim nî axif av es iţ dnâc ănâp iul arpusa itşisni ăs eiubert iş ;cinu tpecnoc tseca 421

.idnâg a ed tiunşibo uăt ludom ineved av 521
eiromem nî tnâvuc eraceif iţ-ăzaexif ;uon nid iş uon nid iiţamrifa etseca etşetiC 621
oerv erapa ăcaD .ele nî etatimref uc izerc ăs ignuja dnâc ănâp rol arpusa ăzaetidem iş 721
ie tseca avirtopmî etnemugra atlucsa uN .tacăp nu agnula ia muc aşa o-gnula ,ălaiodnî 821
.esupo iiţpecnoc ăzaevomorp es ednu eliregelerp uas eliciderp al egrem un ;iedi 921

34
101
Să gândești sănătos atunci când eşti înconjurat de aparenţa bolii sau să gândeşti
102
prosper atunci când în jurul tău este aparenţa sărăciei cere multă putere; dar cel care
103 dobândeşte această putere devine un MAESTRU AL MINȚII. Poate învinge soarta
104 şi poate avea ceea ce îşi doreşte.
105
Această putere poate fi obţinută doar înţelegând faptul esenţial care se află în
106
spatele tuturor aparenţelor; acest fapt este că există Substanţa Gânditoare, din care
107 şi prin care au fost create toate lucrurile.
108 Apoi, trebuie să înţelegem adevărul că orice gând existent în această substanţă
109 devine formă, iar omul care poate imprima gândul său asupra substanţei, poate face
110 ca gândurile să capete formă şi să devină lucruri vizibile.
111 Când vom realiza aceasta, vom scăpa de orice îndoială sau teamă, pentru că
112 vom şti că putem crea orice dorim să creăm; putem obţine tot ce dorim să avem şi
113 putem deveni tot ce dorim să fim. Ca prim pas către a deveni bogat, trebuie să crezi
114 în trei reguli fundamentale, citate în capitolul anterior.
115 Pentru a le fixa, le repet aici:
116

1. Există o materie gânditoare din care toate lucrurile sunt făcute şi care, în
117 starea sa originară, pătrunde, penetrează şi umple toate spaţiile din
118 univers.

2. Un gând imprimat în această substanţă Produce lucrul imaginat de acel

119
120 gând.

121 3. Omul poate forma gânduri în mintea sa şi prin imprimarea acestora
asupra substanţei fără formă, poate face ca gândul lui să devină creaţie.

122
123
Va trebui să laşi la o parte toate celelalte concepte despre univers, altele decât
124

acest concept unic; şi trebuie să insişti asupra lui până când ţi se va fixa în minte şi

125 va deveni modul tău obişnuit de a gândi.
126 Citeşte aceste afirmaţii din nou şi din nou; fixează-ţi fiecare cuvânt în memorie
127 şi meditează asupra lor până când ajungi să crezi cu fermitate în ele. Dacă apare vreo
128 îndoială, alung-o aşa cum ai alunga un păcat. Nu asculta argumente împotriva acestei
129 idei; nu merge la predicile sau prelegerile unde se promovează concepţii opuse.

35
iregnivnoc aeva iev ăcad ;avectla ăţavnî et erac iţrăc uas etsiver itic uN 031
.etisori if rov elat elirutrofe etaot ,etacetsema 131
aetup ra muc idnâg et un icin iş etarăveda tnus irurcul etseca ec ed abertnî uN 231
uc epecnî tagob ineved a ed aţniitŞ .tnâvuc ep ederc ,ulpmis iş rup ;etarăveda if 331
.iregnivnoc ietseca a eratpecca atulosba 431

36
130 Nu citi reviste sau cărţi care te învaţă altceva; dacă vei avea convingeri
131 amestecate, toate eforturile tale vor fi irosite.
132
Nu întreba de ce aceste lucruri sunt adevărate şi nici nu te gândi cum ar putea
133 fi adevărate; pur şi simplu, crede pe cuvânt. Ştiinţa de a deveni bogat începe cu
134 absoluta acceptare a acestei convingeri.

37

5

ERATLOVZED NÎ AȚAIV

.ieițerăm a ălaițnese azab etse aenuicpelețnÎ 1

a etatiez o ătsixe ăc ătihcevnî aeedi ed anuaedtot urtnep ipacs ăs EIUBERT 3

ep eniţ et a ed aeleca tnus irupocs ierăc ela uas ,carăs iif ăs ut ac etse ăţnirod ierăc 4
.eicărăs nî enit 5

iş etaoT nî etşeiărt erac iş etaoT nî etse iș lutoT etse erac ătnegiletnI aţnatsbuS 6
aţnirod ădesop ,eiv ăţnatsbus o dniiF .ătneitşnoc eiv ăţnatsbus o etse ,enit nî 7
ecirO .aţaiv atlovzed iş-a ed iiv etnegniletni ețniif ierăciro a ălarutan iş ătucsănnî 8
işăsnî nirp ,aţaiv ăc urtnep ,aţnetsixe ăcsaegnulerp iş-ăs uunitnoc ătuac uiv urcul 9
nî taidemi ărtni tnâmăp ep edac erac ăţnâmăs O .etlovzed es ăs eiubert ,aţnetsixe 01
;e s- udnâcilpitlum ,eţnimes ed ătus o ăcnî ecudorp ,ie iiţeiv lusecorp nî ,iş etativitca 11
ăcad ,eiubert iş aşa ;ătlum iam enived ,anuaedtotnÎ .ăcilpitlum es ,işăsnî ae nirp ,aţaiv 21
.etsixe iam ăs aerv 31
lî erac ep dnâg ecirO .eratlovzed ăunitnoc ed etatisecen işaeeca era aţnegiletnI 41
ep tpaf ecirO .tnenamrep ednitxe es aţniitşnoc ;dnâg nu ăcnî enis ăpud egarta ,meva 51
.uerem ăcifilpma es eleţnitşonuc ;tpaf iutla aeraţăvnî al ecud măţăvnî lî erac 61

38
www.yourempoweredlife.ro Viața în dezvoltare 5

5

VIAȚA ÎN DEZVOLTARE

1 Înțelepciunea este baza esențială a măreției.

WALLACE D. WATTLES

2
3 TREBUIE să scapi pentru totdeauna de ideea învechită că există o zeitate a

4 cărei dorinţă este ca tu să fii sărac, sau ale cărei scopuri sunt acelea de a te ţine pe
5 tine în sărăcie.

6 Substanţa Inteligentă care este Totul și este în Toate şi care trăieşte în Toate şi
7 în tine, este o substanţă vie conştientă. Fiind o substanţă vie, posedă dorinţa
8 înnăscută şi naturală a oricărei ființe intelingente vii de a-şi dezvolta viaţa. Orice
9 lucru viu caută continuu să-şi prelungească existenţa, pentru că viaţa, prin însăşi
10 existenţa, trebuie să se dezvolte. O sămânţă care cade pe pământ intră imediat în
11 activitate şi, în procesul vieţii ei, produce încă o sută de seminţe, multiplicându-se;
12
viaţa, prin ea însăşi, se multiplică. Întotdeauna, devine mai multă; aşa şi trebuie, dacă
13 vrea să mai existe.
14 Inteligenţa are aceeaşi necesitate de continuă dezvoltare. Orice gând pe care îl
15 avem, atrage după sine încă un gând; conştiinţa se extinde permanent. Orice fapt pe
16 care îl învăţăm duce la învăţarea altui fapt; cunoştinţele se amplifică mereu.

39
;lunu ăcnî avitluc iş-a ed aţnirod etnim nî ecuda ,măvitluc en tnelat ecirO 71
ăs uerem ănmaednî en erac ,aiserpxe ătuac işî erac iiţeiv iuluslupmi işupus metnus 81
ia m itş a urtnep raD .tlum iam mif ăs ,tlum iam mănoiţca ăs ,tlum iam metşaonuc 91
m eva ăs eiubert ;tlum iam meva ăs eiubert ,tlum iam if a iş tlum iam ecaf a ,tlum 02

raod tlum iam mineved ăs iş mecaf ăs ,măţăvnî ăs metup ăc urtnep ,tisolof ed irurcul 12
.tlum iam iărt a urtnep iţagob iam mineved ăs eiuberT .rolirurcul aerisolof nirp

22
iş-udnâtuăc ,iiţeiv a eratlovzed ed aetaticapac ulpmis iş rup etse eiţăgob ed aţniroD

32
nî ăsup if a ed etamirpxeen iţătilibisop ienu lutrofe etse ăţnirod eciro ;erinilpmî 42
ec aeeC .aţnirod ănimreted erac aec etse etsefinam es ăs ătuac erac aeretuP .enuițca 52
ăs atnalp ecaf erac urcul işaleca etse ,inab iţlum iam itşerod iţî ăs enit ep ecaf et 62
.ănilped eramirpxe ătuac işî erac aţaiV etse ;ăcsaerc 72

nî era ;iiţeiv a elarutan igel ietseca ăsupus etse ăcinU eiV aţnatsbuS işăsnÎ 82
.irurcul aerc a ed aioven etmis aeeca ed ;tlum iam iărt a ed aţnirod ățnenamrep 92

ut ac etşerod ,aeeca ed ;enit nirp tlum iam ăcsaiărt ăs etşerod ăcinU aţnatsbuS

03
iived ăs ut ăc uezenmuD iul aţnirod etsE .isolof iţop el erac ep elirurcul etaot ia ăs

13
icnuta ,enit nirp enib iam amirpxe ătaop es le ac urtnep tagob iived ăs aerv lE .tagob 23
tlum iam iărt etaop lE .imirpxe lÎ ăs erac nirp irurcul etlum iam ănâmednî al ia dnâc 33
etşerod lusrevinU .aţaiv iţlovzed iţî ăs erac uc ecaoljim etlum iam iiţed ăcad ,enit nirp 43
.ia ăs itşerod iţî ec tot ia ăs ut ac 53

ătpeccA .enit urtnep larutan etse lutoT .elat elirunalp uc ăsaoneteirp etse arutaN
uc einomra nî eif ăs uăt lupocs ac ,işutot ,laiţnese etsE .etarăveda tnus aetsa etaot ăc
63
73
aerecălp raod un ,ătarăveda aţaiv itşerod iţî ăs eiuberT .iiţeiv la lareneg lupocs 83
uc etşeiărt ludividni rai ;ieiţcnuf ațnamrofrep etse aţaiV .roliruţmis iirecafsitas 93
la tnem iş tâc ,cizif tâta ămixam etaticapac al ăzaenoiţcnuf dnâc icnuta raod tarăveda 04
.esecxe ecaf a ărăf rad ,lautirips iş 14
urtnep raod ,eletfop icafsitas ițî ăs ac raod itşeţăgobmî et ăs itşerod uN 24

ecizif iiţcnuf ierăceif aerinilpednÎ .aţaiv e un aeeca ;elamina roliruţmis aerecafsitas 34
aeramirpxe ăzufer işî ăcad ,ătinilpmî ăţaiv o aeva etaop un inemin iş iiţeiv a etrap etse 44
ac raod itşeţăgobmî et ăs ierv uN .uăs iuluproc roliruslupmi a ălamron iş ăsaotănăs 54
ăs ,eliiţibma icafsitas iţ-ăs ,eţnitşonuc izelumuca ăs ,iiţnim elirecălp ed irucub et ăs 64
.urbelec iived ăs ,ărbmu nî iiţla ep iup iî 74

40
17 Orice talent ne cultivăm, aduce în minte dorinţa de a-şi cultiva încă unul;
18 suntem supuşi impulsului vieţii care îşi caută expresia, care ne îndeamnă mereu să
19 cunoaştem mai mult, să acţionăm mai mult, să fim mai mult. Dar pentru a şti mai
20 mult, a face mai mult şi a fi mai mult, trebuie să avem mai mult; trebuie să avem

21 lucruri de folosit, pentru că putem să învăţăm, să facem şi să devenim mai mult doar
prin folosirea lucrurilor. Trebuie să devenim mai bogaţi pentru a trăi mai mult.

22
Dorinţa de bogăţie este pur şi simplu capacitatea de dezvoltare a vieţii, căutându-şi

23
24 împlinire; orice dorinţă este efortul unei posibilităţi neexprimate de a fi pusă în
25 acțiune. Puterea care caută să se manifeste este cea care determină dorinţa. Ceea ce
26 te face pe tine să îţi doreşti mai mulţi bani, este acelaşi lucru care face planta să
27 crească; este Viaţa care îşi caută exprimare deplină.

28 Însăşi Substanţa Vie Unică este supusă acestei legi naturale a vieţii; are în
29 permanență dorinţa de a trăi mai mult; de aceea simte nevoia de a crea lucruri.

Substanţa Unică doreşte să trăiască mai mult prin tine; de aceea, doreşte ca tu

30
să ai toate lucrurile pe care le poţi folosi. Este dorinţa lui Dumnezeu că tu să devii

31
32 bogat. El vrea să devii bogat pentru ca el se poată exprima mai bine prin tine, atunci
33 când ai la îndemână mai multe lucruri prin care să Îl exprimi. El poate trăi mai mult
34
prin tine, dacă deţii mai multe mijloace cu care să îţi dezvolţi viaţa. Universul doreşte
35 ca tu să ai tot ce îţi doreşti să ai.

Natura este prietenoasă cu planurile tale. Totul este natural pentru tine. Acceptă

36
37 că toate astea sunt adevărate. Este esenţial, totuşi, ca scopul tău să fie în armonie cu
38 scopul general al vieţii. Trebuie să îţi doreşti viaţa adevărată, nu doar plăcerea
39 satisfacerii simţurilor. Viaţa este performanța funcţiei; iar individul trăieşte cu
40 adevărat doar atunci când funcţionează la capacitate maximă atât fizic, cât şi mental
41 şi spiritual, dar fără a face excese.
42 Nu doreşti să te îmbogăţeşti doar ca să îți satisfaci poftele, doar pentru
43 satisfacerea simţurilor animale; aceea nu e viaţa. Îndeplinirea fiecărei funcţii fizice
44
este parte a vieţii şi nimeni nu poate avea o viaţă împlinită, dacă îşi refuză exprimarea
45 sănătoasă şi normală a impulsurilor corpului său. Nu vrei să te îmbogăţeşti doar ca
46 să te bucuri de plăcerile minţii, să acumulezi cunoştinţe, să-ţi satisfaci ambiţiile, să
47 îi pui pe alţii în umbră, să devii celebru.

41
urtnep raod etşeiărt erac lumo rad ,iiţeiv ela irutal ele iş tnus aetseca etaoT 84
uc timuţlum ătadoicin if av un iş etatămuj ep raod iărt av ,iulucihisp aerecălp 94
.era ec 05
en it al iţnuner ăs ,arotla elenib urtnep raod itşeţăgobmî et ăs ierv un ,lef aL 15

.iuluicifircas iş ieiportnalif eliiţcafsitas ed raod irucub et ăs ,iirinemo aeravlas urtnep 25
ia m icin ,enub iam icin tnus un iş ;iiţeiv a etrap o raod ele iş tnus iulutelfus eliirucuB 35
.iiţeiv ela irutal etlalelec tâced elibon 45
lu pmit al aetseca etaot ed irucub et ăs iş aeb ,acnâm iţop ăs ac tagob iif ăs ierV 55
itşenărh iţ-ăs ,etatrăpednî irucol izev ăs ,esaomurf irurcul ed irojnocnî et ăs ac ;rol 65
ia ăs iş enub etpaf icaf ăs iş iinemao itşebui ăs ac ;lutceletni iţlovzed iţ-ăs iş aetnim 75
.răveda ertăc rolinemao airotălăc nî uăt lulor 85
tâ ced libon iam icin ,nub iam icin etse un mertxe lumsiurtla ăc etnim eniţ raD 95
et ăs ut ac aerv uezenmuD ăc aeedi ăgnulA .etişerg tnus elebma ;mertxe lumsioge 06
erec un uezenmuD ;atsa dnâcăf iiţarg nî artni iţop iÎ ăc iş iiţla urtnep icifircas 16
.avec aşa 26
urtnep iş enit urtnep ,lulaiţnetop itşenilpmî iţî ăs etse enit al ed aerv lE ec aeeC 36
,ă telpmoc ăţniif o iţusnî ut dnineved ,inemao iţlaliec ep tlum iam atuja iţop iî ;iţlaliec 46
.acrecnî ia dom tla eciro nî tâced 56
ăc taduăl ed iş tceroc etse ,aeeca ed ;et-udniţăgobmî raod tinilpmî ineved iţoP 66
.iirătsănub a eridnâbod ed iiţătivitca ,uăt la dnâg nub iam lec iş lumirp izroca 76
ăzaenoiţca ae ,etaot iş iţot urtnep etse ieţnatsbuS aţnirod ăc ,işutot ,atiu uN 86

ăniţup iam urtnep ezenoiţca ăs ătucăf if etaop un ;lareneg nî iiţeiv aeratlovzed urtnep 96
iş eiţăgob raod dnâtuăc ,etaot nî ălage etse ae ăc urtnep ,iiţcerid etimuna nî ăţaiv 07
.ăţaiv 17
avenictla al ed aul av el un rad ,enit urtnep irurcul aerc av ătnegiletnI aţnatsbuS 27

.eiţ aed el iţ ăs ac 37

42
48
Toate acestea sunt şi ele laturi ale vieţii, dar omul care trăieşte doar pentru
49 plăcerea psihicului, va trăi doar pe jumătate şi nu va fi niciodată mulţumit cu
50 ce are.
51 La fel, nu vrei să te îmbogăţeşti doar pentru binele altora, să renunţi la tine
52
pentru salvarea omenirii, să te bucuri doar de satisfacţiile filantropiei şi sacrificiului.
53
Bucuriile sufletului sunt şi ele doar o parte a vieţii; şi nu sunt nici mai bune, nici mai
54 nobile decât celelalte laturi ale vieţii.
55 Vrei să fii bogat ca să poţi mânca, bea şi să te bucuri de toate acestea la timpul
56 lor; ca să te înconjori de lucruri frumoase, să vezi locuri îndepărtate, să-ţi hrăneşti
57 mintea şi să-ţi dezvolţi intelectul; ca să iubeşti oamenii şi să faci fapte bune şi să ai
58 rolul tău în călătoria oamenilor către adevăr.
59 Dar ţine minte că altruismul extrem nu este nici mai bun, nici mai nobil decât
60 egoismul extrem; ambele sunt greşite. Alungă ideea că Dumnezeu vrea ca tu să te
61 sacrifici pentru alţii şi că Îi poţi intra în graţii făcând asta; Dumnezeu nu cere
62 aşa ceva.
63
Ceea ce El vrea de la tine este să îţi împlineşti potenţialul, pentru tine şi pentru
64
ceilalţi; îi poţi ajuta mai mult pe ceilalţi oameni, devenind tu însuţi o fiinţă completă,
65 decât în orice alt mod ai încerca.
66 Poţi deveni împlinit doar îmbogăţindu-te; de aceea, este corect şi de lăudat că
67 acorzi primul şi cel mai bun gând al tău, activităţii de dobândire a bunăstării.
68 Nu uita, totuşi, că dorinţa Substanţei este pentru toţi şi toate, ea acţionează
69 pentru dezvoltarea vieţii în general; nu poate fi făcută să acţioneze pentru mai puţină
70 viaţă în anumite direcţii, pentru că ea este egală în toate, căutând doar bogăţie şi
71 viaţă.
72 Substanţa Inteligentă va crea lucruri pentru tine, dar nu le va lua de la altcineva
73 ca să ţi le dea ţie.

43
urtnep izerucnoc ăs un ,izeerc ăs eiuberT .ieiţitepmoc ludnâg ignula ăs eiuberT 47

et ăs eioven ia uN .inemin al ed cimin iei ăs eioven ia uN .taerc ajed etse ec aeec 57
ic af ăs eiubert uN .avenic ed iţiforp ăs uas ileşnî ăs eiubert uN .inemin uc itşeiugrât 67
.ătirem tâced niţup iam uc itşetălp lî ăs iş enit urtnep ăcsaecnum ăs inemin ep 77
ih co uc irurcul etseca itşevirp ăs uas arotla aetateirporp itşerod ăs ec ed ia uN 87

ep izedesoped ăs ărăf atsa iş ;lef al aeva iţop un ut ec avec ădesop un inemin ;imocal 97
.rol elirurcul ed inemao iţla 08
,itşerod iţî ec aeec eniţbo iev ;rotitepmoc nu un ,rotaerc nu iived ăs eiubert uT 18

era tâced tlum iam aeva av mo tla eciro ,aeva iev dnâc icnuta tâcnî dom aşa nî rad 28
.muca 38
tc axe dnâdecorp inab ed iram emus caf erac inemao ătsixe ăc tneitşnoc tnuS 48
.iiţacilpxe avetâc aguăda iov aeeca ed ,sus iam ed eliiţamrifa nî sups ma tâced srevni 58
nived dnâc )ăcudnoc ăs eiubert iţagob iec raod ăc ăredisnoc erac( ieiţarcotulp iiţpedA 68
lu nalp nî etatiliba ăranidroartxe o-rtnirp raod atsa ăcaf ăs ălpmâtnî es ,iţagob etraof 78
urtnep airetaM uc ezezinorcnis es ăs cseşuer ,tneitşnocni ,iroenu ,iş ;ieiţitepmoc 88
aiţulover nirp ,irinemo iigertnî aeratlovzed urtnep iş ţerăm ie iulupocs aerazilaer 98
ia eiov ărăf iiţnega tnus iiţla iş nagroM ,eigenraC ,rellefekcoR .ălairtsudni 09
ieirtsudni a erazitametsis iş erazinagro ed ărasecen acnum nî ,iulumerpuS

19
iigertnî snemi uicifeneb nu ecuda av rol aetativitca ,ămru nid elec nî rai ;evitcudorp

29
iş ,aiţcudorp tazinagro ua ;etişrâfs ep tnus rol eleliZ .iiţeiv lusergorp urtnep ,irinemo
etaor ep enup rov erac ,iţlum rolec iiţnatnezerper ed taul if av rol lucol dnâruc nî
39
49
.ieiţubirtsid airănişam 59

rol lulor ua ;ecirotsierp elitper rolecitnagig irotănămesa tnus iiranoilim-itluM

69
iŞ .atrăpednî iş av iî ,suda a-i erac eretuP işaeeca rad ,ieiţulove lusecorp nî rasecen

79
etaot ;iţagob tarăveda uc ătadoicin tsof ua un ie ăc etnim tuniţ ed enib etse 89
ia m iec tsof ua ăc ătara ,rol asalc nid arotla ela iş ,etavirp rol roliţeiv eletnemucod 99
.icarăs ertnid ilibarezim iam iş iţicirefen 001

44
74 Trebuie să alungi gândul competiţiei. Trebuie să creezi, nu să concurezi pentru

75 ceea ce este deja creat. Nu ai nevoie să iei nimic de la nimeni. Nu ai nevoie să te
76
târguieşti cu nimeni. Nu trebuie să înşeli sau să profiţi de cineva. Nu trebuie să faci
77 pe nimeni să muncească pentru tine şi să îl plăteşti cu mai puţin decât merită.
78
Nu ai de ce să doreşti proprietatea altora sau să priveşti aceste lucruri cu ochi
79
lacomi; nimeni nu posedă ceva ce tu nu poţi avea la fel; şi asta fără să deposedezi pe
80 alţi oameni de lucrurile lor.
81 Tu trebuie să devii un creator, nu un competitor; vei obţine ceea ce îţi doreşti,
82 dar în aşa mod încât atunci când vei avea, orice alt om va avea mai mult decât are
83 acum.
84 Sunt conştient că există oameni care fac sume mari de bani procedând exact
85 invers decât am spus în afirmaţiile de mai sus, de aceea voi adăuga câteva explicaţii.
86 Adepţii plutocraţiei (care consideră că doar cei bogaţi trebuie să conducă) când devin
87 foarte bogaţi, se întâmplă să facă asta doar printr-o extraordinară abilitate în planul
88 competiţiei; şi, uneori, inconştient, reuşesc să se sincronizeze cu Materia pentru
89 realizarea scopului ei măreţ şi pentru dezvoltarea întregii omeniri, prin revoluţia
90 industrială. Rockefeller, Carnegie, Morgan şi alţii sunt agenţii fără voie ai
Supremului, în munca necesară de organizare şi sistematizare a industriei

91
productive; iar în cele din urmă, activitatea lor va aduce un beneficiu imens întregii

92
omeniri, pentru progresul vieţii. Zilele lor sunt pe sfârşite; au organizat producţia, şi

93
94 în curând locul lor va fi luat de reprezentanţii celor mulţi, care vor pune pe roate
95 maşinăria distribuţiei.

Multi-milionarii sunt asemănători giganticelor reptile preistorice; au rolul lor

96
necesar în procesul evoluţiei, dar aceeaşi Putere care i-a adus, îi va şi îndepărta. Şi

97
98 este bine de ţinut minte că ei nu au fost niciodată cu adevărat bogaţi; toate
99 documentele vieţilor lor private, şi ale altora din clasa lor, arată că au fost cei mai
100 nefericiţi şi mai mizerabili dintre săraci.

45
ic in iş eraotăcăfsitas ătadoicin tnus un eiţitepmoc nirp etidnâbod eliiţăgoB 101

ta gob iived ăs ierv ăcad ,etnim eniŢ .eniâm aiutla ela iş ,iza elat ela tnus ;etnenamrep 201
ed rolirudnâg arpusaed icidir et ăs eiubert ,vitinifed iş cifiţniitş dom nu-rtnî 301
ec taidemI .etatimil tnus elesruser ăc tnemom nu icin izerc ăs eiubert uN .eiţitepmoc 401
ăc iş ,iiţla uas irehcnab ed iţalortnoc iş iţaul ajed tnus iinab iţot ăc izerc ăs ipecnî

501
ăcsaerpo ăs erac igel ăcaf ăs lucitilop animreted a urtnep uerg nid itşecnum ăs eiubert

601
eiţaerc ed at aeretup iş vititepmoc lunolbaş nî izacer ,tnemom leca nî ,secorp tseca
ajed erac ep elanoiţaerc elirăcşim etaot irpo iev libaborp ăc e ,uăr iam e ec iş ;erapsid
701
801
.enuiţca nî işesesup el 901

iiţnum nî iralod ed enaoilim ed eraolav nî rua ăcnî ătsixe ăc RUGIS IIF

011
,inab iutsed if ra un ăcad raihc iş ;ănimul al suda tsof a un ăcnî erac rua ,iulutnâmăp

111
.elioven inilpmî iţ-a urtnep eraotidnâG aţnatsbuS ed iţaerc if rov iţlum iam 211

ed eim o ac eioven e ăcad raihc ,inev rov eioven ia erac ed iinab ăc RUGIS IIF 311
.rua ed ănim ăuon o eniâm erepocsed ăs inemao

411
ătimil ărăf eliiţăgob izev ăs anuaedtotnî ;elibiziv elesruser al ătadoicin ivirp uN 511
tâ c ep edeper ed lef al enit al inev rov ăc RUGIS IIF ăs iş ămroF ărăf aţnatsbuS nid 611

,uăt la etse ec aeec iiţbo ăs acideipmî etaop et un inemiN .isolof iş imirp iţop el 711
.elibiziv elesruser etaot dnâznucsa

811
ed enub elirucol etaot ăc dnidnâg itşegămazed et un ăs ătadoicin ,tâcnî aşA 911
et ăcad tâced ,asac itşeiurtsnoc iţ-ăs atag iif ăs ut ac etnianî etaul tsof ua tiurtsnoc 021
.itşebărg 121
ămaet eif iţî un ,roliinapmoc uas rolirutsurt azuac nid ătadoicin arojirgnî et uN 221
,itşerod iţî ec aeec edreip iev ăc emet et un ătadoiciN .iimul iinâpăts ineved rov ăc 321
un ut ;ătadoicin alpmâtnî etaop es un atsA ”.etnianî o-taul a-iţ“ lutla ăc urtnep raod 421
nid ,etşerod ec aeec ăzaeerc erac lec itşe ut ;aiutla aisesop nî etse ec avec iţuac 521
.etatimilen tnus elevrezer rai ,ămrof ărăf aţnatsbus

621
:soj iam ătalumrof aiţamrifa al iâmăR 721
.srevinu nid eliiţaps etaot elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ăranigiro as 921

46
101 Bogăţiile dobândite prin competiţie nu sunt niciodată satisfăcătoare şi nici

102 permanente; sunt ale tale azi, şi ale altuia mâine. Ţine minte, dacă vrei să devii bogat
103 într-un mod ştiinţific şi definitiv, trebuie să te ridici deasupra gândurilor de
104 competiţie. Nu trebuie să crezi nici un moment că resursele sunt limitate. Imediat ce
începi să crezi că toţi banii sunt deja luaţi şi controlaţi de bancheri sau alţii, şi că

105
trebuie să munceşti din greu pentru a determina politicul să facă legi care să oprească

106
acest proces, în acel moment, recazi în şablonul competitiv şi puterea ta de creaţie

107
108 dispare; şi ce e mai rău, e că probabil vei opri toate mişcările creaţionale pe care deja
109 le puseseşi în acţiune.

FII SIGUR că există încă aur în valoare de milioane de dolari în munţii

110
pământului, aur care încă nu a fost adus la lumină; şi chiar dacă nu ar fi destui bani,

111
112 mai mulţi vor fi creaţi de Substanţa Gânditoare pentru a-ţi împlini nevoile.

113 FII SIGUR că banii de care ai nevoie vor veni, chiar dacă e nevoie ca o mie de
oameni să descopere mâine o nouă mină de aur.

114
115
Nu privi niciodată la resursele vizibile; întotdeauna să vezi bogăţiile fără limită
116 din Substanţa fără Formă şi să FII SIGUR că vor veni la tine la fel de repede pe cât

117 le poţi primi şi folosi. Nimeni nu te poate împiedica să obţii ceea ce este al tău,
ascunzând toate resursele vizibile.

118
119 Aşa încât, niciodată să nu te dezamăgeşti gândind că toate locurile bune de

120 construit au fost luate înainte ca tu să fii gata să-ţi construieşti casa, decât dacă te
121 grăbeşti.
122 Nu te îngrijora niciodată din cauza trusturilor sau companiilor, nu îţi fie teamă
123 că vor deveni stăpânii lumii. Niciodată nu te teme că vei pierde ceea ce îţi doreşti,
124 doar pentru că altul “ţi-a luat-o înainte.” Asta nu se poate întâmpla niciodată; tu nu
125 cauţi ceva ce este în posesia altuia; tu eşti cel care creează ceea ce doreşte, din
substanţa fără formă, iar rezervele sunt nelimitate.

126
127 Rămâi la afirmaţia formulată mai jos:

128
Există o materie gânditoare din care toate lucrurile sunt făcute şi care, în starea
129 sa originară, pătrunde, penetrează şi umple toate spaţiile din univers.

47
.dnâg leca ed tanigami lurcul ecudorP eţnatsbus ietsaeca tamirpmi dnâg nU 031
arpusa arotseca aeramirpmi nirp iş as aetnim nî irudnâg amrof etaop lumO 131
.eiţaerc ănived ăs etşednâg le ec aeec ac azuac etaop ,ămrof ărăf ieţnatsbus 231

48
130 Un gând imprimat aceastei substanţe Produce lucrul imaginat de acel gând.
131 Omul poate forma gânduri în mintea sa şi prin imprimarea acestora asupra
132 substanţei fără formă, poate cauza ca ceea ce el gândeşte să devină creaţie.

49

6

CUM AJUNG BOGĂȚIILE LA TINE

1 Trebuie să înveți să vezi bărbații și femeile ca ființe perfecte
2 ce se îndreaptă în direcția de a deveni complete.

4 CÂND spun că nu trebuie să negociezi la sânge, nu spun că nu trebuie să
5
te târguieşti cu nimeni, sau că trebuie să fii deasupra oricăror relaţii cu oamenii. Spun
6
că nu va trebui să tratezi cu ei în mod necinstit; nu va trebui să cauţi să obţii cât mai
7 mult pentru cât mai puţin, ci că vei putea da oricui mai mult decât ai luat de la ei.
8
Nu poţi da fiecărui om, în bani, mai mult decât ai luat de la el, dar îi poţi da mai
9
mult ca valoare prin ceea ce faci, decât valoarea în bani a lucrurilor pe care le-ai luat
10 de la el. Hârtia, cerneala şi alte materiale din care e făcută această carte pot să nu
11 facă banii pe care i-ai plătit pe ea; dar dacă ideile sugerate aici îţi pot aduce mii de
12 dolari, atunci înseamnă că nu ai fost înşelat de cel care ţi-a vândut-o; căci ai primit
13 o valoare mult mai mare decât preţul plătit.
14 Să spunem că am o pictură a unui mare artist, care, în lumea civilizată,
15 costă mii de dolari. Dacă o duc la Baffin Ray şi folosind abilităţi de “vânzător” îl fac
16 pe un eschimos să îmi dea blănuri în valoare de 500 dolari pe ea, înseamnă că l-am
17 înşelat. El nu are ce face cu pictura, ea nu are nici o valoare pentru el, nu îi va
18 îmbogăţi viaţa.

50
www.yourempoweredlife.ro Cum ajung bogățiile la tine 6

6

ENIT AL ELIIȚĂGOB GNUJA MUC

etcefrep ețniif ac eliemef iș iițabrăb izev ăs ițevnî ăs eiuberT 1
.etelpmoc ineved a ed aițcerid nî ătpaerdnî es ec 2

ăs eiubert un ăc nups un ,egnâs al izeicogen ăs eiubert un ăc nups DNÂC 4
nupS .iinemao uc iiţaler rorăciro arpusaed iif ăs eiubert ăc uas ,inemin uc itşeiugrât et 5
ia m tâc iiţbo ăs iţuac ăs iubert av un ;titsnicen dom nî ie uc izetart ăs iubert av un ăc 6
.ie al ed taul ia tâced tlum iam iuciro ad aetup iev ăc ic ,niţup iam tâc urtnep tlum 7
ia m ad iţop iî rad ,le al ed taul ia tâced tlum iam ,inab nî ,mo iurăceif ad iţop uN 8
ta ul ia-el erac ep rolirurcul a inab nî aeraolav tâced ,icaf ec aeec nirp eraolav ac tlum 9
un ăs top etrac ătsaeca ătucăf e erac nid elairetam etla iş alaenrec ,aitrâH .le al ed 01
ed iim ecuda top iţî icia etaregus eliedi ăcad rad ;ae ep titălp ia-i erac ep iinab ăcaf 11
timirp ia icăc ;o-tudnâv a-iţ erac lec ed taleşnî tsof ia un ăc ănmaesnî icnuta ,iralod 21
.titălp luţerp tâced eram iam tlum eraolav o 31
,ă tazilivic aemul nî ,erac ,tsitra eram iunu a ărutcip o ma ăc menups ăS 41

caf lî ”rotăznâv“ ed iţătiliba dnisolof iş yaR niffaB al cud o ăcaD .iralod ed iim ătsoc 51
m a- l ăc ănmaesnî ,ae ep iralod 005 ed eraolav nî irunălb aed imî ăs somihcse nu ep 61
av iî un ,le urtnep eraolav o icin era un ae ,arutcip uc ecaf ec era un lE .taleşnî 71
.aţaiv iţăgobmî 81

51
19 Dar dacă îi dau o puşcă în valoare de 50 dolari la schimb pentru blănuri, atunci
20 pot spune că a făcut o afacere bună. El are ce face cu puşca, îl va ajuta să obţină mai
21 multe blănuri şi mai multă mâncare; îi va îmbogăţi viaţa în toate felurile, îl va face
22 bogat. Când te ridici din planul competitiv în cel creativ, poţi ţine evidenţa afacerilor
tale foarte strict, şi dacă vinzi vreunui om ceva ce nu îl ajută în viaţă mai mult decât

23
te ajută pe tine ceea ce ai primit în schimb, atunci poţi să te opreşti. Nu trebuie să-i

24
întreci pe toţi în afaceri. Şi dacă eşti în vreo afacere care înşeală oamenii, ieşi din ea

25
26 numaidecât.

Dă fiecărui om mai mult în valoare, decât ai luat tu în bani de la el; în felul

27
acesta, îmbogăţeşti lumea prin afacerile tale.

28
29 Dacă ai oameni care muncesc pentru tine, poţi lua de la ei în bani mai mult
30

decât îi plăteşti cu salariul; dar îţi poţi organiza afacerea în aşa fel încât să fie bazată

31 pe principii avansate, aşa încât fiecare angajat care doreşte, să poată să se dezvolte
câte puţin în fiecare zi.

32
33 Poţi face în aşa fel încât afacerea ta să facă pentru angajaţii tăi, ceea ce această
34 carte face pentru tine. Îţi poţi conduce firma în aşa mod, încât ar putea fi un soi de

35 scară, pe care fiecare angajat, dacă doreşte, are posibilitatea de a urca el însuşi către
bogăţie, iar dacă nu o face, e doar vina lui.

36
37 Şi în fine, faptul că tu eşti cel care determină crearea bogăţiei în Materia fără
38 formă, care există în tot mediul înconjurător, nu înseamnă că aceasta va căpăta forma
39 din aerul din încăpere şi va apărea brusc în faţa ochilor tăi.
40 Dacă, să zicem, îţi doreşti o maşină de cusut, nu spun că vei imprima ideea unei
41 maşini de cusut asupra Substanţei Gânditoare până când maşina se va materializa de
42 la sine, în camera unde stai sau în altă parte. Dar dacă îţi doreşti o maşină de cusut,
43 păstrează imaginea sa mentală împreună cu certitudinea că ea se construieşte sau că
este pe drum spre tine.

44

52
ic nuta ,irunălb urtnep bmihcs al iralod 05 ed eraolav nî ăcşup o uad iî ăcad raD 91
ia m ăniţbo ăs atuja av lî ,acşup uc ecaf ec era lE .ănub erecafa o tucăf a ăc enups top 02
ecaf av lî ,elirulef etaot nî aţaiv iţăgobmî av iî ;eracnâm ătlum iam iş irunălb etlum 12
ro lirecafa aţnedive eniţ iţop ,vitaerc lec nî vititepmoc lunalp nid icidir et dnâC .tagob 22
tâced tlum iam ăţaiv nî ătuja lî un ec avec mo iunuerv izniv ăcad iş ,tcirts etraof elat

32
i-ăs eiubert uN .itşerpo et ăs iţop icnuta ,bmihcs nî timirp ia ec aeec enit ep ătuja et

42
ae nid işei ,iinemao ălaeşnî erac erecafa oerv nî itşe ăcad iŞ .irecafa nî iţot ep icertnî

52
.tâcediamun 62

lulef nî ;le al ed inab nî ut taul ia tâced ,eraolav nî tlum iam mo iurăceif ăD

72
.elat elirecafa nirp aemul itşeţăgobmî ,atseca

82
tlum iam inab nî ie al ed aul iţop ,enit urtnep csecnum erac inemao ia ăcaD 92
ătazab eif ăs tâcnî lef aşa nî aerecafa azinagro iţop iţî rad ;luiralas uc itşetălp iî tâced 03

etlovzed es ăs ătaop ăs ,etşerod erac tajagna eraceif tâcnî aşa ,etasnava iipicnirp ep 13
.iz eraceif nî niţup etâc

23
ătsaeca ec aeec ,iăt iiţajagna urtnep ăcaf ăs at aerecafa tâcnî lef aşa nî ecaf iţoP 33
ed ios nu if aetup ra tâcnî ,dom aşa nî amrif ecudnoc iţop iţÎ .enit urtnep ecaf etrac 43

ertăc işusnî le acru a ed aetatilibisop era ,etşerod ăcad ,tajagna eraceif erac ep ,ăracs 53
.iul aniv raod e ,ecaf o un ăcad rai ,eiţăgob

63
ărăf airetaM nî ieiţăgob aeraerc ănimreted erac lec itşe ut ăc lutpaf ,enif nî iŞ 73
amrof atăpăc av atsaeca ăc ănmaesnî un ,rotărujnocnî luidem tot nî ătsixe erac ,ămrof 83
.iăt rolihco aţaf nî csurb aerăpa av iş erepăcnî nid lurea nid 93
ie nu aeedi amirpmi iev ăc nups un ,tusuc ed ănişam o itşerod iţî ,meciz ăs ,ăcaD 04
ed azilairetam av es anişam dnâc ănâp eraotidnâG ieţnatsbuS arpusa tusuc ed inişam 14
,tusuc ed ănişam o itşerod iţî ăcad raD .etrap ătla nî uas iats ednu aremac nî ,enis al 24
ăc uas etşeiurtsnoc es ae ăc aenidutitrec uc ănuerpmî ălatnem as aenigami ăzaertsăp 34
.enit erps murd ep etse

44

53
45 După ce ai conturat gândul, trebuie să ai cea mai neclintită credinţă că maşina

46 este pe drum spre tine; nu vorbi despre ea, nu te gândi la ea în vreun alt fel decât
47 fiind sigur că vine. Consideră deja că este a ta. Îţi va fi adusă de puterea Inteligenţei
48 Supreme, care acţionează asupra minţii oamenilor. Dacă trăieşti în statul Maine, este
posibil ca un om din Texas sau chiar din Japonia să facă anumite tranzacţii care vor

49
avea ca rezultat obţinerea a ceea ce îţi doreşti.

50
51
În acest caz, întreaga tranzacţie va fi şi în avantajul acelui om, la fel de mult ca
52 în avantajul tău.
53 Nu uita nici un moment că Materia Gânditoare se află în toate, penetrează totul,
54 comunică şi influenţează tot ce există. Dorinţa sa pentru o viaţă împlinită şi mai bună
55 a cauzat crearea tuturor maşinilor de cusut deja fabricate; şi va putea fi cauza creării
56 a încă un milion de alte maşini, şi chiar aşa va fi, ori de câte ori omul o pune în

57 mişcare prin dorinţă şi credinţă, şi prin acţiunea într-un Mod Anume.
58 În mod sigur poţi avea o maşină de cusut în casa ta; şi e la fel de sigur că poţi
59 avea orice alte lucruri pe care le doreşti şi pe care le vei folosi la dezvoltarea vieţii
60 tale şi a vieţii altora.
61 Să nu eziţi să ceri mult; “este plăcerea Tatălui de a-ţi oferi Împărăţia,” a spus
62
Iisus. Substanţa Originară vrea să trăiască împlinită prin tine şi vrea ca tu să ai tot ce
63 poţi folosi acum sau în viitor pentru o viaţă completă.
64 Dacă îţi fixezi în conştient faptul că dorinţa de a avea bogăţie este chiar dorinţa
65 Atotputernicului pentru o cât mai completă exprimare, atunci credinţa ta devine
66 invincibilă.
67 Odată, mai demult, am văzut un băieţel stând în faţa unui pian, încercând în
68 zadar să scoată armonie din clape; şi am văzut că era întristat şi înciudat de
69 incapacitatea lui de a interpreta muzică adevărată.
70 L-am întrebat care este cauza supărării lui şi mi-a răspuns, “Simt în mine
71 muzica, dar nu îmi pot face mâinile s-o găsească.”

54
anişam ăc ăţniderc ătitnilcen iam aec ia ăs eiubert ,ludnâg tarutnoc ia ec ăpuD 54

tâ ced lef tla nuerv nî ae al idnâg et un ,ae erpsed ibrov un ;enit erps murd ep etse 64
ie ţnegiletnI aeretup ed ăsuda if av iţÎ .at a etse ăc ajed ăredisnoC .eniv ăc rugis dniif 74
etse ,eniaM lutats nî itşeiărt ăcaD .rolinemao iiţnim arpusa ăzaenoiţca erac ,emerpuS 84
rov erac iiţcaznart etimuna ăcaf ăs ainopaJ nid raihc uas saxeT nid mo nu ac libisop

94
.itşerod iţî ec aeec a aereniţbo tatluzer ac aeva

05
ac tlum ed lef al ,mo iuleca lujatnava nî iş if av eiţcaznart agaertnî ,zac tseca nÎ 15
.uăt lujatnava nî 25
,lutot ăzaertenep ,etaot nî ălfa es eraotidnâG airetaM ăc tnemom nu icin atiu uN 35

ănub iam iş ătinilpmî ăţaiv o urtnep as aţniroD .ătsixe ec tot ăzaeţneulfni iş ăcinumoc 45
iirăerc azuac if aetup av iş ;etacirbaf ajed tusuc ed rolinişam rorutut aeraerc tazuac a 55
nî enup o lumo iro etâc ed iro ,if av aşa raihc iş ,inişam etla ed noilim nu ăcnî a 65

.emunA doM nu-rtnî aenuiţca nirp iş ,ăţniderc iş ăţnirod nirp eracşim 75
iţop ăc rugis ed lef al e iş ;at asac nî tusuc ed ănişam o aeva iţop rugis dom nÎ 85
iiţe iv aeratlovzed al isolof iev el erac ep iş itşerod el erac ep irurcul etla eciro aeva 95
.arotla iiţeiv a iş elat 06
sups a ”,aiţărăpmÎ irefo iţ-a ed iulătaT aerecălp etse“ ;tlum irec ăs iţize un ăS 16
ec tot ia ăs ut ac aerv iş enit nirp ătinilpmî ăcsaiărt ăs aerv ăranigirO aţnatsbuS .susiI 26
.ătelpmoc ăţaiv o urtnep rotiiv nî uas muca isolof iţop 36
aţnirod raihc etse eiţăgob aeva a ed aţnirod ăc lutpaf tneitşnoc nî izexif iţî ăcaD 46
enived at aţniderc icnuta ,eramirpxe ătelpmoc iam tâc o urtnep iulucinretuptotA 56
.ălibicnivni 66
nî dnâcrecnî ,naip iunu aţaf nî dnâts leţeiăb nu tuzăv ma ,tlumed iam ,ătadO 76
ed taduicnî iş tatsirtnî are ăc tuzăv ma iş ;epalc nid einomra ătaocs ăs radaz 86
.ătarăveda ăcizum aterpretni a ed iul aetaticapacni 96
enim nî tmiS“ ,snupsăr a-im iş iul iirărăpus azuac etse erac tabertnî ma-L 07
”.ăcsaesăg o-s eliniâm ecaf top imî un rad ,acizum 17

55
72
Muzica din el era dorinţa Materiei Originare, care cuprinde toate posibilităţile
73 vieţii; tot ce însemna muzică îşi căuta expresie în acel copil.
74 Dumnezeu, Unica Substanţă, încearcă să trăiască şi să se bucure de toate prin
75 oameni. El spune “Vreau mâini pentru a construi clădiri minunate, pentru a cânta
76 armonii divine, pentru a picta tablouri încântătoare; vreau picioare pentru a alerga
77 unde am treabă, ochi pentru a-mi vedea frumuseţile, limbă pentru a grăi adevăruri
78 importante şi pentru a cânta cântece minunate,” şi tot aşa. Tot ceea ce există ca
79 posibilitate îşi caută expresia prin oameni. Dumnezeu vrea ca cei care pot interpreta
muzica să aibă piane sau orice alt instrument şi să aibă mijloace pentru a-şi cultiva

80
talentul la valoarea maximă. El vrea ca cei care pot aprecia frumuseţea să se poată

81
înconjura de lucruri frumoase; el vrea ca toţi cei care pot discerne adevărul să aibă

82
83 posibilitatea de a călători şi observa; el vrea ca cei care pot aprecia o haină frumoasă
84 să fie frumos îmbrăcaţi şi ca cei care pot aprecia o mâncare bună să fie hrăniţi din
85 belşug.

El vrea toate aceste lucruri pentru că El este cel care se bucura de ele şi le

86
87 apreciază; Dumnezeu este cel care vrea să cânte, să asculte muzică, să se bucure de
88 frumuseţe, să proclame adevărul şi să poarte haine bune şi să mănânce mâncăruri
89 fine. Apostolul Pavel a spus “este Dumnezeu cel care lucrează prin tine, ca tu să vrei
90 şi să faci.”

91 Dorinţa ta de a fi bogat este infinitul, care caută să se exprime prin tine, aşa
92 cum tot El încerca să îşi găsească expresie în acel băiat aflat în faţa pianului.

Aşa că nu ezita să ceri cât mai mult. Treaba ta este să te concentrezi şi să

93
exprimi dorinţa ta lui Dumnezeu. Acesta este cel mai dificil lucru pentru majoritatea

94
95 oamenilor; în ei se păstrează ceva din vechile idei precum sărăcia şi sacrificiul de
96 sine sunt pe placul lui Dumnezeu. Ei privesc sărăcia ca pe o dorinţă, o necesitate a
97 naturii. Sunt convinşi că Dumnezeu şi-a terminat Lucrarea, că a făcut tot ce putea El
98 face şi că cea mai mare parte a oamenilor trebuie să rămână săraci pentru că nu mai
99
este de unde. Ei se agaţă atât de tare de acest gând greşit, încât le e ruşine să ceară
100 bogăţie; încearcă să nu ceară mai mult decât ceva modest, ceva care să fie cât de cât
101 decent.

56
eliţătilibisop etaot ednirpuc erac ,eranigirO ieiretaM aţnirod are le nid acizuM 27
.lipoc leca nî eiserpxe atuăc işî ăcizum anmesnî ec tot ;iiţeiv 37
nirp etaot ed erucub es ăs iş ăcsaiărt ăs ăcraecnî ,ăţnatsbuS acinU ,uezenmuD 47

atnâc a urtnep ,etanunim iridălc iurtsnoc a urtnep iniâm uaerV“ enups lE .inemao 57
agrela a urtnep eraoicip uaerv ;eraotătnâcnî iruolbat atcip a urtnep ,enivid iinomra 67
irurăveda iărg a urtnep ăbmil ,eliţesumurf aedev im-a urtnep ihco ,ăbaert ma ednu 77
ac ătsixe ec aeec toT .aşa tot iş ”,etanunim ecetnâc atnâc a urtnep iş etnatropmi 87
aterpretni top erac iec ac aerv uezenmuD .inemao nirp aiserpxe ătuac işî etatilibisop 97
avitluc iş-a urtnep ecaoljim ăbia ăs iş tnemurtsni tla eciro uas enaip ăbia ăs acizum

08
ătaop es ăs aeţesumurf aicerpa top erac iec ac aerv lE .ămixam aeraolav al lutnelat

18
ăbia ăs lurăveda enrecsid top erac iec iţot ac aerv le ;esaomurf irurcul ed arujnocnî

28
ăsaomurf ăniah o aicerpa top erac iec ac aerv le ;avresbo iş irotălăc a ed aetatilibisop 38
nid iţinărh eif ăs ănub eracnâm o aicerpa top erac iec ac iş iţacărbmî somurf eif ăs 48
.guşleb 58

el iş ele ed arucub es erac lec etse lE ăc urtnep irurcul etseca etaot aerv lE

68
ed erucub es ăs ,ăcizum etlucsa ăs ,etnâc ăs aerv erac lec etse uezenmuD ;ăzaicerpa 78
irurăcnâm ecnânăm ăs iş enub eniah etraop ăs iş lurăveda emalcorp ăs ,eţesumurf 88
ie rv ăs ut ac ,enit nirp ăzaercul erac lec uezenmuD etse“ sups a levaP lulotsopA .enif 98
”.icaf ăs iş 09

aşa ,enit nirp emirpxe es ăs ătuac erac ,lutinifni etse tagob if a ed at aţniroD 19
.iulunaip aţaf nî talfa taiăb leca nî eiserpxe ăcsaesăg işî ăs acrecnî lE tot muc 29

ăs iş izertnecnoc et ăs etse at abaerT .tlum iam tâc irec ăs atize un ăc aşA

39
aetatirojam urtnep urcul licifid iam lec etse atsecA .uezenmuD iul at aţnirod imirpxe

49
ed luicifircas iş aicărăs mucerp iedi elihcev nid avec ăzaertsăp es ie nî ;rolinemao
a etatisecen o ,ăţnirod o ep ac aicărăs csevirp iE .uezenmuD iul lucalp ep tnus enis
59
69
lE aetup ec tot tucăf a ăc ,aerarcuL tanimret a-iş uezenmuD ăc işnivnoc tnuS .iirutan 79
ia m un ăc urtnep icarăs ănâmăr ăs eiubert rolinemao a etrap eram iam aec ăc iş ecaf 89
ăraec ăs enişur e el tâcnî ,tişerg dnâg tseca ed erat ed tâta ăţaga es iE .ednu ed etse 99
tâ c ed tâc eif ăs erac avec ,tsedom avec tâced tlum iam ăraec un ăs ăcraecnî ;eiţăgob 001
.tneced 101

57
102 Îmi vine acum în minte cazul unui student căruia i s-a spus că trebuie să
103 vizualizeze imaginea clară a ceea ce îşi doreşte, aşa încât gândul creativ să poată fi
104 imprimat asupra Materiei fără Formă. Era un om tare sărac, locuia într-o casă
105 închiriată, trăind de azi pe mâine; şi nu putea să conceapă că toată bogăţia putea fi a
lui.

106
107 Aşa încât, după ce s-a gândit bine, a decis că ar fi rezonabil să ceară un covor
108 nou pentru sufragerie şi un cuptor cu cărbuni, pentru a-şi încălzi casa pe timp de
109 iarnă. Urmând instrucţiunile din această carte, el a obţinut aceste lucruri în câteva
luni; de-abia atunci a înţeles că nu a cerut destul. Atunci a făcut un tur al casei în

110
care trăia făcându-şi planuri pentru toate îmbunătăţirile pe care le dorea; a adăugat

111
mental o fereastră aici, o cameră acolo, până când şi-a completat în minte casa ideală;

112
113 apoi s-a ocupat de dotări.

114 Vizualizând întreaga imagine, a început să trăiască într-un Anume Mod,
acţionând în direcţia a ceea ce dorea; acum casa este proprietatea lui şi o

115
reconstruieşte după imaginea pe care o avea în minte. Credinţa lui a crescut şi a

116
117 trecut la lucruri mai mari. A obţinut proporţional cu credinţa lui, şi la fel se întâmplă
118 cu tine şi cu noi toţi.

58
ăs eiubert ăc sups a-s i aiurăc tneduts iunu luzac etnim nî muca eniv imÎ 201
if ătaop ăs vitaerc ludnâg tâcnî aşa ,etşerod işî ec aeec a ăralc aenigami ezezilauziv 301
ăsac o-rtnî aiucol ,carăs erat mo nu arE .ămroF ărăf ieiretaM arpusa tamirpmi 401
a if aetup aiţăgob ătaot ăc ăpaecnoc ăs aetup un iş ;eniâm ep iza ed dniărt ,ătairihcnî 501
.iul

601
ro voc nu ăraec ăs libanozer if ra ăc siced a ,enib tidnâg a-s ec ăpud ,tâcnî aşA 701
ed pmit ep asac izlăcnî iş-a urtnep ,inubrăc uc rotpuc nu iş eiregarfus urtnep uon 801
avetâc nî irurcul etseca tuniţbo a le ,etrac ătsaeca nid elinuiţcurtsni dnâmrU .ănrai 901
nî iesac la rut nu tucăf a icnutA .lutsed turec a un ăc seleţnî a icnuta aiba-ed ;inul

011
taguăda a ;aerod el erac ep eliriţătănubmî etaot urtnep irunalp iş-udnâcăf aiărt erac

111
;ălaedi asac etnim nî tatelpmoc a-iş dnâc ănâp ,oloca ăremac o ,icia ărtsaeref o latnem

211
.irătod ed tapuco a-s iopa 311

,doM emunA nu-rtnî ăcsaiărt ăs tupecnî a ,enigami agaertnî dnâzilauziV 411
o iş iul aetateirporp etse asac muca ;aerod ec aeec a aiţcerid nî dnânoiţca

511
a iş tucserc a iul aţniderC .etnim nî aeva o erac ep aenigami ăpud etşeiurtsnocer

611
ălpmâtnî es lef al iş ,iul aţniderc uc lanoiţroporp tuniţbo A .iram iam irurcul al tucert 711
.iţot ion uc iş enit uc 811

59

7

RECUNOȘTINȚA

1 Mulți oameni care își doresc o viață bună în toate privințele
2 sunt ținuți în sărăcie de lipsa lor de recunoștință.

WALLACE D. WATTLES

3
4 Exemplificările din capitolul precedent i-au conferit cititorului certitudinea că

5 primul pas către îmbogăţire este acela de a transmite ideea a ceea ce doreşti către
6 Materia fără formă.
7 Acest lucru este perfect adevărat şi vei vedea că pentru a putea face asta, devine
8 necesar să găseşti o modalitate de relaţionare cu Inteligenţa fără formă într-un mod
9 armonios.

Această relaţie armonioasă este atât de vital de importantă, încât îi voi acorda

10
11 un spaţiu de discuţie aici, pentru a-ţi oferi instrucţiunile pe care, dacă le vei urma,
12 vei ajunge în perfectă unitate mentală cu Dumnezeu.

Întregul proces de adaptare şi relaţionare poate fi rezumat într-un singur cuvânt:

13
recunoştinţa. În primul rând, eşti convins că există o unică Substanţă Inteligentă, din

14
15 care toate lucrurile provin; în al doilea rând, ai credinţa că această Substanţă îţi dă
16

tot ce îţi doreşti; şi în al treilea rând, relaţionezi cu această Substanţă printr-un adânc
17 sentiment de recunoştinţă.

60
www.yourempoweredlife.ro Recunoștința 7

7

AȚNITȘONUCER

elețnivirp etaot nî ănub ățaiv o cserod ișî erac inemao ițluM 1
.ățnitșonucer ed rol aspil ed eicărăs nî ițuniț tnus 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
ăc aenidutitrec iulurotitic tirefnoc ua-i tnedecerp lulotipac nid elirăcifilpmexE 4

ertăc itşerod ec aeec a aeedi etimsnart a ed aleca etse eriţăgobmî ertăc sap lumirp 5
.ămrof ărăf airetaM 6
enived ,atsa ecaf aetup a urtnep ăc aedev iev iş tarăveda tcefrep etse urcul tsecA 7
dom nu-rtnî ămrof ărăf aţnegiletnI uc eranoiţaler ed etatiladom o itşesăg ăs rasecen 8
.soinomra 9

adroca iov iî tâcnî ,ătnatropmi ed lativ ed tâta etse ăsaoinomra eiţaler ătsaecA

01
,amru iev el ăcad ,erac ep elinuiţcurtsni irefo iţ-a urtnep ,icia eiţucsid ed uiţaps nu 11
.uezenmuD uc ălatnem etatinu ătcefrep nî egnuja iev 21

:tnâvuc rugnis nu-rtnî tamuzer if etaop eranoiţaler iş eratpada ed secorp lugertnÎ

31
nid ,ătnegiletnI ăţnatsbuS ăcinu o ătsixe ăc snivnoc itşe ,dnâr lumirp nÎ .aţnitşonucer

41
ăd iţî ăţnatsbuS ătsaeca ăc aţniderc ia ,dnâr aeliod la nî ;nivorp elirurcul etaot erac 51
cnâda nu-rtnirp ăţnatsbuS ătsaeca uc izenoiţaler ,dnâr aeliert la nî iş ;itşerod iţî ec tot 61
.ăţnitşonucer ed tnemitnes 71

61
18
Mulţi oameni îşi planifică viaţa în toate privinţele, şi totuşi rămân săraci din
19 cauza lipsei de recunoştinţă. Atunci când primesc un dar de la Dumnezeu, se
20 desprind de legătura cu El, uitând să conştientizeze ce au primit.
21 Este uşor de înţeles acest aspect: cu cât trăim mai aproape de sursa bogăţiei, cu
22 atât mai multă bogăţie vom primi; şi este la fel de uşor de înţeles că sufletul celui
23 care este mereu recunoscător, trăieşte mult mai aproape de Dumnezeu decât cel care
24 uită să privească la El în recunoştinţă. Cu cât suntem mai recunoscători Supremului
25 atunci când primim lucruri bune, cu atât mai multe lucruri bune vom primi, şi cu atât
mai repede vor veni; iar motivul este simplu: atitudinea mentală de recunoştinţă

26
aduce mintea mai aproape de sursa de unde ne vin binecuvântările.

27
28 Dacă acest concept, că recunoştinţa ne aduce mintea în totală armonie cu

29

energiile creative ale universului, este total nou pentru tine, gândeşte-te mai atent şi

30 vei vedea că este adevărat.
31 Lucrurile bune pe care le ai, ţi-au venit atunci când ai respectat anumite legi.
32 Recunoştinţa îţi va călăuzi mintea pe drumul pe care lucrurile bune vin către tine; şi
33 te va ţine în strânsă armonie cu gândul creator şi te va împiedica să aluneci în

34 gândirea competitivă.
35 Numai recunoştinţa te poate ţine concentrat asupra a Tot şi te va împiedica să
36 cazi în greşeala de a crede că resursele sunt limitate; iar asta ar fi fatal pentru
37
speranţele tale. Există o Lege a Recunoştinţei, şi este absolut necesar ca tu să respecţi
38 această lege, dacă vrei să obţii rezultatele pe care le doreşti.
39 Legea recunoştinţei este principiul natural conform căruia acţiunea şi
40 reacţiunea sunt întotdeauna egale şi au direcţii opuse.

62
nid icarăs nâmăr işutot iş ,eleţnivirp etaot nî aţaiv ăcifinalp işî inemao iţluM 81
es ,uezenmuD al ed rad nu csemirp dnâc icnutA .ăţnitşonucer ed iespil azuac 91
.timirp ua ec ezezitneitşnoc ăs dnâtiu ,lE uc arutăgel ed dnirpsed 02
uc ,ieiţăgob asrus ed epaorpa iam miărt tâc uc :tcepsa tseca seleţnî ed roşu etsE 12
iu lec lutelfus ăc seleţnî ed roşu ed lef al etse iş ;imirp mov eiţăgob ătlum iam tâta 22
erac lec tâced uezenmuD ed epaorpa iam tlum etşeiărt ,rotăcsonucer uerem etse erac 32
iu lumerpuS irotăcsonucer iam metnus tâc uC .ăţnitşonucer nî lE al ăcsaevirp ăs ătiu 42
tâ ta uc iş ,imirp mov enub irurcul etlum iam tâta uc ,enub irurcul mimirp dnâc icnuta 52
ăţnitşonucer ed ălatnem aenidutita :ulpmis etse luvitom rai ;inev rov edeper iam

62
.elirătnâvucenib niv en ednu ed asrus ed epaorpa iam aetnim ecuda

72
uc einomra ălatot nî aetnim ecuda en aţnitşonucer ăc ,tpecnoc tseca ăcaD 82

iş tneta iam et-etşednâg ,enit urtnep uon latot etse ,iulusrevinu ela evitaerc eliigrene 92

.tarăveda etse ăc aedev iev 03
.igel etimuna tatcepser ia dnâc icnuta tinev ua-iţ ,ia el erac ep enub elirurcuL 13
iş ;enit ertăc niv enub elirurcul erac ep lumurd ep aetnim izuălăc av iţî aţnitşonuceR 23
nî icenula ăs acideipmî av et iş rotaerc ludnâg uc einomra ăsnârts nî eniţ av et 33

.ăvititepmoc aeridnâg 43
ăs acideipmî av et iş toT a arpusa tartnecnoc eniţ etaop et aţnitşonucer iamuN 53

urtnep lataf if ra atsa rai ;etatimil tnus elesruser ăc ederc a ed alaeşerg nî izac 63
iţcepser ăs ut ac rasecen tulosba etse iş ,ieţnitşonuceR a egeL o ătsixE .elat eleţnareps 73
.itşerod el erac ep eletatluzer iiţbo ăs ierv ăcad ,egel ătsaeca 83
iş aenuiţca aiurăc mrofnoc larutan luipicnirp etse ieţnitşonucer aegeL 93

.esupo iiţcerid ua iş elage anuaedtotnî tnus aenuiţcaer 04

63
41 Atunci când mintea ta se ridică cu recunoştinţă către cel Suprem, este o

42
eliberare sau o consumare a forţei; va ajunge fără greş acolo unde este îndreptată, iar
43 reacţiunea va fi o mişcare instantanee în direcţia ta.
44 "Apropie-te de Dumnezeu şi El se va apropia de tine." Aceasta este un adevăr
45 psihologic. Iar dacă recunoştinţa ta este puternică şi constantă, reacţiunea care se
46 produce în Materia fără Formă va fi puternică şi continuă; iar mişcarea lucrurilor pe
47 care le doreşti va fi mereu către tine. Ai observat atitudinea recunoscătoare pe care
48 o avea Iisus; cum părea mereu să spună "Îţi mulţumesc Ţie, Tată, pentru că mă
asculţi." Nu poţi avea multă putere fără recunoştinţă; pentru că doar aceasta te ţine

49
conectat cu Puterea.

50
51 Dar valoarea recunoştinţei nu constă doar în a-ţi obţine mai multă

52 binecuvântare pentru viitor. Fără recunoştinţă, nu te poţi feri de gândurile de

53 dezamăgire, care apar oricând în viaţă.
54 Din momentul în care îi permiţi minţii tale să se concentreze asupra
55
neîmplinirilor, începi să pierzi teren. Îţi fixezi atenţia asupra obişnuitului, sărăciei,
56 urâtului, iar mintea ta începe să dea forma acestor lucururi. Ea va transmite

57 Substanţei fără Formă aceste imagini mentale ale obişnuitului, sărăciei, urâtului şi
tocmai acestea vor veni către tine.

58
59 A permite minţii să se concentreze asupra inferiorului înseamnă să devii

60
inferior şi să te înconjori cu lucruri inferioare. Pe de altă parte, să îţi fixezi atenţia
61 asupra a tot ce e mai bun, înseamnă să te înconjori cu lucrurile cele mai bune şi să
devii cel mai bun.

62
63 Puterea Creatoare din noi ne face să devenim imaginea a ceea ce ne captează

64 atenţia. Noi suntem Materia Gânditoare, iar aceasta ia întotdeauna forma a ceea ce
65 se gândeşte. O minte plină de recunoștință este constant fixată pe ceea ce este mai
bun; de aceea, tinde să devină cea mai bună; ia forma sau caracterul cel mai bun şi

66
va primi pe măsură. De asemenea, credinţa este născută din recunoştinţă. O minte

67
recunoscătoare aşteaptă în permanenţă lucruri bune, iar aşteptarea devine credinţă.

68

64
o etse ,merpuS lec ertăc ăţnitşonucer uc ăcidir es at aetnim dnâc icnutA 14

ra i ,ătatperdnî etse ednu oloca şerg ărăf egnuja av ;ieţrof a eramusnoc o uas erarebile 24
.at aiţcerid nî eenatnatsni eracşim o if av aenuiţcaer 34
ră veda nu etse atsaecA ".enit ed aiporpa av es lE iş uezenmuD ed et-eiporpA" 44

es erac aenuiţcaer ,ătnatsnoc iş ăcinretup etse at aţnitşonucer ăcad raI .cigolohisp 54
ep rolirurcul aeracşim rai ;ăunitnoc iş ăcinretup if av ămroF ărăf airetaM nî ecudorp 64
erac ep eraotăcsonucer aenidutita tavresbo iA .enit ertăc uerem if av itşerod el erac 74
ăm ăc urtnep ,ătaT ,eiŢ csemuţlum iţÎ" ănups ăs uerem aerăp muc ;susiI aeva o 84
eniţ et atsaeca raod ăc urtnep ;ăţnitşonucer ărăf eretup ătlum aeva iţop uN ".iţlucsa

94
.aeretuP uc tatcenoc

05
ătlum iam eniţbo iţ-a nî raod ătsnoc un ieţnitşonucer aeraolav raD 15

ed elirudnâg ed iref iţop et un ,ăţnitşonucer ărăF .rotiiv urtnep eratnâvucenib 25

.ăţaiv nî dnâciro rapa erac ,erigămazed 35
arpusa ezertnecnoc es ăs elat iiţnim iţimrep iî erac nî lutnemom niD 45

,ieicărăs ,iulutiunşibo arpusa aiţneta izexif iţÎ .neret izreip ăs ipecnî ,rolirinilpmîen 55
etimsnart av aE .irurucul rotseca amrof aed ăs epecnî at aetnim rai ,iulutâru 65

iş iulutâru ,ieicărăs ,iulutiunşibo ela elatnem inigami etseca ămroF ărăf ieţnatsbuS 75
.enit ertăc inev rov aetseca iamcot

85
iived ăs ănmaesnî iuluroirefni arpusa ezertnecnoc es ăs iiţnim etimrep A 95

aiţneta izexif iţî ăs ,etrap ătla ed eP .eraoirefni irurcul uc irojnocnî et ăs iş roirefni 06
ăs iş enub iam e lec elirurcul uc irojnocnî et ăs ănmaesnî ,nub iam e ec tot a arpusa 16
.nub iam lec iived

26
ăzaetpac en ec aeec a aenigami mineved ăs ecaf en ion nid eraotaerC aeretuP 36

ec aeec a amrof anuaedtotnî ai atsaeca rai ,eraotidnâG airetaM metnus ioN .aiţneta 46
ia m etse ec aeec ep ătaxif tnatsnoc etse ățnitșonucer ed ănilp etnim O .etşednâg es 56
iş nub iam lec luretcarac uas amrof ai ;ănub iam aec ănived ăs ednit ,aeeca ed ;nub

66
etnim O .ăţnitşonucer nid ătucsăn etse aţniderc ,aenemesa eD .ărusăm ep imirp av

76
.ăţniderc enived aeratpetşa rai ,enub irurcul ăţnenamrep nî ătpaetşa eraotăcsonucer

86

65
69 Reacţiunea recunoştinţei asupra minţii omului produce credinţa; şi fiecare val

70 de mulţumiri şi recunoştinţă măresc credinţa. Cel care nu are sentimentul de
71
recunoştinţă, nu poate întreţine mult timp o credinţă vie; şi fără o credinţă vie nu poţi
72 deveni bogat prin metoda creaţiei, pe care o vom vedea în capitolele următoare.
73 Este necesar, aşadar, să cultivăm obiceiul de a fi recunoscători pentru orice
74 lucru bun care ne este dat; şi să exprimăm mulţumiri permanent.
75 Şi pentru că toate lucrurile au contribuit la dezvoltarea ta, ar trebui să incluzi
76 toate lucrurile în recunoştinţa ta.
77 Nu pierde timpul gândind sau vorbind despre dezavantajele sau acţiunile greşite
78 ale bogătaşilor sau magnaţilor. Felul în care au organizat ei lumea ţi-a adus ţie
79 această oportunitate; tot ce primeşti, vine către tine din cauza lor.
80 Nu te înverşuna împotriva politicienilor corupţi; dacă nu ar fi fost politicienii,
81 am fi căzut în anarhie şi toate ocaziile vieţii tale ar fi fost drastic reduse. Dumnezeu
82 a lucrat mult timp şi cu multă răbdare pentru a ne aduce aici unde suntem în industrie
83 şi guvernare, şi El încă îşi continuă munca. Nu există nici cel mai mic dubiu că îi va
84 îndepărta pe bogătaşi, pe magnaţii trusturilor, pe industriaşi şi politicieni de îndată
85
ce îşi vor fi îndeplinit rolul; dar până atunci, fii sigur că toţi aceştia au rolul lor. Nu
86 uita că ei toţi contribuie la stabilirea căilor prin care bogăţia va veni către tine, aşa
87 că fii recunoscător şi pentru ei. Asta te va aduce în armonie cu binele care există în
88 toate, şi atunci acesta va veni către tine.

66
la v eraceif iş ;aţniderc ecudorp iulumo iiţnim arpusa ieţnitşonucer aenuiţcaeR 96

ed lutnemitnes era un erac leC .aţniderc cserăm ăţnitşonucer iş irimuţlum ed 07
iţop un eiv ăţniderc o ărăf iş ;eiv ăţniderc o pmit tlum eniţertnî etaop un ,ăţnitşonucer 17
.eraotămru elelotipac nî aedev mov o erac ep ,ieiţaerc adotem nirp tagob ineved 27
eciro urtnep irotăcsonucer if a ed luiecibo măvitluc ăs ,radaşa ,rasecen etsE 37

.tnenamrep irimuţlum mămirpxe ăs iş ;tad etse en erac nub urcul 47
iz ulcni ăs iubert ra ,at aeratlovzed al tiubirtnoc ua elirurcul etaot ăc urtnep iŞ 57

.at aţnitşonucer nî elirurcul etaot 67
etişerg elinuiţca uas elejatnavazed erpsed dnibrov uas dnidnâg lupmit edreip uN 77
eiţ suda a-iţ aemul ie tazinagro ua erac nî luleF .roliţangam uas rolişatăgob ela 87
.rol azuac nid enit ertăc eniv ,itşemirp ec tot ;etatinutropo ătsaeca 97
,iineicitilop tsof if ra un ăcad ;iţpuroc rolineicitilop avirtopmî anuşrevnî et uN 08

uezenmuD .esuder citsard tsof if ra elat iiţeiv eliizaco etaot iş eihrana nî tuzăc if ma 18
eirtsudni nî metnus ednu icia ecuda en a urtnep eradbăr ătlum uc iş pmit tlum tarcul a 28
av iî ăc uibud cim iam lec icin ătsixe uN .acnum ăunitnoc işî ăcnî lE iş ,eranrevug iş 38
ătadnî ed ineicitilop iş işairtsudni ep ,rolirutsurt iiţangam ep ,işatăgob ep atrăpednî 48
uN .rol lulor ua aitşeca iţot ăc rugis iif ,icnuta ănâp rad ;lulor tinilpednî if rov işî ec 58
aşa ,enit ertăc inev av aiţăgob erac nirp roliăc aerilibats al eiubirtnoc iţot ie ăc atiu 68
nî ătsixe erac elenib uc einomra nî ecuda av et atsA .ie urtnep iş rotăcsonucer iif ăc 78
.enit ertăc inev av atseca icnuta iş ,etaot 88

67

8

A GÂNDI ÎNTR-UN MOD ANUME

1 Succesul în viață înseamnă să devii ceea ce vrei să fii.

WALLACE D. WATTLES

2
3 ÎNTOARCE-TE la capitolul 6 şi reciteşte povestea omului care avea viziunea

4 casei sale şi vei avea o idee despre primul pas către îmbogăţire. Trebuie să-ţi formezi
5 o imagine mentală clară şi definită a ceea ce îţi doreşti; pentru că nu poţi transmite
6 această idee până când nu o ai tu însuţi.
7 Ea trebuie să existe întâi în mintea ta, înainte să o poţi transmite; mulţi oameni
8 nu reuşesc să imprime Materia Gânditoare cu ideea lor, pentru că ei înşişi au doar
9 un concept vag şi neclar despre lucrurile pe care vor să le aibă, să le facă sau să
10 devină.
11 Nu este de ajuns să ai o dorinţă generală pentru avere "cu care să te descurci";
12 toţi au această dorinţă. Nu este de ajuns să doreşti să călătoreşti, să vezi lucruri,
13 oameni, să trăieşti mai mult, etc. Toţi au aceste dorinţe. Când trimiţi o telegramă
14
unui prieten, nu îi trimiţi toate literele alfabetului în ordine şi apoi îl laşi pe el să
15 alcătuiască mesajul de capul lui; şi nici nu iei cuvinte la întâmplare din dicţionar. Îi
16 trimiţi o frază coerentă; una care să însemne ceva.

68
www.yourempoweredlife.ro A gândi într-un mod anume 8

8

EMUNA DOM NU-RTNÎ IDNÂG A

.iif ăs ierv ec aeec iived ăs ănmaesnî ățaiv nî luseccuS 1

SELTTAW .D ECALLAW

2
aenuiziv aeva erac iulumo aetsevop etşeticer iş 6 lulotipac al ET-ECRAOTNÎ 3

iz emrof iţ-ăs eiuberT .eriţăgobmî ertăc sap lumirp erpsed eedi o aeva iev iş elas iesac 4
etimsnart iţop un ăc urtnep ;itşerod iţî ec aeec a ătinifed iş ăralc ălatnem enigami o 5
.iţusnî ut ia o un dnâc ănâp eedi ătsaeca 6
in emao iţlum ;etimsnart iţop o ăs etnianî ,at aetnim nî iâtnî etsixe ăs eiubert aE 7
ra od ua işişnî ie ăc urtnep ,rol aeedi uc eraotidnâG airetaM emirpmi ăs cseşuer un 8
ăs uas ăcaf el ăs ,ăbia el ăs rov erac ep elirurcul erpsed ralcen iş gav tpecnoc nu 9
.ănived 01
;" icrucsed et ăs erac uc" ereva urtnep ălareneg ăţnirod o ia ăs snuja ed etse uN 11
,irurcul izev ăs ,itşerotălăc ăs itşerod ăs snuja ed etse uN .ăţnirod ătsaeca ua iţot 21
ămargelet o iţimirt dnâC .eţnirod etseca ua iţoT .cte ,tlum iam itşeiărt ăs ,inemao 31
ăs le ep işal lî iopa iş enidro nî iulutebafla eleretil etaot iţimirt iî un ,neteirp iunu 41
iÎ .ranoiţcid nid eralpmâtnî al etnivuc iei un icin iş ;iul lupac ed lujasem ăcsaiutăcla 51
.avec enmesnî ăs erac anu ;ătnereoc ăzarf o iţimirt 61

69
17 La fel şi când vrei să imprimi dorinţele tale asupra Substanţei, ţine minte că
18
acest lucru trebuie făcut într-o manieră coerentă; trebuie să ştii ceea ce vrei şi să fie
19
clar. Nu poţi deveni niciodată bogat sau să pui în acţiune forţele creatoare trimiţându-
20 le dorinţe vagi şi neconturate.
21 Revezi-ţi dorinţele aşa cum omul de care ţi-am pomenit şi-a revizitat casa;
22
vizualizează doar ceea ce vrei şi formează-ţi o imagine mentală clară a felului cum
23 vrei să arate ceea ce îţi doreşti atunci când îl vei primi.
24 Acea imagine mentală clară trebuie să existe încontinuu în mintea ta, aşa cum
25 marinarul are în minte portul către care se îndreaptă corabia; trebuie să fii complet
26 orientat către ceea ce doreşti, în permanenţă. Aşa cum navigatorul nu îşi ia ochii de
27 pe busola, nici tu nu trebuie să pierzi din vedere scopul tău.
28 Nu ai nevoie să iei lecţii de concentrare sau să îţi faci timp special pentru
29
rugăciuni şi afirmaţii, nici să "cazi în tăcere" sau să faci cine ştie ce ritualuri oculte.
30
Toate astea sunt bune, dar tot ce ai nevoie este să ştii ceea ce îţi doreşti şi să îl vrei
31 îndeajuns de tare pentru a-l avea în gând în permanenţă.
32 Petrece cât mai mult din timpul tău liber contemplând acea imagine mentală,
33 dar asta nu înseamnă că ai nevoie de lecţii de concentrare, atâta timp cât ştii ceea ce
34
îţi doreşti; efortul de concentrare este necesar pentru a-ţi fixa atenţia asupra lucrurilor
35 de care nu îţi pasă prea mult.
36
Şi dacă nu îţi doreşti îndeajuns de tare să te îmbogăţeşti, aşa încât dorinţa să fie
37 atât de puternică încât să-ţi ţină gândurile mereu îndreptate către acest scop, la fel
38 cum polul magnetic atrage acul busolei, atunci îţi va fi greu să duci la îndeplinire
39 instrucţiunile din această carte.
40 Metoda prezentată aici este pentru acei oameni a căror dorinţă de a se îmbogăţi
41 este atât de puternică, încât să întreacă lenea mentală şi dorinţa de confort şi să îi
42 împingă la acţiune. Cu cât este mai clară şi mai definită imaginea mentală şi cu cât
43 stăruieşti mai mult asupra ei, aducând la lumină detaliile plăcute, cu atât mai
44
puternică va fi dorinţa ta; şi cu cât mai puternică dorinţa, cu atât mai uşor îţi va fi să
45 te concentrezi asupra imaginii lucrului dorit.

70
ăc etnim eniţ ,ieţnatsbuS arpusa elat eleţnirod imirpmi ăs ierv dnâc iş lef aL 71
eif ăs iş ierv ec aeec iitş ăs eiubert ;ătnereoc ăreinam o-rtnî tucăf eiubert urcul tseca 81
-u dnâţimirt eraotaerc eleţrof enuiţca nî iup ăs uas tagob ătadoicin ineved iţop uN .ralc 91
.etarutnocen iş igav eţnirod el 02
;a sac tatiziver a-iş tinemop ma-iţ erac ed lumo muc aşa eleţnirod iţ-izeveR 12
m uc iululef a ăralc ălatnem enigami o iţ-ăzaemrof iş ierv ec aeec raod ăzaezilauziv 22
.imirp iev lî dnâc icnuta itşerod iţî ec aeec etara ăs ierv 32
m uc aşa ,at aetnim nî uunitnocnî etsixe ăs eiubert ăralc ălatnem enigami aecA 42
te lpmoc iif ăs eiubert ;aibaroc ătpaerdnî es erac ertăc lutrop etnim nî era luraniram 52
ed iihco ai işî un lurotagivan muc aşA .ăţnenamrep nî ,itşerod ec aeec ertăc tatneiro 62
.uăt lupocs eredev nid izreip ăs eiubert un ut icin ,alosub ep 72
urtnep laiceps pmit icaf iţî ăs uas erartnecnoc ed iiţcel iei ăs eioven ia uN 82
.etluco irulautir ec eitş enic icaf ăs uas "erecăt nî izac" ăs icin ,iiţamrifa iş inuicăgur 92
ie rv lî ăs iş itşerod iţî ec aeec iitş ăs etse eioven ia ec tot rad ,enub tnus aetsa etaoT 03
.ăţnenamrep nî dnâg nî aeva l-a urtnep erat ed snujaednî 13
,ă latnem enigami aeca dnâlpmetnoc rebil uăt lupmit nid tlum iam tâc ecerteP 23
ec aeec iitş tâc pmit atâta ,erartnecnoc ed iiţcel ed eioven ia ăc ănmaesnî un atsa rad 33
ro lirurcul arpusa aiţneta axif iţ-a urtnep rasecen etse erartnecnoc ed lutrofe ;itşerod iţî 43
.tlum aerp ăsap iţî un erac ed 53
eif ăs aţnirod tâcnî aşa ,itşeţăgobmî et ăs erat ed snujaednî itşerod iţî un ăcad iŞ 63
le f al ,pocs tseca ertăc etatperdnî uerem elirudnâg ăniţ iţ-ăs tâcnî ăcinretup ed tâta 73
erinilpednî al icud ăs uerg if av iţî icnuta ,ielosub luca egarta citengam lulop muc 83
.etrac ătsaeca nid elinuiţcurtsni 93
iţăgobmî es a ed ăţnirod rorăc a inemao ieca urtnep etse icia ătatnezerp adoteM 04
iî ăs iş trofnoc ed aţnirod iş ălatnem aenel ăcaertnî ăs tâcnî ,ăcinretup ed tâta etse 14
tâ c uc iş ălatnem aenigami ătinifed iam iş ăralc iam etse tâc uC .enuiţca al ăgnipmî 24
ia m tâta uc ,etucălp eliilated ănimul al dnâcuda ,ie arpusa tlum iam itşeiurăts 34
ăs if av iţî roşu iam tâta uc ,aţnirod ăcinretup iam tâc uc iş ;at aţnirod if av ăcinretup 44
.tirod iulurcul iinigami arpusa izertnecnoc et 54

71
46 Totuşi, mai este nevoie de ceva în plus, nu doar de o viziune clară. Dacă asta
47 este tot ce faci, atunci eşti un visător şi nu vei avea puterea să treci la acţiune.
48
În spatele viziunii tale clare trebuie să existe scopul pentru care o doreşti; pentru
49 a o transforma în ceva tangibil. Şi în spatele acestui scop trebuie să fie o CREDINŢĂ
50 invincibilă şi de neclintit, că acel lucru este deja al tău; că îţi este aproape şi că tot
51 ce ai de făcut este să întinzi mâna şi să-l iei. Trăieşte, mental, în noua ta casă, până
52 când aceasta va lua forma fizică în jurul tău. În lumea mentalului, te poţi bucura
53 imediat de lucrurile pe care ţi le doreşti. "Orice lucru îţi doreşti atunci când te rogi,
crede că deja l-ai primit şi îl vei avea," a spus Iisus. Priveşte lucrurile pe care ţi le

54
doreşti ca şi când ar fi deja în jurul tău, în permanenţă; priveşte-te pe tine cum le ai

55
şi cum le foloseşti. Foloseşte-le în mintea ta, aşa cum le vei folosi şi când le vei avea

56
57 în posesie. Păstrează această imagine mentală până când ea devine clară şi distinctă,
58 iar apoi asumă-ţi Atitudinea Mentală de Proprietar asupra tuturor lucrurilor din acea
59 imagine. Ia-le în posesie, în minte, cu credinţa totală că sunt deja ale tale. Nu renunţa
60 la această posesie mentală; şi nu te îndoi o clipă în credinţa că toate astea sunt reale.

61 Şi ţine minte ce am spus în capitolul precedent despre recunoştinţă; fii
62 recunoscător pentru toate, tot timpul, aşa cum vei fi şi când vei obţine ceea ce vrei.
63 Cel care îi poate mulţumi lui Dumnezeu cu sinceritate pentru lucrurile pe care le are
64 doar în imaginaţia sa, acela are credinţa adevărată. Acela se va îmbogăţi; el va fi
65 cauza creaţiei a tot ceea ce îşi doreşte. Nu ai nevoie să te rogi repetat pentru lucrurile
66 pe care le vrei; nu e necesar să îi spui lui Dumnezeu despre asta în fiecare zi. "Nu
67 folosiţi repetări inutile, aşa cum fac necredincioşii," le-a spus Iisus învăţăceilor săi,
68 "pentru că Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie înainte să Îi cereţi."
69 Tot ce ai de făcut este să formulezi, cu inteligenţă, dorinţa ta pentru lucruri care
70 îţi vor îmbogăţi viaţa şi să aranjezi aceste dorinţe într-un tot coerent; şi apoi să
71 imprimi acest tot asupra Materiei fără Formă, care are puterea şi voinţa de a-ţi aduce
72 ceea ce doreşti.
73 Nu poţi imprima dorinţa ta prin repetarea unui şir de vorbe; dar o poţi face prin
74 concentrarea asupra unei imagini mentale clare, bazată pe HOTĂRÂREA de
75 neclintit de a o obţine şi pe CREDINŢA de fier că o vei obţine.

72
atsa ăcaD .ăralc enuiziv o ed raod un ,sulp nî avec ed eioven etse iam ,işutoT 64
.enuiţca al icert ăs aeretup aeva iev un iş rotăsiv nu itşe icnuta ,icaf ec tot etse 74
urtnep ;itşerod o erac urtnep lupocs etsixe ăs eiubert eralc elat iinuiziv eletaps nÎ 84
Ă ŢNIDERC o eif ăs eiubert pocs iutseca eletaps nî iŞ .libignat avec nî amrofsnart o a 94
to t ăc iş epaorpa etse iţî ăc ;uăt la ajed etse urcul leca ăc ,titnilcen ed iş ălibicnivni 05
ănâp ,ăsac at auon nî ,latnem ,etşeiărT .iei l-ăs iş anâm iznitnî ăs etse tucăf ed ia ec 15
arucub iţop et ,iululatnem aemul nÎ .uăt luruj nî ăcizif amrof aul av atsaeca dnâc 25
,igor et dnâc icnuta itşerod iţî urcul ecirO" .itşerod el iţ erac ep elirurcul ed taidemi 35
el iţ erac ep elirurcul etşevirP .susiI sups a ",aeva iev lî iş timirp ia-l ajed ăc ederc

45
ia el muc enit ep et-etşevirp ;ăţnenamrep nî ,uăt luruj nî ajed if ra dnâc iş ac itşerod

55
aeva iev el dnâc iş isolof iev el muc aşa ,at aetnim nî el-etşesoloF .itşesolof el muc iş

65
,ătcnitsid iş ăralc enived ae dnâc ănâp ălatnem enigami ătsaeca ăzaertsăP .eisesop nî 75
aeca nid rolirurcul rorutut arpusa rateirporP ed ălatneM aenidutitA iţ-ămusa iopa rai 85
aţnuner uN .elat ela ajed tnus ăc ălatot aţniderc uc ,etnim nî ,eisesop nî el-aI .enigami 95
.e laer tnus aetsa etaot ăc aţniderc nî ăpilc o iodnî et un iş ;ălatnem eisesop ătsaeca al 06

iif ;ăţnitşonucer erpsed tnedecerp lulotipac nî sups ma ec etnim eniţ iŞ 16
.ierv ec aeec eniţbo iev dnâc iş if iev muc aşa ,lupmit tot ,etaot urtnep rotăcsonucer 26
era el erac ep elirurcul urtnep etatirecnis uc uezenmuD iul imuţlum etaop iî erac leC 36
if av le ;iţăgobmî av es alecA .ătarăveda aţniderc era aleca ,as aiţanigami nî raod 46
elirurcul urtnep tateper igor et ăs eioven ia uN .etşerod işî ec aeec tot a ieiţaerc azuac 56
uN" .iz eraceif nî atsa erpsed uezenmuD iul iups iî ăs rasecen e un ;ierv el erac ep 66
,iăs roliecăţăvnî susiI sups a-el ",iişoicnidercen caf muc aşa ,elituni irăteper iţisolof 76
".iţerec iÎ ăs etnianî eioven iţeva ec ed eitş urtsov lătaT ăc urtnep" 86
erac irurcul urtnep at aţnirod ,ăţnegiletni uc ,izelumrof ăs etse tucăf ed ia ec toT 96

ăs iopa iş ;tnereoc tot nu-rtnî eţnirod etseca izejnara ăs iş aţaiv iţăgobmî rov iţî 07
ecuda iţ-a ed aţniov iş aeretup era erac ,ămroF ărăf ieiretaM arpusa tot tseca imirpmi 17
.itşerod ec aeec 27
nirp ecaf iţop o rad ;ebrov ed riş iunu aerateper nirp at aţnirod amirpmi iţop uN 37
ed AERÂRĂTOH ep ătazab ,eralc elatnem inigami ienu arpusa aerartnecnoc 47
.eniţbo iev o ăc reif ed AŢNIDERC ep iş eniţbo o a ed titnilcen 57

73
76 Răspunsul la rugămintea ta nu este în funcţie de credinţa pe care o ai când te

77 rogi, ci de credinţa pe care o ai când acţionezi.
78 Nu îi poţi transmite lui Dumnezeu ceea ce doreşti doar într-o zi, planificată
79 special pentru acest lucru, după care restul săptămânii să uiţi complet de El şi de
80 dorinţa ta; nu îi poţi transmite ceea ce îţi doreşti nici dacă ai vreo oră specială de
81 rugăciune, după care să Îl scoţi complet din minte, până la următoarea oră de
82 rugăciune. Rugăciunea orală este bună şi are efectele sale, în special asupra ta, prin
83 clarificarea viziunii şi întărirea credinţei; dar nu rugăciunea orală îţi aduce ceea ce
îţi doreşti. Ca să devii bogat, nu e nevoie să ai "oră de rugăciune"; trebuie să "te rogi

84
fără încetare". Şi prin rugăciune înţeleg păstrarea în permanenţă în minte a imaginii

85
a ceea ce îţi doreşti, cu scopul de a determina crearea acelui lucru în formă solidă şi

86
87 cu credinţa că aceasta este calea. "Crede că deja le-ai primit."

88 Odată ce ţi-ai format o imagine clară, întreaga chestiune se rezumă la acţiunea
de a primi. Când viziunea ta devine completă, este bine să faci o afirmaţie orală,

89
adresându-te celui Suprem, în rugăciune; şi din acel moment trebuie să primeşti, în

90
91 minte, ceea ce ai cerut. Trăieşte în casa cea nouă; poartă acele haine minunate;
92 călătoreşte în automobilul visat; mergi în călătoria dorită şi plănuieşte cu încredere
93
şi alte călătorii. Gândeşte şi vorbeşte despre toate cele pe care le-ai cerut, ca şi cum
94 le ai deja. Imaginează-ţi un mediu înconjurător şi o stare financiară aşa cum ţi le
95 doreşti şi apoi trăieşte în permanenţă în acel mediu şi cu acea stare financiară. Ai
96 grijă, totuşi, să nu faci asta doar ca un visător; ai CREDINŢA că ceea ce este
97 imaginar se realizează şi CONVINGEREA că se va realiza. Nu uita că doar credinţa
98
şi hotărârea în folosirea imaginaţiei sunt cele care fac diferenţa între un om de ştiinţă
99 şi un visător. Odată ce ai învăţat acest fapt, acum este momentul când trebuie să
100 înveţi folosirea corectă a VOINŢEI.

74
et dnâc ia o erac ep aţniderc ed eiţcnuf nî etse un at aetnimăgur al lusnupsăR 67

.izenoiţca dnâc ia o erac ep aţniderc ed ic ,igor 77
ătacifinalp ,iz o-rtnî raod itşerod ec aeec uezenmuD iul etimsnart iţop iî uN 87
ed iş lE ed telpmoc iţiu ăs iinâmătpăs lutser erac ăpud ,urcul tseca urtnep laiceps 97
ed ălaiceps ăro oerv ia ăcad icin itşerod iţî ec aeec etimsnart iţop iî un ;at aţnirod 08
ed ăro aeraotămru al ănâp ,etnim nid telpmoc iţocs lÎ ăs erac ăpud ,enuicăgur 18
nirp ,at arpusa laiceps nî ,elas eletcefe era iş ănub etse ălaro aenuicăguR .enuicăgur 28
ec aeec ecuda iţî ălaro aenuicăgur un rad ;ieţniderc aerirătnî iş iinuiziv aeracifiralc 38
igor et" ăs eiubert ;"enuicăgur ed ăro" ia ăs eioven e un ,tagob iived ăs aC .itşerod iţî

48
iinigami a etnim nî ăţnenamrep nî aerartsăp geleţnî enuicăgur nirp iŞ ."eratecnî ărăf

58
iş ădilos ămrof nî urcul iuleca aeraerc animreted a ed lupocs uc ,itşerod iţî ec aeec a

68
".timirp ia-el ajed ăc ederC" .aelac etse atsaeca ăc aţniderc uc 78

aenuiţca al ămuzer es enuitsehc agaertnî ,ăralc enigami o tamrof ia-iţ ec ătadO 88
,ălaro eiţamrifa o icaf ăs enib etse ,ătelpmoc enived at aenuiziv dnâC .imirp a ed

98
nî ,itşemirp ăs eiubert tnemom leca nid iş ;enuicăgur nî ,merpuS iulec et-udnâserda

09
;etanunim eniah eleca ătraop ;ăuon aec asac nî etşeiărT .turec ia ec aeec ,etnim 19
eredercnî uc etşeiunălp iş ătirod airotălăc nî igrem ;tasiv lulibomotua nî etşerotălăc 29
m uc iş ac ,turec ia-el erac ep elec etaot erpsed etşebrov iş etşednâG .iirotălăc etla iş 39
el iţ muc aşa ăraicnanif erats o iş rotărujnocnî uidem nu iţ-ăzaenigamI .ajed ia el 49
.ăraicnanif erats aeca uc iş uidem leca nî ăţnenamrep nî etşeiărt iopa iş itşerod
iA 59
etse ec aeec ăc AŢNIDERC ia ;rotăsiv nu ac raod atsa icaf un ăs ,işutot ,ăjirg 69
aţniderc raod ăc atiu uN .azilaer av es ăc AEREGNIVNOC iş ăzaezilaer es ranigami 79
ăţniitş ed mo nu ertnî aţnerefid caf erac elec tnus ieiţanigami aerisolof nî aerârătoh iş 89
ăs eiubert dnâc lutnemom etse muca ,tpaf tseca taţăvnî ia ec ătadO .rotăsiv nu iş 99
.IEŢNIOV a ătceroc aerisolof iţevnî 001

75

9

CUM SĂ-ȚI FOLOSEȘTI VOINȚA

1 Intensitatea dorinței tale va depinde de claritatea
2 cu care îți imaginezi tu ceea ce vrei să fii.

WALLACE D. WATTLES

3
4
Pentru a te îmbogăţi în mod ştiinţific, nu ai nevoie să-ţi încerci puterile asupra
5 altor lucruri, în afara persoanei tale.

Oricum, nu ai dreptul să faci asta. Nu este corect să încerci să-ţi exerciţi voinţa

6
7 asupra altor oameni, pentru a-i determina să facă aşa cum doreşti tu. Este la fel de
8 greşit să forţezi oamenii prin putererea minţii, pe cât este de greşit să o faci prin
9 puterea fizică. Dacă a obliga pe cineva prin forţa fizică să facă ceva pentru tine
10 înseamnă a-l reduce la stadiul de sclav, a obliga pe cineva prin puterea mentală
11 reprezintă exact acelaşi lucru; singura diferenţă stă în metodă. Dacă a lua lucruri de
12 la oameni prin forţa fizică înseamnă furt, tot furt este să iei prin forţă mentală; nu
13 este nici o diferenţă de principiu. Nu ai dreptul să-ţi exerciţi voinţa asupra altei
14 persoane, chiar dacă e "spre binele acesteia"; pentru că nu poţi şti care este binele
15 său. Ştiinţa de a deveni bogat nu cere ca tu să aplici forţa sau voinţa ta asupra altei
16 persoane, în orice mod ar fi. Nu este deloc necesar să faci asta; dimpotrivă, orice

17 încercare de a-ţi exercita voinţa asupra altora nu va face decât să te îndepărteze de
la scopul tău.

18

76
www.yourempoweredlife.ro Cum să-ți folosești voința 9

9

AȚNIOV ITȘESOLOF IȚ-ĂS MUC

aetatiralc ed edniped av elat iețnirod aetatisnetnI 1
.iif ăs ierv ec aeec ut izenigami ițî erac uc 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
arpusa eliretup icrecnî iţ-ăs eioven ia un ,cifiţniitş dom nî iţăgobmî et a urtneP 4

.elat ienaosrep arafa nî ,irurcul rotla 5

aţniov iţicrexe iţ-ăs icrecnî ăs tceroc etse uN .atsa icaf ăs lutperd ia un ,mucirO
ed lef al etsE .ut itşerod muc aşa ăcaf ăs animreted i-a urtnep ,inemao rotla arpusa
6
7
nirp icaf o ăs tişerg ed etse tâc ep ,iiţnim aereretup nirp iinemao izeţrof ăs tişerg 8
enit urtnep avec ăcaf ăs ăcizif aţrof nirp avenic ep agilbo a ăcaD .ăcizif aeretup 9
ălatnem aeretup nirp avenic ep agilbo a ,valcs ed luidats al ecuder l-a ănmaesnî 01
ed irurcul aul a ăcaD .ădotem nî ăts ăţnerefid arugnis ;urcul işaleca tcaxe ătnizerper 11
un ;ălatnem ăţrof nirp iei ăs etse truf tot ,truf ănmaesnî ăcizif aţrof nirp inemao al 21
ie tla arpusa aţniov iţicrexe iţ-ăs lutperd ia uN .uipicnirp ed ăţnerefid o icin etse 31
elenib etse erac itş iţop un ăc urtnep ;"aietseca elenib erps" e ăcad raihc ,enaosrep 41
ie tla arpusa at aţniov uas aţrof icilpa ăs ut ac erec un tagob ineved a ed aţniitŞ .uăs 51
eciro ,ăvirtopmid ;atsa icaf ăs rasecen coled etse uN .if ra dom eciro nî ,enaosrep 61

ed ezetrăpednî et ăs tâced ecaf av un arotla arpusa aţniov aticrexe iţ-a ed eracrecnî 71
.uăt lupocs al

81

77
19 La fel, nu este nevoie să-ţi aplici voinţa asupra lucrurilor, pentru a le face să
20 vină spre tine. Asta ar însemna pur şi simplu să-I forţezi mâna Domnului, ceea ce ar
21 fi prosteşte şi inutil, ca să nu mai spun că ar fi lipsit de orice respect. Nu ai nevoie
22 să-l obligi pe Dumnezeu să-ţi dea lucruri bune, la fel cum nu ai nevoie să-ţi foloseşti
puterea voinţei pentru a face soarele să răsară.

23
24 Nu e necesar să-ţi foloseşti voinţa pentru a cuceri o zeitate ostilă sau pentru a
25 obliga forţe rebele şi încăpăţânate să-ţi facă ţie pe plac.
26
Substanța este prietena ta şi este mai nerăbdătoare să îţi dea ce îţi doreşti, decât
27 eşti tu să primeşti. Pentru a deveni bogat, nu ai decât să-ţi foloseşti puterea voinţei
28 asupra ta. Numai când vei şti ce să gândeşti şi ce să faci, atunci şi doar atunci va
29 trebui să-ţi foloseşti puterea voinţei asupra ta, pentru a acţiona în mod corect.
30 Aceasta este modalitatea legitimă de a folosi puterea voinţei, pentru a obţine ce vrei

31 - pentru a te ţine pe tine pe calea cea corectă. Foloseşte-ţi voinţa pentru a te păstra
pe tine gândind şi acţionând într-un Mod Anume.

32
33 Nu încerca să-ţi proiectezi voinţa sau gândurile sau mintea în spaţiu, pentru a
34 "influenţa" lucrurile sau oamenii. Ţine-ţi mintea acasă; acolo poate realiza mai multe

35 decât oriunde.
36 Foloseşte-o pentru a forma acea imagine mentală a ceea ce-ţi doreşti şi pentru
37 a păstra acea viziune cu credinţă şi hotărâre; şi foloseşte-ţi mintea ca să lucreze pe
38 Calea cea Corectă.
39
Cu cât sunt mai stabile şi mai neclintite credinţa şi hotărârea, cu atât mai repede
40 vei deveni bogat, pentru că vei imprima asupra Substanţei doar influenţe pozitive; şi
41 nu vei anula acest efect transmiţându-i gânduri negative.
42 Imaginea dorinţelor tale, păstrată cu credinţă şi hotărâre, este preluată de
43 Materia fără Formă şi, prin ea, dorinţa ta penetrează la mari distanţe - prin tot
44 universul, din câte cunosc eu. Pe măsură ce această imprimare se propagă, toate
45 lucrurile sunt puse în mişcare pentru realizarea dorinţei tale; orice fiinţă sau lucru,
46 toate cele încă necreate, toate sunt direcţionate pentru a crea ceea ce tu doreşti.

78
ăs ecaf el a urtnep ,rolirurcul arpusa aţniov icilpa iţ-ăs eioven etse un ,lef aL 91
ra ec aeec ,iulunmoD anâm izeţrof I-ăs ulpmis iş rup anmesnî ra atsA .enit erps ăniv 02
eioven ia uN .tcepser eciro ed tispil if ra ăc nups iam un ăs ac ,lituni iş etşetsorp if 12
itşesolof iţ-ăs eioven ia un muc lef al ,enub irurcul aed iţ-ăs uezenmuD ep igilbo l-ăs 22
.ărasăr ăs eleraos ecaf a urtnep ieţniov aeretup

32
a urtnep uas ălitso etatiez o irecuc a urtnep aţniov itşesolof iţ-ăs rasecen e uN 42
.calp ep eiţ ăcaf iţ-ăs etanâţăpăcnî iş eleber eţrof agilbo 52
tâ ced ,itşerod iţî ec aed iţî ăs eraotădbăren iam etse iş at aneteirp etse ațnatsbuS 62
ie ţniov aeretup itşesolof iţ-ăs tâced ia un ,tagob ineved a urtneP .itşemirp ăs ut itşe 72
av icnuta raod iş icnuta ,icaf ăs ec iş itşednâg ăs ec itş iev dnâc iamuN .at arpusa 82
.tceroc dom nî anoiţca a urtnep ,at arpusa ieţniov aeretup itşesolof iţ-ăs iubert 92
ie rv ec eniţbo a urtnep ,ieţniov aeretup isolof a ed ămitigel aetatiladom etse atsaecA 03

artsăp et a urtnep aţniov iţ-etşesoloF .ătceroc aec aelac ep enit ep eniţ et a urtnep - 13
.emunA doM nu-rtnî dnânoiţca iş dnidnâg enit ep

23
a urtnep ,uiţaps nî aetnim uas elirudnâg uas aţniov izetceiorp iţ-ăs acrecnî uN 33
etlum iam azilaer etaop oloca ;ăsaca aetnim iţ-eniŢ .iinemao uas elirurcul "aţneulfni" 43

.ednuiro tâced 53
urtnep iş itşerod iţ-ec aeec a ălatnem enigami aeca amrof a urtnep o-etşesoloF 63
ep ezercul ăs ac aetnim iţ-etşesolof iş ;erârătoh iş ăţniderc uc enuiziv aeca artsăp a 73
.ătceroC aec aelaC 83
edeper iam tâta uc ,aerârătoh iş aţniderc etitnilcen iam iş elibats iam tnus tâc uC 93
iş ;evitizop eţneulfni raod ieţnatsbuS arpusa amirpmi iev ăc urtnep ,tagob ineved iev 04
.evitagen irudnâg i-udnâţimsnart tcefe tseca aluna iev un 14
ed ătaulerp etse ,erârătoh iş ăţniderc uc ătartsăp ,elat roleţnirod aenigamI 24

to t nirp - eţnatsid iram al ăzaertenep at aţnirod ,ae nirp ,iş ămroF ărăf airetaM 34
etaot ,ăgaporp es eramirpmi ătsaeca ec ărusăm eP .ue csonuc etâc nid ,lusrevinu 44
,u rcul uas ăţniif eciro ;elat ieţnirod aerazilaer urtnep eracşim nî esup tnus elirurcul 54
.itşerod ut ec aeec aerc a urtnep etanoiţcerid tnus etaot ,etaercen ăcnî elec etaot 64

79
47
Toate forţele încep să fie exercitate în acea direcţie; toate lucrurile încep să se
48 mişte către tine. Mintea oamenilor, de oriunde, este influenţată către a face lucrurile
49 necesare realizării dorinţelor tale; şi ei lucrează pentru tine, fără să ştie.
50 Poţi verifica asta imprimând ceva negativ asupra Materiei fără formă. Îndoiala
51 sau necredinţa cu siguranţă vor face ca lucrurile să se îndepărteze de tine, la fel de
52 sigur cum credinţa şi hotărârea le fac să se îndrepte către tine. Doar prin
53 neînţelegerea acestui fenomen se explică de ce dau greş cei care încearcă să
54 folosească "ştiinţa mentalului" pentru a se îmbogăţi. Orice oră, orice clipă pe care o
petreci cu îndoială şi teamă, cu îngrijorare, cu lipsă de credinţă, pune în mişcare un

55
curent care îndepărtează de la tine Materia inteligentă. Numai şi numai cei care cred

56
îşi vor vedea promisiunile împlinite. Ai observat cât de insistent a fost Iisus asupra

57
58 acestui punct al credinţei; acum înţelegi de ce.

59 Şi pentru că credinţa este atât de importantă, trebuie să-ţi controlezi gândurile;
şi cum convingerile tale sunt modelate într-o mare măsură de lucrurile pe care le vezi

60
şi la care gândeşti, este foarte important să-ţi controlezi atenţia. Şi iată unde intră în

61
62 scenă puterea voinţei; pentru că doar prin voinţă vei putea controla lucrurile asupra
63 cărora îţi vei concentra atenţia.

Dacă vrei să devii bogat, nu trebuie să studiezi sărăcia.

64
65 Nu poţi realiza un lucru, gândindu-te la opusul lui. Sănătatea nu poate fi

66 obţinută studiind bolile şi gândindu-te la ele; credinţa nu poate fi promovată studiind
67 şi gândindu-te la păcate; şi la fel, nimeni nu s-a îmbogăţit gândindu-se şi studiind
sărăcia.

68
69 Medicina ca ştiinţă a bolii a contribuit la propagarea bolii; religia, studiind

70 păcatul, a dus la promovarea sa, iar economia, ca studiu al sărăciei, va umple lumea
71 cu sărăcie şi neîmplinire.

80
es ăs pecnî elirurcul etaot ;eiţcerid aeca nî etaticrexe eif ăs pecnî eleţrof etaoT 74
elirurcul ecaf a ertăc ătaţneulfni etse ,ednuiro ed ,rolinemao aetniM .enit ertăc etşim 84
.eitş ăs ărăf ,enit urtnep ăzaercul ie iş ;elat roleţnirod iirăzilaer erasecen 94
alaiodnÎ .ămrof ărăf ieiretaM arpusa vitagen avec dnâmirpmi atsa acifirev iţoP 05
ed lef al ,enit ed ezetrăpednî es ăs elirurcul ac ecaf rov ăţnarugis uc aţnidercen uas 15
nirp raoD .enit ertăc etperdnî es ăs caf el aerârătoh iş aţniderc muc rugis 25
ăs ăcraecnî erac iec şerg uad ec ed ăcilpxe es nemonef iutseca aeregeleţnîen 35
o erac ep ăpilc eciro ,ăro ecirO .iţăgobmî es a urtnep "iululatnem aţniitş" ăcsaesolof 45
nu eracşim nî enup ,ăţniderc ed ăspil uc ,erarojirgnî uc ,ămaet iş ălaiodnî uc icertep

55
derc erac iec iamun iş iamuN .ătnegiletni airetaM enit al ed ăzaetrăpednî erac tneruc

65
arpusa susiI tsof a tnetsisni ed tâc tavresbo iA .etinilpmî elinuisimorp aedev rov işî

75
.ec ed igeleţnî muca ;ieţniderc la tcnup iutseca 85

;elirudnâg izelortnoc iţ-ăs eiubert ,ătnatropmi ed tâta etse aţniderc ăc urtnep iŞ 95
izev el erac ep elirurcul ed ărusăm eram o-rtnî etaledom tnus elat eliregnivnoc muc iş

06
nî ărtni ednu ătai iŞ .aiţneta izelortnoc iţ-ăs tnatropmi etraof etse ,itşednâg erac al iş

16
arpusa elirurcul alortnoc aetup iev ăţniov nirp raod ăc urtnep ;ieţniov aeretup ănecs 26
.aiţneta artnecnoc iev iţî arorăc 36

.aicărăs izeiduts ăs eiubert un ,tagob iived ăs ierv ăcaD

46
if etaop un aetatănăS .iul lusupo al et-udnidnâg ,urcul nu azilaer iţop uN 56

dniiduts ătavomorp if etaop un aţniderc ;ele al et-udnidnâg iş elilob dniiduts ătuniţbo 66
dniiduts iş es-udnidnâg tiţăgobmî a-s un inemin ,lef al iş ;etacăp al et-udnidnâg iş 76
.aicărăs

86
dniiduts ,aigiler ;iilob aeragaporp al tiubirtnoc a iilob a ăţniitş ac anicideM 96

aemul elpmu av ,ieicărăs la uiduts ac ,aimonoce rai ,as aeravomorp al sud a ,lutacăp 07
.erinilpmîen iş eicărăs uc 17

81
72 Nu vorbi despre sărăcie; nu o studia şi nu-ţi umple mintea cu ea. Nu te gândi

73 care sunt cauzele ei; tu nu ai nimic de-a face cu ele.
74 Ceea ce te interesează este leacul. Nu-ţi pierde timpul cu opere caritabile sau
75 mişcări filantropice; caritatea nu face decât să perpetueze sărăcia, pe care vrea s-o
76 stârpească.
77
Nu susţin că trebuie să ai inimă de piatră şi să fii dur, să refuzi să asculţi strigătul
78 de ajutor; dar nu trebuie să încerci să elimini sărăcia pe căi convenţionale. Pune
79 sărăcia în urma ta, lasă la spate tot ceea ce ţine de ea şi mergi pe calea ta.
80 Îmbogăţeşte-te; acesta este cel mai bun mod de a-i ajuta pe cei săraci. Şi nu poţi
81 păstra imaginea mentală care te va face bogat, dacă îţi umpli mintea cu imagini ale
82 sărăciei. Nu citi cărţi sau lucrări despre cazul cutare care a sărăcit, sau cât de greu se
83 descurcă nu ştiu ce chiriaşi, sau despre ororile sclaviei copiilor. Nu citi nimic care
84 să îţi umple mintea cu imaginile întunecate ale sărăciei şi suferinţei.
85 Nu îi ajuţi cu nimic pe cei săraci dacă afli despre aceste lucruri; şi nici
86 informarea pe scară largă despre aceste lucruri nu ajută la eradicarea sărăciei.
87 Ceea ce ajută, este să nu ai aceste imagini ale pauperităţii în minte, ci să oferi
88 imagini ale bogăţiei celor săraci.

Şi să nu crezi că îi abandonezi pe cei săraci în mizeria lor, atunci când refuzi ca

89
90 mintea ta să se umple cu imagini ale acelei sărăcii.

91 Sărăcia poate fi eliminată, dar nu prin creşterea numărului oamenilor bogaţi
care se gândesc la cei săraci, ci prin creşterea numărului săracilor care se gândesc cu

92
credinţă la îmbogăţire.

93
94 Cei săraci nu au nevoie de filantropie; ei au nevoie de inspiraţie. Actele de

95 caritate le aduc doar o bucată de pâine, care să îi ţină în viaţă în mizeria lor sau le

96 oferă puţină distracţie pentru a-i face să uite, timp de o oră sau două; dar inspiraţia
îi va face să se ridice deasupra mizeriei vieţii.

97

82
id nâg et uN .ae uc aetnim elpmu iţ-un iş aiduts o un ;eicărăs erpsed ibrov uN 27
.ele uc ecaf a-ed cimin ia un ut ;ie elezuac tnus erac 37
uas elibatirac erepo uc lupmit edreip iţ-uN .lucael etse ăzaeseretni et ec aeeC 47
o-s aerv erac ep ,aicărăs ezeuteprep ăs tâced ecaf un aetatirac ;eciportnalif irăcşim 57
.ăcsaeprâts 67
lu tăgirts iţlucsa ăs izufer ăs ,rud iif ăs iş ărtaip ed ămini ia ăs eiubert ăc niţsus uN 77
enuP .elanoiţnevnoc iăc ep aicărăs inimile ăs icrecnî ăs eiubert un rad ;rotuja ed 87
.at aelac ep igrem iş ae ed eniţ ec aeec tot etaps al ăsal ,at amru nî aicărăs 97
iţop un iŞ .icarăs iec ep atuja i-a ed dom nub iam lec etse atseca ;et-etşeţăgobmÎ 08
ela inigami uc aetnim ilpmu iţî ăcad ,tagob ecaf av et erac ălatnem aenigami artsăp 18
es uerg ed tâc uas ,ticărăs a erac eratuc luzac erpsed irărcul uas iţrăc itic uN .ieicărăs 28
erac cimin itic uN .roliipoc ieivalcs eliroro erpsed uas ,işairihc ec uitş un ăcrucsed 38
.ieţnirefus iş ieicărăs ela etacenutnî elinigami uc aetnim elpmu iţî ăs 48
ic in iş ;irurcul etseca erpsed ilfa ăcad icarăs iec ep cimin uc iţuja iî uN 58
.ieicărăs aeracidare al ătuja un irurcul etseca erpsed ăgral ăracs ep aeramrofni 68
irefo ăs ic ,etnim nî iiţătirepuap ela inigami etseca ia un ăs etse ,ătuja ec aeeC 78

.icarăs rolec ieiţăgob ela inigami 88

ac izufer dnâc icnuta ,rol airezim nî icarăs iec ep izenodnaba iî ăc izerc un ăs iŞ

98
.iicărăs ieleca ela inigami uc elpmu es ăs at aetnim

09
iţagob rolinemao iulurămun aeretşerc nirp un rad ,ătanimile if etaop aicărăS 19

uc csednâg es erac rolicarăs iulurămun aeretşerc nirp ic ,icarăs iec al csednâg es erac

29
.eriţăgobmî al ăţniderc

39
ed eletcA .eiţaripsni ed eioven ua ie ;eiportnalif ed eioven ua un icarăs ieC 49

el uas rol airezim nî ăţaiv nî ăniţ iî ăs erac ,eniâp ed ătacub o raod cuda el etatirac 59

aiţaripsni rad ;ăuod uas ăro o ed pmit ,etiu ăs ecaf i-a urtnep eiţcartsid ăniţup ărefo 69
.iiţeiv ieirezim arpusaed ecidir es ăs ecaf av iî

79

83
98
Dacă vrei să-i ajuţi pe cei săraci, demonstrează-le că poţi deveni bogat; arată-
99 le asta devenind tu însuţi bogat. Singurul mod în care sărăcia va fi cu adevărat
100
eradicată, este să creştem numărul celor care pun în practică învăţăturile din această
101 carte.
102 Oamenii trebuie învăţaţi să devină bogaţi prin creaţie, nu prin competiţie.
103 Fiecare om care se îmbogăţeşte prin competiţie dărâmă în urma lui scara pe
104
care a urcat şi îi blochează pe ceilalţi pe un nivel inferior; dar fiecare om care devine
105 bogat prin creaţie, deschide o cale pe care o vor urma mii de alţi oameni, inspiraţi de
106 exemplul lui să facă la fel.
107 Nu eşti lipsit de inimă sau de sentimente atunci când refuzi să compătimeşti
108
săracii, să studiezi şi să citeşti despre sărăcie, să gândeşti sau să vorbeşti despre ea,
109 să asculţi pe alţii care numai despre asta vorbesc. Foloseşte-ţi puterea voinţei pentru
110 a te ţine DEPARTE de subiectul sărăciei şi pentru a-ţi ţine mintea fixată cu credinţă
111 şi hotărâre asupra a ceea ce-ţi doreşti.

84
-ă tara ;tagob ineved iţop ăc el-ăzaertsnomed ,icarăs iec ep iţuja i-ăs ierv ăcaD 89
ta răveda uc if av aicărăs erac nî dom lurugniS .tagob iţusnî ut dnineved atsa el 99
ătsaeca nid elirutăţăvnî ăcitcarp nî nup erac rolec lurămun metşerc ăs etse ,ătacidare 001
.etrac 101
.eiţitepmoc nirp un ,eiţaerc nirp iţagob ănived ăs iţaţăvnî eiubert iinemaO 201
ep aracs iul amru nî ămârăd eiţitepmoc nirp etşeţăgobmî es erac mo eraceiF 301
enived erac mo eraceif rad ;roirefni levin nu ep iţlaliec ep ăzaehcolb iî iş tacru a erac 401
ed iţaripsni ,inemao iţla ed iim amru rov o erac ep elac o edihcsed ,eiţaerc nirp tagob 501
.lef al ăcaf ăs iul lulpmexe 601
itşemităpmoc ăs izufer dnâc icnuta etnemitnes ed uas ămini ed tispil itşe uN 701
,a e erpsed itşebrov ăs uas itşednâg ăs ,eicărăs erpsed itşetic ăs iş izeiduts ăs ,iicarăs 801
urtnep ieţniov aeretup iţ-etşesoloF .csebrov atsa erpsed iamun erac iiţla ep iţlucsa ăs 901
ăţniderc uc ătaxif aetnim eniţ iţ-a urtnep iş ieicărăs lutceibus ed ETRAPED eniţ et a 011
.itşerod iţ-ec aeec a arpusa erârătoh iş 111

85

10

ALTE ÎNTREBUINȚĂRI ALE VOINȚEI

1 Scopul întregii vieți este dezvoltarea; și tot ceea ce trăiește are un drept
2 inalienabil la toată dezvoltarea pe care este capabil să o atingă.

WALLACE D. WATTLES

3
4 NU poţi păstra o viziune clară şi reală a bogăţiei, dacă în permanenţă îţi întorci
5 atenţia asupra imaginilor contrare, fie că sunt reale sau imaginate. Nu vorbi despre
6 problemele tale financiare din trecut; dacă le-ai avut, nu te gândi deloc la ele. Nu
7 povesti despre sărăcia părinţilor tăi, despre greutăţile de la începuturile vieţii tale; a
8 face aşa ceva înseamnă să te plasezi mental printre săraci în acest moment, iar asta
9 cu siguranţă va opri mişcarea lucrurilor în direcţia ta. "Lăsaţi morţii să-i îngroape pe
10 cei morţi," a spus Iisus. Pune sărăcia, şi tot ce ţine de ea, complet în urma ta.
11 Ai acceptat o anumită teorie a universului, ca fiind corectă şi pe ea îţi sprijini
12
toate speranţele şi fericirea; ce poţi obţine dacă acorzi atenţie altor teorii care vin în
13 conflict cu ea?

86
www.yourempoweredlife.ro Alte întrebuințări ale voinței 10

01

IEȚNIOV ELA IRĂȚNIUBERTNÎ ETLA

tperd nu era etșeiărt ec aeec tot iș ;aeratlovzed etse ițeiv iigertnî lupocS 1
.ăgnita o ăs libapac etse erac ep aeratlovzed ătaot al libaneilani 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
ic rotnî iţî ăţnenamrep nî ăcad ,ieiţăgob a ălaer iş ăralc enuiziv o artsăp iţop UN 4
erpsed ibrov uN .etanigami uas elaer tnus ăc eif ,erartnoc rolinigami arpusa aiţneta 5
uN .ele al coled idnâg et un ,tuva ia-el ăcad ;tucert nid eraicnanif elat elemelborp 6
a ;elat iiţeiv elirutupecnî al ed eliţătuerg erpsed ,iăt roliţnirăp aicărăs erpsed itsevop 7
atsa rai ,tnemom tseca nî icarăs ertnirp latnem izesalp et ăs ănmaesnî avec aşa ecaf 8
ep epaorgnî i-ăs iiţrom iţasăL" .at aiţcerid nî rolirurcul aeracşim irpo av ăţnarugis uc 9
.at amru nî telpmoc ,ae ed eniţ ec tot iş ,aicărăs enuP .susiI sups a ",iţrom iec 01
in ijirps iţî ae ep iş ătceroc dniif ac ,iulusrevinu a eiroet ătimuna o tatpecca iA 11

nî niv erac iiroet rotla eiţneta izroca ăcad eniţbo iţop ec ;aericiref iş eleţnareps etaot 21
?ae uc tcilfnoc 31

87
14
Nu citi cărţi religioase care anunţă sfârşitul lumii; şi nu citi scrierile filozofilor
15
pesimişti şi ale vestitorilor zilei judecăţii de apoi, care îţi spun că vom ajunge cu toţii
16 în iad.
17
Nimeni nu se duce în iad; noi toţi ajungem la Dumnezeu. Este cea mai minunată
18 Devenire.
19 Sigur, există multe lucruri dezagreabile în viaţa noastră; dar ce folos avem să
20 stăruim asupra lor, când ele sigur vor trece, şi când stăruinţa de a le studia, nu va
21 face decât să le păstreze mai mult în viaţa noastră, în loc să dispară? De ce am vrea
22 să acordăm atenţie lucrurilor care oricum vor fi îndepărtate prin evoluţie, când putem
23 grăbi trecerea lor, prin promovarea creşterii şi evoluţiei, fiecare dintre noi, pe măsura
24
puterii sale? Oricât de oribile par să fie condiţiile de trai din anumite ţări, regiuni sau
25 locuri din lume, nu faci decât să-ţi iroseşti timpul şi să-ţi distrugi şansele tale

26 gândindu-te la ele.
27 Trebuie să te intereseze doar cum se va îmbogăţi lumea.
28 Gândeşte-te la bogăţiile care vor fi în lume, şi nu la sărăcia din care ieşim; şi
29 ţine minte că singura metodă prin care poţi ajuta lumea să devină mai bogată, este
30 ca să devii tu mai bogat, în modul creativ, nu competitiv.
31 Acordă-ţi întreaga atenţie numai bogăţiei; ignoră sărăcia. Ori de câte ori
32 gândeşti sau vorbeşti despre cei săraci, gândeşte sau vorbeşte despre ei ca despre cei
33 care vor deveni bogaţi; ca despre cei care trebuie felicitaţi, nu compătimiţi. Şi atunci,
34 ei şi alţii ca ei, vor simţi inspiraţia şi vor începe să caute o cale de ieşire.
35 Când spun că trebuie să-ţi dedici tot timpul şi întreaga minte gândurilor despre
36 bogăţie, nu înseamnă că trebuie să devii sordid sau rău intenţionat. Să devii bogat cu
37 adevărat este cel mai nobil scop în viaţă, pentru că el le include pe
38 toate celelalte.

88
ro lifozolif elireircs itic un iş ;iimul lutişrâfs ăţnuna erac esaoigiler iţrăc itic uN 41
iiţot uc egnuja mov ăc nups iţî erac ,iopa ed iiţăceduj ieliz rolirotitsev ela iş itşimisep 51
.dai nî 61
ătanunim iam aec etsE .uezenmuD al megnuja iţot ion ;dai nî ecud es un inemiN 71
.erineveD 81
ăs meva solof ec rad ;ărtsaon aţaiv nî elibaergazed irurcul etlum ătsixe ,rugiS 91
av un ,aiduts el a ed aţniurăts dnâc iş ,ecert rov rugis ele dnâc ,rol arpusa miurăts 02
aerv ma ec eD ?ă rapsid ăs col nî ,ărtsaon aţaiv nî tlum iam ezertsăp el ăs tâced ecaf 12
m etup dnâc ,eiţulove nirp etatrăpednî if rov muciro erac rolirurcul eiţneta mădroca ăs 22
arusăm ep ,ion ertnid eraceif ,ieiţulove iş iiretşerc aeravomorp nirp ,rol aerecert ibărg 32
uas inuiger ,irăţ etimuna nid iart ed eliiţidnoc eif ăs rap elibiro ed tâcirO ?elas iiretup 42
elat elesnaş igurtsid iţ-ăs iş lupmit itşesori iţ-ăs tâced icaf un ,emul nid irucol 52

.ele al et-udnidnâg 62
.aemul iţăgobmî av es muc raod ezeseretni et ăs eiuberT 72
iş ;mişei erac nid aicărăs al un iş ,emul nî if rov erac eliiţăgob al et-etşednâG 82
etse ,ătag ob iam ănived ăs aemul atuja iţop erac nirp ădotem arugnis ăc etnim eniţ 92
.vititepmoc un ,vitaerc ludom nî ,tagob iam ut iived ăs ac 03
iro etâc ed irO .aicărăs ărongi ;ieiţăgob iamun eiţneta agaertnî iţ-ădrocA 13
ie c erpsed ac ie erpsed etşebrov uas etşednâg ,icarăs iec erpsed itşebrov uas itşednâg 23
,icnuta iŞ .iţimităpmoc un ,iţaticilef eiubert erac iec erpsed ac ;iţagob ineved rov erac 33
.erişei ed elac o etuac ăs epecnî rov iş aiţaripsni iţmis rov ,ie ac iiţla iş ie 43
erpsed rolirudnâg etnim agaertnî iş lupmit tot icided iţ-ăs eiubert ăc nups dnâC 53
uc tagob iived ăS .tanoiţnetni uăr uas didros iived ăs eiubert ăc ănmaesnî un ,eiţăgob 63
ep edulcni el le ăc urtnep ,ăţaiv nî pocs libon iam lec etse tarăveda 73
.etlalelec etaot 83

89
39 Pe plan competitiv, lupta pentru a deveni bogat este o încrâncenare fără

40 Dumnezeu, pentru putere asupra altor oameni; dar când intrăm în planul creativ,
41 toate acestea se schimbă. Tot ce se poate face pentru a atinge măreţia şi frumuseţea
42

sufletului, pentru a aduce servicii umanităţii şi a realiza întreprinderi îndrăzneţe, se
poate înfăptui doar îmbogăţindu-te; totul este posibil prin intermediul folosirii

43
lucrurilor. Dacă sănătatea fizică îţi lipseşte, vei vedea că refacerea ei este

44
condiţionată de bogăţie. Doar cei care sunt deasupra grijilor financiare şi care au

45
46 mijloacele de a duce o existenţă fără griji, desigur cu respectarea principiilor igienei,
47 pot avea şi păstra o stare bună de sănătate.

Măreţia morală şi spirituală sunt posibile doar pentru cei care s-au ridicat

48
deasupra planului competitiv al existenţei; şi doar cei care au devenit bogaţi prin

49
50 metoda creativă, sunt liberi de influenţele degradante ale competiţiei. Dacă inima ta
51 îşi doreşte fericire casnică, nu uita că dragostea înfloreşte cel mai bine acolo unde
52
este rafinament, raţiune şi libertate faţă de influenţele corupătoare; iar toate acestea
53 se află doar acolo unde bogăţia este dobândită prin exerciţiul gândului creativ, fără
54 luptă sau rivalitate.
55 Nu există nimic mai nobil sau măreţ decât să aspiri la bogăţie; şi trebuie să-ţi
56 concentrezi atenţia asupra imaginii mentale a bogăţiei, lăsând afară tot ce poate
57 întuneca sau acoperi această viziune.

58 Trebuie să înveţi să vezi ADEVĂRUL ascuns al tuturor lucrurilor; să vezi sub
59 toate straturile de condiţii nefavorabile; să vezi Unica Măreaţa Viaţă cum se mişcă
60 în permanenţă către o mai completă exprimare a sa şi către absoluta fericire.

Iar ADEVĂRUL este că nu există sărăcie; există doar bogăţie.

61
62 Unii oameni rămân săraci pentru că ei nu ştiu că există bogăţie şi pentru ei; iar
63 ei pot fi învăţaţi, aratandu-li-se calea către abundenţă, prin exemplu personal şi prin
practica ta.

64
65
Alţii sunt săraci pentru că, deşi simt că există o cale de ieşire, sunt prea leneşi
66 intelectual pentru a depune efortul mental necesar pentru a găsi acea cale şi a merge
67 pe ea; iar pentru aceştia, cel mai bun lucru este să le stârneşti interesul şi dorinţa,

68 arătându-le fericirea care vine din bogăţia dobândită în mod corect.

90
ărăf eranecnârcnî o etse tagob ineved a urtnep atpul ,vititepmoc nalp eP 93

,v itaerc lunalp nî mărtni dnâc rad ;inemao rotla arpusa eretup urtnep ,uezenmuD 04
aeţesumurf iş aiţerăm egnita a urtnep ecaf etaop es ec toT .ăbmihcs es aetseca etaot 14
es ,eţenzărdnî irednirpertnî azilaer a iş iiţătinamu iicivres ecuda a urtnep ,iulutelfus 24
iirisolof luidemretni nirp libisop etse lutot ;et-udniţăgobmî raod iutpăfnî etaop

34
etse ie aerecafer ăc aedev iev ,etşespil iţî ăcizif aetatănăs ăcaD .rolirurcul

44
ua erac iş eraicnanif rolijirg arpusaed tnus erac iec raoD .eiţăgob ed ătanoiţidnoc
,ieneigi roliipicnirp aeratcepser uc rugised ,ijirg ărăf ăţnetsixe o ecud a ed elecaoljim
54
64
.etatănăs ed ănub erats o artsăp iş aeva top 74

tacidir ua-s erac iec urtnep raod elibisop tnus ălautirips iş ălarom aiţerăM

84
nirp iţagob tineved ua erac iec raod iş ;ieţnetsixe la vititepmoc iulunalp arpusaed

94
at amini ăcaD .ieiţitepmoc ela etnadarged eleţneulfni ed irebil tnus ,ăvitaerc adotem 05
ednu oloca enib iam lec etşerolfnî aetsogard ăc atiu un ,ăcinsac ericiref etşerod işî 15
aetseca etaot rai ;eraotăpuroc eleţneulfni ed ăţaf etatrebil iş enuiţar ,tnemanifar etse 25
ărăf ,vitaerc iuludnâg luiţicrexe nirp ătidnâbod etse aiţăgob ednu oloca raod ălfa es 35
.etatilavir uas ătpul 45
iţ-ăs eiubert iş ;eiţăgob al iripsa ăs tâced ţerăm uas libon iam cimin ătsixe uN 55
etaop ec tot ărafa dnâsăl ,ieiţăgob a elatnem iinigami arpusa aiţneta izertnecnoc 65
.enuiziv ătsaeca irepoca uas acenutnî 75

bus izev ăs ;rolirurcul rorutut la snucsa LURĂVEDA izev ăs iţevnî ăs eiuberT 85
ăcşim es muc ăţaiV aţaerăM acinU izev ăs ;elibarovafen iiţidnoc ed elirutarts etaot 95
.ericiref atulosba ertăc iş as a eramirpxe ătelpmoc iam o ertăc ăţnenamrep nî 06

.eiţăgob raod ătsixe ;eicărăs ătsixe un ăc etse LURĂVEDA raI

16
ra i ;ie urtnep iş eiţăgob ătsixe ăc uitş un ie ăc urtnep icarăs nâmăr inemao iinU 26
nirp iş lanosrep ulpmexe nirp ,ăţnednuba ertăc aelac es-il-udnatara ,iţaţăvnî if top ie 36
.at acitcarp

46
iş enel aerp tnus ,erişei ed elac o ătsixe ăc tmis işed ,ăc urtnep icarăs tnus iiţlA 56
egrem a iş elac aeca isăg a urtnep rasecen latnem lutrofe enuped a urtnep lautceletni 66
,a ţnirod iş luseretni itşenrâts el ăs etse urcul nub iam lec ,aitşeca urtnep rai ;ae ep 76

.tceroc dom nî ătidnâbod aiţăgob nid eniv erac aericiref el-udnâtăra 86

91
69 Iar alţii sunt încă săraci pentru că, deşi au noţiuni despre această ştiinţă, au
70 devenit atât de înglodaţi şi pierduţi în acest labirint al teoriilor metafizice şi oculte,
71 încât nu mai ştiu pe ce drum s-o ia. Încearcă un amestec din toate sistemele şi dau
72

greş în toate. Şi pentru ei, cel mai bun lucru este să le arăţi calea corectă prin persoana
şi practica ta; un gram de acţiune face mai mult decât o tonă de teorie.

73
74 Cel mai bun lucru pe care îl poţi face pentru întreaga lume este să-ţi împlineşti
75 potenţialul.
76 Nu Îi poţi fi mai de folos lui Dumnezeu şi oamenilor decât devenind bogat;
77 repet, doar în modul creativ, nu prin cel competitiv. Încă ceva. Noi susţinem că
78 această carte detaliază principiile ştiinţei de a deveni bogat; şi dacă acestea sunt
79 adevărate, atunci nu mai ai nevoie să citeşti nici o altă carte pe acest subiect. Poate
80 că sună îngust şi egoist, dar gândeşte-te: nu există o altă metodă ştiinţifică de calcul

81 în matematică decât prin adunare, scădere, înmulţire şi împărţire; nici o altă metodă
nu este posibilă. Există doar o unică cea mai scurtă distanţă dintre două puncte.

82
Există doar o singură metodă de gândire ştiinţifică, şi aceea este de a gândi în modul

83
84 care duce direct şi simplu la rezultat. Nimeni încă nu a putut formula un "sistem"
85 mai scurt şi mai puţin complicat, decât cel enunţat mai devreme; acela a fost golit de
86 orice element neesenţial. Când începi pe acest drum, lasă orice altceva deoparte; şi
87 scoate-ţi orice altceva din minte.

88 Citeşte această carte în fiecare zi; ţine-o cu tine; memoreaz-o şi nu te gândi la
89

alte "sisteme" sau teorii. Dacă faci asta, vei începe să ai dubii şi să ai incertitudini şi
90 şovăieli în gândurile tale; iar apoi vei începe să dai greş.

După ce ai mers pe acest drum şi ai devenit bogat, poţi studia alte sisteme cât

91
92 doreşti; dar până când nu eşti sigur că ai obţinut tot ceea ce ţi-ai dorit, nu citi nimic
93 altceva despre acest subiect, decât această carte şi autorii menţionaţi în Prefaţă.

92
ua ,ăţniitş ătsaeca erpsed inuiţon ua işed ,ăc urtnep icarăs ăcnî tnus iiţla raI 96
,e tluco iş ecizifatem roliiroet la tniribal tseca nî iţudreip iş iţadolgnî ed tâta tineved 07
uad iş elemetsis etaot nid cetsema nu ăcraecnÎ .ai o-s murd ec ep uitş iam un tâcnî 17
anaosrep nirp ătceroc aelac iţăra el ăs etse urcul nub iam lec ,ie urtnep iŞ .etaot nî şerg 27
.eiroet ed ănot o tâced tlum iam ecaf enuiţca ed marg nu ;at acitcarp iş

37
itşenilpmî iţ-ăs etse emul agaertnî urtnep ecaf iţop lî erac ep urcul nub iam leC 47
.lulaiţnetop 57
;tagob dnineved tâced rolinemao iş uezenmuD iul solof ed iam if iţop iÎ uN 67

ăc meniţsus ioN .avec ăcnÎ .vititepmoc lec nirp un ,vitaerc ludom nî raod ,teper 77
tn us aetseca ăcad iş ;tagob ineved a ed ieţniitş eliipicnirp ăzailated etrac ătsaeca 87
etaoP .tceibus tseca ep etrac ătla o icin itşetic ăs eioven ia iam un icnuta ,etarăveda 97
lu clac ed ăcifiţniitş ădotem ătla o ătsixe un :et-etşednâg rad ,tsioge iş tsugnî ănus ăc 08

ădotem ătla o icin ;eriţrăpmî iş eriţlumnî ,eredăcs ,eranuda nirp tâced ăcitametam nî 18
.etcnup ăuod ertnid ăţnatsid ătrucs iam aec ăcinu o raod ătsixE .ălibisop etse un

28
ludom nî idnâg a ed etse aeeca iş ,ăcifiţniitş eridnâg ed ădotem ărugnis o raod ătsixE

38
"metsis" nu alumrof tutup a un ăcnî inemiN .tatluzer al ulpmis iş tcerid ecud erac 48
ed tilog tsof a aleca ;emerved iam taţnune lec tâced ,tacilpmoc niţup iam iş trucs iam 58
iş ;etrapoed avectla eciro ăsal ,murd tseca ep ipecnî dnâC .laiţneseen tnemele eciro 68
.etnim nid avectla eciro iţ-etaocs 78

al idnâg et un iş o-zaeromem ;enit uc o-eniţ ;iz eraceif nî etrac ătsaeca etşetiC 88
iş inidutitrecni ia ăs iş iibud ia ăs epecnî iev ,atsa icaf ăcaD .iiroet uas "emetsis" etla 98
.şerg iad ăs epecnî iev iopa rai ;elat elirudnâg nî ileiăvoş 09

tâc e metsis etla aiduts iţop ,tagob tineved ia iş murd tseca ep srem ia ec ăpuD

19
cimin itic un ,tirod ia-iţ ec aeec tot tuniţbo ia ăc rugis itşe un dnâc ănâp rad ;itşerod
.ăţaferP nî iţanoiţnem iirotua iş etrac ătsaeca tâced ,tceibus tseca erpsed avectla
29
39

93
94 Şi citeşte doar ştirile cele mai optimiste; cele în armonie cu viziunea ta. De
95 asemenea, lasă deoparte investigaţiile în domeniul ocult. Nu mai aprofunda teozofia,
96 spiritualitatea sau alte studii înrudite. Este foarte probabil că morţii trăiesc încă şi
97

sunt aproape; dar chiar şi aşa, lasă-i cu ale lor; tu vezi-ţi de treburile tale. Pe oriunde
ar fi spiritele morţilor, ei au treburile lor şi problemele lor de rezolvat; iar noi nu

98
avem dreptul să ne amestecăm în ele. Nu îi putem ajuta şi am mari dubii că ei ne pot

99
ajuta pe noi, sau că avem dreptul să le-o cerem. Să lăsăm pe cei morţi cu ale lor şi să

100
101 ne rezolvăm problemele noastre; să devenim bogaţi. Dacă începi să te amesteci cu
102 cele oculte, vei porni curenţi mentali în ambele direcţii şi în mod sigur aceştia îţi vor
103 ruina speranţele.

Aşadar, acest capitol, ca şi cele precedente ne-au adus la următoarele

104
105 certitudini:

106 Există o materie gânditoare din care toate lucrurile sunt făcute şi care, în starea
sa originală, pătrunde, penetrează şi umple toate spaţiile universului. Un gând,

107
imprimat în această substanţă, Produce chiar lucrul imaginat de acel gând.

108
109 Omul poate imagina lucruri în gândul său şi, prin imprimarea acestor gânduri

110 asupra substanţei fără formă, poate determina ca aceste gânduri să devină creaţie.
Dar pentru a face asta, omul trebuie să treacă de la gândirea competitivă, la cea

111
creativă; trebuie să-şi formeze o imagine mentală clară a lucrurilor pe care le doreşte

112
113 şi să păstreze această imagine în gândurile sale împreună cu HOTĂRÂREA de a
114 obţine ceea ce doreşte şi cu CREDINŢA neclintită că le va obţine, închizându-şi
115 mintea faţă de orice alte tendinţe, care l-ar putea devia de la scopul său, care ar putea
116 să-i înceţoşeze viziunea sau să-i curme credinţa.

117 Şi, în completarea tuturor celor de mai sus, vom vedea în continuare, că el
118 trebuie să trăiască şi să acţioneze într-un Mod Anume.

94
eD .at aenuiziv uc einomra nî elec ;etsimitpo iam elec eliritş raod etşetic iŞ 49
,a ifozoet adnuforpa iam uN .tluco luinemod nî eliiţagitsevni etrapoed ăsal ,aenemesa 59
iş ăcnî cseiărt iiţrom ăc libaborp etraof etsE .etidurnî iiduts etla uas aetatilautirips 69
ednuiro eP .elat elirubert ed iţ-izev ut ;rol ela uc i-ăsal ,aşa iş raihc rad ;epaorpa tnus 79
un ion rai ;tavlozer ed rol elemelborp iş rol elirubert ua ie ,roliţrom eletirips if ra

89
top en ie ăc iibud iram ma iş atuja metup iî uN .ele nî măcetsema en ăs lutperd meva

99
ăs iş rol ela uc iţrom iec ep măsăl ăS .merec o-el ăs lutperd meva ăc uas ,ion ep atuja
uc icetsema et ăs ipecnî ăcaD .iţagob mineved ăs ;ertsaon elemelborp măvlozer en
001
101
ro v iţî aitşeca rugis dom nî iş iiţcerid elebma nî ilatnem iţneruc inrop iev ,etluco elec 201
.eleţnareps aniur 301

eleraotămru al suda ua-en etnedecerp elec iş ac ,lotipac tseca ,radaşA

401
:inidutitrec 501

,dnâg nU .iulusrevinu eliiţaps etaot elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ălanigiro as

701
.dnâg leca ed tanigami lurcul raihc ecudorP ,ăţnatsbus ătsaeca nî tamirpmi

801
irudnâg rotseca aeramirpmi nirp ,iş uăs ludnâg nî irurcul anigami etaop lumO 901

.eiţaerc ănived ăs irudnâg etseca ac animreted etaop ,ămrof ărăf ieţnatsbus arpusa 011
aec al ,ăvititepmoc aeridnâg al ed ăcaert ăs eiubert lumo ,atsa ecaf a urtnep raD

111
etşerod el erac ep rolirurcul a ăralc ălatnem enigami o ezemrof iş-ăs eiubert ;ăvitaerc

211
a ed AERÂRĂTOH uc ănuerpmî elas elirudnâg nî enigami ătsaeca ezertsăp ăs iş 311
iş-udnâzihcnî ,eniţbo av el ăc ătitnilcen AŢNIDERC uc iş etşerod ec aeec eniţbo 411
aetup ra erac ,uăs lupocs al ed aived aetup ra-l erac ,eţnidnet etla eciro ed ăţaf aetnim 511
.aţniderc emruc i-ăs uas aenuiziv ezeşoţecnî i-ăs 611

le ăc ,eraunitnoc nî aedev mov ,sus iam ed rolec rorutut aeratelpmoc nî ,iŞ

711
.emunA doM nu-rtnî ezenoiţca ăs iş ăcsaiărt ăs eiubert 811

95

11

CUM SĂ ACȚIONEZI ÎNTR-UN FEL ANUME

1 Începe să faci lucruri mărunte într-un anumit fel.
2 Trebuie să pui la bătaie toată măreția sufletului tău în tot ce faci.

WALLACE D. WATTLES

3
4 GÂNDUL este puterea creatoare sau forţa motrice care determină forţa
5 creatoare să acţioneze; gândind într-un Mod Anume te vei îmbogăţi, dar nu trebuie
6 să te bazezi doar pe gând şi să nu acţionezi personal. Aceasta este stânca pe care
7
mulţi gânditori ai ştiinţei metafizice eşuează - eşecul de a lega gândul de acţiunea
8 personală. Omenirea încă nu a atins acel stadiu de dezvoltare, presupunând că el
9 poate fi atins, în care omul să poată crea direct din Materia fără Formă, făcând
10 abstracţie de procesele naturale sau de muncă manuală; omul trebuie nu doar să
11 gândească, ci să completeze puterea gândului cu acţiunea sa personală.
12 Prin gând poţi determina ca aurul care se află în inima muntelui să fie
13 direcţionat către tine; dar el nu se va extrage, rafina şi turna în monedă de unul
14 singur, după care, rostogolindu-se pe drum, să şi ajungă în portofelul tău.

96
www.yourempoweredlife.ro Cum să acționezi într-un fel anume 11

11

EMUNA LEF NU-RTNÎ IZENOIȚCA ĂS MUC

.lef timuna nu-rtnî etnurăm irurcul icaf ăs epecnÎ 1
.icaf ec tot nî uăt iulutelfus aițerăm ătaot eiatăb al iup ăs eiuberT 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
aţrof ănimreted erac ecirtom aţrof uas eraotaerc aeretup etse LUDNÂG 4
eiubert un rad ,iţăgobmî iev et emunA doM nu-rtnî dnidnâg ;ezenoiţca ăs eraotaerc 5
erac ep acnâts etse atsaecA .lanosrep izenoiţca un ăs iş dnâg ep raod izezab et ăs 6
aenuiţca ed ludnâg agel a ed luceşe - ăzaeuşe ecizifatem ieţniitş ia irotidnâg iţlum 7
le ăc dnânupuserp ,eratlovzed ed uidats leca snita a un ăcnî aerinemO .ălanosrep 8
dnâcăf ,ămroF ărăf airetaM nid tcerid aerc ătaop ăs lumo erac nî ,snita if etaop 9
ăs raod un eiubert lumo ;ălaunam ăcnum ed uas elarutan elesecorp ed eiţcartsba 01
.ălanosrep as aenuiţca uc iuludnâg aeretup ezetelpmoc ăs ic ,ăcsaednâg 11
eif ăs iuletnum amini nî ălfa es erac lurua ac animreted iţop dnâg nirP 21
lu nu ed ădenom nî anrut iş anifar ,egartxe av es un le rad ;enit ertăc tanoiţcerid 31
.uăt lulefotrop nî ăgnuja iş ăs ,murd ep es-udnilogotsor ,erac ăpud ,rugnis 41

97
15 Sub impulsul puterii Spiritului Suprem, afacerile unor oameni vor fi în aşa fel
16 organizate, încât să extragă aurul pentru tine; alte afaceri ale altor oameni vor fi în
17
aşa fel direcţionate, încât aurul să fie adus către tine, iar tu trebuie să-ţi aranjezi în
18 aşa fel afacerile, încât să fie capabile să primească aurul care vine către tine. Gândul
tău face ca toate lucrurile, animate sau inanimate, să conlucreze pentru a-ţi aduce

19
ceea ce-ţi doreşti; dar acţiunea ta personală trebuie să fie de aşa natură încât să şi

20
poţi primi ceea ce-ţi doreşti. Nu trebuie să primeşti ca pe pomană, nici să furi; trebuie

21
22 să-i dai fiecăruia înapoi mai mult în valoare, decât primeşti tu de la ei în bani.
23 Folosirea ştiinţifică a gândului constă în formarea unei imagini mentale clare şi
24 distincte a ceea ce-ţi doreşti; reprezintă concentrarea constantă asupra a ceea ce vrei
25
să obţii; şi constă în înţelegerea, cu credinţă şi recunoştinţă, că vei primi ceea ce îţi
26 doreşti.
27 Nu încerca să-ţi "proiectezi" gândul în vreun mod misterios sau ocult, crezând
28 că el singur poate face lucrurile pentru tine; este un efort irosit, care îţi va slăbi
29 puterea de a gândi sănătos.

30 Cum te poate ajuta gândul să te îmbogăţeşti, a fost pe larg explicat în capitolele
31 precedente; credinţa şi hotărârea ta imprimă viziunea pe care o ai asupra Materiei
32 fără Formă, care are ACEEAŞI DORINŢĂ DE A DEZVOLTA VIAŢA, PE CARE
33 ŞI TU O AI; iar aceasta viziune, primită de la tine pune în mişcare toate forţele
34 creatoare, CARE ACŢIONEAZĂ ÎN MODUL LOR NATURAL, dar direcţionate
35 către tine.
36 Nu este rolul tău să ghidezi sau să supraveghezi procesul creator; tot ce ai de
37 făcut este să-ţi formezi şi să păstrezi acea viziune, să rămâi fidel scopului tău şi să-
38 ţi menţii credinţa şi recunoştinţa.
39 Dar trebuie să acţionezi într-un Mod Anume pentru a lua ce este al tău, atunci
40
când vine către tine; aşa încât să primeşti lucrurile care există în viziunea ta şi să le
41 pui la locul potrivit pe măsură ce apar. Cu siguranţă poţi vedea cât de adevărate sunt
42
aceste afirmaţii. Când lucrurile vin către tine, ele vor fi în mâinile altor oameni, care
43 îţi vor cere un echivalent pentru ele.
44 Şi tu poţi obţine ce este al tău, dându-le acelor oameni ce li se cuvine.

98
le f aşa nî if rov inemao ronu elirecafa ,merpuS iulutiripS iiretup luslupmi buS 51
nî if rov inemao rotla ela irecafa etla ;enit urtnep lurua ăgartxe ăs tâcnî ,etazinagro 61
nî izejnara iţ-ăs eiubert ut rai ,enit ertăc suda eif ăs lurua tâcnî ,etanoiţcerid lef aşa 71
lu dnâG .enit ertăc eniv erac lurua ăcsaemirp ăs elibapac eif ăs tâcnî ,elirecafa lef aşa 81
ecuda iţ-a urtnep ezerculnoc ăs ,etaminani uas etamina ,elirurcul etaot ac ecaf uăt

91
iş ăs tâcnî ărutan aşa ed eif ăs eiubert ălanosrep at aenuiţca rad ;itşerod iţ-ec aeec

02
eiubert ;iruf ăs icin ,ănamop ep ac itşemirp ăs eiubert uN .itşerod iţ-ec aeec imirp iţop
.inab nî ie al ed ut itşemirp tâced ,eraolav nî tlum iam iopanî aiurăceif iad i-ăs
12
22
iş eralc elatnem inigami ienu aeramrof nî ătsnoc iuludnâg a ăcifiţniitş aerisoloF 32
ie rv ec aeec a arpusa ătnatsnoc aerartnecnoc ătnizerper ;itşerod iţ-ec aeec a etcnitsid 42
iţî ec aeec imirp iev ăc ,ăţnitşonucer iş ăţniderc uc ,aeregeleţnî nî ătsnoc iş ;iiţbo ăs 52
.itşerod 62
dnâzerc ,tluco uas soiretsim dom nuerv nî ludnâg "izetceiorp" iţ-ăs acrecnî uN 72
ib ăls av iţî erac ,tisori trofe nu etse ;enit urtnep elirurcul ecaf etaop rugnis le ăc 82
.sotănăs idnâg a ed aeretup 92

elelotipac nî tacilpxe gral ep tsof a ,itşeţăgobmî et ăs ludnâg atuja etaop et muC 03
ie iretaM arpusa ia o erac ep aenuiziv ămirpmi at aerârătoh iş aţniderc ;etnedecerp 13
ERAC EP ,AŢAIV ATLOVZED A ED ĂŢNIROD IŞAEECA era erac ,ămroF ărăf 23
eleţrof etaot eracşim nî enup enit al ed ătimirp ,enuiziv atsaeca rai ;IA O UT IŞ 33
etanoiţcerid rad ,LARUTAN ROL LUDOM NÎ ĂZAENOIŢCA ERAC ,eraotaerc 43
.enit ertăc 53
ed ia ec tot ;rotaerc lusecorp izehgevarpus ăs uas izedihg ăs uăt lulor etse uN 63
-ă s iş uăt iulupocs ledif iâmăr ăs ,enuiziv aeca izertsăp ăs iş izemrof iţ-ăs etse tucăf 73
.aţnitşonucer iş aţniderc iiţnem iţ 83
ic nuta ,uăt la etse ec aul a urtnep emunA doM nu-rtnî izenoiţca ăs eiubert raD 93
el ăs iş at aenuiziv nî ătsixe erac elirurcul itşemirp ăs tâcnî aşa ;enit ertăc eniv dnâc 04
tn us etarăveda ed tâc aedev iţop ăţnarugis uC .rapa ec ărusăm ep tivirtop lucol al iup 14
erac ,inemao rotla eliniâm nî if rov ele ,enit ertăc niv elirurcul dnâC .iiţamrifa etseca 24
.ele urtnep tnelavihce nu erec rov iţî 34
.enivuc es il ec inemao roleca el-udnâd ,uăt la etse ec eniţbo iţop ut iŞ 44

99
45 Bineînţeles că portofelul tău nu se va transforma în punguţa magică ce nu se

46 goleşte niciodată, fără ca tu să mişti un deget.
47 Acesta este punctul crucial în ştiinţa de a deveni bogat; chiar aici, unde gândul
48 se combină cu acţiunea personală. Există mulţi oameni care, conştient sau nu, pun
49 în mişcare forţele creatoare prin forţa şi persistenţa dorinţelor lor, dar rămân săraci
50 pentru că nu pot să primească lucrurile pe care le doresc, atunci când vin.
51 Prin gând, lucrul pe care îl doreşti este adus către tine; prin acţiune îl primeşti.
52 Oricare ar trebui să fie acţiunea ta, este clar că trebuie să acţionezi ACUM. Nu
53
poţi acţiona în trecut şi este esenţial pentru claritatea mentală a viziunii tale să elimini
54 trecutul din gânduri. La fel, nu poţi acţiona în viitor, pentru că viitorul încă nu este
55 aici.
56 Şi nu poţi şti cum vei acţiona în vreo circumstanţă viitoare, până când acea
57 circumstanţă nu se produce.

Doar pentru că nu ai afacerea pe care o consideri potrivită sau nu eşti în mediul

58
59 potrivit acum, nu înseamnă că trebuie să amâni acţiunea până când vei avea afacerea
60 sau mediul potrivit. Şi nici nu pierde timpul, acum în prezent, gândindu-te cum poţi
61 să acţionezi mai bine în vreo posibilă urgenţă viitoare; ai credinţa că vei şti să te
62 descurci cu acea urgenţă, atunci când va apărea.

63 Dacă acţionezi în prezent cu mintea la viitor, mintea ta va fi împărţită şi îi va
64 lipsi eficienţa.

Îndreaptă-ţi întreaga atenţie a minţii către acţiunea prezentă. Nu trimite

65
impulsul creativ către Materia Originară, iar apoi să stai şi să aştepţi rezultatele;

66
pentru că nu le vei obţine niciodată. Acţionează acum. Nu va exista niciodată un alt

67
68 moment mai potrivit decât momentul prezent.

69 Şi dacă vei vrea să fii pregătit vreodată să primeşti ceea ce ţi-ai dorit, trebuie să
începi acum.

70
71 Acţiunile tale, oricare ar fi acelea, este bine să se realizeze în afacerea sau

72 serviciul tău prezent şi asupra persoanelor sau lucrurilor din mediul tău actual.

100
es un ec ăcigam aţugnup nî amrofsnart av es un uăt lulefotrop ăc seleţnîeniB 54

.teged nu itşim ăs ut ac ărăf ,ătadoicin etşelog 64
lu dnâg ednu ,icia raihc ;tagob ineved a ed aţniitş nî laicurc lutcnup etse atsecA 74
nup ,un uas tneitşnoc ,erac inemao iţlum ătsixE .ălanosrep aenuiţca uc ănibmoc es 84
ic arăs nâmăr rad ,rol roleţnirod aţnetsisrep iş aţrof nirp eraotaerc eleţrof eracşim nî 94
.niv dnâc icnuta ,cserod el erac ep elirurcul ăcsaemirp ăs top un ăc urtnep 05
.itşemirp lî enuiţca nirp ;enit ertăc suda etse itşerod lî erac ep lurcul ,dnâg nirP 15
uN .MUCA izenoiţca ăs eiubert ăc ralc etse ,at aenuiţca eif ăs iubert ra eracirO 25
in imile ăs elat iinuiziv a ălatnem aetatiralc urtnep laiţnese etse iş tucert nî anoiţca iţop 35
etse un ăcn î lurotiiv ăc urtnep ,rotiiv nî anoiţca iţop un ,lef aL .irudnâg nid lutucert 45
.icia 55
aeca dnâc ănâp ,eraotiiv ăţnatsmucric oerv nî anoiţca iev muc itş iţop un iŞ 65
.ecudorp es un ăţnatsmucric 75

luidem nî itşe un uas ătivirtop iredisnoc o erac ep aerecafa ia un ăc urtnep raoD

85
aerecafa aeva iev dnâc ănâp aenuiţca inâma ăs eiubert ăc ănmaesnî un ,muca tivirtop 95
iţop muc et-udnidnâg ,tnezerp nî muca ,lupmit edreip un icin iŞ .tivirtop luidem uas 06
et ăs itş iev ăc aţniderc ia ;eraotiiv ăţnegru ălibisop oerv nî enib iam izenoiţca ăs 16
.aerăpa av dnâc icnuta ,ăţnegru aeca uc icrucsed 26

av iî iş ătiţrăpmî if av at aetnim ,rotiiv al aetnim uc tnezerp nî izenoiţca ăcaD

36
.aţneicife ispil 46

etimirt uN .ătnezerp aenuiţca ertăc iiţnim a eiţneta agaertnî iţ-ătpaerdnÎ

56
;eletatluzer iţpetşa ăs iş iats ăs iopa rai ,ăranigirO airetaM ertăc vitaerc luslupmi

66
tla nu ătadoicin atsixe av uN .muca ăzaenoiţcA .ătadoicin eniţbo iev el un ăc urtnep

76
.tnezerp lutnemom tâced tivirtop iam tnemom 86

ăs eiubert ,tirod ia-iţ ec aeec itşemirp ăs ătadoerv tităgerp iif ăs aerv iev ăcad iŞ 96
.muca ipecnî

07
uas aerecafa nî ezezilaer es ăs enib etse ,aeleca if ra eraciro ,elat elinuiţcA 17
.lautca uăt luidem nid rolirurcul uas rolenaosrep arpusa iş tnezerp uăt luicivres 27

101
73 Nu poţi acţiona acolo unde nu te afli; nu poţi acţiona acolo unde ai fost sau
74 acolo unde vei fi; poţi acţiona doar în locul în care eşti acum. Nu-ţi bate capul dacă
75 munca de ieri a fost bine făcută sau prost făcută; fă treaba de astăzi cât mai bine. Şi
76 nu încerca să faci acum treaba pentru mâine; vei avea destul timp pentru ea când va
sosi momentul.

77
78 Să nu încerci, prin mijloace oculte sau mistice, să acţionezi asupra unor

79 persoane sau lucruri la care nu poţi ajunge. Nu aştepta o schimbare de mediu pentru
80 a acţiona; schimbă tu mediul prin acţiunile tale.
81 Poţi acţiona asupra mediului în care eşti acum, aşa încât acesta să se schimbe
82 cu unul mai bun.
83 Păstrează în minte cu credinţă şi hotărâre viziunea ta într-un mediu mai bun,
84 dar acţionează asupra mediului prezent cu toată inima, cu toată puterea, cu toată
85 mintea.
86 Nu pierde timpul visând cu ochii deschişi sau construind castele de nisip; fii
87 una cu viziunea ta şi acţionează ACUM.
88 Nu-ţi închipui că primul tău pas către bogăţie va fi vreo acţiune neobişnuită,
89 ciudată sau remarcabilă. Este foarte probabil ca, măcar pentru o perioadă, acţiunile
90
tale vor fi tot aceleaşi ca şi cele pe care le făceai în trecutul apropiat; dar vei începe
91 să le faci într-un Mod Anume, care te va ajuta să devii bogat.
92 Dacă ai o afacere şi simţi că nu este cea potrivită, nu aştepta să acţionezi până
93 când apare afacerea cea bună.

Nu te simţi descurajat şi nu te plânge pentru că nu ţi-ai găsit locul. Nimeni

94
niciodată nu a fost atât de nepotrivit încât să nu-şi găsească locul său, sau n-a avut

95
96 vreo afacere atât de proastă încât să nu-şi poată găsi afacerea potrivită.

102
uas tsof ia ednu oloca anoiţca iţop un ;ilfa et un ednu oloca anoiţca iţop uN 37
ăcad lupac etab iţ-uN .muca itşe erac nî lucol nî raod anoiţca iţop ;if iev ednu oloca 47
iŞ .enib iam tâc izătsa ed abaert ăf ;ătucăf tsorp uas ătucăf enib tsof a irei ed acnum 57
av dnâc ae urtnep pmit lutsed aeva iev ;eniâm urtnep abaert muca icaf ăs acrecnî un 67
.lutnemom isos

77
ro nu arpusa izenoiţca ăs ,ecitsim uas etluco ecaoljim nirp ,icrecnî un ăS 87

urtnep uidem ed erabmihcs o atpetşa uN .egnuja iţop un erac al irurcul uas enaosrep 97
.elat elinuiţca nirp luidem ut ăbmihcs ;anoiţca a 08
ebmihcs es ăs atseca tâcnî aşa ,muca itşe erac nî iuluidem arpusa anoiţca iţoP 18
.nub iam lunu uc 28
,n ub iam uidem nu-rtnî at aenuiziv erârătoh iş ăţniderc uc etnim nî ăzaertsăP 38

ătaot uc ,aeretup ătaot uc ,amini ătaot uc tnezerp iuluidem arpusa ăzaenoiţca rad 48
.aetnim 58
iif ;pisin ed eletsac dniurtsnoc uas işihcsed iihco uc dnâsiv lupmit edreip uN 68
.MUCA ăzaenoiţca iş at aenuiziv uc anu 78
,ă tiunşiboen enuiţca oerv if av eiţăgob ertăc sap uăt lumirp ăc iupihcnî iţ-uN 88
elinuiţca ,ădaoirep o urtnep racăm ,ac libaborp etraof etsE .ălibacramer uas ătaduic 98
epecnî iev rad ;taiporpa lutucert nî iaecăf el erac ep elec iş ac işaeleca tot if rov elat 09
.tagob iived ăs atuja av et erac ,emunA doM nu-rtnî icaf el ăs 19
ănâp izenoiţca ăs atpetşa un ,ătivirtop aec etse un ăc iţmis iş erecafa o ia ăcaD 29

.ănub aec aerecafa erapa dnâc 39

inemiN .lucol tisăg ia-iţ un ăc urtnep egnâlp et un iş tajarucsed iţmis et uN

49
tuva a-n uas ,uăs lucol ăcsaesăg iş-un ăs tâcnî tivirtopen ed tâta tsof a un ătadoicin

59
.ătivirtop aerecafa isăg ătaop iş-un ăs tâcnî ătsaorp ed tâta erecafa oerv 69

103
97 Vizualizează-te în afacerea care ţi se potriveşte, cu hotărârea de a o găsi şi cu

98 credinţa că aşa va fi, şi acolo vei ajunge; dar ACŢIONEAZĂ în afacerea de acum.
99 Foloseşte-o ca pe un mijloc de a ajunge la afacerea potrivită şi foloseşte mediul
100 actual ca pe un vehicul pentru a ajunge într-un mediu mai bun. Viziunea ta asupra
afacerii potrivite, atunci când este păstrată cu credinţă şi hotărâre, va face ca

101
Supremul să mişte acea afacere către tine; iar acţiunea ta, dacă este îndeplinită într-

102
un Mod Anume, te va ghida pe tine către acea afacere.

103
104 Dacă eşti salariat şi simţi că trebuie să schimbi locul de muncă, ca să obţii ceea
ce ţi-ai dorit, nu te limita doar "să proiectezi" gândul tău în spaţiu şi să aştepţi ca el

105
să-ţi aducă un alt job. Cel mai probabil asta nu se va întâmpla. Ceea ce trebuie să

106
faci, este să te vizualizezi pe tine la locul de muncă dorit, în timp ce ACŢIONEZI

107
108 cu hotărâre şi credinţă chiar la locul de muncă actual; doar aşa vei obţine ce-ţi
109 doreşti.

Viziunea şi credinţa ta vor pune în mişcare forţele creatoare ca să ţi-l aducă mai

110
aproape, iar acţiunea ta va face ca forţele din mediul înconjurător să te ducă pe tine

111
112 către jobul visat.

113 În încheierea acestui capitol, vom mai adauga o altă afirmaţie celor deja
enunţate: Există o substanţă gânditoare din care toate lucrurile sunt făcute şi care, în

114
starea sa originală, pătrunde, penetrează şi umple toate spaţiile universului. Un gând,

115
116 în această substanţă, produce chiar lucrul imaginat de acel gând.

asupra materiei fără formă, poate face ca gândurile acestea să devină creaţie. Dar

118
pentru a face asta, omul trebuie să treacă de la gândirea competitivă, la cea creativă;

119
120 trebuie să-şi formeze o imagine mentală clară a lucrurilor pe care le doreşte şi să
121 păstreze această imagine în gândurile sale, împreună cu HOTĂRÂREA de a obţine
122 ce-şi doreşte şi cu CREDINŢA neclintită că le va obţine, închizându-şi mintea faţă
123 de orice alte tendinţe care l-ar putea devia de la scopul său, care ar putea să-i
124 înceţoşeze viziunea sau să-i clatine credinţa. Ca să poată primi ce-şi doreşte atunci
125 când îl obţine, omul trebuie să acţioneze ACUM asupra oamenilor şi lucrurilor din
126 mediul lui actual.

104
uc iş isăg o a ed aerârătoh uc ,etşevirtop es iţ erac aerecafa nî et-ăzaezilauziV 79

.m uca ed aerecafa nî ĂZAENOIŢCA rad ;egnuja iev oloca iş ,if av aşa ăc aţniderc 89
lu idem etşesolof iş ătivirtop aerecafa al egnuja a ed coljim nu ep ac o-etşesoloF 99
arpusa at aenuiziV .nub iam uidem nu-rtnî egnuja a urtnep lucihev nu ep ac lautca 001
ac ecaf av ,erârătoh iş ăţniderc uc ătartsăp etse dnâc icnuta ,etivirtop iirecafa

101
-rtnî ătinilpednî etse ăcad ,at aenuiţca rai ;enit ertăc erecafa aeca etşim ăs lumerpuS

201
.erecafa aeca ertăc enit ep adihg av et ,emunA doM nu

301
aeec iiţbo ăs ac ,ăcnum ed lucol ibmihcs ăs eiubert ăc iţmis iş tairalas itşe ăcaD 401
le ac iţpetşa ăs iş uiţaps nî uăt ludnâg "izetceiorp ăs" raod atimil et un ,tirod ia-iţ ec

501
ăs eiuber t ec aeeC .alpmâtnî av es un atsa libaborp iam leC .boj tla nu ăcuda iţ-ăs

601
IZENOIŢCA ec pmit nî ,tirod ăcnum ed lucol al enit ep izezilauziv et ăs etse ,icaf

701
iţ-ec eniţbo iev aşa raod ;lautca ăcnum ed lucol al raihc ăţniderc iş erârătoh uc 801
.itşerod 901

iam ăcuda l-iţ ăs ac eraotaerc eleţrof eracşim nî enup rov at aţniderc iş aenuiziV

011
enit ep ăcud et ăs rotărujnocnî luidem nid eleţrof ac ecaf av at aenuiţca rai ,epaorpa

111
.tasiv luboj ertăc 211

ajed rolec eiţamrifa ătla o aguada iam mov ,lotipac iutseca aereiehcnî nÎ 311
nî ,erac iş etucăf tnus elirurcul etaot erac nid eraotidnâg ăţnatsbus o ătsixE :etaţnune

411
,dnâg nU .iulusrevinu eliiţaps etaot elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ălanigiro as aerats

511
.dnâg leca ed tanigami lurcul raihc ecudorp ,ăţnatsbus ătsaeca nî 611

i rudnâg rotseca aeramirpmi nirp ,iş uăs ludnâg nî irurcul anigami etaop lumO 711
raD .eiţaerc ănived ăs aetseca elirudnâg ac ecaf etaop ,ămrof ărăf ieiretam arpusa

811
;ăvitaerc aec al ,ăvititepmoc aeridnâg al ed ăcaert ăs eiubert lumo ,atsa ecaf a urtnep

911
ăs iş etşerod el erac ep rolirurcul a ăralc ălatnem enigami o ezemrof iş-ăs eiubert
eniţbo a ed AERÂRĂTOH uc ănuerpmî ,elas elirudnâg nî enigami ătsaeca ezertsăp
021
121
ăţaf aetnim iş-udnâzihcnî ,eniţbo av el ăc ătitnilcen AŢNIDERC uc iş etşerod iş-ec 221
i-ăs aetup ra erac ,uăs lupocs al ed aived aetup ra-l erac eţnidnet etla eciro ed 321
ic nuta etşerod iş-ec imirp ătaop ăs aC .aţniderc enitalc i-ăs uas aenuiziv ezeşoţecnî 421
nid rolirurcul iş rolinemao arpusa MUCA ezenoiţca ăs eiubert lumo ,eniţbo lî dnâc 521
.lautca iul luidem 621

105

12

ACȚIUNEA EFICIENTĂ

1 Păstrează-ți viziunea. Rămâi la scopul tău.
2 Păstrează-ți credința și recunoștința.

WALLACE D. WATTLES

3
4 Trebuie să-ţi foloseşti gândurile aşa cum îţi explicam în capitolele precedente,
5 şi anume începând cu ceea ce poţi face acolo unde eşti; şi trebuie să faci TOT ce este
6 posibil acolo unde eşti.
7 Nu poţi avansa decât atunci când locul actual devine neîncăpător; şi nici un om
8 nu poate depăşi locul în care este, dacă lasă în urmă treburi neterminate. Lumea
9 avansează numai prin cei care reuşesc să se ridice deasupra statutului lor actual.

Când oamenii nu sunt la înălţimea locului lor, în societate se vede un regres. Ei

10
11 sunt ca pietrele de moară legate de picioarele celorlalţi: societate, guvern, comerţ,
12 industrie; trebuie căraţi în spate de ceilalţi, şi asta ne costă mult pe toţi. Progresul
13
omenirii este încetinit de cei care nu sunt la înălţimea locului pe care îl au; ei aparţin
14 unor timpuri trecute şi unei etape de viaţă inferioară, iar tendinţa lor este către
15 degenerare.

106
www.yourempoweredlife.ro Acțiunea eficientă 12

21

ĂTNEICIFE AENUIȚCA

.uăt lupocs al iâmăR .aenuiziv iț-ăzaertsăP 1
.ațnitșonucer iș ațniderc iț-ăzaertsăP 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
,e tnedecerp elelotipac nî macilpxe iţî muc aşa elirudnâg itşesolof iţ-ăs eiuberT 4
etse ec TOT icaf ăs eiubert iş ;itşe ednu oloca ecaf iţop ec aeec uc dnâpecnî emuna iş 5
.itşe ednu oloca libisop 6
m o nu icin iş ;rotăpăcnîen enived lautca lucol dnâc icnuta tâced asnava iţop uN 7
aemuL .etanimreten irubert ămru nî ăsal ăcad ,etse erac nî lucol işăped etaop un 8
.lautca rol iulututats arpusaed ecidir es ăs cseşuer erac iec nirp iamun ăzaesnava 9

iE .serger nu edev es etateicos nî ,rol iulucol aemiţlănî al tnus un iinemao dnâC

01
,ţremoc ,nrevug ,etateicos :iţlalrolec eleraoicip ed etagel ăraom ed elerteip ac tnus 11
lu sergorP .iţot ep tlum ătsoc en atsa iş ,iţlaliec ed etaps nî iţarăc eiubert ;eirtsudni 21
niţrapa ie ;ua lî erac ep iulucol aemiţlănî al tnus un erac iec ed tinitecnî etse iirinemo 31
ertăc etse rol aţnidnet rai ,ăraoirefni ăţaiv ed epate ienu iş etucert irupmit ronu 41
.erareneged 51

107
16 Nici o societate nu poate evolua dacă oamenii săi nu se ridică la înălţimea

17
potenţialului lor; evoluţia socială este ghidată de legea evoluţiei fizice şi mentale. În
18 regnul animal, evoluţia este determinată de excesul de forme de viaţă.
19 Când un organism are în el mai mult potenţial decât poate exprima prin
20 funcţiunile sale, atunci el dezvoltă un organ nou, pentru o etapă superioară a
21 evoluţiei, şi atunci o nouă specie ia fiinţă.
22 Nu ar fi existat specii noi, dacă nu ar fi existat organisme care să-şi depăşească
23 potenţialul. Aceeaşi lege ţi se aplică şi ţie; îmbogăţirea ta depinde de cum aplici acest
24 principiu afacerii tale.
25
Fiecare zi este o zi reuşită sau o zi ratată; doar zilele reuşite îţi aduc ceea ce-ţi
26 doreşti. Dacă fiece zi este o ratare, nu te vei îmbogăţi niciodată; pe când dacă fiecare
27 zi e un succes, nu vei da greş în a te îmbogăţi. Dacă ceva poate fi făcut astăzi şi tu
28 nu îl faci, atunci ai dat greş în ce priveşte acel lucru; iar consecinţele pot fi mai
29 dezastruoase decât îţi poţi imagina.
30 Este imposibil să prevezi rezultatele celui mai nesemnificativ gest; tu nu cunoşti
31 mecanismele interne ale forţelor care s-au pus în mişcare pentru tine. Multe pot
32 depinde de îndeplinirea unei simple acţiuni; iar aceasta poate fi chiar aceea care îţi
33 va deschide uşa celor mai mari posibilităţi. Nu poţi şti toate combinaţiile pe care
34 Inteligenţa Supremă le face pentru tine, în lumea fiinţelor şi a lucrurilor; a neglija să
35 faci chiar şi un lucru mic poate cauza o mare amânare în îndeplinirea dorinţelor tale.
36 Fă în fiecare zi TOT ce se poate face în acea zi.
37 Există totuşi o limitare sau o condiţionalitate de care trebuie să ţii seama.
38 Nu trebuie să te suprasoliciţi sau să te arunci orbeşte în muncă, într-un efort de
39 a face cât mai multe lucruri în cel mai scurt timp. Nu trebuie să încerci să faci munca
40 zilei de mâine astăzi, nici să faci munca unei săptămâni întregi într-o singură zi.

108
aemiţlănî al ăcidir es un iăs iinemao ăcad aulove etaop un etateicos o iciN 61

nÎ .elatnem iş ecizif ieiţulove aegel ed ătadihg etse ălaicos aiţulove ;rol iululaiţnetop 71
.ăţaiv ed emrof ed lusecxe ed ătanimreted etse aiţulove ,lamina lunger 81
nirp amirpxe etaop tâced laiţnetop tlum iam le nî era msinagro nu dnâC 91
a ăraoirepus ăpate o urtnep ,uon nagro nu ătlovzed le icnuta ,elas elinuiţcnuf 02
.ăţniif ai eiceps ăuon o icnuta iş ,ieiţulove 12
ăcsaeşăped iş-ăs erac emsinagro tatsixe if ra un ăcad ,ion iiceps tatsixe if ra uN 22

tseca icilpa muc ed edniped at aeriţăgobmî ;eiţ iş ăcilpa es iţ egel işaeecA .lulaiţnetop 32
.elat iirecafa uipicnirp 42
iţ-ec aeec cuda iţî etişuer eleliz raod ;ătatar iz o uas ătişuer iz o etse iz eraceiF 52
eraceif ăcad dnâc ep ;ătadoicin iţăgobmî iev et un ,eratar o etse iz eceif ăcaD .itşerod 62
ut iş izătsa tucăf if etaop avec ăcaD .iţăgobmî et a nî şerg ad iev un ,seccus nu e iz 72
ia m if top eleţnicesnoc rai ;urcul leca etşevirp ec nî şerg tad ia icnuta ,icaf lî un 82
.anigami iţop iţî tâced esaourtsazed 92
itşonuc un ut ;tseg vitacifinmesen iam iulec eletatluzer izeverp ăs libisopmi etsE 03

to p etluM .enit urtnep eracşim nî sup ua-s erac roleţrof ela enretni elemsinacem 13
iţî erac aeeca raihc if etaop atsaeca rai ;inuiţca elpmis ienu aerinilpednî ed edniped 23
erac ep eliiţanibmoc etaot itş iţop uN .iţătilibisop iram iam rolec aşu edihcsed av 33
ăs ajilgen a ;rolirurcul a iş roleţniif aemul nî ,enit urtnep ecaf el ămerpuS aţnegiletnI 43
.e lat roleţnirod aerinilpednî nî eranâma eram o azuac etaop cim urcul nu iş raihc icaf 53
.iz aeca nî ecaf etaop es ec TOT iz eraceif nî ăF 63
.amaes iiţ ăs eiubert erac ed etatilanoiţidnoc o uas eratimil o işutot ătsixE 73
ed trofe nu-rtnî ,ăcnum nî etşebro icnura et ăs uas iţicilosarpus et ăs eiubert uN 83

acnum icaf ăs icrecnî ăs eiubert uN .pmit trucs iam lec nî irurcul etlum iam tâc ecaf a 93
.iz ărugnis o-rtnî igertnî inâmătpăs ienu acnum icaf ăs icin ,izătsa eniâm ed ieliz 04

109
41 Nu contează cu adevărat numărul lucrurilor făcute, ci EFICIENȚA fiecărei

42 acţiuni luată separat. Fiecare acţiune este, în sine, fie un succes, fie o ratare. Fiecare
43 acţiune este, în sine, fie eficientă, fie ineficientă. Fiecare acţiune ineficientă este o
44

ratare şi dacă îţi vei petrece viaţa în acţiuni ineficiente, întreaga ta viaţă va fi o ratare.
45
Cu cât faci mai multe, cu atât va fi mai rău pentru tine, dacă acţionezi în mod
46 ineficient.
47 Pe de altă parte, fiecare acţiune eficientă este un succes în sine şi, dacă fiecare
48 acţiune este una eficientă, atunci întreaga ta viaţă CU SIGURANŢĂ este un succes.
49 Cauza eşecului este nu numai încercarea de a face prea multe lucruri într-o
50 manieră ineficientă, dar şi a nu face destule lucruri într-o manieră eficientă.

51 Vei descoperi că este de la sine înţeles că dacă te abţii să acţionezi ineficient, şi
52 în acelaşi timp reuşeşti în destule cazuri să acţionezi cu eficienţă, te vei îmbogăţi.
53 Chiar acum, dacă este posibil pentru tine să faci din fiecare acţiune una eficientă, vei
54 vedea că îmbogăţirea este comparabilă cu o ştiinţă exactă, ca matematica.

55 Şi atunci problema se pune dacă este posibil să acţionezi eficient de fiecare
56 dată. Iar asta sigur poţi să faci.

Poţi face fiecare acţiune un succes, pentru că ÎNTREAGA Putere lucrează cu

57
tine; şi ÎNTREAGA Putere nu are cum să greşească. Puterea este la dispoziţia ta; şi

58
59 ca fiecare acţiune să fie una eficientă, trebuie doar să pui putere în ea.

60 Fiecare acţiune este fie puternică, fie slabă; şi când toate acţiunile tale sunt
puternice, înseamnă că acţionezi într-un Mod Anume, care te va face bogat.

61
62 Fiecare acțiune poate fi făcută într-un mod puternic și eficient dacă îți păstrezi
63 viziunea în timp ce o faci și atunci când îți pui toată puterea credinței tale și a
64 scopului tău în ea.

110
ie răceif AȚNEICIFE ic ,etucăf rolirurcul lurămun tarăveda uc ăzaetnoc uN 14

eraceiF .eratar o eif ,seccus nu eif ,enis nî ,etse enuiţca eraceiF .tarapes ătaul inuiţca 24
o etse ătneicifeni enuiţca eraceiF .ătneicifeni eif ,ătneicife eif ,enis nî ,etse enuiţca 34
.e ratar o if av ăţaiv at agaertnî ,etneicifeni inuiţca nî aţaiv ecertep iev iţî ăcad iş eratar 44
dom nî izenoiţca ăcad ,enit urtnep uăr iam if av tâta uc ,etlum iam icaf tâc uC 54
.tneicifeni 64
eraceif ăcad ,iş enis nî seccus nu etse ătneicife enuiţca eraceif ,etrap ătla ed eP 74
.seccus nu etse ĂŢNARUGIS UC ăţaiv at agaertnî icnuta ,ătneicife anu etse enuiţca 84
o-rtnî irurcul etlum aerp ecaf a ed aeracrecnî iamun un etse iuluceşe azuaC 94
.ătneicife ăreinam o-rtnî irurcul elutsed ecaf un a iş rad ,ătneicifeni ăreinam 05

iş ,tneicifeni izenoiţca ăs iiţba et ăcad ăc seleţnî enis al ed etse ăc irepocsed ieV 15
.iţăgobmî iev et ,ăţneicife uc izenoiţca ăs iruzac elutsed nî itşeşuer pmit işaleca nî 25
ie v ,ătneicife anu enuiţca eraceif nid icaf ăs enit urtnep libisop etse ăcad ,muca raihC 35
.acitametam ac ,ătcaxe ăţniitş o uc ălibarapmoc etse aeriţăgobmî ăc aedev 45

eraceif ed tneicife izenoiţca ăs libisop etse ăcad enup es amelborp icnuta iŞ 55
.icaf ăs iţop rugis atsa raI .ătad 65

uc ăzaercul eretuP AGAERTNÎ ăc urtnep ,seccus nu enuiţca eraceif ecaf iţoP

75
iş ;at aiţizopsid al etse aeretuP .ăcsaeşerg ăs muc era un eretuP AGAERTNÎ iş ;enit

85
.ae nî eretup iup ăs raod eiubert ,ătneicife anu eif ăs enuiţca eraceif ac

95
tn us elat elinuiţca etaot dnâc iş ;ăbals eif ,ăcinretup eif etse enuiţca eraceiF 06
.tagob ecaf av et erac ,emunA doM nu-rtnî izenoiţca ăc ănmaesnî ,ecinretup

16
iz ertsăp ițî ăcad tneicife iș cinretup dom nu-rtnî ătucăf if etaop enuițca eraceiF 26
a iș elat iețniderc aeretup ătaot iup ițî dnâc icnuta iș icaf o ec pmit nî aenuiziv 36
.ae nî uăt iulupocs 46

111
65 Exact în acest punct mulţi oameni dau greş, când separă puterea mentală de
66 acţiunea personală. Ei folosesc puterea minţii într-un anume loc şi moment şi apoi
67 acţionează în alt loc şi moment. În acest fel, acţiunile lor nu au deloc succes; prea
68 multe din ele sunt ineficiente. Dar când ÎNTREAGA Putere se răsfrânge în fiecare
acţiune, nu contează cât de obişnuită, atunci aceasta va deveni un succes în sine; şi

69
cum natura lucrurilor este ca un succes să atragă după sine un alt succes, progresul

70
tău către ceea ce doreşti şi progresul celor dorite către tine va deveni tot mai rapid.

71
72 Ţine minte că acţiunile reuşite au rezultate cumulative. Pentru că dorinţa de

dezvoltare este comună vieţii tuturor, când un om începe să se mişte către această

73
dezvoltare, din ce în ce mai multe lucruri se ataşează de el, iar influenţa dorinţei lui

74
este multiplicată.

75
76

Fă, în fiecare zi, tot ce poţi face în acea zi, şi acţionează de fiecare dată într-o

77 manieră eficientă.
78 Când spun că trebuie mereu să ai în atenţie viziunea ta, în timp ce îndeplineşti
79 fiecare acţiune, oricât de obişnuită sau comună, nu spun că trebuie să vezi în
80 permanenţă imaginea mentală distinct, în toate amănuntele. Asta se poate face doar

81 când ai timp la dispoziţie, când poţi să contempli fiecare detaliu, până când se
imprimă în memorie. Dacă doreşti rezultate rapide, petrece-ţi tot timpul liber făcând

82
exact acest lucru.

83
84 Contemplând continuu această viziune va face ca ea să se fixeze în cele mai

85 mici amănunte în minte şi să se transfere complet în mintea Materiei fără formă,
astfel încât, în orele în care eşti ocupat cu munca, este suficient doar să te gândeşti

86
la dorinţa ta, pentru ca ea să stimuleze credinţa şi hotărârea în obţinerea ei, ceea ce

87
88 o va aduce mai aproape. Contemplă aceasta viziune în timpul liber până când
89 conştiinţa ta este atât de plină de ea, încât o poţi imagina pe loc. Vei deveni atât de
90 entuziasmat de plăcerea pe care ţi-o dă, încât numai gândul la ea va aduce la
91 suprafaţă cele mai puternice energii ale fiinţei tale.

112
ed ălatnem aeretup ărapes dnâc ,şerg uad inemao iţlum tcnup tseca nî tcaxE 56
io pa iş tnemom iş col emuna nu-rtnî iiţnim aeretup csesolof iE .ălanosrep aenuiţca 66
aerp ;seccus coled ua un rol elinuiţca ,lef tseca nÎ .tnemom iş col tla nî ăzaenoiţca 76
eraceif nî egnârfsăr es eretuP AGAERTNÎ dnâc raD .etneicifeni tnus ele nid etlum 86
iş ;enis nî seccus nu ineved av atsaeca icnuta ,ătiunşibo ed tâc ăzaetnoc un ,enuiţca

96
lusergorp ,seccus tla nu enis ăpud ăgarta ăs seccus nu ac etse rolirurcul arutan muc

07
.dipar iam tot ineved av enit ertăc etirod rolec lusergorp iş itşerod ec aeec ertăc uăt

17
ed aţnirod ăc urtneP .evitalumuc etatluzer ua etişuer elinuiţca ăc etnim eniŢ 27

ătsaeca ertăc etşim es ăs epecnî mo nu dnâc ,rorutut iiţeiv ănumoc etse eratlovzed

37
iul ieţnirod aţneulfni rai ,le ed ăzaeşata es irurcul etlum iam ec nî ec nid ,eratlovzed

47
.ătacilpitlum etse

57
o- rtnî ătad eraceif ed ăzaenoiţca iş ,iz aeca nî ecaf iţop ec tot ,iz eraceif nî ,ăF 67

.ătneicife ăreinam 77
itşenilpednî ec pmit nî ,at aenuiziv eiţneta nî ia ăs uerem eiubert ăc nups dnâC 87

nî izev ăs eiubert ăc nups un ,ănumoc uas ătiunşibo ed tâciro ,enuiţca eraceif 97
ra od ecaf etaop es atsA .eletnunăma etaot nî ,tcnitsid ălatnem aenigami ăţnenamrep 08

es dnâc ănâp ,uilated eraceif ilpmetnoc ăs iţop dnâc ,eiţizopsid al pmit ia dnâc 18
dnâcăf rebil lupmit tot iţ-ecertep ,edipar etatluzer itşerod ăcaD .eiromem nî ămirpmi

28
.urcul tseca tcaxe

38
ia m elec nî ezexif es ăs ae ac ecaf av enuiziv ătsaeca uunitnoc dnâlpmetnoC 48

,ă mrof ărăf ieiretaM aetnim nî telpmoc erefsnart es ăs iş etnim nî etnunăma icim 58
itşednâg et ăs raod tneicifus etse ,acnum uc tapuco itşe erac nî elero nî ,tâcnî leftsa

68
ec aeec ,ie aereniţbo nî aerârătoh iş aţniderc ezelumits ăs ae ac urtnep ,at aţnirod al

78
dnâc ănâp rebil lupmit nî enuiziv atsaeca ălpmetnoC .epaorpa iam ecuda av o
ed tâta ineved ieV .col ep anigami iţop o tâcnî ,ae ed ănilp ed tâta etse at aţniitşnoc
88
98
al ecuda av ae al ludnâg iamun tâcnî ,ăd o-iţ erac ep aerecălp ed tamsaizutne 09
.elat ieţniif ela iigrene ecinretup iam elec ăţafarpus 19

113
92 Aşadar, să revizuim din nou rezumatul nostru, schimbând afirmaţiile de

93 încheiere în concordanţă cu concluziile la care am ajuns.
94 Există o substanţă gânditoare din care toate lucrurile sunt făcute şi care, în
95
starea sa originală, pătrunde, penetrează şi umple toate spaţiile universului. Un gând,
96 în această substanţă, produce chiar lucrul imaginat de acel gând.
98 asupra Materiei fără formă, poate face că gândurile acestea să devină creaţie. Dar
99
pentru a face asta, omul trebuie să treacă de la gândirea competitivă, la cea creativă;
100 trebuie să-şi formeze o imagine mentală clară a lucrurilor pe care le doreşte şi, cu
101
credinţă şi hotărâre, să facă tot ce poate fi făcut în fiecare zi, acţionând de fiecare
102 dată într-o manieră eficientă.

114
ed eliiţamrifa dnâbmihcs ,urtson lutamuzer uon nid miuziver ăs ,radaşA 29

.snuja ma erac al eliizulcnoc uc ăţnadrocnoc nî ereiehcnî 39
nî ,erac iş etucăf tnus elirurcul etaot erac nid eraotidnâg ăţnatsbus o ătsixE 49
,d nâg nU .iulusrevinu eliiţaps etaot elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ălanigiro as aerats 59
.dnâg leca ed tanigami lurcul raihc ecudorp ,ăţnatsbus ătsaeca nî 69
irudnâg rotseca aeramirpmi nirp ,iş uăs ludnâg nî irurcul anigami etaop lumO 79
ra D .eiţaerc ănived ăs aetseca elirudnâg ăc ecaf etaop ,ămrof ărăf ieiretaM arpusa 89
;ă vitaerc aec al ,ăvititepmoc aeridnâg al ed ăcaert ăs eiubert lumo ,atsa ecaf a urtnep 99
uc ,iş etşerod el erac ep rolirurcul a ăralc ălatnem enigami o ezemrof iş-ăs eiubert 001
eraceif ed dnânoiţca ,iz eraceif nî tucăf if etaop ec tot ăcaf ăs ,erârătoh iş ăţniderc 101
.ătneicife ăreinam o-rtnî ătad 201

115

13

CUM SĂ INTRI ÎN AFACEREA POTRIVITĂ

1 Oferă fiecărui om o valoare de utilizare mai mare decât
2 ceea ce iei de la el în numerar, apoi adaugă asta la viața lumii
3 prin fiecare tranzacție pe care o faci în afaceri.

WALLACE D. WATTLES

4
5 SUCCESUL, în orice tip de afacere, depinde în primul rând de abilităţi bine

6 dezvoltate, necesare profesării cu succes în acel domeniu.

7 Fără bune abilităţi muzicale, nimeni nu poate avea succes ca profesor de
8 muzică; fără cunoştinţe temeinice de mecanică, nimeni nu poate avea succes în orice
9 domeniu mecanic; fără tact şi abilităţi comerciale, nimeni nu poate avea succes în
10 vreo întreprindere comercială. Dar numai faptul de a poseda abilitaţi bine dezvoltate
11 într-un domeniu, nu este o garanţie că te vei îmbogăţi. Există muzicieni cu talent
12 remarcabil, dar care sunt săraci; există mecanici, tâmplari etc. cu excelente
13 cunoştinţe teoretice şi practice de mecanică, dar care nu s-au îmbogăţit; şi există şi
14 comercianţi foarte bine pregătiţi, dar care totuşi nu reuşesc în viaţă. Diversele
15
abilităţi sunt doar nişte unelte; este esenţial să ai unelte bune, dar la fel de important
16 este ca aceste unelte să fie folosite în Modul Corect.
17 Un om poate avea un fierăstrău, un dreptar, o rindea bună şi alte asemenea scule
18 şi să construiască o frumoasă bucată de mobilă; un alt om poate lua aceleaşi unelte
19 şi, încercând să duplice munca primului om, să nu fie capabil să producă decât un
20 rebut.

116
www.yourempoweredlife.ro Cum să intri în afacerea potrivită 13

31

ĂTIVIRTOP AERECAFA NÎ IRTNI ĂS MUC

tâced eram iam erazilitu ed eraolav o mo iurăceif ărefO 1
iimul ațaiv al atsa ăguada iopa ,raremun nî le al ed iei ec aeec 2
.irecafa nî icaf o erac ep eițcaznart eraceif nirp 3

SELTTAW .D ECALLAW

4
enib iţătiliba ed dnâr lumirp nî edniped ,erecafa ed pit eciro nî ,LUSECCUS 5

.uinemod leca nî seccus uc iirăseforp erasecen ,etatlovzed 6

ed roseforp ac seccus aeva etaop un inemin ,elacizum iţătiliba enub ărăF 7
eciro nî seccus aeva etaop un inemin ,ăcinacem ed eciniemet eţnitşonuc ărăf ;ăcizum 8
nî seccus aeva etaop un inemin ,elaicremoc iţătiliba iş tcat ărăf ;cinacem uinemod 9
etatlovzed enib iţatiliba adesop a ed lutpaf iamun raD .ălaicremoc erednirpertnî oerv 01
tn elat uc ineicizum ătsixE .iţăgobmî iev et ăc eiţnarag o etse un ,uinemod nu-rtnî 11
etnelecxe uc .cte iralpmât ,icinacem ătsixe ;icarăs tnus erac rad ,libacramer 21
iş ătsixe iş ;tiţăgobmî ua-s un erac rad ,ăcinacem ed ecitcarp iş eciteroet eţnitşonuc 31
elesreviD .ăţaiv nî cseşuer un işutot erac rad ,iţităgerp enib etraof iţnaicremoc 41
tn atropmi ed lef al rad ,enub etlenu ia ăs laiţnese etse ;etlenu etşin raod tnus iţătiliba 51
.tceroC ludoM nî etisolof eif ăs etlenu etseca ac etse 61
elucs aenemesa etla iş ănub aednir o ,ratperd nu ,uărtsăreif nu aeva etaop mo nU 71

etlenu işaeleca aul etaop mo tla nu ;ălibom ed ătacub ăsaomurf o ăcsaiurtsnoc ăs iş 81
nu tâced ăcudorp ăs libapac eif un ăs ,mo iulumirp acnum ecilpud ăs dnâcrecnî ,iş 91
.tuber 02

117
21 Cel de-al doilea nu ştie cum să folosească aceleaşi unelte bune în

22 Modul Corect.
23
Diversele abilităţi ale minţii tale sunt uneltele pe care tu trebuie să le foloseşti
24 pentru a te îmbogăţi; este mult mai uşor să ai succes dacă te afli într-o afacere pentru
25 care eşti bine echipat cu uneltele mentale.
26 Vorbind la modul general, te vei descurca cel mai bine în afacerea pentru care
27
ai cele mai puternice abilităţi; în cea pentru care eşti cel mai bine "dotat de la natură".
28 Dar există limite şi aici. Nimeni nu trebuie să considere vocaţia sa ca fiind irevocabil
29 determinată de circumstanţele naşterii sale.
30 Te poţi îmbogăţi în ORICE afacere, chiar dacă nu ai talentele sau abilităţile
31 necesare, pentru că le poţi dezvolta; asta înseamnă că îţi poţi "fabrica" uneltele pe
32 măsură ce avansezi, în loc să te limitezi singur la cele cu care te-ai născut. Desigur,
33 este mai UŞOR să ai succes într-un domeniu pentru care ai deja abilităţi bine
34 conturate; dar POŢI avea succes în orice domeniu, pentru că îţi poţi dezvolta orice
35 talent, chiar unul rudimentar; orice om are în el toate abilităţile, chiar şi în stare
36 latentă.
37
Poţi să te îmbogăţeşti cu mai puţin efort, dacă faci ceea ce eşti dotat de la natura
38 să faci; dar vei fi mult mai satisfăcut dacă te vei îmbogăţi făcând ceea ce VREI să
39 faci.
40
A face ceea ce vrei să faci este specific vieţii; şi nu există nici o satisfacţie să
41
trăieşti făcând mereu, din obligaţie, ceva ce nu îţi place să faci, în loc să faci ceea ce
42 vrei. Este sigur că poţi face ceea ce vrei; dorinţa de a face aşa, este dovada că omul
43 are în el această putere. Dorinţa este manifestarea puterii.
44 Dorinţa de a cânta este puterea căutând expresie şi dezvoltare prin cântec;
45 dorinţa de a inventa aparatura mecanică este chiar talentul pentru mecanică ce îşi
46 caută expresie şi dezvoltare.

118
nî enub etlenu işaeleca ăcsaesolof ăs muc eitş un aeliod la-ed leC 12
.tceroC ludoM 22
itşesolof el ăs eiubert ut erac ep eletlenu tnus elat iiţnim ela iţătiliba elesreviD 32
urtnep erecafa o-rtnî ilfa et ăcad seccus ia ăs roşu iam tlum etse ;iţăgobmî et a urtnep 42
.elatnem eletlenu uc tapihce enib itşe erac 52
erac urtnep aerecafa nî enib iam lec acrucsed iev et ,lareneg ludom al dnibroV 62
."ărutan al ed tatod" enib iam lec itşe erac urtnep aec nî ;iţătiliba ecinretup iam elec ia 72
libacoveri dniif ac as aiţacov eredisnoc ăs eiubert un inemiN .icia iş etimil ătsixe raD 82
.elas iiretşan eleţnatsmucric ed ătanimreted 92
eliţătiliba uas eletnelat ia un ăcad raihc ,erecafa ECIRO nî iţăgobmî iţop eT 03

ep eletlenu "acirbaf" iţop iţî ăc ănmaesnî atsa ;atlovzed iţop el ăc urtnep ,erasecen 13
,rugiseD .tucsăn ia-et erac uc elec al rugnis izetimil et ăs col nî ,izesnava ec ărusăm 23
enib iţătiliba ajed ia erac urtnep uinemod nu-rtnî seccus ia ăs ROŞU iam etse 33
eciro atlovzed iţop iţî ăc urtnep ,uinemod eciro nî seccus aeva IŢOP rad ;etarutnoc 43
erats nî iş raihc ,eliţătiliba etaot le nî era mo eciro ;ratnemidur lunu raihc ,tnelat 53
.ătnetal 63
arutan al ed tatod itşe ec aeec icaf ăcad ,trofe niţup iam uc itşeţăgobmî et ăs iţoP 73
ăs IER V ec aeec dnâcăf iţăgobmî iev et ăcad tucăfsitas iam tlum if iev rad ;icaf ăs 83
.icaf 93
ăs eiţcafsitas o icin ătsixe un iş ;iiţeiv cificeps etse icaf ăs ierv ec aeec ecaf A 04
ec aeec icaf ăs col nî ,icaf ăs ecalp iţî un ec avec ,eiţagilbo nid ,uerem dnâcăf itşeiărt 14
lu mo ăc adavod etse ,aşa ecaf a ed aţnirod ;ierv ec aeec ecaf iţop ăc rugis etsE .ierv 24
.iiretup aeratsefinam etse aţniroD .eretup ătsaeca le nî era 34
;c etnâc nirp eratlovzed iş eiserpxe dnâtuăc aeretup etse atnâc a ed aţniroD 44
iş î ec ăcinacem urtnep lutnelat raihc etse ăcinacem arutarapa atnevni a ed aţnirod 54
.eratlovzed iş eiserpxe ătuac 64

119
47 Acolo unde nu există puterea de a face un lucru, fie ea dezvoltată sau

48 rudimentară, atunci nu există dorinţa de a realiza acel lucru; iar acolo unde există o
49 puternică dorinţă de a face, este dovada sigură că puterea care doreşte să se manifeste
50 este la fel de mare, şi tot ce are nevoie este să se dezvolte şi să fie aplicată în Modul
Corect.

51
52 Ca premisă iniţială, este mai bine să alegi o afacere pentru care eşti cel mai bine
53 dotat; dar dacă ai o mare dorinţă de a te implica într-un anumit domeniu, atunci ar
54 trebui să alegi acel domeniu ca scop final.
55 Poţi lucra în orice domeniu doreşti şi este dreptul şi privilegiul tău să urmezi o
56 carieră sau o afacere care îţi este plăcută şi satisfăcătoare.
57
Nu eşti obligat să faci ceea ce nu îţi place, şi nici nu trebuie să faci, decât dacă
58 reprezintă un mijloc de a ajunge la lucrurile pe care chiar le doreşti.
59 Dacă există greşeli în trecutul tău ale căror consecinţe te-au plasat într-un mediu
60 de afaceri nedorit, este posibil să fii obligat să lucrezi, pentru un timp, într-un
61 domeniu care te atrage mai puţin; dar poţi să îndulceşti acest amar, ştiind că te va
62 ajuta să ajungi să faci ceea ce-ţi doreşti.
63 Dacă simţi că nu eşti în domeniul dorit, nu te grăbi să îl schimbi pentru un altul.
64 Cea mai bună cale, de obicei, este să schimbi afacerea sau mediul în care eşti prin
65 dezvoltare.
66 Nu te teme să faci o schimbare bruscă şi radicală dacă ţi s-ar da ocazia şi
67 eşti convins, după o analiză atentă, că este cea mai bună mişcare; dar nu face
68 niciodată această schimbare dacă ai dubii cu privire la înţelepciunea şi oportunitatea
69 acestui pas.
70 Nu există grabă în planul creativ; şi nu există penurie de ocazii.

120
uas ătatlovzed ae eif ,urcul nu ecaf a ed aeretup ătsixe un ednu olocA 74

o ătsixe ednu oloca rai ;urcul leca azilaer a ed aţnirod ătsixe un icnuta ,ăratnemidur 84
etsefinam es ăs etşerod erac aeretup ăc ărugis adavod etse ,ecaf a ed ăţnirod ăcinretup 94
lu doM nî ătacilpa eif ăs iş etlovzed es ăs etse eioven era ec tot iş ,eram ed lef al etse 05
.tceroC

15
enib iam lec itşe erac urtnep erecafa o igela ăs enib iam etse ,ălaiţini ăsimerp aC 25
ra icnuta ,uinemod timuna nu-rtnî acilpmi et a ed ăţnirod eram o ia ăcad rad ;tatod 35
.lanif pocs ac uinemod leca igela ăs iubert 45
o izemru ăs uăt luigelivirp iş lutperd etse iş itşerod uinemod eciro nî arcul iţoP 55
.eraotăcăfsitas iş ătucălp etse iţî erac erecafa o uas ăreirac 65
ăcad tâced ,icaf ăs eiubert un icin iş ,ecalp iţî un ec aeec icaf ăs tagilbo itşe uN 75
.itşerod el raihc erac ep elirurcul al egnuja a ed coljim nu ătnizerper 85
uidem nu-rtnî tasalp ua-et eţnicesnoc rorăc ela uăt lutucert nî ileşerg ătsixe ăcaD 95
nu-rt nî ,pmit nu urtnep ,izercul ăs tagilbo iif ăs libisop etse ,tiroden irecafa ed 06
av et ăc dniitş ,rama tseca itşecludnî ăs iţop rad ;niţup iam egarta et erac uinemod 16
.itşerod iţ-ec aeec icaf ăs ignuja ăs atuja 26
.lutla nu urtnep ibmihcs lî ăs ibărg et un ,tirod luinemod nî itşe un ăc iţmis ăcaD 36

nirp itşe erac nî luidem uas aerecafa ibmihcs ăs etse ,iecibo ed ,elac ănub iam aeC 46
.eratlovzed 56
iş aizaco ad ra-s iţ ăcad ălacidar iş ăcsurb erabmihcs o icaf ăs emet et uN 66

ecaf un rad ;eracşim ănub iam aec etse ăc ,ătneta ăzilana o ăpud ,snivnoc itşe 76
aetatinutropo iş aenuicpeleţnî al erivirp uc iibud ia ăcad erabmihcs ătsaeca ătadoicin 86
.sap iutseca 96
.iizaco ed eirunep ătsixe un iş ;vitaerc lunalp nî ăbarg ătsixe uN 07

121
71 Când vei ieşi din tiparul competitiv, vei înţelege că nu e nevoie să acţionezi
72 pripit. Nimeni nu se ia la întrecere cu tine pentru ceea ce vrei să faci; este din belşug
73 pentru toată lumea. Dacă un spaţiu este luat, un altul mai bun se va deschide pentru
74 tine, un pic mai departe; timp este destul. Dacă ai dubii, aşteaptă. Întoarce-te la
contemplarea viziunii tale şi măreşte-ţi credinţa şi hotărârea; şi orice ar fi, atunci

75
când eşti indecis şi ai dubii, cultivă-ţi recunoştinţa.

76
77 O zi sau două petrecute în contamplarea viziunii a ceea ce îţi doreşti şi într-un

78 sentiment de recunoştinţă pentru ceea ce primeşti, te va aduce într-o asemenea
apropiere cu Supremul, încât atunci când vei acţiona, nu va fi loc de greşeală.

79
80
Există o minte care ştie tot ce este de ştiut; şi tu te poţi apropia de această minte
81 prin credinţă şi hotărârea ta de a avansa în viaţă, dacă ai o adâncă recunoştinţă.
82 Greşelile apar atunci când acţionezi pripit sau când acţionezi sub imperiul fricii
83 ori îndoielii sau când uiţi de Adevăratul Motiv, care este dezvoltarea vieţii tuturor şi
84 nici o lipsă pentru nimeni.
85 Pe măsură ce avansezi pe Calea cea Corectă, ocaziile se vor ivi din ce în ce mai
86 multe; iar tu va trebui să fi constant în credinţa şi hotărârea ta şi să fii aproape de
87 Mintea Atotcuprinzătoare prin respectuoasa recunoştinţă. Fă tot ce poţi să faci cât
88 poţi de bine în fiecare zi, dar fără grabă, grijă sau teamă. Mergi cât poţi de repede,
89 dar nu te pripi.
90 Ţine minte că în momentul în care începi să te grăbeşti, încetezi să mai fi un
91 creator şi devii un competitor; asta te va face să recazi în vechile deprinderi.
92 De câte ori te surprinzi grăbindu-te, opreşte-te; fixează-ţi atenţia asupra
93 imaginii mentale a ceea ce îţi doreşti şi începe să mulţumeşti pentru că îl primeşti.
94 Exerciţiul RECUNOŞTINŢEI întotdeauna întăreşte credinţa şi îţi reînnoieşte scopul.

122
iz enoiţca ăs eioven e un ăc egeleţnî iev ,vititepmoc lurapit nid işei iev dnâC 17
guşleb nid etse ;icaf ăs ierv ec aeec urtnep enit uc erecertnî al ai es un inemiN .tipirp 27
urtnep edihcsed av es nub iam lutla nu ,taul etse uiţaps nu ăcaD .aemul ătaot urtnep 37
al et-ecraotnÎ .ătpaetşa ,iibud ia ăcaD .lutsed etse pmit ;etraped iam cip nu ,enit 47
icnuta ,if ra eciro iş ;aerârătoh iş aţniderc iţ-etşerăm iş elat iinuiziv aeralpmetnoc

57
.aţnitşonucer iţ-ăvitluc ,iibud ia iş sicedni itşe dnâc

67
nu-rtnî iş itşerod iţî ec aeec a iinuiziv aeralpmatnoc nî etucertep ăuod uas iz O 77

aenemesa o-rtnî ecuda av et ,itşemirp ec aeec urtnep ăţnitşonucer ed tnemitnes 87
.ălaeşerg ed col if av un ,anoiţca iev dnâc icnuta tâcnî ,lumerpuS uc ereiporpa

97
etnim ătsaeca ed aiporpa iţop et ut iş ;tuitş ed etse ec tot eitş erac etnim o ătsixE 08
.ăţnitşonucer ăcnâda o ia ăcad ,ăţaiv nî asnava a ed at aerârătoh iş ăţniderc nirp 18
iicirf luirepmi bus izenoiţca dnâc uas tipirp izenoiţca dnâc icnuta rapa elileşerG 28
iş rorutut iiţeiv aeratlovzed etse erac ,vitoM lutarăvedA ed iţiu dnâc uas iileiodnî iro 38
.inemin urtnep ăspil o icin 48
ia m ec nî ec nid ivi rov es eliizaco ,ătceroC aec aelaC ep izesnava ec ărusăm eP 58
ed epaorpa iif ăs iş at aerârătoh iş aţniderc nî tnatsnoc if ăs iubert av ut rai ;etlum 68
tâ c icaf ăs iţop ec tot ăF .ăţnitşonucer asaoutcepser nirp eraotăznirpuctotA aetniM 78
,e deper ed iţop tâc igreM .ămaet uas ăjirg ,ăbarg ărăf rad ,iz eraceif nî enib ed iţop 88
.ipirp et un rad 98
nu if iam ă s izetecnî ,itşebărg et ăs ipecnî erac nî lutnemom nî ăc etnim eniŢ 09

.irednirped elihcev nî izacer ăs ecaf av et atsa ;rotitepmoc nu iived iş rotaerc 19
arpusa aiţneta iţ-ăzaexif ;et-etşerpo ,et-udnibărg iznirprus et iro etâc eD 29

.itşemirp lî ăc urtnep itşemuţlum ăs epecnî iş itşerod iţî ec aeec a elatnem iinigami 39
.lupocs etşeionnîer iţî iş aţniderc etşerătnî anuaedtotnî IEŢNITŞONUCER luiţicrexE 49

123

14

TRANSMITEREA IDEII DE DEZVOLTARE

1 Practicarea zilnică a recunoștinței este unul dintre elementele
2 prin care va veni și bunăstarea ta către tine.

WALLACE D. WATTLES

3
4
CHIAR dacă îţi schimbi profesia sau nu, acţiunile tale din prezent trebuie să fie
5 în concordanţă cu afacerea în care eşti acum angrenat.

Poţi să intri în domeniul pe care îl doreşti făcând uz în mod constructiv de

6
7 afacerea în care eşti deja stabilit; făcând treaba de zi cu zi într-un Mod Anume. Iar
8

dacă în afacerea ta ai de-a face cu alţi oameni, fie personal, fie prin corespondenţă,
9 fă toate eforturile pentru a-i impregna cu gândul dezvoltării.

Dezvoltarea este exact ceea ce caută toţi oamenii; este dorinţa nestăvilită a

10
11 Inteligenţei fără Formă din ei de a-şi găsi exprimarea absolută.

12 Dorinţa de dezvoltare există peste tot în natură; este impulsul fundamental al
universului. Toate activităţile umane se bazează pe dorinţa de a creşte; oamenii caută

13
mai multă mâncare, haine, adăposturi mai bune, mai mult lux, frumuseţe, cunoştinţe,

14
15 plăcere - dezvoltare în toate direcţiile, mai multă viaţă.

124
www.yourempoweredlife.ro Transmiterea ideii de dezvoltare 14

41

ERATLOVZED ED IIEDI AERETIMSNART

eletnemele ertnid lunu etse iețnitșonucer a ăcinliz aeracitcarP 1
.enit ertăc at aeratsănub iș inev av erac nirp 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
eif ăs eiubert tnezerp nid elat elinuiţca ,un uas aiseforp ibmihcs iţî ăcad RAIHC 4
.tanergna muca itşe erac nî aerecafa uc ăţnadrocnoc nî 5

ed vitcurtsnoc dom nî zu dnâcăf itşerod lî erac ep luinemod nî irtni ăs iţoP
ra I .emunA doM nu-rtnî iz uc iz ed abaert dnâcăf ;tilibats ajed itşe erac nî aerecafa
6
7
,ă ţnednopseroc nirp eif ,lanosrep eif ,inemao iţla uc ecaf a-ed ia at aerecafa nî ăcad 8
.iirătlovzed ludnâg uc angerpmi i-a urtnep elirutrofe etaot ăf 9

a ătilivătsen aţnirod etse ;iinemao iţot ătuac ec aeec tcaxe etse aeratlovzeD

01
.ătulosba aeramirpxe isăg iş-a ed ie nid ămroF ărăf ieţnegiletnI 11

la latnemadnuf luslupmi etse ;ărutan nî tot etsep ătsixe eratlovzed ed aţniroD 21
ătuac iinemao ;etşerc a ed aţnirod ep ăzaezab es enamu eliţătivitca etaoT .iulusrevinu

31
,eţnitşonuc ,eţesumurf ,xul tlum iam ,enub iam irutsopăda ,eniah ,eracnâm ătlum iam

41
.ăţaiv ătlum iam ,eliiţcerid etaot nî eratlovzed - erecălp 51

125
16
Orice fiinţă se află sub impulsul avansării continue; când viaţa încetează să se
17 dezvolte, moartea şi descompunerea se instalează.
18 Omul ştie asta instinctiv, de aici dorinţa lui perpetuă de a căuta mai mult.
19 Această lege a creşterii continue este spusă de Iisus în parabola talanţilor: "doar cei
20 care câştigă mai mult, păstrează ceva; de la cel care nu are nimic, i se va lua şi ce nu
21 a avut."
22 Dorinţa normală de a se îmbogăţi nu este un lucru rău sau de condamnat; este
23 pur şi simplu dorinţa pentru o viaţă mai abundentă; este aspiraţie.
24 Şi pentru că este cel mai adânc instinct al naturii lor, toţi oamenii sunt atraşi
25 către ceea ce le poate da mai mult în viaţă.

26 Urmând Calea Corectă, aşa cum a fost ea descrisă în capitolele precedente, vei
27 cunoaşte dezvoltare continuă pentru tine însuţi, iar tu o vei transmite, la rândul tău,
28
tuturor celor cu care intri în contact. Tu eşti un centru al creaţiei, de la care porneşte
29 dezvoltarea către toţi ceilalţi.

30 Fii sigur de asta şi transmite această siguranţă tuturor, bărbaţi, femei, copii cu
31 care intri în contact. Indiferent cât de nesemnificativă este tranzacția, fie chiar şi
32 vânzarea unei acadele către un copil, pune în ea gândul dezvoltării şi asigură-te că i-
33 ai transmis-o şi clientului tău.

34 În tot ceea ce faci, transmite certitudinea dezvoltării şi progresului, aşa încât
35 toţi oamenii să fie convinşi că eşti un Om care Avansează şi că, odată cu tine, vor
36 avansa şi ei. Chiar şi celor cu care te întâlneşti în circumstanţe sociale şi cu care nu
37 ai relaţii de afaceri, transmite-le siguranţă şi gândul creşterii.

126
es ăs ăzaetecnî aţaiv dnâc ;eunitnoc iirăsnava luslupmi bus ălfa es ăţniif ecirO 61
.ăzaelatsni es aerenupmocsed iş aetraom ,etlovzed 71
.tlum iam atuăc a ed ăuteprep iul aţnirod icia ed ,vitcnitsni atsa eitş lumO 81
ie c raod" :roliţnalat alobarap nî susiI ed ăsups etse eunitnoc iiretşerc a egel ătsaecA 91
un ec iş aul av es i ,cimin era un erac lec al ed ;avec ăzaertsăp ,tlum iam ăgitşâc erac 02
".tuva a 12
etse ;tanmadnoc ed uas uăr urcul nu etse un iţăgobmî es a ed ălamron aţniroD 22

.eiţaripsa etse ;ătnednuba iam ăţaiv o urtnep aţnirod ulpmis iş rup 32
işarta tnus iinemao iţot ,rol iirutan la tcnitsni cnâda iam lec etse ăc urtnep iŞ 42
.ăţaiv nî tlum iam ad etaop el ec aeec ertăc 52

iev ,etnedecerp elelotipac nî ăsircsed ae tsof a muc aşa ,ătceroC aelaC dnâmrU 62
,u ăt ludnâr al ,etimsnart iev o ut rai ,iţusnî enit urtnep ăunitnoc eratlovzed etşaonuc 72
etşenrop erac al ed ,ieiţaerc la urtnec nu itşe uT .tcatnoc nî irtni erac uc rolec rorutut 82
.iţlaliec iţot ertăc aeratlovzed 92

uc iipoc ,iemef ,iţabrăb ,rorutut ăţnarugis ătsaeca etimsnart iş atsa ed rugis iiF 03
iş raihc eif ,aițcaznart etse ăvitacifinmesen ed tâc tnerefidnI .tcatnoc nî irtni erac 13
-i ăc et-ărugisa iş iirătlovzed ludnâg ae nî enup ,lipoc nu ertăc eledaca ienu aeraznâv 23
.uăt iulutneilc iş o-simsnart ia 33

tâcnî aşa ,iulusergorp iş iirătlovzed aenidutitrec etimsnart ,icaf ec aeec tot nÎ
ro v ,enit uc ătado ,ăc iş ăzaesnavA erac mO nu itşe ăc işnivnoc eif ăs iinemao iţot
43
53
un erac uc iş elaicos eţnatsmucric nî itşenlâtnî et erac uc rolec iş raihC .ie iş asnava 63
.iiretşerc ludnâg iş ăţnarugis el-etimsnart ,irecafa ed iiţaler ia 73

127
38
Poţi transmite această impresie păstrând credinţa nestrămutată că tu însuţi eşti
39 pe Calea Dezvoltării şi imprimând această credinţă fiecărei acţiuni a ta.
40 În tot ceea ce faci, arată ferma convingere că eşti o persoană care progresează
41 şi care ajută şi pe alţii să progreseze.
42 Simte cum te îmbogăţeşti şi cum, odată cu tine, îi faci şi pe alţii să devină mai
43 bogaţi, conferind beneficii tuturor. Nu te împăuna cu succesul tău şi nu vorbi inutil
44 despre el; adevărata credinţă nu are nevoie de laude.
45 Oricând vei întâlni o persoană lăudăroasă, fii sigur că în sinea sa este temătoare
46
şi plină de îndoieli. Păstrează în tine credinţa şi las-o să acţioneze în orice tranzacţie;
47 fiecare acţiune, ton al vocii sau expresie a feţei trebuie să confere siguranţa că te
48 îmbogăţeşti; că deja eşti bogat. Nici nu este nevoie de cuvinte pentru a transmite
49 acest lucru celorlalţi; vor simţi acest sentiment de dezvoltare în prezenţa ta şi se vor
50 întoarce la tine din nou.
51
Trebuie să le transmiţi celorlalţi siguranţa că, dacă se vor asocia cu tine, în orice
52 fel, se vor dezvolta şi ei. Ai grijă să le oferi mai mult în valoare reală decât primeşti
53 în bani de la ei.
54 Fii mândru când faci asta şi spune-le tuturor; clienţii nu îţi vor lipsi. Oamenii
55 se vor duce acolo unde primesc mai mult; iar Supremul, care doreşte dezvoltare în
56 toate, şi care este atotştiutor, va trimite către tine oameni care nici măcar nu te
57 cunosc. Afacerea ta va creşte rapid şi vei fi surprins de beneficiile neaşteptate pe
58 care le vei avea. Pe zi ce trece vei putea face afaceri mai bune, vei obţine profituri
59 mai mari şi vei putea să te muţi într-un domeniu care îţi este mult mai pe placul tău.
60 Dar în timp ce faci toate asta, nu trebuie să pierzi niciodată din atenţie viziunea a
61 ceea ce îţi doreşti, şi nici credinţa şi hotărârea că le vei obţine. Aş vrea să te mai
62 avertizez încă o dată cu privire la motive. Ai grijă la tentaţia de a căuta putere asupra
altor oameni.

63

128
itşe iţusnî ut ăc ătatumărtsen aţniderc dnârtsăp eiserpmi ătsaeca etimsnart iţoP 83

.at a inuiţca ierăceif ăţniderc ătsaeca dnâmirpmi iş iirătlovzeD aelaC ep 93
ăzaesergorp erac ănaosrep o itşe ăc eregnivnoc amref ătara ,icaf ec aeec tot nÎ 04
.ezesergorp ăs iiţla ep iş ătuja erac iş 14
ia m ănived ăs iiţla ep iş icaf iî ,enit uc ătado ,muc iş itşeţăgobmî et muc etmiS 24
lituni ibrov un iş uăt luseccus uc anuăpmî et uN .rorutut iicifeneb dnirefnoc ,iţagob 34
.edual ed eioven era un ăţniderc atarăveda ;le erpsed 44
eraotămet etse as aenis nî ăc rugis iif ,ăsaorăduăl ănaosrep o inlâtnî iev dnâcirO 54
;e iţcaznart eciro nî ezenoiţca ăs o-sal iş aţniderc enit nî ăzaertsăP .ileiodnî ed ănilp iş 64
et ăc aţnarugis erefnoc ăs eiubert ieţef a eiserpxe uas iicov la not ,enuiţca eraceif 74
etimsnart a urtnep etnivuc ed eioven etse un iciN .tagob itşe ajed ăc ;itşeţăgobmî 84
ro v es iş at aţnezerp nî eratlovzed ed tnemitnes tseca iţmis rov ;iţlalrolec urcul tseca 94
.uon nid enit al ecraotnî 05
eciro nî ,enit uc aicosa rov es ăcad ,ăc aţnarugis iţlalrolec iţimsnart el ăs eiuberT 15
itşemirp tâced ălaer eraolav nî tlum iam irefo el ăs ăjirg iA .ie iş atlovzed rov es ,lef 25
.ie al ed inab nî 35
iinemaO .ispil rov iţî un iiţneilc ;rorutut el-enups iş atsa icaf dnâc urdnâm iiF 45
nî eratlovzed etşerod erac ,lumerpuS rai ;tlum iam csemirp ednu oloca ecud rov es 55
et un racăm icin erac inemao enit ertăc etimirt av ,rotuitştota etse erac iş ,etaot 65
ep etatpetşaen eliicifeneb ed snirprus if iev iş dipar etşerc av at aerecafA .csonuc 75
irutiforp eniţbo iev ,enub iam irecafa ecaf aetup iev ecert ec iz eP .aeva iev el erac 85
.u ăt lucalp ep iam tlum etse iţî erac uinemod nu-rtnî iţum et ăs aetup iev iş iram iam 95
a aenuiziv eiţneta nid ătadoicin izreip ăs eiubert un ,atsa etaot icaf ec pmit nî raD 06
ia m et ăs aerv şA .eniţbo iev el ăc aerârătoh iş aţniderc icin iş ,itşerod iţî ec aeec 16
arpusa eretup atuăc a ed aiţatnet al ăjirg iA .evitom al erivirp uc ătad o ăcnî zezitreva 26
.inemao rotla

36

129
64 Nimic nu este mai plăcut pentru mintea neformată sau parţial dezvoltată decât
65 puterea sau dominaţia asupra celorlalţi. Dorinţa de a conduce pentru plăcerea
66 personală a fost dintotdeauna blestemul acestei lumi. De la începutul istoriei, regi şi
67 conducători au înecat pământul cu sângele celor asupra cărora şi-au extins
stăpânirea; toate astea nu au fost pentru dezvoltarea vieţii tuturor, ci pentru mai multă

68
putere personală.

69
70 Astăzi, motivul principal în spatele tuturor afacerilor şi a lumii industriale este

71 acelaşi; oamenii pun la bătaie armate de dolari şi distrug vieţile a milioane de
oameni, în aceeaşi lupta nebună pentru putere asupra celorlalţi. Regii comerţului, ca

72
şi cei ai politicii, sunt mânaţi doar de dorinţa puterii personale. Iisus a văzut în acea

73
dorinţă pentru putere impulsul care domina acea lume coruptă pe care El dorea s-o

74
75 răstoarne.

76 Citeşte capitolul 23 al Evangheliei după Matei şi vei vedea cum descrie El
dorinţa Fariseilor de a fi numiţi "Stăpâni", de a sta în locuri înalte, de a domina pe

77
ceilalţi şi de a împovăra spinările celor mai puţin norocoşi în viaţă; şi vezi cum

78
79 compara El acea dorinţă de dominare cu chemarea frăţeasca pentru Binele comun pe
80 care o adresa discipolilor Săi.

Fii atent la tentaţia de a avea autoritate, de a deveni "stăpânul", de a fi considerat

81
deasupra celor de rând, de a-i impresiona pe ceilalţi cu ceea ce ai tu, şi aşa mai

82
83 departe.

84 Mintea care caută dominare asupra semenilor săi este o minte competitivă; iar
mintea competitivă sigur nu este o minte creativă. Pentru a stăpâni mediul şi destinul

85
tău, nu este deloc necesar să stăpâneşti sau să-ţi conduci semenii, căci adevărat este

86
87 că atunci când te arunci în lupta pentru un loc mai înalt, începi să fii cucerit de soartă
88 şi de mediu, iar încercarea ta de a deveni mai bogat va deveni o chestiune de şansă
89 şi speculaţie.

Fereşte-te de mintea competitivă! Nimeni nu a exprimat mai bine principiul

90
acţiunii creative decât Jones "Regula de Aur" (Samuel M. Jones, primarul oraşului

91
92 Toledo, Ohio): "Ceea ce vreau pentru mine, vreau pentru toată lumea."

130
tâ ced ătatlovzed laiţrap uas ătamrofen aetnim urtnep tucălp iam etse un cimiN 46
aerecălp urtnep ecudnoc a ed aţniroD .iţlalrolec arpusa aiţanimod uas aeretup 56
iş iger ,ieirotsi lutupecnî al eD .imul ietseca lumetselb anuaedtotnid tsof a ălanosrep 66
snitxe ua-iş arorăc arpusa rolec elegnâs uc lutnâmăp tacenî ua irotăcudnoc 76
ătlum iam urtnep ic ,rorutut iiţeiv aeratlovzed urtnep tsof ua un aetsa etaot ;aerinâpăts

86
.ălanosrep eretup

96
etse elairtsudni iimul a iş rolirecafa rorutut eletaps nî lapicnirp luvitom ,izătsA 07

ed enaoilim a eliţeiv gurtsid iş iralod ed etamra eiatăb al nup iinemao ;işaleca 17
ac ,iuluţremoc iigeR .iţlalrolec arpusa eretup urtnep ănuben atpul işaeeca nî ,inemao

27
aeca nî tuzăv a susiI .elanosrep iiretup aţnirod ed raod iţanâm tnus ,iicitilop ia iec iş

37
o- s aerod lE erac ep ătpuroc emul aeca animod erac luslupmi eretup urtnep ăţnirod

47
.enraotsăr 57

lE eircsed muc aedev iev iş ietaM ăpud ieilehgnavE la 32 lulotipac etşetiC 67
ep animod a ed ,etlanî irucol nî ats a ed ,"inâpătS" iţimun if a ed roliesiraF aţnirod

77
muc izev iş ;ăţaiv nî işocoron niţup iam rolec elirănips arăvopmî a ed iş iţlaliec

87
ep numoc eleniB urtnep acsaeţărf aeramehc uc eranimod ed ăţnirod aeca lE arapmoc 97
.iăS rolilopicsid aserda o erac 08

taredisnoc if a ed ,"lunâpăts" ineved a ed ,etatirotua aeva a ed aiţatnet al tneta iiF

18
iam aşa iş ,ut ia ec aeec uc iţlaliec ep anoiserpmi i-a ed ,dnâr ed rolec arpusaed

28
.etraped 38

ra i ;ăvititepmoc etnim o etse iăs rolinemes arpusa eranimod ătuac erac aetniM 48
lunitsed iş luidem inâpăts a urtneP .ăvitaerc etnim o etse un rugis ăvititepmoc aetnim

58
etse tarăveda icăc ,iinemes icudnoc iţ-ăs uas itşenâpăts ăs rasecen coled etse un ,uăt

68
ătraos ed tirecuc iif ăs ipecnî ,tlanî iam col nu urtnep atpul nî icnura et dnâc icnuta ăc
ăsnaş ed enuitsehc o ineved av tagob iam ineved a ed at aeracrecnî rai ,uidem ed iş
78
88
.eiţaluceps iş 98

luipicnirp enib iam tamirpxe a un inemiN !ăvititepmoc aetnim ed et-etşereF

09
iuluşaro luramirp ,senoJ .M leumaS( "ruA ed alugeR" senoJ tâced evitaerc iinuiţca

19
".aemul ătaot urtnep uaerv ,enim urtnep uaerv ec aeeC" :)oihO ,odeloT 29

131

15

OMUL CARE PROGRESEAZĂ

1 Mințile mărețe sunt fixate constant pe ideea de „cel mai bun”,
2 de aceea ele tind să devină cele mai bune.

WALLACE D. WATTLES

3
4 CEEA CE am spus în precedentul capitol se aplică la fel de bine şi angajaţilor

5 şi celor care au propriile afaceri.

Indiferent că eşti doctor, profesor sau preot, dacă poţi ajuta pe ceilalţi să îşi

6
7 dezvolte viaţa şi să îi sensibilizezi cu privire la acest lucru, ei vor fi atraşi către tine,
8 iar tu te vei îmbogăţi. Medicul care se imaginează un vindecător de succes, şi care
9 lucrează cu credinţă şi hotărâre pentru completa îndeplinire a acelei imagini, aşa cum
10 am descris în capitolele precedente, va ajunge atât de aproape de Sursa Vieţii încât
11 va avea un succes extraordinar; nenumăraţi pacienţi se vor îndrepta către el.
12 Nimeni nu are o mai bună ocazie de a pune în practică învăţăturile din această
13 carte, decât cel care practică medicina; nu contează la ce şcoli a învăţat, pentru că
14 toate au un ţel comun - vindecarea - şi toţi vor să îl atingă. În medicină, Omul
15 Progresist, cel care are în minte o imagine clară despre sine ca vindecător de succes,
16 şi care urmează regulile cu credinţă, hotărâre şi recunoştinţă, va vindeca orice caz
17 curabil de care se ocupă, indiferent ce fel de remedii foloseşte.

132
www.yourempoweredlife.ro Omul care progresează 15

51

ĂZAESERGORP ERAC LUMO

,”nub iam lec„ ed aeedi ep tnatsnoc etaxif tnus ețerăm elițniM 1
.enub iam elec ănived ăs dnit ele aeeca ed 2

SELTTAW .D ECALLAW

3
ro liţajagna iş enib ed lef al ăcilpa es lotipac lutnedecerp nî sups ma EC AEEC 4

.irecafa eliirporp ua erac rolec iş 5

işî ăs iţlaliec ep atuja iţop ăcad ,toerp uas roseforp ,rotcod itşe ăc tnerefidnI
,e nit ertăc işarta if rov ie ,urcul tseca al erivirp uc izezilibisnes iî ăs iş aţaiv etlovzed
6
7
erac iş ,seccus ed rotăcedniv nu ăzaenigami es erac lucideM .iţăgobmî iev et ut rai 8
m uc aşa ,inigami ieleca a erinilpednî atelpmoc urtnep erârătoh iş ăţniderc uc ăzaercul 9
tâ cnî iiţeiV asruS ed epaorpa ed tâta egnuja av ,etnedecerp elelotipac nî sircsed ma 01
.le ertăc atperdnî rov es iţneicap iţarămunen ;ranidroartxe seccus nu aeva av 11
ătsaeca nid elirutăţăvnî ăcitcarp nî enup a ed eizaco ănub iam o era un inemiN 21
ăc urtnep ,taţăvnî a ilocş ec al ăzaetnoc un ;anicidem ăcitcarp erac lec tâced ,etrac 31
lu mO ,ănicidem nÎ .ăgnita lî ăs rov iţot iş - aeracedniv - numoc leţ nu ua etaot 41
,seccus ed rotăcedniv ac enis erpsed ăralc enigami o etnim nî era erac lec ,tsisergorP 51
zac eciro acedniv av ,ăţnitşonucer iş erârătoh ,ăţniderc uc eliluger ăzaemru erac iş 61
.etşesolof iidemer ed lef ec tnerefidni ,ăpuco es erac ed libaruc 71

133
18 În domeniul religiei, lumea are mare nevoie de preoţi care să îi înveţe pe

19 credincioşi adevărata ştiinţă a vieţii abundente. Cel care stăpâneşte detaliile ştiinţei
20 de a deveni bogat, împreună cu ştiinţele asociate: de a fi sănătos, de a te simţi
21 minunat, de a câştiga dragostea, şi care predică din amvon aceste lucruri, nu va fi
lipsit niciodată de congregaţia sa. Aceasta este evanghelia de care lumea are nevoie;

22
va aduce dezvoltarea vieţii, iar oamenii o vor asculta cu plăcere şi îl vor sprijini pe

23
cel care le-o aduce.

24
25 În zilele noastre, avem nevoie de o demonstraţie a ştiinţei vieţii direct de la

amvon. Avem nevoie nu numai de predicatori care să ne spună cum să procedăm, ci

26
şi să ne arate prin exemplul personal cum s-o facem.

27
28 Avem nevoie de predicatori care să dorească ei înşişi să fie bogaţi, sănătoşi,

29 măreţi şi iubiţi, care să ne înveţe şi pe noi cum să obţinem aceste lucruri; iar când

30 aceşti preoţi vor apărea, cu siguranţă vor avea enoriaşi mulţi şi loiali.
31 Acelaşi lucru este valabil şi pentru dascălul care poate să le inspire copiilor
32 credinţa şi scopul unei vieţi în dezvoltare. Acela nu va rămâne niciodată "fără
33 slujbă". Şi orice învăţător care are credinţă şi hotărâre, le poate transmite şi

34 învăţăceilor săi; nu are cum să nu le transmită, pentru că ele sunt parte din viaţa şi
practica sa.

35
36 Ceea ce este valabil pentru învăţător, preot şi doctor, este adevărat şi pentru
37 avocat, dentist, agent imobiliar sau de asigurări - pentru toţi.
38 Puterea mentală combinată cu acţiunea personală, pe care le-am descris mai
39 înainte, sunt infailibile; nu pot da greş. Orice bărbat sau femeie care urmează
40 constant aceste instrucţiuni, cu perseverenţă şi exactitate, se va îmbogăţi.
41 Legea Dezvoltării Vieţii operează cu certitudine matematică, la fel ca legea
42 gravitaţiei; a deveni bogat este o ştiinţă exactă.
43 Salariatul va descoperi că toate aceste lucruri sunt adevărate atât pentru el, cât
44
şi pentru toate celelalte categorii menţionate anterior. Să nu crezi că nu ai nici o şansă
45 să te îmbogăţeşti, numai pentru că lucrezi undeva unde nu există vreo şansă aparentă
46 de avansare, unde salariile sunt mici şi viaţa scumpă.

134
ep eţevnî iî ăs erac iţoerp ed eioven eram era aemul ,ieigiler luinemod nÎ 81
ie ţniitş eliilated etşenâpăts erac leC .etnednuba iiţeiv a ăţniitş atarăveda işoicniderc 91
iţmis et a ed ,sotănăs if a ed :etaicosa eleţniitş uc ănuerpmî ,tagob ineved a ed 02
if av un ,irurcul etseca novma nid ăciderp erac iş ,aetsogard agitşâc a ed ,tanunim 12
;eioven era aemul erac ed ailehgnave etse atsaecA .as aiţagergnoc ed ătadoicin tispil

22
ep inijirps rov lî iş erecălp uc atlucsa rov o iinemao rai ,iiţeiv aeratlovzed ecuda av

32
.ecuda o-el erac lec

42
al ed tcerid iiţeiv ieţniitş a eiţartsnomed o ed eioven meva ,ertsaon eleliz nÎ 52

ic ,mădecorp ăs muc ănups en ăs erac irotaciderp ed iamun un eioven mevA .novma

62
.mecaf o-s muc lanosrep lulpmexe nirp etara en ăs iş

72
,işotănăs ,iţagob eif ăs işişnî ie ăcsaerod ăs erac irotaciderp ed eioven mevA 82

dnâc rai ;irurcul etseca meniţbo ăs muc ion ep iş eţevnî en ăs erac ,iţibui iş iţerăm 92

.ilaiol iş iţlum işairone aeva rov ăţnarugis uc ,aerăpa rov iţoerp itşeca 03
ro liipoc eripsni el ăs etaop erac lulăcsad urtnep iş libalav etse urcul işalecA 13
ărăf" ătadoicin enâmăr av un alecA .eratlovzed nî iţeiv ienu lupocs iş aţniderc 23
iş etimsnart etaop el ,erârătoh iş ăţniderc era erac rotăţăvnî eciro iŞ ."ăbjuls 33

iş aţaiv nid etrap tnus ele ăc urtnep ,ătimsnart el un ăs muc era un ;iăs roliecăţăvnî 43
.as acitcarp

53
urtnep iş tarăveda etse ,rotcod iş toerp ,rotăţăvnî urtnep libalav etse ec aeeC 63
.iţot urtnep - irărugisa ed uas railibomi tnega ,tsitned ,tacova 73
ia m sircsed ma-el erac ep ,ălanosrep aenuiţca uc ătanibmoc ălatnem aeretuP 83

ăzaemru erac eiemef uas tabrăb ecirO .şerg ad top un ;elibiliafni tnus ,etnianî 93
.iţăgobmî av es ,etatitcaxe iş ăţnerevesrep uc ,inuiţcurtsni etseca tnatsnoc 04
aegel ac lef al ,ăcitametam enidutitrec uc ăzaerepo iiţeiV iirătlovzeD aegeL 14

.ătcaxe ăţniitş o etse tagob ineved a ;ieiţativarg 24
tâ c ,le urtnep tâta etarăveda tnus irurcul etseca etaot ăc irepocsed av lutairalaS 34
ăsnaş o icin ia un ăc izerc un ăS .roiretna etanoiţnem iirogetac etlalelec etaot urtnep iş 44
ătnerapa ăsnaş oerv ătsixe un ednu avednu izercul ăc urtnep iamun ,itşeţăgobmî et ăs 54
.ăpmucs aţaiv iş icim tnus eliiralas ednu ,erasnava ed 64

135
47 Formează-ţi o viziune mentală clară a ceea ce îţi doreşti şi acţionează cu

48 credinţă şi hotărâre.
49
Fă, în fiecare zi, tot ceea ce poţi şi îndeplineşte fiecare etapă a muncii tale, astfel
50 încât să ai succes; pune în tot ceea ce faci puterea succesului şi hotărârea de a te
51 îmbogăţi.
52 Dar nu o face doar pentru a-ţi flata patronul sau superiorii, în speranţa că ei vor
53 observa ce muncă bună ai făcut şi te vor promova; este puţin probabil să o facă.
54 Cel care este doar un "bun" muncitor, făcându-şi treaba cât de bine se pricepe
55 şi este mulţumit cu aceste lucruri, este preţuit de patronul său; iar patronul nu are
56 nici un interes să-l promoveze, este mult mai valoros acolo unde se află.

57 Pentru a fi sigur că promovezi, e nevoie de ceva mai mult decât să devii prea
58 bun pentru locul de muncă actual.

Omul care va promova cu siguranţă este acela care a devenit prea bun pentru

59
locul său şi care are o idee clară despre ceea ce vrea să devină; care ştie că poate

60
61 deveni ceea ce îşi doreşte şi care este hotărât să FIE ceea ce vrea să fie.

62 Nu încerca să fii prea bun pentru locul în care te afli, pentru a-i face pe plac
patronului tău; fă-o pentru a progresa tu însuţi. Păstrează credinţa şi scopul

63
dezvoltării în timpul orelor de muncă, după serviciu şi înainte de serviciu. Păstrează-

64
65 le în aşa mod încât fiecare persoană care vine în contact cu tine, fie că e maistrul, fie
66 că e un coleg muncitor sau doar un amic, să simtă puterea scopului radiind din tine;
67 aşa încât fiecare să ia de la tine puterea de a progresa şi de a se dezvolta. Oamenii
68 vor fi atraşi către tine, şi chiar dacă acum nu există vreo posibilitate de promovare
69 în actualul loc de muncă, foarte curând ţi se va ivi o ocazie să te angajezi în altă
70 parte.
71 Există această Putere care nu pregetă să îi ofere ocazii Omului care Progresează
72 şi care respectă legile.

136
uc ăzaenoiţca iş itşerod iţî ec aeec a ăralc ălatnem enuiziv o iţ-ăzaemroF 74

.erârătoh iş ăţniderc 84
le ftsa ,elat iicnum a ăpate eraceif etşenilpednî iş iţop ec aeec tot ,iz eraceif nî ,ăF 94
et a ed aerârăt oh iş iuluseccus aeretup icaf ec aeec tot nî enup ;seccus ia ăs tâcnî 05
.iţăgobmî 15
ro v ie ăc aţnareps nî ,iiroirepus uas lunortap atalf iţ-a urtnep raod ecaf o un raD 25
.ăcaf o ăs libaborp niţup etse ;avomorp rov et iş tucăf ia ănub ăcnum ec avresbo 35
epecirp es enib ed tâc abaert iş-udnâcăf ,roticnum "nub" nu raod etse erac leC 45
era un lunortap rai ;uăs lunortap ed tiuţerp etse ,irurcul etseca uc timuţlum etse iş 55
.ălfa es ednu oloca sorolav iam tlum etse ,ezevomorp l-ăs seretni nu icin 65

aerp iived ăs tâced tlum iam avec ed eioven e ,izevomorp ăc rugis if a urtneP 75
.lautca ăcnum ed lucol urtnep nub 85

urtnep nub aerp tineved a erac aleca etse ăţnarugis uc avomorp av erac lumO

95
etaop ăc eitş erac ;ănived ăs aerv ec aeec erpsed ăralc eedi o era erac iş uăs lucol

06
.eif ăs aerv ec aeec EIF ăs târătoh etse erac iş etşerod işî ec aeec ineved 16

calp ep ecaf i-a urtnep ,ilfa et erac nî lucol urtnep nub aerp iif ăs acrecnî uN 26
lupocs iş aţniderc ăzaertsăP .iţusnî ut asergorp a urtnep o-ăf ;uăt iulunortap

36
-ăzaertsăP .uicivres ed etnianî iş uicivres ăpud ,ăcnum ed rolero lupmit nî iirătlovzed

46
eif ,lurtsiam e ăc eif ,enit uc tcatnoc nî eniv erac ănaosrep eraceif tâcnî dom aşa nî el
;e nit nid dniidar iulupocs aeretup ătmis ăs ,cima nu raod uas roticnum geloc nu e ăc
56
66
iinemaO .atlovzed es a ed iş asergorp a ed aeretup enit al ed ai ăs eraceif tâcnî aşa 76
eravomorp ed etatilibisop oerv ătsixe un muca ăcad raihc iş ,enit ertăc işarta if rov 86
ătla n î izejagna et ăs eizaco o ivi av es iţ dnâruc etraof ,ăcnum ed col lulautca nî 96
.etrap 07
ăzaesergorP erac iulumO iizaco erefo iî ăs ătegerp un erac eretuP ătsaeca ătsixE 17
.eligel ătcepser erac iş 27

137
73 Dumnezeu nu se poate abţine să te ajute, dacă acţionezi într-un Mod Anume;

74 El face asta pentru a se ajuta pe Sine. Nu există nici o împrejurare în viaţa ta socială
75 sau profesională actuală care să te ţină la niveluri inferioare. Dacă nu te poţi îmbogăţi
76 lucrând pentru trusturile siderurgice, te poţi îmbogăţi muncind o fermă de 5 hectare;
şi dacă începi să acţionezi într-un Mod Anume, cu siguranţă vei evada din "ghearele"

77
trustului siderurgic şi vei ajunge la ferma ta sau oriunde vei dori să fii.

78
79 Dacă mii de angajaţi ai trustului siderurgic vor intra pe Acea Cale, curând
80

trustul se va găsi într-o situaţie disperată; va fi nevoit ori să le ofere muncitorilor săi
mai multe oportunităţi, ori va fi forţat să intre în faliment. Nimeni nu este obligat să

81
muncească pentru trusturi; acestea îi pot ţine pe oameni în aceste situaţii nefericite

82
doar atâta timp cât ei nu au habar de ştiinţa de a deveni bogaţi sau sunt prea comozi

83
84 pentru a o pune în practică.

85 Începe să gândeşti şi să acţionezi în acest fel şi credinţa şi scopul tău te vor ajuta
să vezi mai uşor orice ocazii pentru îmbunătăţirea condiţiei tale.

86
87 Aceste ocazii vor veni rapid pentru că Supremul, care lucrează în Toate, şi
88 lucrează şi pentru tine, le va aduce înaintea ta.
89 Nu aştepta ca o ocazie să îndeplinească toate condiţiile; când ţi se oferă o
90 oportunitate de a avansa şi te simţi atras către ea, urmeaz-o. Va fi primul pas către o
91 altă ocazie, mai bună. În acest univers, nu există lipsă de ocazii pentru cel care
92 trăieşte o viaţă în continuă dezvoltare.
93 Felul în care este alcătuit universul face ca toate lucrurile să-i aparţină şi să
94 lucreze pentru binele lui; iar el cu siguranţă se va îmbogăţi dacă gândeşte şi
95 acţionează într-un Mod Anume. Deci cei care lucrează pentru un salariu să studieze
96 cu mare atenţie această carte şi să acţioneze cu încredere aşa cum aceasta îi îndrumă;
97 nu vor greşi.

138
;e munA doM nu-rtnî izenoiţca ăcad ,etuja et ăs eniţba etaop es un uezenmuD 37
ălaicos at aţaiv nî erarujerpmî o icin ătsixe uN .eniS ep atuja es a urtnep atsa ecaf lE 47
iţăgobmî iţop et un ăcaD .eraoirefni irulevin al ăniţ et ăs erac ălautca ălanoiseforp uas 57
;e ratceh 5 ed ămref o dnicnum iţăgobmî iţop et ,ecigruredis elirutsurt urtnep dnârcul 67
"eleraehg" nid adave iev ăţnarugis uc ,emunA doM nu-rtnî izenoiţca ăs ipecnî ăcad iş

77
.iif ăs irod iev ednuiro uas at amref al egnuja iev iş cigruredis iulutsurt

87
dnâruc ,elaC aecA ep artni rov cigruredis iulutsurt ia iţajagna ed iim ăcaD 97
iă s roliroticnum erefo el ăs iro tioven if av ;ătarepsid eiţautis o-rtnî isăg av es lutsurt 08
ăs tagilbo etse un inemiN .tnemilaf nî ertni ăs taţrof if av iro ,iţătinutropo etlum iam

18
eticirefen iiţautis etseca nî inemao ep eniţ top iî aetseca ;irutsurt urtnep ăcsaecnum

28
izomoc aerp tnus uas iţagob ineved a ed aţniitş ed rabah ua un ie tâc pmit atâta raod

38
.ăcitcarp nî enup o a urtnep 48

atuja rov et uăt lupocs iş aţniderc iş lef tseca nî izenoiţca ăs iş itşednâg ăs epecnÎ 58
.elat ieiţidnoc aeriţătănubmî urtnep iizaco eciro roşu iam izev ăs

68
iş ,etaoT nî ăzaercul erac ,lumerpuS ăc urtnep dipar inev rov iizaco etsecA 78
.at aetnianî ecuda av el ,enit urtnep iş ăzaercul 88
o ărefo es iţ dnâc ;eliiţidnoc etaot ăcsaenilpednî ăs eizaco o ac atpetşa uN 98

o ertăc sap lumirp if aV .o-zaemru ,ae ertăc sarta iţmis et iş asnava a ed etatinutropo 09
erac lec urtnep iizaco ed ăspil ătsixe un ,srevinu tseca nÎ .ănub iam ,eizaco ătla 19
.eratlovzed ăunitnoc nî ăţaiv o etşeiărt 29
ăs iş ăniţrapa i-ăs elirurcul etaot ac ecaf lusrevinu tiutăcla etse erac nî luleF 39
iş etşednâg ăcad iţăgobmî av es ăţnarugis uc le rai ;iul elenib urtnep ezercul 49
ezeiduts ăs uiralas nu urtnep ăzaercul erac iec iceD .emunA doM nu-rtnî ăzaenoiţca 59
;ă murdnî iî atsaeca muc aşa eredercnî uc ezenoiţca ăs iş etrac ătsaeca eiţneta eram uc 69
.işerg rov un 79

139

16

PRECAUȚII ȘI OBSERVAȚII DE FINAL

1 Nu te băga în obiceiurile personale și practicile celorlalți.

WALLACE D. WATTLES

2
3

Mulţi nu vor accepta ideea că există o ştiinţă exactă a îmbogăţirii; fiind convinşi
4 că bogăţia este limitată, ei vor insista asupra faptului că instituţiile sociale şi
5 guvernamentale trebuie reformate, înainte ca un număr considerabil de oameni să
6 poată obţine competențe cu ajutorul instrucţiunilor din această carte.
7 Dar acest lucru nu este adevărat.

Desigur, guvernele actuale ţin masele de oameni în sărăcie, dar asta numai din

8
cauză că oamenii nu gândesc şi nu acţionează într-un Mod Anume.

9
10 Dacă masele ar începe să acţioneze aşa cum este descris în această carte, nici
11 guvernele şi nici sistemul industrialist nu vor putea să-i controleze; toată societatea
va trebui schimbată pentru a se adapta dezvoltării.

12
13 Dacă oamenii ar avea Minte Progresistă, dacă ar avea Credinţa că pot să se

14 îmbogăţească şi să meargă înainte cu scopul precis de a deveni bogaţi, nimic nu i-ar
15 mai putea ţine în sărăcie.

140
www.yourempoweredlife.ro Precauții și observații de final 16

61

LANIF ED IIȚAVRESBO IȘ IIȚUACERP

.ițlalrolec elicitcarp iș elanosrep eliruiecibo nî agăb et uN 1

SELTTAW .D ECALLAW

2
işnivnoc dniif ;iiriţăgobmî a ătcaxe ăţniitş o ătsixe ăc aeedi atpecca rov un iţluM 3
iş elaicos eliiţutitsni ăc iulutpaf arpusa atsisni rov ie ,ătatimil etse aiţăgob ăc 4
ăs inemao ed libaredisnoc rămun nu ac etnianî ,etamrofer eiubert elatnemanrevug 5
.etrac ătsaeca nid rolinuiţcurtsni lurotuja uc ețnetepmoc eniţbo ătaop 6
.tarăveda etse un urcul tseca raD 7

nid iamun atsa rad ,eicărăs nî inemao ed elesam niţ elautca elenrevug ,rugiseD

8
.emunA doM nu-rtnî ăzaenoiţca un iş csednâg un iinemao ăc ăzuac

9
ic in ,etrac ătsaeca nî sircsed etse muc aşa ezenoiţca ăs epecnî ra elesam ăcaD 01
aetateicos ătaot ;ezelortnoc i-ăs aetup rov un tsilairtsudni lumetsis icin iş elenrevug 11
.iirătlovzed atpada es a urtnep ătabmihcs iubert av

21
es ăs top ăc aţniderC aeva ra ăcad ,ătsisergorP etniM aeva ra iinemao ăcaD 31
ra -i un cimin ,iţagob ineved a ed sicerp lupocs uc etnianî ăgraem ăs iş ăcsaeţăgobmî 41
.eicărăs nî eniţ aetup iam 51

141
16 Oricine poate intra pe Acea Cale oricând, sub orice guvern, şi să se

17 îmbogăţească; şi când un număr considerabil de oameni fac asta, sub orice guvern,
18 sistemul se va schimba şi se va deschide calea şi pentru ceilalţi. Cu cât se îmbogăţesc
19 mai mulţi prin metoda competitivă, cu atât mai rău pentru ceilalţi. Cu cât se
îmbogăţesc mai mulţi prin metoda creativă, cu atât mai bine pentru ceilalţi.

20
21 Salvarea economică a maselor poate fi realizată doar atunci când un număr

22 suficient de mare de oameni vor pune în practică metoda ştiinţifică descrisă în
23 această carte şi se vor îmbogăţi. Aceştia vor deschide calea pentru ceilalţi şi îi vor
inspira să îşi dorească o viaţă adevărată, să aibă credinţa că această viaţă poate fi

24
obţinută şi hotărârea să o facă.

25
26 Totuşi, până atunci, este de ajuns să ştii că nici guvernul care te conduce, nici
27 sistemul capitalist şi competitiv din industria în care lucrezi nu te pot împiedica să

28 te îmbogăţeşti. Când ajungi în planul creativ al gândirii, te vei ridica deasupra tuturor
acestor lucruri şi vei deveni cetăţeanul altei lumi.

29
30 Dar ţine minte că gândurile tale trebuie să se menţină în planul creativ; nici
31 măcar pentru o clipă nu trebuie să crezi că resursele sunt limitate sau să acţionezi în

32 planul moral competitiv. De câte ori te surprinzi gândind în vechile şabloane,
corectează-te imediat; pentru că atunci când gândeşti competitiv, ai pierdut

33
cooperarea Minţii Universale.

34
35 Nu pierde timpul imaginându-ţi cum vei rezolva posibilele urgenţe din viitor,
36 cu excepţia celor care îţi pot afecta acţiunile astăzi. Trebuie să te preocupe
îndeplinirea cât mai bună a muncii de astăzi şi nu urgenţele care pot apărea mâine;

37
te vei ocupa de ele atunci când va fi cazul. Nu-ţi face griji cum vei depăşi obstacolele

38
39 care s-ar putea ivi în calea afacerii tale, decât dacă este necesar acum să găseşti o
40 cale de a le evita.

142
es ăs iş ,nrevug eciro bus ,dnâciro elaC aecA ep artni etaop enicirO 61
,n revug eciro bus ,atsa caf inemao ed libaredisnoc rămun nu dnâc iş ;ăcsaeţăgobmî 71
cseţăgobmî es tâc uC .iţlaliec urtnep iş aelac edihcsed av es iş abmihcs av es lumetsis 81
es tâc uC .iţlaliec urtnep uăr iam tâta uc ,ăvititepmoc adotem nirp iţlum iam 91
.iţlaliec urtnep enib iam tâta uc ,ăvitaerc adotem nirp iţlum iam cseţăgobmî

02
ră mun nu dnâc icnuta raod ătazilaer if etaop rolesam a ăcimonoce aeravlaS 12
nî ăsircsed ăcifiţniitş adotem ăcitcarp nî enup rov inemao ed eram ed tneicifus 22
ro v iî iş iţlaliec urtnep aelac edihcsed rov aitşecA .iţăgobmî rov es iş etrac ătsaeca 32
if etaop ăţaiv ătsaeca ăc aţniderc ăbia ăs ,ătarăveda ăţaiv o ăcsaerod işî ăs aripsni

42
.ăcaf o ăs aerârătoh iş ătuniţbo

52
ic in ,ecudnoc et erac lunrevug icin ăc iitş ăs snuja ed etse ,icnuta ănâp ,işutoT 62
ăs acideipmî top et un izercul erac nî airtsudni nid vititepmoc iş tsilatipac lumetsis 72

rorutut arpusaed acidir iev et ,iiridnâg la vitaerc lunalp nî ignuja dnâC .itşeţăgobmî et 82
.imul ietla lunaeţătec ineved iev iş irurcul rotseca

92
ic in ;vitaerc lunalp nî ăniţnem es ăs eiubert elat elirudnâg ăc etnim eniţ raD 03
nî izenoiţca ăs uas etatimil tnus elesruser ăc izerc ăs eiubert un ăpilc o urtnep racăm 13

,enaolbaş elihcev nî dnidnâg iznirprus et iro etâc eD .vititepmoc larom lunalp 23
tudreip ia ,vititepmoc itşednâg dnâc icnuta ăc urtnep ;taidemi et-ăzaetceroc

33
.elasrevinU iiţniM aerarepooc

43
,rotiiv nid eţnegru elelibisop avlozer iev muc iţ-udnânigami lupmit edreip uN 53
epucoerp et ăs eiuberT .izătsa elinuiţca atcefa top iţî erac rolec aiţpecxe uc 63
;eniâm aerăpa top erac eleţneg ru un iş izătsa ed iicnum a ănub iam tâc aerinilpednî

73
elelocatsbo işăped iev muc ijirg ecaf iţ-uN .luzac if av dnâc icnuta ele ed apuco iev et

83
o itşesăg ăs muca rasecen etse ăcad tâced ,elat iirecafa aelac nî ivi aetup ra-s erac

93
.ative el a ed elac 04

143
41
Indiferent cât de înfricoşător poate părea un obstacol, privit de la distanţă, vei
42 descoperi că, dacă vei continua pe o Anumită Cale, el va dispărea pe măsură ce te
43 apropii, sau va apărea o modalitate prin care să îl ocoleşti.
44 Nici o posibilă combinaţie de împrejurări nu poate învinge omul care a pornit
45
pe calea îmbogăţirii respectând regulile stiinţifice. Nici un bărbat sau femeie care le
46 respectă nu va da greş, la fel cum doi ori doi nu pot face decât patru.
47 Nu te gândi cu îngrijorare la posibile dezastre, obstacole, panică sau combinaţii
48 nefavorabile de împrejurări; va fi timp destul să te ocupi de ele atunci când se vor
49 ivi, iar atunci vei descoperi că fiecare obstacol aduce cu sine şi mijloacele pentru a-
50 l îndepărta.
51 Ai grijă cum vorbeşti. Niciodată nu vorbi de tine, de afacerile tale sau de orice
52 altceva într-un mod descurajat sau descurajant.
53 Niciodată să nu accepţi posibilitatea ratării sau să vorbeşti în aşa fel încât să
54 induci şi această posibilitate.

55 Niciodată nu vorbi despre vremuri că ar fi dificile, sau de condiţiile mediului
56

de afaceri că ar fi îndoielnice. Vremurile pot fi dificile şi mediul de afaceri îndoielnic
57 pentru cei care gândesc competitiv, dar niciodată pentru tine; tu poţi creea tot ce îţi
58 doreşti, tu eşti deasupra fricii.

59 Când alţii vor avea dificultăţi şi afacerile le vor merge prost, tu vei găsi cele
60 mai bune ocazii.

Obişnuieşte-te să priveşti lumea ca pe ceva în Devenire, ceva în dezvoltare; şi

61
să priveşti orice dificultate potenţială ca pe ceva ce încă nu s-a produs. Vorbeşte

62
mereu în termeni de progres; să faci altfel înseamnă să îţi renegi credinţa, adică să o

63
64 pierzi.

65 Nu – ți da niciodată voie să te simți dezamăgit. Desigur, te vei aştepta să obţii
un anume lucru într-un anumit moment şi este posibil să nu-l obţii exact atunci; iar

66
asta ţi se va părea un insucces. Dar dacă îţi păstrezi credinţa, vei descoperi că

67
68 insuccesul este doar aparent.

144
ie v ,ăţnatsid al ed tivirp ,locatsbo nu aerăp etaop rotăşocirfnî ed tâc tnerefidnI 14

et ec ărusăm ep aerăpsid av le ,elaC ătimunA o ep aunitnoc iev ăcad ,ăc irepocsed 24
.itşeloco lî ăs erac nirp etatiladom o aerăpa av uas ,iiporpa 34
tinrop a erac lumo egnivnî etaop un irărujerpmî ed eiţanibmoc ălibisop o iciN 44

el erac eiemef uas tabrăb nu iciN .ecifiţniits eliluger dnâtcepser iiriţăgobmî aelac ep 54
.urtap tâced ecaf top un iod iro iod muc lef al ,şerg ad av un ătcepser 64
iiţanibmoc uas ăcinap ,elocatsbo ,ertsazed elibisop al erarojirgnî uc idnâg et uN 74

ro v es dnâc icnuta ele ed ipuco et ăs lutsed pmit if av ;irărujerpmî ed elibarovafen 84
- a urtnep elecaoljim iş enis uc ecuda locatsbo eraceif ăc irepocsed iev icnuta rai ,ivi 94
.atrăpednî l 05
eciro ed uas elat elirecafa ed ,enit ed ibrov un ătadoiciN .itşebrov muc ăjirg iA 15
.tnajarucsed uas tajarucsed dom nu-rtnî avectla 25
ăs tâcnî lef aşa nî itşebrov ăs uas iirătar aetatilibisop iţpecca un ăs ătadoiciN 35
.etatilibisop ătsaeca iş icudni 45

iuluidem eliiţidnoc ed uas ,elicifid if ra ăc irumerv erpsed ibrov un ătadoiciN 55
cinleiodnî irecafa ed luidem iş elicifid if top elirumerV .ecinleiodnî if ra ăc irecafa ed 65
iţî ec tot aeerc iţop ut ;enit urtnep ătadoicin rad ,vititepmoc csednâg erac iec urtnep 75
.iicirf arpusaed itşe ut ,itşerod 85

elec isăg iev ut ,tsorp egrem rov el elirecafa iş iţătlucifid aeva rov iiţla dnâC

95
.iizaco enub iam 06

iş ;eratlovzed nî avec ,erineveD nî avec ep ac aemul itşevirp ăs et-etşeiunşibO

16
etşebroV .sudorp a-s un ăcnî ec avec ep ac ălaiţnetop etatlucifid eciro itşevirp ăs

26
o ăs ăcida ,aţniderc igener iţî ăs ănmaesnî leftla icaf ăs ;sergorp ed inemret nî uerem

36
.izreip 46

iiţbo ăs atpetşa iev et ,rugiseD .tigămazed ițmis et ăs eiov ătadoicin ad iț – uN 56
rai ;icnuta tcaxe iiţbo l-un ăs libisop etse iş tnemom timuna nu-rtnî urcul emuna nu

66
ăc irepocsed iev ,aţniderc izertsăp iţî ăcad raD .seccusni nu aerăp av es iţ atsa

76
.tnerapa raod etse luseccusni 86

145
69 Continuă să acţionezi aşa cum instruieşte această carte şi, dacă nu vei obţine
70
acel lucru, sigur vei obţine în schimb altceva, dar cu atât mai bun, încât vei înţelege
71 că aparenta ratare a fost de fapt un mare succes.
72 Un student al acestei ştiinţe şi-a propus o anume tranzacţie pentru afacerea sa
73 care, la acel moment, i se părea extrem de dezirabilă şi a lucrat săptămâni la rând
74 pentru a reuşi tranzacţia. Când a venit momentul cel mare, totul s-a ratat în cel mai
75 inexplicabil mod; părea ca şi cum o influenţă nevăzută lucrase în secret împotriva
76 lui. Dar el nu a fost dezamăgit; dimpotrivă, i-a mulţumit lui Dumnezeu că dorinţa lui
a fost refuzată şi şi-a păstrat o minte plină de recunoştinţă. În câteva săptămâni i s-a

77
ivit o ocazie atât de bună, încât acum nu ar mai fi vrut deloc să facă prima tranzacţie;

78
astfel, a văzut că Mintea Universală care ştie mai multe decât el, l-a împiedicat să

79
80 dea cu piciorul ocaziei perfecte pentru una inferioară.

81 În acest mod se va rezolva orice aparentă ratare, dacă îţi păstrezi credinţa şi
scopul, dacă ai recunoştinţa şi faci, în fiecare zi, tot ce poate fi făcut în acea zi,

82
realizând fiecare acţiune într-o manieră de succes. Cand ai o ratare este pentru că nu

83
84 ai cerut destul; continuă, pentru că ceva mult mai bun decât ceea ce căutai ţi se va
85 ivi în cale. Ţine minte asta. Nu vei da greş pentru că nu ai abilităţile necesare să
86 reuşeşti în tot ceea ce îţi doreşti. Dacă acţionezi aşa cum te-am instruit, îţi vei
87 dezvolta toate talentele de care ai nevoie pentru a-ţi duce la bun sfârșit munca.

88 Această carte nu se ocupă cu ştiinţa de a-ţi cultiva talente; dar aceasta este la
89 fel de sigură şi simplă ca şi procesul de îmbogăţire.

Nu ezita şi nu te teme că, ajungând acolo unde îţi doreşti, vei da greş din cauză

90
că îţi lipseşte talentul; continuă pe calea ta şi, când vei ajunge unde trebuie, acel

91
92 talent va fi deja al tău. Aceeaşi Sursă de Abilităţi care l-a ajutat pe Lincoln, cel atât
93 de puţin instruit, să realizeze cea mai măreaţă lucrare guvernamentală făcută de un
94
sigur om, îţi stă şi ţie la dispoziţie; din această sursă poţi obţine toată înţelepciunea
95 de care ai nevoie pentru a duce la capăt sarcinile care îţi stau în cale.

146
eniţbo iev un ăcad ,iş etrac ătsaeca etşeiurtsni muc aşa izenoiţca ăs ăunitnoC 96
egeleţnî iev tâcnî ,nub iam tâta uc rad ,avectla bmihcs nî eniţbo iev rugis ,urcul leca 07
.seccus eram nu tpaf ed tsof a eratar atnerapa ăc 17
as aerecafa urtnep eiţcaznart emuna o suporp a-iş eţniitş ietseca la tneduts nU 27
dnâr al inâmătpăs tarcul a iş ălibarized ed mertxe aerăp es i ,tnemom leca al ,erac 37
ia m lec nî tatar a-s lutot ,eram lec lutnemom tinev a dnâC .aiţcaznart işuer a urtnep 47
avirtopmî terces nî esarcul ătuzăven ăţneulfni o muc iş ac aerăp ;dom libacilpxeni 57
iu l aţnirod ăc uezenmuD iul timuţlum a-i ,ăvirtopmid ;tigămazed tsof a un le raD .iul 67
a-s i inâmătpăs avetâc nÎ .ăţnitşonucer ed ănilp etnim o tartsăp a-iş iş ătazufer tsof a

77
;eiţcaznart amirp ăcaf ăs coled turv if iam ra un muca tâcnî ,ănub ed tâta eizaco o tivi

87
ăs tacideipmî a-l ,le tâced etlum iam eitş erac ălasrevinU aetniM ăc tuzăv a ,leftsa

97
.ăraoirefni anu urtnep etcefrep ieizaco luroicip uc aed 08

iş aţniderc izertsăp iţî ăcad ,eratar ătnerapa eciro avlozer av es dom tseca nÎ 18
,iz aeca nî tucăf if etaop ec tot ,iz eraceif nî ,icaf iş aţnitşonucer ia ăcad ,lupocs

28
un ăc urtnep etse eratar o ia dnaC .seccus ed ăreinam o-rtnî enuiţca eraceif dnâzilaer

38
av es iţ iatuăc ec aeec tâced nub iam tlum avec ăc urtnep ,ăunitnoc ;lutsed turec ia 48
ăs erasecen eliţătiliba ia un ăc urtnep şerg ad iev uN .atsa etnim eniŢ .elac nî ivi 58
ie v iţî ,tiurtsni ma-et muc aşa izenoiţca ăcaD .itşerod iţî ec aeec tot nî itşeşuer 68
.acnum tișrâfs nub al ecud iţ-a urtnep eioven ia erac ed eletnelat etaot atlovzed 78

al etse atsaeca rad ;etnelat avitluc iţ-a ed aţniitş uc ăpuco es un etrac ătsaecA 88
.eriţăgobmî ed lusecorp iş ac ălpmis iş ărugis ed lef 98

ăzuac nid şerg ad iev ,itşerod iţî ednu oloca dnâgnuja ,ăc emet et un iş atize uN

09
leca ,eiubert ednu egnuja iev dnâc ,iş at aelac ep ăunitnoc ;lutnelat etşespil iţî ăc

19
tâta lec ,nlocniL ep tatuja a-l erac iţătilibA ed ăsruS işaeecA .uăt la ajed if av tnelat
nu ed ătucăf ălatnemanrevug erarcul ăţaerăm iam aec ezezilaer ăs ,tiurtsni niţup ed
29
39
aenuicpeleţnî ătaot eniţbo iţop ăsrus ătsaeca nid ;eiţizopsid al eiţ iş ăts iţî ,mo rugis 49
.elac nî uats iţî erac elinicras tăpac al ecud a urtnep eioven ia erac ed 59

147
96 Mergi înainte cu credinţa nestrămutată.

97 Studiază această carte. Fă din ea partenerul tău permanent până în momentul în
98
care ţi-ai însuşit perfect toate ideile conţinute în ea. În tot acest timp, ar fi bine să
99 renunţi la majoritatea divertismentului sau plăcerilor; stai departe de locurile unde
100 se discută idei care vin în conflict cu ceea ce ai învăţat aici. Nu citi literatura
101 pesimistă sau conflictuală şi nu te amesteca în polemici pe această temă. Nu citi prea
102 mult, în afară de autorii menţionaţi în Prefaţă. Petrece-ţi cea mai mare parte a
103 timpului tău liber contemplându-ţi viziunea, cultivând recunoştinţa şi citind această
carte. În ea găseşti toată ştiinţa de a deveni bogat; în capitolul următor vei găsi

104
rezumate toate elementele esenţiale ale ei.

105

148
.ătatumărtsen aţniderc uc etnianî igreM 69
nî lutnemom nî ănâp tnenamrep uăt lurenetrap ae nid ăF .etrac ătsaeca ăzaidutS 79
ăs enib if ra ,pmit tseca tot nÎ .ae nî etuniţnoc eliedi etaot tcefrep tişusnî ia-iţ erac 89
ednu elirucol ed etraped iats ;rolirecălp uas iulutnemsitrevid aetatirojam al iţnuner 99
arutaretil itic uN .icia taţăvnî ia ec aeec uc tcilfnoc nî niv erac iedi ătucsid es 001
aerp itic uN .ămet ătsaeca ep icimelop nî acetsema et un iş ălautcilfnoc uas ătsimisep 101
a etrap eram iam aec iţ-ecerteP .ăţaferP nî iţanoiţnem iirotua ed ărafa nî ,tlum 201
ătsaeca dnitic iş aţnitşonucer dnâvitluc ,aenuiziv iţ-udnâlpmetnoc rebil uăt iulupmit 301
isăg iev rotămru lulotipac nî ;tagob ineved a ed aţniitş ătaot itşesăg ae nÎ .etrac

401
.ie ela elaiţnese eletnemele etaot etamuzer

501

149

17

REZUMATUL ȘTIINȚEI DE
A DEVENI BOGAT

1 Trebuie să renunți la gândurile despre competiție.
2 Ești aici să creezi și nu să concurezi pentru ceea ce este creat deja.

4 EXISTĂ o substanţă gânditoare din care toate celelalte lucruri sunt făcute şi

5 care, în starea sa originară, pătrunde, penetrează şi umple tot spaţiul universului. Un
gând imprimat acestei substanţe, produce lucrul imaginat de acel gând.

6
7 Omul poate forma lucruri în gândul său şi, prin imprimarea acestui gând asupra
8 substanţei fără formă, poate determina ca acel lucru la care se gândeşte să fie creat.
9 Pentru a obţine acest lucru, omul trebuie să treacă de la gândirea competitivă la
10
gândirea creativă; altfel, el nu va putea fi în armonie cu Inteligenţa fără Formă, care
11 este perpetuu creativă şi niciodată competitivă în spirit.
12 Omul poate ajunge la completă armonie cu Materia fără Formă doar prin
13 recunoştinţa sinceră şi vie, pentru binefacerile pe care le revarsă asupra sa.
14 Recunoştinţa unifică mintea omului cu Inteligenţa Substanţei, aşa încât gândurile
15 omului sunt recepţionate de către aceasta.

150
www.yourempoweredlife.ro Rezumatul științei de a deveni bogat 17

71

ED IEȚNIITȘ LUTAMUZER
TAGOB INEVED A

.eițitepmoc erpsed elirudnâg al ițnuner ăs eiuberT 1
.ajed taerc etse ec aeec urtnep izerucnoc ăs un iș izeerc ăs icia itșE 2

iş etucăf tnus irurcul etlalelec etaot erac nid eraotidnâg ăţnatsbus o ĂTSIXE 4

nU .iulusrevinu luiţaps tot elpmu iş ăzaertenep ,ednurtăp ,ăranigiro as aerats nî ,erac 5
.dnâg leca ed tanigami lurcul ecudorp ,eţnatsbus ietseca tamirpmi dnâg

6
arpusa dnâg iutseca aeramirpmi nirp ,iş uăs ludnâg nî irurcul amrof etaop lumO 7
.taerc eif ăs etşednâg es erac al urcul leca ac animreted etaop ,ămrof ărăf ieţnatsbus 8
al ăvititepmoc aeridnâg al ed ăcaert ăs eiubert lumo ,urcul tseca eniţbo a urtneP 9
erac ,ămroF ărăf aţnegiletnI uc einomra nî if aetup av un le ,leftla ;ăvitaerc aeridnâg 01
.tirips nî ăvititepmoc ătadoicin iş ăvitaerc uuteprep etse 11
nirp raod ămroF ărăf airetaM uc einomra ătelpmoc al egnuja etaop lumO 21
.a s arpusa ăsraver el erac ep elirecafenib urtnep ,eiv iş ărecnis aţnitşonucer 31
elirudnâg tâcnî aşa ,ieţnatsbuS aţnegiletnI uc iulumo aetnim ăcifinu aţnitşonuceR 41
.atsaeca ertăc ed etanoiţpecer tnus iulumo 51

151
16
Omul se poate păstra în planul creativ doar unindu-se cu Inteligenţa fără formă
17 prin recunoştinţa adâncă şi continuă.
18 Omul trebuie să-şi formeze o imagine mentală clară şi definită a lucrurilor pe
19 care doreşte să le aibă, să le facă sau a ceea ce doreşte să devină; iar această imagine
20 mentală trebuie s-o păstreze în gândurile sale, în acelaşi timp cu recunoştinţa pentru
21 Suprem, care îi oferă tot ce îşi doreşte. Cel care doreşte să se îmbogăţească trebuie
22 să-şi petreacă fiecare moment al timpului său liber contemplându-şi Viziunea şi
23 oferind recunoştinţa sinceră pentru că aceasta va fi îndeplinită. Nu pot spune cât de
important este să contemplăm cât mai frecvent această imagine mentală, în timp ce

24
simţim credinţă şi adâncă recunoştinţă. Acesta este procesul prin care se produce

25
imprimarea gândului nostru asupra Materiei fără formă şi prin care forţele creative

26
27 sunt puse în mişcare.

28 Energia creativă a gândului lucrează prin intermediul canalelor existente de
dezvoltare naturală, dar şi prin cele ale ordinii economice şi sociale. Tot ceea ce este

29
inclus în această imagine mentală, cu siguranţă, va fi obţinut de cel care respectă

30
31 instrucţiunile din această carte, şi a cărui credinţă este de neclintit. Ceea ce doreşte,
32 va veni către el pe căile existente economice şi comerciale.

Pentru a primi ceea ce i se cuvine, omul trebuie să fie activ; iar această activitate

33
nu înseamnă doar să se ridice la înălţimea locului său. El trebuie să păstreze în minte

34
35 Scopul de a se îmbogăţi, prin împlinirea imaginii sale mentale. Şi, în fiecare zi,
36 trebuie să facă tot ce poate pentru a îndeplini fiecare acţiune în modul cel mai de
37 succes. Trebuie să le ofere altor oameni o valoare mai mare decât echivalentul în
38 bani pe care îl primeşte, aşa încât fiecare tranzacţie să ducă la dezvoltarea vieţii; şi
39 trebuie să păstreze Gândul de Progres, de a oferi creştere tuturor celor cu care intră
40 în contact.
41 Bărbaţii şi femeile care vor pune în practică aceste instrucţiuni vor deveni
42 bogaţi; iar bogăţia lor va fi direct proporţională cu claritatea viziunii lor, cu
43 stabilitatea scopului, cu echilibrul credinţei şi cu adâncimea recunoştinţei lor.
44
45 Sfârșit

152
www.yourempoweredlife.ro Rezumatul științei de a deveni bogat 17
ămrof ărăf aţnegiletnI uc es-udninu raod vitaerc lunalp nî artsăp etaop es lumO 61
.ăunitnoc iş ăcnâda aţnitşonucer nirp 71
ep rolirurcul a ătinifed iş ăralc ălatnem enigami o ezemrof iş-ăs eiubert lumO 81
enigami ătsaeca rai ;ănived ăs etşerod ec aeec a uas ăcaf el ăs ,ăbia el ăs etşerod erac 91
urtnep aţnitşonucer uc pmit işaleca nî ,elas elirudnâg nî ezertsăp o-s eiubert ălatnem 02
eiubert ăcsaeţăgobmî es ăs etşerod erac leC .etşerod işî ec tot ărefo iî erac ,merpuS 12
iş aenuiziV iş-udnâlpmetnoc rebil uăs iulupmit la tnemom eraceif ăcaertep iş-ăs 22
ed tâc enups top uN .ătinilpednî if av atsaeca ăc urtnep ărecnis aţnitşonucer dnirefo 32
ec pmit nî ,ălatnem enigami ătsaeca tnevcerf iam tâc mălpmetnoc ăs etse tnatropmi

42
ecudorp es erac nirp lusecorp etse atsecA .ăţnitşonucer ăcnâda iş ăţniderc miţmis

52
evitaerc eleţrof erac nirp iş ămrof ărăf ieiretaM arpusa urtson iuludnâg aeramirpmi

62
.eracşim nî esup tnus 72

ed etnetsixe rolelanac luidemretni nirp ăzaercul iuludnâg a ăvitaerc aigrenE 82
etse ec aeec toT .elaicos iş ecimonoce iinidro ela elec nirp iş rad ,ălarutan eratlovzed

92
ătcepser erac lec ed tuniţbo if av ,ăţnarugis uc ,ălatnem enigami ătsaeca nî sulcni

03
,etşerod ec aeeC .titnilcen ed etse ăţniderc iurăc a iş ,etrac ătsaeca nid elinuiţcurtsni 13
.elaicremoc iş ecimonoce etnetsixe eliăc ep le ertăc inev av 23

etativitca ătsaeca rai ;vitca eif ăs eiubert lumo ,enivuc es i ec aeec imirp a urtneP

33
etnim nî ezertsăp ăs eiubert lE .uăs iulucol aemiţlănî al ecidir es ăs raod ănmaesnî un

43
,iz eraceif nî ,iŞ .elatnem elas iinigami aerinilpmî nirp ,iţăgobmî es a ed lupocS 53
ed iam lec ludom nî enuiţca eraceif inilpednî a urtnep etaop ec tot ăcaf ăs eiubert 63
nî lutnelavihce tâced eram iam eraolav o inemao rotla erefo el ăs eiuberT .seccus 73
iş ;iiţeiv aeratlovzed al ăcud ăs eiţcaznart eraceif tâcnî aşa ,etşemirp lî erac ep inab 83
ărtni erac uc rolec rorutut eretşerc irefo a ed ,sergorP ed ludnâG ezertsăp ăs eiubert 93
.tcatnoc nî 04
in eved rov inuiţcurtsni etseca ăcitcarp nî enup rov erac eliemef iş iiţabrăB 14
uc ,rol iinuiziv aetatiralc uc ălanoiţroporp tcerid if av rol aiţăgob rai ;iţagob 24
.rol ieţnitşonucer aemicnâda uc iş ieţniderc lurbilihce uc ,iulupocs aetatilibats 34
44
tișrâfS 54

153

Stiinta de A Deveni Bogat - Ghid Practic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stiinta de A Deveni Bogat - Ghid Practic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.yourempoweredlife.

aicărăs dniiduts tagob ătadoerv snuja a un inemiN„

aciN aleinaD & htiarblaG yddoR ,illenitraM luaP

„Nimeni nu a ajuns vreodată bogat studiind sărăcia

Paul Martinelli, Roddy Galbraith & Daniela Nica

iș selttaW .D ecallaW ed ăsircs ,ăcisalc etrac o etse tagob ineved a ed ațniitȘ 1

etraof etaot ,”tagob ineveE-mail

Alte resurse valoroase gasesti la:

1 Știința de a deveni bogat este o carte clasică, scrisă de Wallace D. Wattles și

8 Acesta este un principiu minunat de care

2. ESTE O ȘTIINȚĂ DE A DEVENI BOGAT..............................................................................11

4. PRIMUL PRINCIPIU AL ȘTIINȚEI DE A DEVENI BOGAT.................................................27

al ,eredercnî ep elatnemadnuf iiţamrifa etseca etpecca ăs lurotitic ac enib if rA 01

14. TRANSMITEREA IDEII DE DEZVOLTARE.........................................................................124

15. OMUL CARE PROGRESEAZĂ..............................................................................................132

16. PRECAUȚII ȘI OBSERVAȚII DE FINAL...............................................................................140

17. REZUMATUL ȘTIINȚEI DE A DEVENI BOGAT..................................................................150

3 Această carte este pragmatică, nu filozofică; un manual practic,AȚNITnu ȘOun

etaoT iş etaoT nî e lunU aierăc mrofnoc airoet ,iulusrevinu a ăcitsinom airoeT 81

18 Teoria monistică a universului, teoria conform căreia Unul e în Toate şi Toate

,irurcul dnisolof etşetelfus iş lautirips ,etşepurt ătlovzed es lumO 11

5 ORICE s-ar putea spune în favoarea sărăciei, rămâne faptul că nu e posibil să

19 În această carte nu voi vorbi despre bogăţie în sens figurativ; a fi cu adevărat

if ra ăcad ăc urtnep ,rotărujnocnî luidem ed ătanimreted etse un aeriţăgobmÎ 51

erac ep roliţăticapac uas roletnelat ătirotad tiţăgobmî ua-s un ie ăc tnedive etsE 03

urtnep ;ăcaf ăs cseşuer un iiţla ec aeec dnâcăf eniţbo es un aeriţăgobmî ,lef aL 43

ec nî rad ;ălaiţnese ,rugised ,etse egeleţnî a ed iş idnâg a ed etaticapac emuna O 05

.seccus ed erecafa o ia ăs iţpetşa et ăs iş arahaS 45

oloca if a ed iş iinemao uc anoiţcaretni a ed aetatisecen edulcni aeriţăgobmÎ 55

ătimuna o ed edniped un aeriţăgobmî ,elareneg irătimil rotseca arafa nî raD 96

.emunA doM nu-rtnî elirurcul icaf ăs aţăvnî a ed at aetaticapac ed ic ,erecafa 07

69 Dar în afara acestor limitări generale, îmbogăţirea nu depinde de o anumită

ep ,tarăveda E .ăcsaeţăgobmî es ăs inemin ep ăcideipmî un latipac ed aspiL 47

eniţup ătsixe ăcigruredis airtsudni nî roticnum nu itşe ăcad ăc tarăveda etsE 41

.emunA doM nu-rtnî izenoiţca ăs ipecnî ăcad ,at amref ia 22

tivirtop ,etirefid iiţcerid nî ătpaerdnî es eliizaco ,edaoirep etimuna nÎ 32

54 Resursele vizibile sunt practic inepuizabile; iar resursele invizibile sunt cu

uas ămrof eciro ;elas elirudnâg uc ăţnadrocnoc nî ăcşim es ăranigirO aţnatsbuS 7

7 Substanţa Originară se mişcă în concordanţă cu gândurile sale; orice formă sau

aţnatsbuS nî ătamirpmi etse dnâc icnuta ,ămrof ătimuna o ed ăsac o al ludnâG 52

40 Când omul are un gând-format, el ia material din formele existente în natură şi

la urtnec nu etse lumO .emrof ecudorp ,eraotidnâg ăţnatsbus nî ,ludnâG 45

.dnâg leca ed tanigami lurcul ecudorP ăţnatsbus ătsaeca 06

.eratnemirepxe nirp iş tâc ,tnemanoiţar nirp tâta ,top ăc 46

ăranigiro aţnatsbus al snuja ma ,dnâg iş ămrof erpsed lunemonef al ed dninroP 56

.uăs iuludnâg ămrof ad a ed iulumo 76

ra i ,tarăveda etse lutnemanoiţar ăc tirepocsed ma ,eratnemirepxe nirp raI 86

.iţăgobmî av es ,etrac ătsaeca 67

54 Gândul, în substanţă gânditoare, produce forme. Omul este un centru al

erac nî iuludom la tcerid lutatluzer etse rolirurcul a eradroba ed aiurăceif ludoM 97

77 Am afirmat că cel care acţionează într-un Mod Anume, va deveni bogat; şi

.etşerod işî ec aeec aeva etaop iş 401

.elirurcul etaot etaerc tsof ua erac nirp iş 701

a etatiez o ătsixe ăc ătihcevnî aeedi ed anuaedtot urtnep ipacs ăs EIUBERT 3

3 TREBUIE să scapi pentru totdeauna de ideea învechită că există o zeitate a

urtnep raod ,eletfop icafsitas ițî ăs ac raod itşeţăgobmî et ăs itşerod uN 24

en it al iţnuner ăs ,arotla elenib urtnep raod itşeţăgobmî et ăs ierv un ,lef aL 15

.iiţeiv ela irutal etlalelec tâced elibon 45

ăzaenoiţca ae ,etaot iş iţot urtnep etse ieţnatsbuS aţnirod ăc ,işutot ,atiu uN 86

avenictla al ed aul av el un rad ,enit urtnep irurcul aerc av ătnegiletnI aţnatsbuS 27

urtnep izerucnoc ăs un ,izeerc ăs eiuberT .ieiţitepmoc ludnâg ignula ăs eiuberT 47

.ătirem tâced niţup iam uc itşetălp lî ăs iş enit urtnep ăcsaecnum ăs inemin ep 77

ih co uc irurcul etseca itşevirp ăs uas arotla aetateirporp itşerod ăs ec ed ia uN 87