JOHN C.

MAXWELL
 I.a baza cărţii extraordinare a lui John C. Maxwell stă o premisă cât se
poate de simplă: Ca să reuşeşti în viaţă, trebuie să adopţi un nou mod de a
gândi. Ne putem schimba însă mentalitatea? începe să gândeşti răspunde la
această întrebare cu un DA răsunător, demonstrându-ne în acelaşi timp că
schimbarea mentalităţii nepoate schimba radical viaţa.
Oferindu-ne idei şi argumente convingătoare, citate, dar şi fapte
concludente din viaţa celor mai mari lideri ai lumii şi punându-ne la
dispoziţie chestionare interactive, această carte unică ne ajută să ne evaluăm
modul de a gândi, ne călăuzeşte pe drumul spre teritorii necunoscute şi ne
învaţă pas cu pas - secretele celor mai importante tipuri de gândire:
• Gândirea de ansamblu - gândirea care ne oferă şansa să
vedem lumea care se întinde dincolo de graniţele universului
nostru îngust, o lume plină de idei măreţe.
Gândirea bazată pe concentrare - gândirea care ne ajută să
ne detaşăm de lucrurile care ne distrag atenţia, în aşa fel încât să
ne exploatăm la maximum potenţialul.
• Gândirea creativă - gândirea care ne oferă posibilitatea de a
ne depăşi condiţia umană pentru a înfăptui lucruri cu adevărat
extraordinare.
• Gândirea bazată pe colaborare - gândirea care ne îndeamnă
să colaborăm cu cei din jur ca să obţinem rezultate ieşite din comun.
• Gândirea reflexivă - gândirea care ne oferă o perspectivă
asupţa trecutului pentru a putea înţelege mult mai bine viitorul...
dar şi alte lucruri existenţiale.

in iiceastă carte, cel mai admirat şi respectat mentor al Amcricii

anahzează fundaţia pe care se întemeiază succesul şi metamorfoza eului.
Călăuzitoare prin sfaturile sale, începe să gândeşti este un manual unic ce ne
invaţa nu ce să gândim, ci cum să ne folosim cel mai preţios atu: inteligenţa.
 AMALTEA Tehnol'lus
copt n u: AM ALTIîA Telmol'luv
fi tij u n i t lii'»Mamicla AtigheM ¡ill.ni
paginare: Pciioneli;« Andrei
p n -p ifw : Cri-tin» Petre
producţii: Mih.icl» Conea
distributiv: Mihaela A: George Stanca

Ana-Maria Murariii

editori: Dr. St.C. Popesc tr-Drit ruta

Dr. Cristian Cnrstoiu

Descrierea C IP a Bibliotecii Naţionale a României

M A X W E L L , JOHN C.
începe să gândeşti / John C. Maxwell, trad.: Iris
Mnnucl» AngheLGillan. - Bucureşti: Editura AM ALTEA. 2005
ISBN 973-7780-05-I

I. Anghel-Gîtlan. lri$-Mnnucl» (trad.)

159.923.2

TH IN K IN G FOR A CHANGE / JOHN C. M AXW ELL

Copyright © 2003 b>* John C. Maxwell

ÎNCEPE SĂ GÂNDEŞTI / JOHN C. M AXW ELL

ISBN 973-778005-1
© 2005 - EDITURA AMALTEA
CP 9-X B ucuraţi
internei: nnu•.ainultcu.ro / email: oJpce@anudtea.ro

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii AMALTEA.

Nici o putlc a acestui volum nu p o u teji rept adusă. în nici o forma, jură permisiunea scrisa a Editurii AMALTEA
Tipărit la EMPIRE Prim - Bucureşti. Romani», tel.: 021 / 22 44 795
John C. Maxwell

ÎNCEPE

GÂNDEŞTI

-\

EDITURA AMALTEA
www.nm allca.ro
 Dedic această carte...

Tuturor „gânditorilor de elită“ care mi-au împărtăşit înţelepciunea

lor de-a lungul anilor.
Vă mulţumesc că aţi investit în mine.
 M ulţumiri

Doresc să mulţumesc lui:

Margaret Maxwell, care îmi dăruieşte zilnic din înţelepciunea ci
extraordinară:
Charlie Wetzel, care îmi verifică lucrările:
Kathic Wheat, care mă ajută în munca de cercetare:
Stephanie Wetzel, care îmi corectează şi îmi editează liecarc
capitol;
Lindci Eggers, care îmi conduce viaţa,
dar şi celorlalte persoane, care mi-au oferii idei preţioase pentru
realizarea acestei cărţi:
Dick Biggs
Kevin Donaldson
Tim Elmore
John Hull
Gabc Lyons
Larry Maxwell
Kevin Myers
Dan Reiland
Kevin Small
J. L. Smith
Dave Sutherland
Rolf Zettersten.
 C uprins

Mulţumiri 5

Cuvânt înainte
Diferenţa care schimbă radical lucrurile I1

Cugetări referitoare la procesul de gândire 13

Partea I: Schimbaţi-vă modul de a gândi

şi vă veţi schimba viaţa!.............................................15

Capitolul 1. încercaţi să înţelegeţi valoarea

gândirii pozitive!.................................................. 17
Ce înseamnă să fii un gânditor de elită?

Capitolul 2. Creaţi impactul unui mod

de gândire complet schim bat!..........................33
Ce impact va avea schimbarea modului
de a gândi asupra succesului meu?

Capitolul 3. învăţaţi să stăpâniţi procesul

gândirii deliberate!............................................. 49
Cum pot cultiva obiceiul de a zămisli, hrăni
şi dezvolta idei extraordinare în fiecare zi ?

Partea a II-a:Cele 11 categorii ale procesului

de gândire necesare oamenilor de succes.................67

7
 INCEKE 5A G ÂNDEŞTI

Categoria 1. Dobândiţi înţelepciunea gândirii

de ansam blu!...................................................69
Cum aş puica să-mi extind gândirea dincolo
dc persoana şi dc universul meu şi să emil idei
dintr-o perspectivă integratoare?

Categoria 2 : Descătuşaţi potenţialul gândirii

bazate pe con cen trare!.............. :................. 85
Cum pot elimina distragerile şi blocajul
mental pentru a mă concentra cu limpezime
asupra esenţei?

Categoria 3 : Descoperiţi bucuria gândirii

c r e a tiv e !.......................................................... 103
Cum por evada din capcana limitărilor
melc şi explora idei şi opţiuni care
să-mi înlesnească progresul?

Categoria 4 : Recunoaşteţi importanţa gândirii

rea liste!.............................................................. 125
Cum pot construi o fundaţie solidă pentru
a făuri o gândire realistă?

Categoria 5 : Descătuşaţi puterea gândirii

str a te g ic e !........................................................ 139
Ce planuri pot aplica pentru a mă
îndruma astăzi şi a-mi creşte potenţialul
pe viitor?

Categoria 6 : Simţiţi energia gândirii bazate

pe un orizont plin de posibilităţi!..............155
Cum pot să-mi descătuşez entuziasmul
şi să învăţ să găsesc soluţii chiar la probleme
care par fără ieşire?

8
 C aprin*

Categoria 7: învăţaţi lecţiile gândirii reflexive!..................171

Cum îmi por reanaliza trecutul pentru
a obţine o perspectivii reală şi a gândi înţelept'!

Categoria 8: Puneţi sub semnul îndoielii

gândirea unanim ă!......................................... 187
Cum pot încălca limitările gândirii
mediocre şi obţine performanţe ieşite
din comun ?

Categoria 9: încurajaţi gândirea bazată

pe colaborare!..................................................... 203
Cum mă va ajuta consultarea cu ceilalţi
să gândesc mai profund şi să obţin
performanţe cuprinzătoare ?

Categoria 10: Trăiţibucuriagândirii altruiste!......................219

Cum îi pot include pe alţii şi destinele
lor pentru a colabora în procesul
de gândire ?

Categoria 11: Bucuraţi-vă de gândirea bazată

pe un scopbine definit!.................................... 233
Cum mă pot concentra pe rezultate
şi pe recompensa totală pentru
a atinge potenţialul maxim al gândirii mele?

Postfaţă 246

■Voie........................................................................................................250

9
 C uvânt înainte
D if e r e n ţ a c a r e s c h im b ă

RA DIC AL LUCRURILE

Dc cc unii oameni se bucură de succes în viată, iar alţii nu?

Ne-am pus. cu siguranţă, această întrebare de nenumărate ori. Şi am
primii mai multe răspunsuri. lală-lc pe cele mai frecvente:
• Oamenilor de succes li se oferă mai multe oportunităţi.
• Oamenii care nu obţin succesul în \ iată sunt cei care au un trecui
îndoielnic.
• Educaţia este un factor extrem de important.
• Eşecurile sunt re/ultalul unor greşeli grase.
• I nii oameni sunt mai inteligenţi decât alţii.
• Leneşii nu cunosc noţiunea de succes.
Am căutat mereu răspunsuri pentru această întrebare. Vă voi povesti
acum o istorioară care s ar putea să vă ofere cheia acestei dileme.
l'n prieten al meu are două fiice. Kim, mezina familiei, în vârstă de
21 de ani, s-a hotărât să urmeze cursurile facultăţii dc farmacie. Vestea
intrării ci la facultate ¡-a bucurat pe top membrii familiei sale. inclusiv
pe sora ei mai marc, Jennie, în vârstă de 25 de ani. Kim era în al nouălea
cer. Jennie era încântată că sora ei îşi vedea visul cu ochii, clar simţea în
acelaşi timp şi putină compasiune pentru ea.
- Mamă. spuse ea, o compătimesc pe Kim. Trebuie să mai înveţe
încă patru ani de acum încolo.
Aşadar, una dintre fiice gândeşte următorul lucru: „Am acum ocazia
să urmez o carieră de invidiat." Sora ci gândeşte: „Trebuie să mai înveţe
încă patru ani dc acum încolo.
Iată diferent;!:
Oamenii dc succes gândesc cu laiul diferit decât semenii lor care nit
reuşesc înciudata in viata.
 ÎNCEPE 5A GÂNDEŞTI

La aflarea veştii despre victoria sa. Kirn este copleşită de bucurie

pentru că se gândeşte la oportunităţile extraordinare care i se desehid în
faţă şi la cariera ce îi va oferi o viată plină de bucurii .şi satisfacţii.
Jennie se gândeşte, în schimb, la perioada îndelungată de timp cc-i va fi
necesară surorii ei ea să-şi vadă visul împlinit.
Cât de perspicace este modul vostru de a gândi? Vă ajută el să vă
împliniţi visurile? Veţi descoperi în această carte unsprezece categorii
ale conceptului de gândire, specifice oamenilor de succes. Care dintre
aceste categorii eredeţi că v-ar ajuta să vă neteziţi calea spre succes?
Gândirea îngustă sau gândirea de ansamblu?
Gândirea dezordonată sau gândirea bazată pe concentrare?
Gândirea restrictivă sau gândirea creativă?
Gândirea fantezistă sau gândirea realistă'.’
Gândirea nechibzuită sau gândirea strategică?
Gândirea limitată sau gândirea bazată pe un orizont plin de
posibilităţi?
Gândirea impulsivă sau gândirea reflexivă?
Gândirea unanimă sau gândirea inovatoare?
Gândirea individuală sau gândirea bazată pe colaborare?
Gândirea egoistă sau gândirea altruistă?
Gândirea lacomă sau gândirea bazată pe un scop bine definit?
Dacă nu vă bucuraţi de succes în viaţă sau nu aţi obţinut succesul
scontat, este o dovadă a faptului că nu a[i năzuit să ajungeţi prea departe.
Pentru a descoperi calea spre succes, vă sugerez să faceţi următorii paşi:
• Ciţiţi cu atenţie fiecare capitol în parte pentru a înţelege cât mai
bine cu putinţă gândirea oamenilor de succes!
Răspundeţi la întrebările de la finalul fiecărui capitol pentru a vă
evalua cunoştinţele dobândite pe parcursul lecturii!
Efectuaţi probele practice pentru a vă însuşi cât mai bine categoria
conceptului de gândire descrisă în capitolul respectiv!
Şi astfel, vom întreprinde împreună, pe parcursul următoarelor 14
capitole, o călătorie în lumea fascinantă a procesului de gândire. Aceasta
va fi diferenţa care va schimba radical lucrurile în viaţa voastră!
 C ugetări referitoare
LA PROCESUL DE GÂNDIRE

1. Totul începe cu un gând.

„Viaţa este plămădită din gândurile pe care oamenii le
nutresc în fiecare zi.“
- RALPH WALDO EMERSON
2. Gândurile ne determină personalitatea. Iar personalitatea ne
determină acţiunile.
„Acţiunile oamenilor sunt reprezentările ideale ale
gândurilor lor."
- JOHN LOCKE
3. Gândurile ne determină destinul. Iar destinul ne determină
moştenirea.
„Te afli astăzi acolo unde te-au îndrumat gândurile.
Iar mâine te vei afla acolo unde te vor purta gândurile.
- JAMES ALLEN
4. Oamenii care ating culmea succesului gândesc cu totul diferit
decât semenii lor.
„Nimic nu pune stavilă reuşitei în viaţă decât o gândire
îngustă; nimic nu extinde mai mult graniţele posibili­
tăţilor decât o gândire de nimeni încătuşată.“
- WILLIAM ARTHUR WARD

5. Ne putem schimba modul de a gândi.

„Tot ce este adevărat...vrednic de cinste... drept...
curat... vrednic de iubit... vrednic de primit, orice faptă
bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească. Gândiţi-vă
la aceste lucruri!"
- APOSTOLUL PAVEL
 PARTEA I

SCHIMBAŢI-VĂ m o d u l d e a gândi
ŞI VA VEŢI SCHIMBA VIAŢA!
încercaţi să înţelegeţi valoarea gândirii
pozitive!

„Hărăziţi-vă gânduri măreţe, căci niciodată nu veţi

putea fi mai presus de gândurile voastre! “
- BENJAMIN DISRAEEI

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„Lucrurile seamănă mai mult între ele acum decât au

semănat vreodată.
- DWIGHT D. EISENHOWER,
al trci/.cci şi patrulea preşedinte al Statelor Unite

Ce lucruri au în comun toţi oamenii de succes? Dar ce anume îi

diferenţiază pe cei care ajung pe culmile succesului de cei ce doar visează
să ajungă acolo? Răspunsul: Gândirea pozitivă! Cei ec au adoptai
gândirea pozitivă ea stil de viaţă înţeleg foarte bine care este relaţia
dintre nivelul lor de gândire şi nivelul progresului pe care îl fac. Ei
înţeleg faptul că - pentru a-şi schimba viaţa - trebuie să-şi schimbe
modul de a gândi.

Un m o d d if e r it d e a g â n d i

Am studiat gândirea pozitivă toată viaţa, astfel încât sunt conştient de

rolul vital pe care îl joacă în realizarea progresului. în prima mea carte.
 în c e p e s a g â n d e ş t i

pe cu ic am scris-o în 1979. iniimlală ..Tliink ou Tlicse Things" am spus

următorul lucru: Viaţa pe care o duceţi astăzi cslc rezultatul gândurilor
pc care le-aţi murii ieri. Viaţa pe care o veţi duce mâine depinde dc
gândurile pe care le nutriţi aslă/i."1Titlul cărţii este inspirat din cuvintele
apostolului Pavel. care ne spune:
„Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce
este drept, lot ce este curat, lot ce cslc vrednic de iubit, lot
ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă,
aceea să vă însufleţească. Gândiţi-vă la aceste lucruri!“2
Tatăl meu. Mclvin Maxwell, obişnuia să-mi citeze des aceste versete.
Le considera extrem dc importante. Dc ce? Pentru că el. apostolul Pavel.
cslc exemplul grăitor al omului care a hotărât să-şi schimbe viaţa,
schimbându-şi mai întâi modul de a gândi.
Dacă l-aţi cunoaşte pc tatăl meu, v-ar spune că natura l-a împovărat
la naştere cu o gândire înclinată spre negativism. In plus, copilăria i-a
fost marcată dc Marea Criză Economică din Statele Unite, iar pe când
avea 6 ani. moartea i-a răpit cea mai dragă fiinţă din lume - mama. Nu
avea, aşadar, motive ca să fie un copil fericii sau optimist. Păşind pragul
adolescenţei, a început însă să vadă că toţi oamenii dc succes pc care îi
cunoştea aveau un lucru în comun: gândurile pc care lc nutreau faţă dc
ei, dar şi faţă dc cei din jurul lor erau mereu optimiste. îşi dorea să
obţină şi el succesul în viaţă, astfel că s-a hotărât să pornească înlr-o
călătorie de neuitat - aceea a schimbării mentalităţii, a modului dc a
gândi şi de a trăi. Şi spre marea lui satisfacţie, după un timp îndelungat
şi un efort susţinut, gândirea i-a schimbat personalitatea.
Cei care îl cunosc astăzi ştiu că lata este un om extraordinar dc optimist.
Ar fi surprinşi să alic că el a pornit în viaţă înarmat cu o viziune negativă.
Schimbarea care s-a produs în modul său de a gândi i-a oferii o existenţă
la care nici nu ar fi îndrăznit să viseze în copilărie. A devenit un om dc
succes cu o carieră dc invidiat. Fiind director dc liceu, a îndrumai paşii
multor oameni în viaţă, lăsând asupra lor o amprentă pc care nimeni şi
nimic nu o va putea şterge vreodată. El este şi va rămâne mereu eroul
meu.
Să înlocuieşli gândirea negativă cu cea pozitivă nu este însă un lucru
prea uşor. Pentru unii oameni, este o luptă ce durează toată viaţa. Ştiţi
care sunt obstacolele principale peste care trebuie să treacă adesea
 iiit t'i utţi Siî inlclc'’cţi m loiim i giim /in'/

oamenii1 Propriile lor sentimente. Ei îşi doresc să sc schimbi’, chir nu

slin cum pul să ireacă pcslc emoţiile si scnlimcnlclc lor. Dar există o
calc. L’ilali-\ă cât adevăr conţine urmălorul silogism:

Premisă majoră: Pol să-mi controlez gândurile.

Premisă minoră: Sentimentele se nasc din gânduri.
Concluzie: Pol să-mi controlez .senlimeniele dacă îmi controlez,
gândurile.

Dacă silnicii dispuşi să vă schimbaţi modul de gândire, vă puteţi

schimba sentimentele. Dacă vă schimbaţi sentimentele, vă puteţi schimba
acţiunile. Iar acţiunile - bazate pe o gândire pozitivă - vă pol schimba
viaţa.

C in e v ă v a s c h im b a m f .n t a i it a t e a ?

Oamenii îşi îndreaptă atenţia spre sistemul de învăţăm ânt,

considerându-l cel mai indicat pentru a-i învăţa - pe ei si pe copiii lo r-
să-şi însuşească modul de gândire corespunzător. De lapl. cei mai mulţi
indivizi consideră că învăţământul este cel care deţine cheia unei vieţi
mai bune şi a unei societăţi mult mai dezvoltate. James Bryanl Conani.
profesor de chimie şi fost rector al Universităţii Ilarvard. a lacul
următoarea afirmaţie: .,învăţământul este un instrument extrem de
important în schimbarea societăţii noastre... Educaţia este un proces
social, poate cel mai important proces în determinarea viitorului ţării
noastre; ar trebui să dispună de fonduri mult mai mari din venitul nostru
naţional decât dispune în prezent.
Foarte mulţi profesori încearcă să ne convingă de faptul că rezultatele
bune obţinute la învăţătură ne vor asigura o viaţă mai bună şi că -
atunci când vom dispune de o pregătire extrem de solidă - succesul nu
va ezita să apară. Cu toate acestea, sc întâmplă adesea ca educaţia să nu
îndeplinească aceste promisiuni. Nu cunoaşteţi oameni care au o pregătire
extrem de solidă, dar nu se bucură dc succes în viaţă? N-aţi întâlnit oare
profesori eminenţi care nu ştiu cum să atingă culmile succesului? Şi nu
cunoaşteţi. în schimb, oameni care au renunţat la şcoală, dar care au
băut eu ardoare din cupa victoriei? (.Gândiţi-vă la Bill Galeş. I homas
Edison. Ecderico Fel 1ini, Steve Johs!)
 ÎNCEPESÂ GÂNDEŞTI

William Fcathcr. ;uiloml lucrării „The Business of Life", a remareal

următorul lucru: „Cele două iluzii pe care sistemul de învăţământ ni Ie
flutură pe la nas suni eă educaţia din şcoli corespunde eu realitatea vieţii
şi eă - înlr-o bună zi - această educaţie se va transforma în bani." Fostul
rector al Universităţii din Chicago, Roberl M. Hulchins, cel care a
revoluţionat sistemul dc învăţământ, afirmă: „Când ascultăm radioul, ne
uităm la televizor şi citim ziarele, ne întrebăm dacă educaţia universală a
fost într-adevăr un privilegiu, aşa cum au prelins mereu adepţii ci." Poate
că viaţa noastră ar fi mai prosperă dacă am urma sfatul lui Mark Tvvain:
„învătăţurilc primite la şcoală nu au nici o legătură cu educaţia mea."
Greşeala pe care o comit cele mai multe instituţii de învăţământ este
eă încearcă să-i înveţe pe oameni ce să gândească, nu cum să gândească.
Spre deosebire dc ceea ce susţine Francis Baeon, cunoaşterea nu înseamnă
putere. Cunoaşterea capătă valoare numai în mâinile unei persoane care
ştie s-o îmbine cu o gândire corespunzătoare. Oamenii trebuie să înveţe
cum să gândească dacă doresc să-şi împlinească visurile şi să atingă
culmile succesului.

D e ce t r e b u ie să v ă în s u ş iţ i v a l o a r e a

GÂNDIRII POZITIVE?

David J. Schwartz, profesor la Universitatea Statului Gcorgia, spune:

„în ceea ce priveşte succesul, oamenii nu sunt evaluaţi în funcţie dc
înălţime, greutate, diplome universitare sau genealogic; ei sunt evaluaţi
în funcţie de modul în care gândesc.“-1 Este foarte important să vă
schimbaţi modul de gândire, pentru că acesta are o marc influenţă asupra
fiecărui aspect al vieţii voastre. Nu contează dacă sunteţi oameni de
afaceri, profesori, părinţi, oameni de ştiinţă, preoţi sau directori de
companii. Veţi avea numai de câştigat dacă vă veţi lăsa conduşi în viaţă
de o gândire pozitivă. Veţi reuşi să vă împliniţi toate visurile. Veţi
deveni, cu siguranţă, nişte oameni de afaceri, profesori, părinţi, oameni
de ştiinţă, preoţi sau directori dc companii desăvârşiţi.
Vă voi oferi în cele ce urmează câteva argumente pentru a vă
demonstra de ce gândirea pozitivă este atât de importantă:

20
 Ineercnţi si? înţelegeţi vii Ion im giuniini pozilire'

I. Gândirea pozitivă constituie baza rezultatelor favorabile.

In lucrarea „As a Man Thinkclh", James Allen. im analist al spirilului

uman, spune: „Gândurile şi acţiunile pozitive nu pol da naştere unor
rezultate proaste; gândurile şi acţiunile negative nu pot da naştere unor
rezultate bune. Un proverb spune că din porumb se naşte doar porumb
şi din urzică - doar urzică. Oamenii înţeleg această lege a naturii şi o
acceptă ca atare; dar puţini înţeleg că ea funcţionează şi în lumea spirituală
şi morală (iar modul ci de funcţionare este la fel de simplu şi de constant
ca cel al naturii) şi, de
aceea, nu sunt dispuşi să Gândurile şi acţiunile pozitive nu pot da
coopereze cu ca.“4 naştere unor rezultate proaste; gândurile şi
Este evident, aşadar, acţiunile negative nu pot da naştere unor
că modul de gândire al rezultate bune.
oam enilor determ ină - JAMES ALLEN
calitatea rezultatelor lor.
Cred că sunteţi de acord cu următoarele concluzii:

• Gândirea negativă dă naştere unui progres negativ.

• Gândirea mediocră nu dă naştere nici unui progres.
• Gândirea pozitivă dă naştere unui anumit progres.
• Gândirea genială dă naştere unui progres extraordinar.

Unul dintre motivele pentru care oamenii iiu-şi împlinesc visurile

este faptul că ei doresc să-şi schimbe rezultatele fără să-şi modifice,
însă, şi modul de a gândi. Dar aşa nu veţi ajunge nicăieri. Dacă vă
aşteptaţi să culegeţi porumb acolo unde aţi plantat urzici, vă înşelaţi
enorm, indiferent cât timp aţi irosit udând, fertilizând solul sau cultivând
plantele. Dacă nu vă place porumbul pe care îl culegeţi, asta înseamnă
că trebuie să schimbaţi sămânţa pe care o plantaţi. Vreţi să reuşiţi în
viaţă? Atunci, plantaţi „sămânţa“ gândirii pozitive!
Prietenul meu, Bill McCartney, este pentru a doua oară considerat
antrenorul anului de către UPI (United Press International). în 1990, el
a antrenai echipa de fotbal a Universităţii din Colorado, calificând-o
pentru meciurile din campionatul naţional. Bill ştie foarte bine care este
factorul determinant ec contribuie - în sport - la obţinerea victoriei. El
afirmă - spre surprinderea multor oameni - că aspectul psihic este mult2

21
 INCKPr. SA OANDUŞTI

mai importam decât cel li/ic. ..Psihicul csic cel caro conduce ostilităţile"
observă antrenorul Mac. Indiferent cât tic talentaţi sunt sportivii, dacă fac­
torul psihic nu-i ajută, nu
Ihiul dintre motivele pentru care oamenii au nici o .şansă de reuşită.
nu-şi împlinesc visurile este eă ei doresc să-şi Mi-am amintit recent
modifice rezultatele fără să-şi schimbe. însă, acest adevăr de necontes­
si modul tle a gândi. tat pe când participam la
o conferinţă ce avea ea
tematică ..Talentul de a conduce" Le-am spus participanţilor eă lucram
la o carte ee purta titlul ..începe să gândeşti!" într-o pauză, un bărbat -
Riehard McHugh - a venit la mine şi mi-a împărtăşii puţin din experienţa
pe care o acumulase participând la concursurile tle rodeo. unde călărea
tauri. După conferinţă, mi-a trimis o scrisoare. în care şi-a depănat
întreaga poveste:

Stimate domnule Maxwell.

Am descoperit importanţa gândirii pozitive în timpul carierei
mele de cowboy. Am început să particip la concursurile de rodeo
ea amator. La scurt timp după ce am obţinui succes după succes
în concursurile de amatori. îmi doream eu ardoare să particip la
concursurile de profesionişti, aşa că am apelat la serviciile unui
specialist în domeniu - campionul mondial la rodeo, Gary Leffevv.
Gary m-a invitai la arena sportivă pe care şi-o amenajase pe
domeniul său imens. După ee s-a convins că doream din lot
sufletul să devin un profesionist în acest domeniu, a acceptai să
mă ajute. Mi-a spus eă primul lucru pe care trebuia să-l fac era să
renunţ la concursurile de amatori. „Cât timp le învârţi în cercul
amatorilor -" mi-a spus Gary - „gândeşti ea un amator şi nu ai
nici o şansă să-ţi perfecţionezi talentul." în ziua aceea, am coborât
din vârful ierarhiei amatorilor, ajungând pe prima treaptă a
profesioniştilor.
După ee 111-am înscris în Asociaţia Covvboy-lor Profesionişti,
m-am întors în arena lui Gary, pregătit să încalce nişte lauri furioşi.
Spre marca mea surpriză. Gary m-a întâmpinat în ziua aceea eu o
caile, pe care mi-a recomandat să o citesc, trimiţându-mă apoi
acasă. Cartea se numea ..Psycho-Cybcrnelics" şi era scrisă de
Maxwell Maltz. Trebuie să înţelegeţi că - pentru un cowboy -

22
 Iiia ’rculi să inli’hyeţi iviWmi şiuulirii poziliiv'

aceasta era o schimbare radicală. Concepţia generală a tuimoi

participanţilor la rodeo era cu lotul alta: ..Dacă vrei să călăreşti căi
mai bine taurii, alunei trebuie să încaleci cât mai mulţi până când
nu mai poţi suporta durerea." Dar ei nu erau campioni mondiali
aşa cum era profesorul meu. M-am hotărât, aşadar, să urme/ sfatul
lui Gary. M-am dus acasă şi am începui să citesc cartea.
După ce am terminat-o, m-am întors la Gary şi ce credeţi că a
lacul când m-a văzut? Mi-a dat o altă carte despre procesul de gândire I
Următoarele vizite pe care le-am făcut la ranch-ul lui Gary s-au
soldat toate cu câte o carte, iar cu le-am citit pe fiecare în pane.
îmi veţi spune că ţoală povestea e o nebunie, dar ardeam tic
nerăbdare să încalec un laur. astfel că trebuia să mă supun. înlr-o /i.
însă, pe când mă aflam în vizită la Gary. i-am spus că citisem toate
cărţile pe care mi le dăduse, dar că doream acum să călăresc un taur.
- Rich, înainte de a călări lauri - îmi spuse Gary, arălându-mi
fruntea cu degetul - trebuie să înveţi să-i călăreşti cu mintea
(dându-mi astfel de înţeles că procesul vizualizării esic extrem
de important şi trebuie analizat eu atenţie).
Am înţeles, în sfârşit, ce urmărea: mă pregătea psihic pentru
rodeo!
- Foarte bine - i-am răspuns cu - acum, după ce am citit toate
cărţile pe care mi le-ai dat, sunt pregătit să călăresc un laur.
Dar mă înşelam. Următorul pas pe care trebuia să-l fac. mi-a
explicat Gary, era să vizionez casete video. Nenumărate casele
video!
Când Gary a hotărât, în cele din urmă, că eram pregătit să
călăresc un laur, am descoperit cu uimire că nu era un taur
adevărat, ci o imitaţie pe arcuri. Acolo am învăţat cum să urmăresc
fiecare mişcare a taurului şi s-o contracarez.
Următoarea lecţie pe caic am învăţat-o se referă la anturaj.
„Cercul în care te învârţi" - mi-a explicat Gary - „îţi poale influenţa
modul de gândire.“ înlâlnindu-mă eu lot mai mulţi profesionişti,
am descoperit cât de important este să te afli numai printre oameni
care au transformat succesul într-un mod de viaţă. Profesorul
mi-a spus că - în cazul în care anturajul meu nu era alcătuit
numai din profesionişti - alunei era mult mai bine să-mi petrec cea

23
 ÎNCEPE 5Â GÂNDEŞTI

mai marc pane a timpului cu propria-mi companie pentru a-mi

proteja nouţi atitudine pozitivă, aiul de greu dobândită.
Domnule Maxwell, mi-ar plăcea să vă spun că am câştigai
campionatul mondial, dar nu s-a întâmplat aşa. Am câştigat, în
schimb, foarte multe concursuri de rodeo. care mi-au asigurat o
situaţie materială foarte bună. Am părăsii. în ecle din urmă, lumea
rodeo-ului. căsătoriiulu-mă cu o femeie minunată. Suntem acum
proprietarii uneia dintre cele mai mari agenţii de plasare a forţei
de muncă, situată pe coasta centrală a Californiei.
Cred că încerc în continuare să ajung în vârful piramidei.

Cu stimă,
Richard McHugh

Ca să înregistraţi progrese în orice domeniu, trebuie să treceţi la

acţiune. Dar succesul acţiunilor voastre depinde în totalitate de felul în
care gândiţi. Afirmaţia pe care a făcul-o Claudc M. Bristol în lucrarea
sa „The Magic of Believing“ este cât se poale de adevărată: „Succesul
pe care l-au obţinut oamenii în carieră se datorează modului lor de a
gândi. Mâinile nu sunt decât un instrument al minţii umane."

2. Gândirea pozitivă vă .sporeşte poten[ialul.

Seiitorul James Allcn este de părere că „omul devine la fel de mic

precum dorinţa cc-i controlează acţiunile, dar poate deveni la fel de
mare precum aspiraţiile dominante".5 Sau - ca să parafrazez cuvintele
regelui Solomon, cel mai înţelept dintre regii antichităţii - „oamenii
sunt precum gândurile pe care le urzesc în sufletul lor“.6 Dacă gândirea
vă modelează personalitatea, atunci este firesc ca ea să vă determine şi
potenţialul.
în cartea mea „Cele 21 de legi supreme ale liderului“, am scris despre
Legea Pragului Limitativ, care spune: „Capacitatea de a conduce
determină nivelul de efi­
Evoluţia depinde adesea numai de o idee cienţă al unei persoane."
bună. Cu alte cuvinte, capaci­
tatea de a conduce devine
un prag limitativ. Dacă eşti un conducător slab, alunei pragul este foarte
scăzut. Dacă eşti un conducător bun, pragul este înalt. Cred că modul în

24
 Inccraiţi fii înţelegeţi rnlonreit gândirii pozitive!

care gândiţi arc un impacl similar asupra vieţii voastre. Acest mod de a
gândi devine pragul limitativ în cazul potenţialului vostru. Dacă natura
v-a înzestrat cu o gândire extraordinară, atunci şi potenţialul vostru este
extraordinar, iar cuvintele lui Emerson nu au fost nicicând mai adevărate:
„Feriţi-vă de clipa în care Bunul Dumnezeu slobozcşle pe pământ un
gânditor adevărat!" Dacă sunteţi săraci în gândire, atunci viaţa vă este
pecetluită.
Atingerea nivelului suprem al eficienţei depinde de realizarea
evoluţiei, iar progresul depinde adesea numai de o idee bună. Aşa s-a
întâmplat, eu siguranţă, în cazul lui Sam Wallon, fondatorul companiei
Wal-Mart. „Am auzit mereu dc-a lungul timpului" - explică el - „concepţia
conform căreia un oraş cu mai puţin de 50.000 de locuitori nu poale să
susţină pica mult timp un magazin de reduceri. Dar Walton nu
împărtăşea opinia concurenţilor lui şi, din acest motiv, nivelul eficienţei
sale s-a dovedit extrem de mare. în timp ce ceilalţi comercianţi
împărtăşeau concepţia generală, Walton şi-a urmat propriul raţionament
şi a dat lovitura. Astăzi, Wal-Mart este cea mai mare companie din
lume în vânzări cu amănuntul, având mai mult de un milion de angajaţi
şi vânzări anuale de peste 191 de miliarde de dolari. Mai mult de 100 de
milioane de clienţi vizitează în
fiecare săptămână magazinele Eroul este cel care are idei inovatoare.
Wal-Mart.7 Cc ziceţi de o ase­ - Jack Welch
menea dovadă de eficienţă?! Nu
este de mirare că Jack Welch, fostul preşedinte al companiei General
Electric, a rostit celebrele sale cuvinte: „Eroul este cel care are idei
inovatoare.“
Cel mai mare impediment pentru succesul vostru de mâine este
gândirea voastră de astăzi. Dacă gândirea voastră este limitată, aşa este
şi potenţialul vostru. Dar dacă luptaţi să vă schimbaţi modul de a gândi,
atunci rezultatele voastre vor fi remarcabile. Iar nivelul eficienţei voastre
va atinge norii.

3. Gândirea pozitivă dă naştere şi mai multor gânduri pozitive

DACĂ... o transformaţi într-un stil de viaţă.

Albert Einslcin a făcut următoarea observaţie: „Problemele cu care

ne confruntăm astăzi nu se pot rezolva la acelaşi nivel al gândirii la care

25
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

le-am creai ieri. Pric iţi in jurul vosiru şi veţi vedea eâl de adevărată este
această afirmaţie! Lumea devine din ce în ec mai complicată. Aeesl lucru
vă descurajează1’ Nu aveţi motive să vă lăsaţi descurajaţi. Cu mulţi ani în
urmă. am găsit un citat care m-a impresionai extraordinar de mult.

„Sunt însoţitorul tău permanent. Sunt ajutorul tău cel mai de

preţ sau povara ta cea mai cumplită. Te voi ridica pe culmile
succesului sau te voi târî în mocirla eşecului. Sunt mereu la
dispoziţia ta. îmi poţi încredinţa mie lucrurile pe care vrei să le
faci, iar eu le voi îndeplini repede şi bine. Sunt uşor de manevrat
- nu trebuie decât să fii sever cu mine. Arată-mi cum trebuie să
fac un anumit lucru şi, după câteva lecţii, am să-l fac automat!
Sunt slujitorul oamenilor de succes; dar, din păcate, şi al celor
care dau greş în viaţă. Cei care se bucură dc laurii victoriei,
mi-o datorează mie. Dar şi cei care gustă din cupa amară a eşecului,
lot mic mi-o datorează. Nu sunt un robot, chiar dacă lucrez, cu
precizia unui robot, având în plus şi inteligenţă umană. Mă poţi
conduce pc drumul succesului sau pc drumul distrugerii - pentru
mine, nu contează. Condu-mă cu un braţ dc fier şi îţi voi oferi
lumea la picioare! Fii blând cu mine şi te voi distruge!
Ce sunt eu? Un simplu obicei !“s

Indiferent cât de complicată este viaţa sau cât dc grele sunt problemele
pc care trebuie să Ic rezolvaţi, gândirea pozitivă vă poate ajuta să le
treceţi con brio pc toate - dacă o transformaţi într-un stil de viaţă. Cu
cât o veţi adopta mai curând în viaţa voastră, cu atât vă va ajuta mai
repede să daţi naştere gândurilor optimiste. Succesul este apanajul celor
care fac din obişnuinţă lu­
Poţi rezista unui atac al armatelor duşmane, cruri pc care semenii lor,
dar nu poţi rezista unui atac al ideilor. sortiţi eşecului, nu le fac.
- Victor Hugo Succesul este rezultatul
gândirii pozitive, devenite
o obişnuinţă, un stil dc
viaţă. Ea este un izvor nesecat dc gânduri optimiste, o armată imbatabilă
dc idei care tc pol ajuta să realizezi tot ce-ţi doreşti. „Poţi rezista unui
atac al armatelor duşmane" - ca să-l cităm pc dramaturgul Victor Hugo
„dar nu poţi rezista unui atac al ideilor."

26
 hii'ci t iiţi n i înli’h'^tii riih'iircii $iiin 1irH pie n /iiv.'

Vorbesc în fiecare an în faţa a mii ele oameni despre suhieeie precum

laicului de a conduce, munca de echipă sau dezvoltarea personalităţii.
Am descoperii că mulţi dintre ci consideră eă procesul gândirii pozitive
este atât ele complicat încât nu vor ajunge niciodată să-l înţeleagă. Dar.
în realitate, este un proces extrem de simplu. Toată lumea se poale
bucura de beneficiile gândirii pozitive. Am observat că...
• Oamenii care nu obţin succesul în viaţă îşi concentrează gândurile
asupra mijloacelor de supravieţuire.
Oamenii obişnuiţi îşi concentrează gândurile asupra mijloacelor
de trai.
Oamenii de succes îşi concentrează gândurile asupra evoluţiei.

O schimbare radicală în modul de a gândi vă poate ajuta să treceţi de

la simpla supravieţuire sau existenţă la evoluţia reală. 95% din cheia
succesului este să ştii cu precizie cc-ţi doreşti şi să plăteşti preţul aferent.

P ortretul u n u i o m care a tra n sform a t

GÂNDIREA POZITIVĂ ÎNTR-UN STIL DE VIAŢĂ

Aşadar, cum plătiţi preţul aferent gândirii pozitive'.’ Dar cum arată o
persoană care a transformat gândirea pozitivă într-un stil de viaţă? Oamenii
spun adesea despre un coleg sau prieten eă este înzestrat cu o „gândire
extraordinară“, dar această sintagmă este percepută diferit de fiecare individ
în parte. Cineva poate să înţeleagă faptul că nivelul IQ-ului persoanei
respective este ridicai, în timp ce altcineva ar putea interpreta că individul
în cauză deduce cu uşurinţă cine este personajul misterios dintr-o carte de
aventuri. Eu cred, însă, că o „gândire extraordinară“ presupune, fără
îndoială, mult mai multe lucruri. Ea constă din câteva concepte bine
definite ale procesului de gândire şi, pentru a v-o însuşi, trebuie mai întâi
să înţelegeţi şi „să supuneţi“ aceste concepte.
în lucrarea „Built to Laşi", Jim Collins şi Jerry Porras ne oferă
descrierea unei companii vizionare, care reprezintă chintesenţa afacerilor
americane. Iată cum descriu ei această companie:

„O companie vizionară seamănă cu o operă de artă. Gândiţi-vă

la scenele din Geneza biblică pe care Michelangelo le-a pictat pe

27
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

lav;mul Capelei Sixline sau la slaluia lui David! Gândiri-vă la

romanele nemuritoare precum „Hucklebcrry Finii" sau Crimă şi
pedeapsă"! Gândiţi-vă la Simfonia a IX-a a lui Beethoven sau la
piesa lui Shakespeare „Hernie al V-lea"! Gândiţi-vă la clădirile
monumentale create de Frank Lloyd Wrighl sau Ludwig Mies
van der Rohe! Nu puteţi delimita un anumit lucru, spunând că
acela este punctul-chcie din opera respectivă, cel care asigură
frumuseţea şi armonia acestor capodopere; căci măreţia lor este
creată de viziunea de ansamblu, de contopirea armonioasă a tuturor
pieselor din care este concepută lucrarea artistului."1'
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul gândirii pozitive. Aveţi
nevoie de toate componentele procesului de gândire pentru a
realiza lucruri măreţe. Iată care sunt cei unsprezece paşi pe care
trebuie să-i urmaţi:
• Trebuie să înţelegeţi înţelepciunea gândirii de ansamblu.
Trebuie să descătuşaţi puterea gândirii bazate pe concentrare.
Trebuie să descoperiţi bucuria gândirii creative.
Trebuie să recunoaşteţi importanţa gândirii realiste.
Trebuie să exploataţi puterea gândirii strategice.
Trebuie să simţiţi energia gândirii bazate pe un orizont plin de
posibilităţi.
Trebuie să învăţaţi lecţiile gândirii reflexive.
Trebuie să puneţi sub seninul întrebării gândirea unanimă.
Trebuie să încurajaţi gândirea bazată pe colaborare.
Trebuie să simţiţi din plin satisfacţiile gândirii altruiste.
Trebuie să vă înfruptaţi din beneficiile gândirii bazate pc un scop
bine definit.
Citind capitolele dedicate fiecărei categorii a procesului de gândire,
veţi descoperi că lucrarea mea „Incepie să gândeşti!“ nu încearcă să vă
spună ce să gândiţi, ci încearcă să vă înveţe cum să gândiţi. în timpul
procesului de înţelegere a acestor categorii, veţi descoperi că pc unele
dintre ele le stăpâniţi foarte bine, pe altele, însă, nu vi le-aţi însuşit
chiar atât de bine. Dacă veţi învăţa să le „supuneţi“ pe toate, veţi cunoaşte,
în sfârşit, beneficiile gândirii pozitive, iar viaţa vi se va schimba pentru
totdeauna.

28
 încercaţi srt înţelegeţi valoarea gândirii poziliiv!

S fa tu ri d in p a r t f .a u n u i o m c a r i :

ŞI-A ÎNSUŞIT GÂNDIRF.A POZITIVĂ

Am citit cândva că „lupta pentru subjugarea şi controlarea lumii

întregi s-a purtat întotdeauna la nivelul ideilor. O idee, indiferent dacă
este bună sau rea, cc captează spiritul tânăr al linei naţiuni va pătrunde
în curând în fiecare strat al societăţii, în special în epoca noastră, a
audio-vizualului. Ideile determină consecinţele."10
Sunt mereu martorul puterii ideilor care îi „înrobesc" pe tinerii de
astăzi, deoarece compania mea - INJOY Group - angajează lideri care
nu au mai mult de 30 de ani.
Gabe Lyons, vice-preşcdintelc „Lupta pentru subjugarea şi
companiei INJOY, a participat controlarea lumii întregi s-a purtai
recent la un eveniment organizat întotdeauna la nivelul ideilor."
la Fox Thcatre din Atlanta, de - Convenţia americană
unde s-a întors plin de entuziasm.
Organizatorul evenimentului a fost Jack Wclch, fostul preşedinte al
companiei General Electric. Gabe a dorit să fie prezent acolo pentru că
este preocupat de subiecte „fierbinţi", precum dezvoltarea personalităţii
şi capacitatea de a conduce, şi voia să afle cât mai multe lucruri despre
aceste subiecte de la unul dintre cei mai mari lideri din lumea afacerilor.
Auditoriul s-a constituit din 600 de oameni de afaceri. Jack Wclch
dorea să-şi promoveze cartea „Jack: Straight from thc Gut", dar nu s-a
limitat doar să citească fragmente din ea sau să ţină un discurs standard.
A oferit publicului său un lucru mult mai valoros: a răspuns la toate
întrebările acestuia. Gabe a spus că timp, de două ore, Jack le-a furnizai
numai informaţii de preţ. Cele mai utile, după părerea lui Gabe, le-au
fost prezentate ca răspuns la întrebarea unui tânăr om de afaceri, care
nu avea mai mult de 30 de ani.

- Când eraţi de vârsta mea, spuse tânărul, ce-aţi făcut ca să vă

distingeţi de ceilalţi asociaţi ai dumneavoastră? Cum aţi reuşit
să-i depăşiţi pe ceilalţi colegi ai dumneavoastră, la fel de tineri,
de ambiţioşi şi de motivaţi?
- O întrebare foarte bună, tinere, răspunse Jack. Şi acesta este
un subiect deosebit de important pentru toţi cei prezenţi aici.

29
 IM C .m : SA OANDCŞTI

l’i imul lucru pc care trebuie să-l înţelegeţi este importanţa ieşirii
Jiu anonimat. Singurul mod prin care vă puicii face remarcai în
fala serului esie să înţelegeţi acesl principiu exirem dc simplu:
când şeful vă pune o întrebare, vă încredinţează un proicci sau vă
trimite să aflaţi anumite informaţii, trebuie să înţelegeţi că şeful
vostru cunoaşte deja răspunsul pc care îl caută.
De fapt, în cele mai multe cazuri, el nu vrea altceva decât
să-i confirmaţi un lucru binecunoscut. Iar cei mai mulţi oameni,
continuă Jack, asta şi fac. Dar iată care este diferenţa: trebuie să
înţelegeţi eă întrebarea şefului nu reprezintă decât începutul. Când
vă pune o întrebare, ea trebuie să stârnească în mintea voastră un
iureş de gânduri şi idei. Dacă vreţi să vă remarcaţi în ochii şefului
vostru, nu trebuie doar să vă limitaţi la a-i răspunde la întrebare,
ci trebuie să conferiţi valoare răspunsului pe care şeful vostru
oricum îl cunoaşte. Ca să vorbim în termeni practici, trebuie
să-i prezentaţi şefului vostru nu numai un răspuns, ci o seric dc
idei. opţiuni şi perspective la care el, cu siguranţă, nu s-a gândii.
Scopul este acela de a conferi o valoare cât mai mare ideilor
respective, depăşind cu mult aşteptările şefului vostru. Acest lucru
nu este valabil numai pentru întrebări, ei şi pentru alte misiuni,
însărcinări, iniţiative şi lot ceea ee ţine dc managementul de vârf.
Aşadar, trase Jack concluziile, dacă înţelegeţi că întrebarea
reprezintă doar începutul,
99.99c dintre angajaţi se pierd în veţi ieşi repede din ano­
anonimat pentru eă nu-şi pun mintea la nimat, căci 99,9% dintre
contribuţie. cingajaii se pierd în ano­
- Jack Weleh nimat pentru că nu-şi pun
mintea Ia contribujie. Dacă
veţi înţelege acest principiu, veţi primi din ce în ee mai multe
întrebări critice la care va trebui să găsiţi un răspuns. Iar eu timpul,
voi veţi fi cei care vor pune întrebări altora!
Dacă vreţi să ieşiţi din anonimat, să vă depăşiţi condiţia, să
urcaţi cât mai multe trepte în ierarhia vieţii sociale, dar şi în
domeniul în care lucraţi, atunci trebuie să urmaţi sfatul lui Jack
Weleh. Trebuie să vă însuşiţi cât mai repede eu putinţă gândirea
pozitivă. Ea vă poate revoluţiona viaţa.

30
 In cm v ţi să inţch’gi’[i mloumi gîviiiirii pozitive'

P robă practică

Cred oare cu tărie că adoptând gândirea pozitivă

îmi voi schimba viola?

încercaţi să înţelegeţi gândirea pozitivă!

1. Cunoaşteţi oameni care au adoptai gândirea pozitivă? Daţi câteva

nume!

2. Ce lucruri îi diferenţiază de restul lumii? Descrieţi aceste diferenţe!

încercaţi să petreceţi cât mai mult timp cu una dintre aceste persoane!
Nu uitaţi că anturajul joacă un rol extrem de important în viaţa
oamenilor!

3. Cum aţi fi definit în trecut gândirea pozitivă? Cum aţi defini-o

acum?4

4. Ce probleme de pe plan personal sau profesional au creat obstacole

în calea evoluţiei voastre? Nu încercaţi să le rezolvaţi acum! Limitaţi-vă
doar să le descrieţi!

3 1
Capitolul 2
Creaţi impactul unui mod de gândire complet
schimbat!

„Nit-i puteţi împiedica pe oameni să gândească - dar îi

puteţi impulsiona s-o facă.
- FRANK A. DUSCH

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„ Vom schimba cursul pe care îl urmează această

echipă cu 180 de grade.
- JASON KIDD, cu puţin înainte de a fi selecţionai în NBA

Este uşor să spui că oamenii care nu au cunoscut succesul în viaţă

trebuie să-şi schimbe modul de gândire. Dar ce se întâmplă în cazul
celor care au obţinut un oarecare succes? Se pot oare bucura de laurii
victoriei supreme fără să-şi schimbe modul în care gândesc? Karen Ford
poale răspunde cel mai bine la această întrebare. Am cunoscut-o pe
Karen în 1998 înaintea unui discurs cu tema „Talentul de a conduce“,
pe care trebuia să-l ţin în faţa unui auditoriu alcătuit dintr-un număr
marc de consilieri ai companiei Mary Kay. Acesta a fost momentul în
care Karen mi-a destăinuit povestea vieţii ei.

O COTITURĂ ÎN CALEA VIEŢII

Karen Ford nu a fost dintoldcauna o femeie de afaceri şi nici nu a

visat că va fi vreodată. Ea şi-a început cariera ca învăţătoare. „Când am

33
 ÎNCEPE SÂ GÂNDEŞTI

absolvii liceul" - spune ea - „femeile nu aveau prea mulie şanse în alegerea

unei cariere de'invidiat. Puteai deveni doar profesoară sau asistentă
medicală, aşa că am ales să urmez cursurile unui colegiu de pedagogie
devenind în cele din urmă învăţătoare." Timp de 10 ani. a fost învăţătoarea
copiilor din clasa a doua. dovedindu-se un pedagog de excepţie.
Dar, în 1987, viaţa ei s-a schimbat radical. A dat naştere celui de al
doilea copil al său. care însă avea mari probleme cardiace, necesitând -
timp de un an de zile - o îngrijire permanentă şi un tratament adecvat.
A fost, aşadar, nevoită să renunţe la postul de învăţătoare şi să rămână
acasă pentru a-şi îngriji fiul bolnav.
Acest lucru a creat grave probleme financiare, determinând-o pe
Karen să caute o soluţie pentru a ieşi din acest impas. S-a hotărât astfel
să încerce la compania Mary Kay. unde putea câştiga 50$ pe săptămână,
bani care ar fi putut înlocui venitul pe care îl pierduse renunţând la
postul de învăţătoare. Plănuia ea timp de un an să vândă produse
cosmetice, iar după vindecarea completă a fiului ei. se putea reîntoarce
la cariera ei de pedagog.

S uccesul te p o a t e l u a pr in s u r p r in d e r e

Aşa spera Karen eă se vor derula lucrurile, dar a descoperit în curând

eă îi plăcea să lucreze la compania Mary Kay. unde dădea dovadă de
foarte mult profesionalism. „Câştigam mai mulţi bani decât aş fi crezut
eă este posibil“ - spune ca. „Eram răsplătită eu diamante, călătorii şi
maşini.“ O nouă viaţă îşi deschidea porţile în faţa ei, iar ea îşi descoperea
haruri nicicând exploatate la justa lor valoare. Nu s-a mai întors niciodată
la catedră.
In următorii ani, Karen a muncit din greu vânzând produse, recrutând
femei însufleţite de aceleaşi năzuinţe ea ea şi punând bazele propriei
organizaţii. în compania Mary Kay, fiecare femeie este un om de afaceri
independent. Compania, care lucrează eu mai mult de 750.000 de
consilieri în domeniul produselor cosmetice, funcţionează după
următorul principiu: „Afacerile trebuie să se deruleze în favoarea la, nu
împotriva ta. Succesul lui Karen i-a asigurai în curând un post ele
invidiat: acela de director de vânzări, făcând acum parte dinlr-un grup
exclusivist - grupul celor 8200 de directori de vânzări independenţi.
Dar ea dorea să ajungă mai departe. Considera eă avea tonte auturile

34
 Ciru/i inijiiirlul unui nuni ¡h'yiindirc iwiip/e/ <dnnibnl!

pentru a irccc la următorul nivel - nivelul eel mai înall clin cadrul eompaniei
Mary Ka\ Dorea să devină direelor de vânzări pe plan naţional.
In imnătoni S ani. Karen a muncii enorm de mult ea să-şi atingă
ţelul. A recrutai alţi agenţi de vânzări. şi-a exlins aria de acţiune şi şi-a
îndeplinii ioaie obiectivele pe care şi le-a impus în domeniul vânzărilor,
realizând câştiguri de pesle 650.0(K)S. Considera că a lacul 101 ce-i slăiea
în putinţă ca să ircacă la urmălorul nivel. Dar când a primii, în sfârşii,
telefonul din pariea reprezentanţilor eompaniei Mary Kay. a fost doar
pentru a i se aduce la cunoştinţă faptul că nu primise postul de director
de vânzări pe plan naţional. Vestea i-a provocat o mare dezamăgire, dar
şi mai amare au fost critici le care au urmat acestei vesti. Karen a aliat că
motivul pentru care nu obţinuse postul dorit era faptul că ..discipolii" ei
nu făceau altceva decât să-i împlinească visurile şi obiectivele, nicidecum
să lupte - prin propriile lor mijloace - ca să devină lideri cu drepturi
depline. ..Am înţeles în curând că a fi în fruntea liderilor şi a-i conduce
este mult mai greu decât mi-am imaginat" - spune ea. F.ra primul eşee
de amploare al lui Karen şi se simţea complet distrusă.

S c h im b a r ea m e n t a l it ă ţ ii

Karen se simţea atât de deznădăjduită încât se gândea să plece de la

compania Mary Kay. Plănuia să accepte oferta unei alte companii de
instruire a liderilor, un post care necesita 12 ore de muncă în fiecare
lună. ce i-ar fi adus un venit anual de şase cifre. A încercat de câteva ori
să-şi dea demisia, dar niciodată nu şi-a dus planul la îndeplinire. Se
gândea mereu la oamenii care făceau parte din organizaţia ei. la speranţele
si visurile lor. Nu dorea să-şi schimbe obiectivul în viaţă, aşa că s-a
hotărât să-şi schimbe mentalitatea.
.,Când am luat hotărârea să nu demisionez, eram perfect conştientă
de ceea ce făceam, astfel că am înţeles imediat că - pentru a putea
merge mai departe - trebuia să-mi schimb modul de a gândi, spune
Karen. „Prima persoană pe care trebuia s-o modelez eram chiar eu."
Pentru că era conştientă de faptul că nu avea sorţi de izbândă dacă se
lăsa condusă de felul în care gândea alunei, s-a îmbarcai în eea mai
mare aventură a vieţii ei: aceea a remodelării personalităţii sale, citind

35
 iNCF.PE 5Â GÂNDEŞTI

şi ascullând loalc cărţile şi casclcle pe care le-a pulul găsi referitoare la

capacitatea de a conduce. Luni dc-a rândul, şi-a ignorai organizaţia şi
n-a făcui allccva decât să-şi remodcleze personalitaiea şi modul dc a
gândi. Ohicclivul care o anima acum era acela de a învăţa cum să-i
conducă pe lideri.
Când a începui să lucreze din nou eu colegii ei. privea acum lotul
dintr-o perspectivă complet nouă. A început să creeze strategii şi sisteme
menite să-i ajute pe cei din jurul ei să stăpânească - aşa cum o stăpânea
ca acum - arta de a fi lider. Era hotărâtă să devină cea mai hună femeie
de afaceri la nivelul la care se afla. Noua strategie adoptată a fost cea
care a propulsat-o spre următorul nivel.
Romancierul Lcv Tolstoi a lacul cândva următoarea remarcă:
„Oricine se poate gândi să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândeşte
să-şi schimbe propria personalitate."' Deoarece Karen a reuşit să-şi schimbe
personalitatea, s-a înconjurai apoi numai de oameni care gândeau şi puteau
conduce la fel ca ea, urcând pe culmile succesului. Pe data de 1 octombrie
1998, a primit un alt tele­
Oricine se poate gândi să schimbe lumea, dar fon din partea reprezen­
nimeni nu se gândeşte să-şi schimbe propria tanţilor companiei Mary
personalitate. Kav. De dala aceasta, i
- Lev Tolstoi s-a spus că realizase ceea
ec numai 170 de consilieri
ai companiei Mary Kay din întreaga lume reuşiseră vreodată. I se oferea
acum postul de director de vânzări pe plan naţional. Şi acest lucru s-a
datorat numai schimbării mentalităţii.

D e c e treb u ie să vă s c h im b a ţ i m o d u l de a g â n d i ?

Putem spune eă valoarea gândirii pozitive este inestimabilă, căci ca

vă poate ajuta să înfăptuiţi foarte multe lucruri: să vă asiguraţi o situaţie
financiară foarte bună, să vă rezolvaţi problemele şi să descoperiţi noi
oportunităţi. Vă poate propulsa spre următorul nivel - atât în viaţa
personală, cât şi pe plan profesional. Vă poate schimba radical viaţa.
Vă voi oferi acum câţiva paşi pe care trebuie să-i luaţi în considerare
atunci când vă veţi hotărî să vă schimbaţi modul de a gândi:

56
 Croiţi impactul unui moii ih’ fin iţi ir <■cumnh't s<7limbai'

1. Procesul de schimbare a modului de gândire nu esie un proces

automat.
Când am începui să lucrez la aeeasiă carie, am vorbii cu câţiva oameni-
clicie din viaţa mea. a căror gândire esie exlrcin de raţională, l.'nul
dinlre aceşti oameni esie fratele meu. Larry. care mi-a spus următorul
lucru: ..Stan si Bran nu pu­
teau nutri gânduri meschine,
Stan şi Bran nu puteau nutri gânduri
pentru că ei - de fapt - nu
meschine, pentru că ei - de fapt - nu erau
erau capabili să gândească."
capabili să gândească.
Dacă le-aţi văzul filmele,
- Larry Maxwell
înţelegeţi eu uşurinţă la ee
se referă fratele meu. Lipsa
raţiunii este sursa principală a comicului lor.
Din păcate, mulţi oameni seamănă eu Stan şi Bran. Iar procesul de
schimbare a modului de gândire nu se întâmplă pesie noapte. Nu ideile
sunt cele care pleacă în căutarea unui „stăpân” Dacă vrei să găseşti o
idee bună. trebuie să o cauţi eu ardoare.
Procesul de schimbare a modului de a gândi presupune un efort
susţinui, dar în momentul în care ţi-ai atins obiectivul, ideile bune le
vor „copleşi"

2. Nu este uşor să-[i schimbi modul de pândi re.

Când auzi pe cineva spunând „Mă deranjează chestia asta din cap"
crezi că se referă la mălrcaţă. Cei care cred că a gândi este uşor sunt cei
care nu prea ştiu ce înseamnă acest lucru. Câştigătorul premiului Nobel,
fizicianul Alberl Einslcin. unul dinlre cei mai mari cugetători ai
vremurilor noasire. spunea: „Este greu să gândeşti: de aceea, doar foarte
puţini oameni gândesc.” Pentru că procesul de gândire este atât de dificil,
faci tot ce-ţi stă în putinţă ca să ţi-l perfecţionezi. (In capitolul următor,
vă ofer o strategie care vă va ajuta să vă perfecţionaţi modul de gândire.)

Schimbarea modului de pândi re este o investiţie valoroasă.

Autorul Napoleon Hill a făcut următoarea observaţie: „Oamenii au

exploatai mult mai mull aur din ideile lor decât clin minele de a u r"
Când îţi ocupi lot timpul învăţând cum să-ţi schimbi modul de gândire.
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

Oamenii au exploatat mull mai mull aur iui faei altceva decât să in-
clin ideile lor dceâl din minele de aur. vesieşti în line. La un mo-
Napoleon Hill meni dai. minele de aur
seacă. Bursa de valori se
prăbuşeşte. Investiţiile în proprietăţi se dovedesc inel'ieieiUe Dar o minte
umană cu o gândire genială esle o mină de diamante care nu seacă
niciodată, liste nepreţuită.

4. D(>hn[ci de a vă schimba mochtl de gândire este cel mai frumos

dar pe care il putc[i oferi celor din jurul vostru.

Autorul H. L. Mencken afirmă: ..F.u cred că mai mult de 80% din

populaţia lumii întregi trece prin viată Iară să dea naştere nici măcar
unei singure idei originale. Când Karen Ford şi-a schimbat modul de
gândire, nu numai viaţa ei a cunoscut o ascensiune, ei şi cea a oamenilor
din organizaţia sa. Adoptarea gândirii pozitive esle o investiţie extrem
de valoroasă, dar este şi cel mai frumos cadou pe care îl puteţi oferi
celor dragi, pentru că reprezintă chintesenţa potenţialului nelimitat.

IMPACTUI. U N U GÂNDIRI COMPLET SCHIMBATE

Mulţi oameni, dezamăgiţi de viaţa pe care o duc, nu ştiu care sunt

rădăcinile acestei dezamăgiri. Adesea, ei dau vina pe circumstanţele
sociale sau pe semenii lor. Chiar şi indivizii cinstiţi şi conştienţi de
personalitatea lor, care ştiu că problema este adânc înrădăcinată în modul
lor de a fi şi de a gândi, nu reuşesc să găsească o soluţie pentru a ieşi din
impasul în care se află. Nu fac decât să se întrebe: „De ee sunt eu plămădit
astfel?" Vor să se schimbe, dar nu fac nimic în acest sens. Speră eă
lucruri le se vor rezolva de la sine, iar când nu se întâmplă aşa. se lasă
copleşiţi de frustrare. Trebuie să înţelegeţi eă - numai alunei când vă
veţi schimba modul de gândire - lucrurile vor fi eu lotul altfel în viaţa
voastră.
înainte de a vă demonstra cum se va schimba viaţa voastră în
momentul în care vă veţi modifica modul de gândire, trebuie să vă spun
un lucru. O persoană nu poale schimba o altă persoană. Ca profesor, am
încercai timp de foarte mulţi ani să schimb oamenii, dar nu am reuşii.

.38
 C r a iii impuclul unui moţi tic guiulirc amiplct schimbul!

Hram însufleţi lIc inlcn\ii hune. clar am înţeles in eele din urmă eă eram
răspunzător în faţa oamenilor peniru acţiunile mele. dar nu eram
răspunzător peniru laptele lor. Trebuia să-i învăţ valoarea adoptării unui
nou mod de gândire si eum puteau reali/a această schimbare, dar
responsabilitatea schim­
bărilor le revenea oame­ Numai alunei când vă veţi schimba modul de
nilor, nu mie. gândire lucrurile vor fi cu totul altfel în viaţa
Veţi descoperi în pa­ voastră.
ginile următoare eum vă
puteţi schimba alunei când vă asumaţi responsabilitatea adoptării unui
nou mod de gândire. Urmaţi procesul pas eu pas şi veţi vedea eă viaţa vi
se va schimba radical!

Pasul I: Schimbarea modului de gândire vă schimbă definitiv

convingerile.

Karcn Ford a observat următorul lucru: „Oamenii nu vor obţine

niciodată ceea ec nu văd eu ochii lor eă se poale realiza.” Când Karcn a
luat hotărârea de a-şi schimba modul de gândire, şi-a schimbat automat
şi convingerile pe care le nutrise până atunci. ..încrederea în capacităţile
mele personale este prima care s-a schimbat" spune ea. Acesta este un
lucru extrem de impor­
tant. Faptul eă nu a reuşii Oamenii nu vor obţine niciodată ceea ee nu
de la bun început să-şi văd eu ochii lor eă se poale realiza.
împlinească visul i-a clă­ - Karen Ford
tinat încrederea în forţele
proprii. Dar, imediat ec a învăţat să devină un lider de necontestat, şi-a
recâştigat încrederea pierdută. Şi a început să-i vadă pe cei din jurul ei
dintr-o perspectivă complet diferită. A văzut potenţialul neexploalat al
oamenilor şi şi-a stabilit imediat un nou scop în viaţă: acela de a-i învăţa
eum să gândească. Acest lucru i-a ajutat să aibă încredere în ei înşişi. în
ceea ce pol să realizeze, căci fără această încredere n-ar fi putut niciodată
să meargă mai departe.
Iată ee spune prietenul meu. (iordon MacDonald. în această privinţă:

„în societatea noastră bazată numai pe constrângeri, oamenii

eu o gândire complet deformată cad victimă ideilor şi sistemelor

.s9
 îrSCKPi: SA GÂNDEŞTI

nocive pentru sjiiiiiualiuucii umană şi relaţiile inienimane. Ia suni

sacri ficaţi’dc soeielaie, penim eă nu au fost învăţaţi cum să gândească
şi nici nu au pornii pe calea dezvoltării spirituale. Nciiind înzestraţi
eu o minte strălucitoare şi o \omţă ieşită din comun, devin
dependenţi de gândurile şi opiniile altora. Pentru eă nu doresc să se
confrunte eu idei şi probleme existenţiale, preferă să ducă o viaţă
searbădă, îngrădită de legi, reguli şi programe.

Sau. pur şi simplu, renunţă la luptă, aşa cum a fost tentată să procedeze
şi Karcn Ford. Dar chiar dacă nu sunteţi înzestraţi eu „o minte
strălucitoare", ea să folosim termenul lui MacDonald, nu aveţi nici un
motiv să renunţaţi la luptă sau să duceţi o viaţă searbădă şi neîmplinită.
Mintea umană se poate schimba. De fapt. ea se adaptează cel mai bine
schimbării - dacă sunteţi dispuşi să vă asumaţi efortul pe care îl presupune
procesul de schimbare a gândirii.
Dacă porniţi pe calea schimbării, rcpetali-vă adesea aceste trei lucruri:
• Procesul de schimbare este personal - trebuie să mă schimb.
• Procesul de schimbare este posibil - pot să mă schimb.
• Procesul de schimbare este profitabil - voi avea numai de câştigat
de pe urma schimbării.

Nu uitaţi eă indiferent de vârsta pe care o aveţi sau de circumstanţele

în care vă aflaţi - vă puteţi schimba modul de gândire! Iar dacă vă
schimbaţi modul de gândire, vă schimbaţi şi convingerile care v-au
caracterizat viaţa până atunci.

Pasul 2: Schimbarea convingerilor aduce după sine schimbarea

aşteptărilor.

Marele om de afaceri miliardar. Richard M. DeVos. spune: „Singurul

impediment care se interpune între o persoană şi scopul ci în viaţă este
voinţa de a trece la acţiune şi credinţa eă visul îi poale deveni realitate."
O convingere nu este doar o idee pe care o stăpâneşti; este o idee
care a pus irevocabil stăpânire pe line. Convingerile unui individ sunt
extrem de puternice, pentru eă ele îi pol schimba oricând aşteptările. în
momentul în care Karcn Ford şi-a schimbat modul de gândire, iar
convingerile ei au început să prindă rădăcini dintr-o perspectivă complet

40
 Creaţi impactul uimi moi! tic gândire complet schimbat'

nonă. a înţeles că era acum animală nu doar tic o speranţă sau un vis, ci
de certitudinea că va reuşi să ducă la bun sfârşii loi cc îşi propunea să
facă. Şi asta pentru că
muncise din greu ea să O convingere nu este doar o idee pe care o
adopte un nou mod de stăpâneşti; este o idee care a pus irevocabil
gândire. Ea şi-a învăţat stăpânire pe line.
oamenii eă trebuie să se
aştepte la reuşită, motiv pentru care victoria nu va e/ila niciodată să
apară. „Primul şi cel mai important pas spre succes este convingerea eă
vom reuşi" spune autorul Nclson Boswcll.

Pasul 3: Schimbarea aşteptărilor provoacă schimbarea atitudinii.

Un om intră într-o bună zi în cortul unei ghicitoare si îi oferi nişte

bani pentru a-i ghici viitorul în palmă.
- Văd foarte multe lucruri, spuse ea.
- Ca de exemplu? întrebă bărbatul.
- Până la vârsta de 45 de ani, vei fi sărac şi nefericit, răspunse
ghicitoarea.
- Aha. spuse el complet descurajai. Ce se va întâmpla când voi împlini
45 de ani? întrebă el cu puţină speranţă în glas.
- Te vei obişnui eu situaţia în care le afli.
Speranţele au o influenţă extraordinară asupra atitudinii noastre.
„Fericiţi sunt cei care nu visează la nimic, căci nimic vor şi primi"
observă sarcastic Bcn Franklin. Aşteptările negative duc cu uşurinţă la
o gândire inertă. Câţi oameni de succes cunoaşteţi care se lasă conduşi
în viaţă de apatie sau negativism? Aşteptările pozitive dau naştere unei
atitudini pozitive. Ele sunt un izvor nesecat de încântare, convingere,
dorinţă, încredere, dăruire şi energie - caracteristici care le ajută să
obţii succesul în viaţă. Dacă vreţi să vă bucuraţi din plin de aceste calităţi,
atunci ridicaţi nivelul aşteptărilor!

Pasul 4: Schimbarea atitudinii atrage după sine schimbarea

comportamentului.

Aţi observat vreodată cum stările sufleteşti vă afectează acţiunile?

Când sunteţi fericiţi, nu vă simţiţi oare mult mai energici? Nu doriţi să
 începe sa oAnnr.şTi

fiii nuill mai generoşi cu cei din jurul vostru ’ Nu vă îndepliniri misiunile
eu mai multă îiieredere şi competenţă? Dar ce se întâmplă în zilele în
care sunleii cuprinşi de tristele? Rezultatele muncii voastre nu sunt oare
mult mai slabe? Nu manifestări mai puţină toleranţă laţă de familia şi
colegii voştri? Viaţa nu vi se pare cumplit de plictisitoare? Căci - aşa
cum afirmă preotul Earl Riney - „sentimentele noastre reprezintă seva
vieţii noastre“
Aşadar, ce este atitudinea? Cred că...

Este evoluţia spiritualităţii noastre.

Rădăcinile ei sunt în adâncul sunetului nostru, dar roadele le vedem
în exterior.
Este cel mai bun prieten al nostru sau ecl mai aprig duşman.
Este mai cinstită şi mai elocventă decât oricare cuvânt.
îţi oferă o perspectivă a viitorului bazată pe experienţele trecutului.
Are puterea de a-i atrage pe oameni sau de a-i respinge.
Nu este niciodată mulţumită dacă nu-i oferi şansa de a se exprima.
Este bibliotecara trecutului nostru.
Este oratorul prezentului nostru.
Este profetul viitorului nostru.11

Atitudinea nu este o simplă stare sufletească sau o emoţie predominantă

cc a dăinuit de-a lungul timpului. „Lucrurile care ne atrag atenţia ne
determină acţiunile" spune psihologul William James. Cu alte cuvinte,
comportamentul este rezultatul atitudinii voastre. Aceste două entităţi nu
pot fi nicicând despărţite. „Cum poţi să afli ce se petrece în sufletul tău?"
- se întreabă scriitorul LcRoy Eims. „Analizează-ţi comportamentul!"

Pasul 5: Schimbarea comportamentului are drept rezultat schimbarea

performan[elor

Când aveam 20 de ani. 111-am hotărât să devin jucător profesionist de

golf. Mă simţeam atras de acest joc, în special de provocarea
extraordinară pe care o presupune, dar performanţele mele lăsau mult
de dorit. Aşa că am apelat la ajutorul unui jucător profesionist.
Tehnica mea de joc avea foarte multe lacune, dar problema cea mai
serioasă era modul în care ţineam crosa.
 G v i i / i impiictul unui mod de gândire complot rcluinbtil!

'['ii erosa de parcă ai tine o bâtă de basehall. îmi spuse profesorul

meu. Nu-[i vei perfee[iona niciodată tehnica de joc dacă nu înveli să [ii
erosa aşa cum trebuie, continuă el, arătându-mi apoi cum trebuia să
procedez.
- H cumplit, am spus eu. Aşa e bine?
- Foarte bine, îmi răspunse el.
- Nu cred eă voi fi vreodată în stare să [in erosa în felul acesta, m-am
plâns eu.
- Depinde numai de line, răspunse el. Po[i să-[i păstrezi vechea tehnică
de joc. dar nu vei ob[ine niciodată performantele dorite.
Perfonnan[ele mele depindeau de o schimbare de comportament.
Iar eu mi-au asumai această schimbare.
Nu te lăsa impresionat de stabilirea unui anumit [el! Fii impresionai
de atingerea lui! Realizarea unor noi obiective în via[ă şi atingerea unui
nivel superior al perfor-
man[clor necesită întot­ Nu te lăsa impresionat de stabilirea unui
deauna o schimbare, iar anumit [el! Fii impresionai de atingerea lui!
aceasta nu este primită
mereu eu bra[ele deschise. Dar trebuie să vă împăea[i cu ideea că - dacă
o schimbare nu este dureroasă - atunci nu se poale numi schimbare.

Pasul 6: Schimbarea performatqelor vă schimbă via[a.

In momentul în care vă ve[i schimba performan[clc - adică. ac[iunilc

voastre capătă realmente consisten[ă - alunei ve[i avea puterea să vă
schimbau via[a. Viata lui Karen Ford este o mărturie în acest sens. Ca şi
via[a mea. de altfel. Deşi scriu foarte multe căi[i. sunt în primul rând un
orator Dc-a lungul anilor, am [inul nenumărate discursuri în cadrul
seminariilor organizate de Petcr Lovve, eu tema ..Obţinerea succesului“
Am vorbii pe stadioane în fa [a unui public extrem de numeros, alcătuit
din peste 50.000 de oameni. Am participat la emisiunea „Cîood Morning
America" Am [imit prelegeri în cadrul asociaţiilor şi ligilor sportive,
precum NCAA (National Collegiale Athlclic Associalion), Indianapolis
500 şi NBA. Mă bucur în fiecare an de un auditoriu alcătuit din peste
350.000 de oameni. Nu vă spun toate acestea ea să mă laud, ei ca să vă
fac să înielcee[i eă. atunci când comunic o fac în adevăratul sens al
cuvântului. I u vi:■i:i mea confirmă acest lucru.
 IMCKPI-: SA (lA h D F .'Ş ri

Dacă. însă. mi-aţi l’i au/it discursurile cu Ibarle mulţi ani în urmă.
nu aii fi crezul niciodată că voi avea parte de o carieră atât de fulminantă.
Să spunem eă prelegerile mele erau lipsite de inspiraţie. Iar dacă m-aş fi
limitat la ele. n-aş li avut niciodată un public mai marc de câteva sule
de oameni, aşa cum era cazul eu primii mei enoriaşi. Dar mi-am dorit
din tot sunetul să ajung cât mai departe cu putinţă, să-mi depăşesc condiţia,
să-mi perfecţionez talentul de orator.
Ca să realizez o schimbare importantă în performanţele mele. mi-am
schimbat mai întâi modul de gândire. Eram conştient de faptul că trebuia
să abordez arta comunicării dinlr-un unghi complet diferit. Am început
prin a studia cu atenţie tehnica oratorilor de renume, încercând să înţeleg
ce făceau ea apoi să-i pot copia. Tehnica mea s-a îmbunătăţit simţitor,
dar mai aveam un drum lung de parcurs.
Am abordat apoi tehnica intelectuală de comunicare, punând în
practică metode avansate de cercetare şi analizând statistici şi etimologii.
Am învăţat foarte multe lucruri în acest mod. în special despre arta
scrisului şi a oratoriei. Dispunând de aceste arme extrem de valoroase,
am început să explorez teritorii mult mai vaste, cum ar fi - de exemplu -
conexiunea dintre public şi oratorul său. Am observai eă oamenii sunt
receptivi la umor. astfel eă am introdus umorul în toate prelegerile
mele. Şi în final, performanţele mele au atins perfecţiunea.
Poate eă vi se va părea ciudat, dar am avut nevoie de fi ani ea să-mi
perfecţionez, rolul de orator şi ea să mă simt ea „peştele în apă“ în faţa
unui auditoriu. Acest proces a fost o adevărată provocare pentru mine.
Iar uneori, a fost presărat eu momente cumplite de singurătate. Mi se
părea eă eram singurul om din lume căruia i-a fost dat să treacă prin
aceste schimbări atât de dureroase, deşi ştiam că nu era adevărat. Ca să
învăţ arta conversaţiei, am fost nevoii să-irti schimb întregul eşafodaj al
gândirii şi nu a fost deloc uşor. Dar am reuşit.
Procesul de perfecţionare a talentului de orator continuă de 25 de ani.
Studiez neîntrerupt arta comunicării, luând lecţii de la adevăraţii
profesionişti în acest domeniu. Tehnica mea de bază nu s-a schimbat prea
mult, dar modul meu de a gândi continuă să evolueze. Ştiu eă - dacă îmi
voi perfecţiona modul de gândire - acest lucru va avea un impact
extraordinar asupra convingerilor mele, ceea ce va duce la un şir lung de
schimbări - ale aşteptărilor, ale atitudinii, ale comportamentului si ale
performanţelor mele. Şi acest lucru îmi va schimba viaţa pentru totdeauna.

44
 Creaţi impactul unui moit tic gândire complet schimbat!

U rmător ui. n iv e l .

F.volulia presupune întotdeauna o schimbare. Atingerea unui nou

nivel necesită schimbarea modului de a gândi. Intuili eu topi acest lucru,
dar trebuie să transformaşi această idee într-un stil de viaţă. Martin
Gründer este martorul unei întâmplări din viaţa lui Mark Victor Hansen,
oratorul care a creat imperiul „Supelor de pui pentru suflet“
Cu foarte mulţi ani în urmă. înainte de a obţine succesul său fulminant.
Hansen l-a abordat pe Tony Robbins la un eveniment unde amândoi
urmau să ţină un discurs.
- Tony. spuse el, fac parte din tagma oratorilor de foarte mult timp
şi îmi merge foarte bine. Câştig cam înjur de un milion de dolari pe an
şi sunt mulţumit de ceea ee fae. Dar ştiu sigur eă ai câştigat anul trecut
nu mai puţin de 156 de milioane de dolari, ţinând discursuri, predând şi
promovându-şi produsele. Cum ai reuşit această performanţă? Cum aş
putea să reuşesc şi cu?
Gründer spune eă Robbins s-a întors spre Hansen şi l-a întrebat:
- Cine face parte din grupul vostru de comandă?
Acesta este un grup de oameni eu vederi şi opinii asemănătoare, care se
întâlnesc pentru a-şi împărtăşi ideile şi a-şi asuma anumite responsabilităţi.
- Milionari, răspunse Hansen. Suntem eu toţii milionari.
- Aici este punctul vostru slab. răspunse Robbins. Trebuie să vă
alcătuiţi un anturaj numai din miliardari. Ei vă vor împărtăşi modul de
iţândirc specific nivelului lor.::
Să spui eă Hansen a trecut la următorul nivel după această conversaţie
nu reprezintă realitatea faptelor. Căci scopul său nu era doar acesta, ei
de a vinde un miliard de exemplare din seria „Supelor de pui" Şi este
pe cale de a-şi îndeplini obiectivul.
Dacă vreţi să vă mutaţi la următorul nivel, trebuie să adoptaţi modul
de gândire specific acestuia. Am avut recent o discuţie cu vechiul meu
prieten Bob Taylor, fondatorul companiei Taylor Guilars. Bob este un
geniu în fabricarea chitarelor; el le dă viaţă pentru că le iubeşte. Bob
este inventatorul echipamentului de fabricare a chitarelor, necesar
proiectării şi creării acestor instrumente muzicale pe care compania lui
le vinde. Iii înţelege foarte bine valoarea gândirii pozitive. „In final" -
spune Bob - ..gândirea limpede, bazată pe inspiraţie, este cheia marilor

45
 începe sâ gândeşti

succese. Cinev a m-a înlrehat la un momenl dai cum am reuşii să reali/e/

un proieet pe care iniţial l-am raial. ..Ce ai schimbai ’" a fost înirebarea.
..Modul de a gândi" a losi răspunsul.
Vreţi să reuşiţi acolo unde - cândva - aii dai greş ’ Vreţi să ajungeţi
la un nivel la care nici măcar nu aii visai vreodată că aii putea ajunge''
Vreţi să deveniţi persoana cc-aţi sperai mereu că veţi Ci înir-o bună / i
Dacă vă doriţi loaie aceslc lucruri, nu începeţi prin a încerca să vă
schimbaţi acţiunile! începeţi prin a vă schimba modul de gândire! Nimic
allceva nu va avea un impact mai puternic deeâl schimbarea modului de
a gândi.

P robă practică

Dorinţa mea de a obţine succesul .ţi de a duce o viaţă mai bună

este oare destul de ferventă încât să mă impulsioneze să-mi schimb
modul de gândire ?

Cum puteţi crea impactul unui mod de gândire

complet schimbat?

1 în momentul în care Karen Ford a fosi nevoită să înfrunte

obstacolele existente în calea ei spre următorul nivel şi a viat greş. a fost
tentată să se declare învinsă. Voi cum aţi fi procedat înli-o situaţie
similară.’ Enumeraţi câteva dezamăgiri pe care viaţa vi le-a presărat în
calc - atât pe plan profesional, cât şi personal - şi modul în care le-aţi
făcut faţă!2

2. Când aţi încercat să vă îmbunătăţiţi viaţa în trecut, spre ec anume

v-aţi canalizai energia’ Folosind următoarea listă, marcaţi eu ..I" cate­
goria cea mai importantă, eu ..2" categoria mai puţin importantă şi tot
aşa pînă ajungeţi să marcaţi ultima categorie eu

____Gândire
____Conv ingeri

46
 Creaţi imput tul uimi mod de gândire complet schimbat!

___ Aşteptări
___ Atitudine
____Comportament
____Performanţe

Explicaţi care suni paşii pc care doriţi să-i faceţi pentru a vă schimba
modul dc gândire!3

3. Succesul este o reuşită în adevăratul sens al cuvântului atâta timp

cât presupune o dezvoltare continuă, nu un capăt dc linie. Succesele pe
care le-aţi obţinut în trecut pol deveni un impediment în calea succeselor
voastre viitoare? Gândiţi-vă la un domeniu unde aţi repurtat victorii în
trecut, dar care dinlr-o dată nu vă mai oferă satisfacţiile dc odinioară!
încercaţi să descoperiţi care este lacuna prezentă în performanţele voastre
actuale, analizându-vă comportamentul, atitudinea, aşteptările şi
concepţiile până ajungeţi la sursa principală: modul de gândire! Ce
schimbări trebuie să adoptaţi în modul vostru dc gândire ca să atingeţi
următorul nivel?
învăţaţi să stăpâniţi procesul gândirii
deliberate!

„Ca o floare să înflorească, aveţi nevoie de nn pământ

roditor, dar şi de o sămânţă ttohilă. Acelaşi lucra este
valabil şi in cazul in care doriţi să cultivaţi pândirea
pozitivă.
-WILLIAM BLRNBACII

La ce se gândeau autorii acestor citate?

..Jocul acesta se desfăşoară 90‘A pe teren psihic

- DANNY OZARK,
managerul echipei Philadelphia Phillies

Preşedintele unei companii îi prezenta sediul firmei unui director

nou angajat. La un moment dat. cei doi bărbaţi au trecut pe lângă un
birou mare. unde o lcmcic stătea pe un scaun şi se uita pe fereastră.
Biroul nu avea nici masă. nici calculator, nici dulăpioare pentru dosare,
nimic din echipamentul necesar unui birou de lucru.
- Scuzaţi-mă, domnule! spuse proaspătul angajat. Dar de ce acest
birou nu este folosit?
- Dar este folosii, răspunse preşedintele companiei.
- Pentru că nu este mobilat corespunzător, am crezut că este doar un
birou de tranziţie. Cine este persoana care stă pe scaun1.’
- Lsle unul dintre vicc-preşedinţii companiei noastre. F.ste biroul ei.
îi explică preşedintele.
 ¡NCEKE SÂ GÂNDEŞTI

(’urc cslc misiunea ci în cadrul companiei'.’

- Să gândească, răspunse preşedintele cu un zâmbet.
- O plătişi doar ca să gândească'.’ Vreţi să spuneţi că nu produce
nimic? Mi-ar plăcea şi mic o slujbă ca asia.
- Ultima idee pe care ne-a furnizal-o a produs 20 de milioane de
dolari. Dacă eşli în stare să faci acelaşi lucru, constant, într-o bună zi ţi
s-ar putea încredinţa un post ca al ci.
Oamenii înzestraţi cu o gândire profundă nu sunt niciodată de prisos.
O persoană care ştie cum să gândească va găsi întotdeauna un post bine
plătit, dar persoana care
Oamenii înzestraţi cu o gândire profundă nu ştie de ce trebuie să gân­
sunt niciodată de prisos. O persoană care ştie dească va ocupa mereu un
cum să gândească va găsi întotdeauna un post de conducere. Aceşti
post bine plătit, dar persoana care ştie de ce oameni ştiu cum să re­
trebuie să gândească va ocupa mereu un post zolve problemele, nu duc
de conducere. lipsă niciodată de ideile
care pot clădi o organi­
zaţie şi nu îşi pierd niciodată încrederea într-un viitor mai bun. Nu cad
în plasa oamenilor cruzi, care n-ar ezita nici o clipă să profite de ci şi
să-i înşele, oameni precum dictatorul nazist Adolf Hitler, care cândva
declara cu emfază: „Ce noroc au conducătorii că oamenii nu gândesc!“
Cei care îşi perfecţionează procesul gândirii se conduc singuri - chiar şi
în situaţii critice sau sub o dominaţie dictatorială.

T r e b u ie să g ă s iţ i l o c u l p o t r i v i t p e n t r u a g â n d i

însuşirea unei gândiri profunde nu este un proces chiar atât de com­

plicat. Este o disciplină. Şi - aşa cum se întâmplă în cazul celor mai multe
discipline - poate fi cultivată şi perfecţionată. De aceea, vreau să vă învăţ
procesul pe care l-am folosit şi eu la rândul meu ca să descopăr cât mai
multe idei şi gânduri inovatoare. Fără îndoială că nu este singurul proces
care dă rezultate, dar este cel care - în cazul meu - a funcţionat ireproşabil.

/. Trebuie să găsiţi locul potrivit unde să zămisliţi gânduri creatoare.

L-am auzit odată pe Charles Kcltering. marele inventator şi fondator

al companiei Delco, deţinătorul a peste 140 de brevete şi aproape 30 de

50
 hii'iiliiti ■-ii '•linuuiili ¡>roct'<iil gi'niiln ii ilclibcratr

diplome uni\crsilarc. vorbind despre crearea unui Ine desiinul cugetării.

Compara aeesl loc eu o eoli\ ie penlru păsări. Poale părea ciudat la prima
vedere, dar veţi înţelege despre ce esie vorba când vă voi povesii despre
pariul pe care l-a făcut Kettering. a cărui mi/ă era 100 de dolari. CI
i-a spus unui prieten că îl va convinge să-şi cumpere o pasăre anul
viilor. Prietenul era sigur că nimeni nu va reuşi să-l convingă să facă
aeesl lucru, aşa eă a acceptat pariul.
Curând după aceea. Kettering i-a făcut cadou prietenului său o colivie
elveţiană, foarte scumpă, lucrată de mână. Acesta a dus-o acasă şi -
penlru că era atât de frumoasă - a agăţat-o în sufragerie. Dar a văzut în
curând că - de fiecare dală când avea musafiri - oamenii îl întrebau:
..Când ţi-a murit pasărea?"
„N-am avut niciodată o pasăre", le răspundea el. Apoi. trebuia să le
explice întreaga istorie. După ec povestea s-a repetat de câteva ori, s-a
hotărât în cele din urmă să-şi cumpere un papagal - fiind nevoit astfel
să-i plătească lui Kettering suta de dolari pe care i-o datora. ..Dacă
atârni colivii în mintea omenească" - a spus Kettering mai târziu - „va
trebui în final să pui ceva în ele."
Aşa cum colivia lui Kettering a atras o pasăre. în acelaşi fel un loc
bine ales va atrage gândurile creatoare. Dacă vă veţi duce în acest loc.
convinşi fiind că el va genera idei inovatoare, acest lucru se va întâmpla,
fără îndoială.
Scopul meu a fost - ani de zile - să dau naştere unei idei creatoare în
fiecare zi. Poate că nu vi se va părea prea mult, dar dacă puteţi face asta
5 zile pe săptămână timp de 12 luni. veţi descoperi că aţi zămislit peste
250 de idei creatoare în fiecare an.
Care este cel mai bun loc penlru meditaţie? Depinde de fiecare individ
în parte. Unii oameni consideră că acest loc este în baie. Altora, ca
prietenului meu Dick Biggs, le place să se gândească înlr-un parc. Iată
care sunt - în cazul meu - cele mai bune locuri penlru meditaţie:
• Maşina: Maşina îmi oferă momente extraordinare de cugetare,
pe care nimeni nu mi le poate întrerupe. Nu dau nimănui numărul
de telefon din maşină - penlru simplul motiv că nici măcar nu îl
cunosc! în timp ce conduc, ascult casele sau îmi concentrez
gândurile asupra unui anumit lucru.
• Avionul: Datorită programului meu încărcai, petrec foarte mult
timp în avion. Dacă sunt însoţii de vreun membru al personalului
 inCF.PE SA QÂNDF.ŞTI

meu. ne aşezăm împreună ea să putem vorbi. Dar. ele eele mai

multe ori. fie eitese cărţi în speranţa eă voi deseoperi idei noi. fie
mă las în voia gândurilor şi a meditaţiei reflexive.
Piscina: Locul meu preferat este piscina din grădină. Mă bucur
în fiecare zi de apa caldă atât de odihnitoare, ce îmi oferă ocazia
să meditez în linişte şi să mă rog bunului Dumnezeu.

îmi vin idei creatoare şi în alte locuri, ca - de exemplu - atunci când

stau în pat. ('¡'in mereu pe noptieră un carneţel destinai acestor gânduri
inovatoare.) Sunt convins că datorez aceste gânduri faptului că mi-ain
făcut un obicei din a vizita frecvent locurile melc de cugetare. Dacă
vreţi să daţi naştere ideilor
în momentul în care am găsit un loc pentru creatoare, trebuie să-mi
a-mi zămisli gândurile, acestea şi-au făcut urmaţi exemplul. Găsiţi un
loc imediat în mintea mea. loc unde puteţi cugeta în
linişte şi încercaţi să vă
aşterneţi gândurile pe hârtie pentru a nu le pierde! în momentul în care
am găsit un loc pentru a-mi zămisli gândurile, acestea şi-au făcut imediat
loc în mintea mea.

2. Trebuie să găsi[i locul potrivit uncie să vă inoilela[i gândurile.

Să înveţi să scrii înseamnă să înveţi să Ideile nu iau naştere

gândeşti. Nu poţi fi sigur de nimic până nu într-o formă desăvârşită.
vezi totul pe hârtie. Ele trebuie modelate până
- S. I. Hayakawa capătă substanţă. După
cum spune prietenul meu
Dan Rciland, „ideile trebuie să treacă lestul clarităţii şi al îndoielii"
Ideile trebuie supuse unei analize drastice. De multe ori, un gând ce
parc extraordinar în timpul nopţii se dovedeşte pueril la lumina zilei.
Puneţi-vă ideile sub semnul întrebării! încercaţi să le armonizaţi cât
mai bine eu putinţă! Una dintre cele mai bune modalităţi în acest sens
este să vă aşterneţi gândurile pe hârtie. S. I. Hayakawa. profesor, rector
şi senator american, a spus următorul lucru: „Să înveţi să serii înseamnă
să înveţi să gândeşti. Nu poţi fi sigur de nimic până nu vezi lotul pe
hârtie.

52
 Ini'iiţiifi să ştiipi'miţi procesul ^imilirii lU'lil’cnilc'

Modelându-ţi »umiliriIc. îli dai scama dacă o idee poate de'-cni sau
eficace. Iii analizezi astfel potenţialul. Şi descoperi în acelaşi timp
iu i

lucruri noi despre propria-ţi personalitate. Procesul de modelare a

gândurilor mă fascinează în adevăratul sens al cuvântului, pentru că
presupune:
• Umor: Ideile care sc dovedesc ineficiente mă fac adesea să râd.
• Umilin[â: Mă aplec cu umilinţă în faţa lui Dumnezeu în momentele
de inspiraţie.
încântare: îmi place să despic firul în patru. (Eu numesc acest
proces „rumegarea" ideilor.)
Creativitate: în aeesle momente, sunt complet rupt de realitate.
împlinire: Dumnezeu mi-a încredinţat această misiune; îmi pune
la treabă harurile eu care m-a înzestrat, oferindu-mi bucurie .şi
împlinire sufletească.
Onestitate: Pritocind ideile în minte. îmi descopăr adevăratele
motive.
Pasiune: Modelarea gândurilor îţi dezvăluie crezul în viaţă.
Schimbare: Schimbările pe care le-am întreprins pe parcursul
vieţii mele sunt rezultatul unei gândiri profunde asupra unui
subiect.

Perioada de modelare a gândirii melc a lăsat o amprentă puternică

asupra mea. Am trăit alunei la maxim şi am avut şi momente plăcute,
dar şi momente cumplite. în anii aceia, mi-am descoperit chemarea
către biserică; Dumnezeu mi-a arătat ealea spre umilinţă; mi-am zămislit
convingerile şi mi-am stabilit priorităţile în viaţă. Mi-am recunoscui. în
acelaşi timp, greşelile pe care le-am comis ca lider sau lacunele pe care
le aveam ea soţ. Dar eforturile mi-au fost încununate şi de succese.
Personalitatea ee mă caracterizează astăzi este rezultatul modelării
gândurilor mele. Sufletul îmi tresaltă şi astăzi de emoţie ori de câte ori
mă las învăluit de gânduri şi idei.
Mi-am modelat gândurile în foarte multe locuri. Pe când eram student
în ultimul an la Colegiul de Teologic din Circlcvillc şi învăţam pentru
licenţă, mă refugiam adesea înlr-o casă veche ee avea pereţii din zgură.
După ce m-am căsătorit şi ni-am angajat pentru prima dală. petreceam
foarte mult timp stând pe o stâncă în spatele casei mele din lîillham.
Indiana. Când locuiam în Laneaster, Ohio. ohi.şnuiam să mă duc în

53
 inC.F.PK SÂ GÂNDEŞTI

parc. In San Diego. îmi găseam refugiul în biserică. înlr-un loc pe care
îl numeam ..cămera de sns" Iar astăzi. îmi modele/ ideile în biroul de
acasă sau în munţii din Carolina.
Vă puteţi modela ¡rândurile aproape oriunde. Nu trebuie decât să
găsiţi locul potrivit, miile să vă puteţi aşterne ideile pe hârtie, să vă
lăsaţi în voia gândurilor fără să fiţi întrerupţi de nimic şi unde să le
supuneţi lestului îndoielii şi al întrebărilor. Căci - aşa cum spune Dave
Sutherland, preşedintele companiei INJOY Stewardship Services -
„Uneori. întrebările pe care le puneţi sunt mai importante decât
răspunsurile pe care le primiţi. Punând întrebări, obţineţi o perspectivă
de ansamblu asupra ideilor voastre. Am înţeles adesea că - în acest
proces de modelare a gândurilor mele - nu eu am modelat gândurile, ci
ele m-au modelat pe mine.

3. Trebuie să i’ăsifi locul potrivii pentru u vă putea extinde ideile.

Dacă vă este dat să zămisliţi idei extraordinare, pe către apoi Ic

modelaţi, nu trebuie să credeţi că procesul s-a terminal aici. Pentru că -
în caz contrar - s-ar putea să rataţi aspectele cele mai valoroase ale
procesului de gândire: crearea altor idei şi exploatarea potenţialului lor.
Trebuie să recunosc că - în tinereţe - am comis şi cu această greşeală.
Voiam să transform o simplă idee din statutul ei de „cocon“ înlr-un
„fluture" de o frumuseţe rară, fără să cer părerea nimănui, nici măcar a
oamenilor asupra cărora ideea mea ar fi avut cea mai mare influenţă.
Am comis această greşeală şi la serviciu, dar şi acasă. De-a lungul
timpului. însă, am învăţat că poţi să ajungi mult mai departe în viaţă
dacă accepţi ajutorul linei echipe decât ai putea s-o faci singur.
împărtăşesc din toată inima ideea pe care am susţinut-o în cartea
mea „Cele 17 legi ale muncii în echipă": „Este prea greu să atingi măreţia
de unul singur." Dacă vreţi cu adevărat ea o idee să ajungă pe culmile
succesului, alunei trebuie să cereţi ajutorul semenilor voştri.
Am descoperii o formulă care v-ar putea ajuta să vă exlindeţi ideile:
Ideea potrivită + Oamenii potriviţi
înlr-un Cadru potrivit la Timpul potrivit
pentru un Motiv potrivit = Rezultatul potrivit

54
 hií'íifiifi să stăpâniţi procesul pâinHiii ilvliberntr!

Accaslá formulă este imbaUihilă. Şi ială de ce:

Icleeapotrivită'. Toiul începe plantând sămânţa unei idei. ..Gândul

este" - după cum afirmă Gcorgc Gardner - ..predecesorul şi poale
chiar lălăi tuturor ideilor, iar ideile suni cele mai puternice şi mai
ulile lucruri în viaţă.
Oamenii potriviţi: Când expuneţi o idee oamenilor potriviţi, se
pot întâmpla lucruri incredibile. Idcca originală se dezvoltă
extraordinar de muli, alături de viziunea, puterea şi influenţa ei.
Dar cine suni oamenii care pot extinde o viziune? Sunt cei care
vă iubesc şi vă împărtăşesc viziunea, care vă cunosc şi vă susţin
viziunea, care vă completează şi vă oferă o perspectivă de
ansamblu asupra viziunii voastre. Ei sunt cei cărora trebuie să le
cereţi sfatul înainte de a vă împărtăşi ideile lumii întregi, lată
care sunt oamenii caic mi-au influenţai viaţa spirituală şi domeniile
în care au acţionat:
Bill Hybels - Capacitatea de a conduce;
Larry Maxwell - Lumea afacerilor;
Dan Calhy - Solicitudinea;
Dave Suthcrland - Aria strategiei;
John Huli - Relaţiile inteiumanc;
Fred Smith - Perspicacitatea;
Kcvin Small - Lumea oportunităţilor;
Margaret Maxwell - Capacitatea de a privi în perspectivă;
Tom Phillippe - Arta înţelepciunii;
Jim Doman - Arta schimbării;
Pat Williams - Domeniul creativităţii;
Bill Bright - Arta viziunii;
Charlie Welzel - Arta de a serie.

Oamenii din viaţa noastră ne influenţează gândirea înlr-un mod

pozitiv sau negativ, aşa că trebuie să adoptăm o strategic prin care să-i
descoperim pe cei care ne vor ajuta să ne exploatăm potenţialul la maxim,
încercaţi să vă stabiliţi un obiectiv din a-i descoperi pe aceşti oameni
care vă vor conferi valoare - vouă şi domeniilor pe care le consideraţi
importante în viaţă! (Şi faceţi acelaşi lucru pentru cei din jurul vostru!)
Acest proces vă va propulsa gândirea spre următorul nivel.
 ¡ITCEPE SA GÂNDEŞTI

Cadrul potrivit: Cadrul în caro vă desfăşuraţi viaţa vă a jnlă fie să

vă exlindeii ideile, fie să le limitaţi. înlr-un cadru adecvai,
gândirea se bucură tic apreciere, ideile nu cunosc oprelişti. suni
acccplale chipuri si păreri noi. schimbările suni binevenite,
întrebările îşi găsesc răspunsuri, se sondea/ă personalităţile, ideile
stimulează idei si mai bune, iar gândirea generează o muncă de
echipă. Dacă sunteţi ferecaţi înlr-un cadru inadecvat, luptaţi-vă
să evadaţi .şi să găsiţi un cadru care vă stimulează! Dacă sunteţi
lideri, trebuie să înţelegeţi că voi sunteţi cei care creaţi mediul în
care vă aflaţi. Responsabilitatea unei vieţi mai bune apasă pe
umerii voştri.
Timpul potrivit: Ideile suni extrem de fragile alunei când văii
pentru prima dală lumina zilei. Daeă încercaţi să le sădiţi prea
devreme sau să le iinpuncţi înlr-o lume în care numărul
negativi,şlilor îl domină pe cel al susţinătorilor, nu vor putea
supravieţui. împăratul vechii Rome. Hadrian. spunea că „a avea
dreptate prea devreme înseamnă a te înşela" Ideile trebuie
prezentate fără un scop bine definit şi nici nu trebuie să fie
încătuşate în lanţurile timpului. Gândurile trebuie lăsate să respire
înainte de a fi subjugate.
Motivul potrivit: .1. P Morgan spunea: „Când face un lucru, omul
este animal întotdeauna de două motive: un motiv bun şi motivul
real." Motivele joacă un rol extrem de important în viaţa noastră.

întocmai ea persoana care le dă viaţă, gândurile sunt înzestrate eu un

potenţial extraordinar, care le poale conferi măreţie. Când veţi găsi
locul potrivit pentru a vă extinde ideile, veţi descoperi acest potenţial.
Uneori, un gând este doar o simplă rampă de lansare pentru o idee
creatoare, dar Iară această rampă de lansare, icleca n-ar fi fost niciodată
descoperită. Uneori, un gând devine extraordinar atunci când se
armonizează eu o altă idee. Iar alteori, un gând este măreţ chiar de la
naştere şi nu trebuie decât recunoscui. Extinderea ideilor vă oferă
posibilitatea să Ic exploataţi potenţialul la maximum. Iar pe parcursul
acestui proces de extindere a gândurilor, am realizai că şi potenţialul
meu a fost exploatat la maximum.

56
 invitliili să <hipîmili procesul pîimlirii iltîil’vnitv!

4. Trebuie să t>ăsi(i locul potrivii (arc să vă ofere .,<> pistă ile

aterizare" pentru gândurile voastre.

Amorul C. D. Jackson observă că „ideile creatoare au nevoie nu

doar de aripi, ci şi de un tren de aterizare" O idee care rămâne la
stalului de idee nu creează un impaci prea mare. Puterea unei idei constă
în trecerea ei de la stadiul de idee abstractă la stadiul de idee gata de pus
în practică. Gândili-vă la teoria relativităţii a lui Hinstein! Când şi-a
publicat teoriile în anii 1905 şi 1916. acestea nu erau decât nişte idei -
complexe, este adevărat, dar atât! Adevărata lor putere s-a manifestat o
dală cu apariţia reactorului atomic în 1942 si a bombei atomice în 1945.
Când oamenii de ştiinţă au analizat atent şi au pus în practică ideile lui
Einstcin, întreaga lume s-a schimbat ireversibil.
Dacă vreţi ca ideile voastre să creeze un adevărat impact, trebuie să
le oferiţi o „pistă de aterizare" pentru ca apoi să poată fi puse în practică.
Dar, mai întâi, ele trebuie analizate şi experimentate de...

Voi înşivă: Acest proces vă va conferi integritate. Oamenii vor

adopta o idee numai după ee va fi dezbătută pe larg de creatorul
ei. Dar acest lucru nu se va întâmpla dacă cel care i-a dat viaţă nu
crede în ea. înainte de a discuta despre o anumită temă sau
problemă, îmi pun trei întrebări: „Cred ce spun? Am trăit eu
însumi experienţa? Cred că trebuie s-o mai trăiască şi alţii?" Dacă
nu pol răspunde afirmativ la toate aceste întrebări, atunci înseamnă
că ideile mele nu au consistenţă.
Faetorii-cheie: Nici o idee nu-şi ia zborul dacă nu are susţinători.
Aceştia sunt factorii-cheie care transformă gândurile din simple
idei în fapte certe. Susţinătorii sunt cei care vă determină nivelul
influenţei.
Cei direct itnplica[i: Analizarea ideilor împreună cu „trăgătorii
de elită" din prima linie de luptă vă oferă o perspectivă mult mai
largă asupra realităţii. Iar acest lucru este extrem de important,
deoarece - chiar şi atunci când aţi dus la bun sfârşii procesul de
creare a unei idei, aţi modclal-o cu atenţie şi aţi împărtăşit-o
experţilor în domeniu, există posibilitatea să fi scăpai ceva din
vedere.

57
 ÎNCEPE 5Â GÂNDEŞTI

..O idee creatoare" - spune J. Jaeohson - ..seamănă cu o roabă: nu

merge nicăieri daeă nu esle împinsă. Deşi aeesi lucru este adevărat,
procesul de analizare a ideilor împreună cu semenii noştri presupune
aspecte mult mai complexe decât simpla ..împingere a roabei"
Sincronizarea este un factor deosebit de important. în momentul în care
vă pregătiţi să prezentaţi oamenilor idei noi, nu trebuie să uitaţi eă sunt
mai uşor de convins să accepte noul val de schimbări alunei când:
• Au suferii îndeajuns încât sunt dispuşi să se schimbe.
• Au învăţat îndeajuns încât îşi doresc să se schimbe.
• Au primii îndeajuns încât pol să se schimbe.

Daeă vă veţi prezenta ideile înlr-unul dintre aceste momente ideale,

veţi reuşi - eu siguranţă - să vă propulsaţi gândurile spre ultima etapă a
procesului. în timp ce încercam din răsputeri să-mi creez „o pistă de
aterizare" competentă pentru gândurile şi ideile melc, am înţeles că ele
au fost cele care mi-au oferii o bază indestructibilă.

5. Trebuie să găsiţi locul potrivit pentru a vă înălţa ideile spre cer.

Filozoful francez, Hcnri-Louis Bergson, care a câştigai premiul Nobel

pentru literatură în 1927, spunea că o persoană „trebuie să gândească
precum un om de acţiune şi să acţioneze bazându-se pc o gândire
raţională." Care esle rostul gândirii dacă nu este pusă în aplicare'.' Gândirea
fără acţiune nu poate da rezultatele scontate. Dacă veţi învăţa cum să
stăpâniţi procesul gândirii, veţi avea parte de o gândire extraordinar de
prolifică. Dacă veţi transforma gândirea raţională într-un stil de viaţă,
atunci vă veţi bucura de rezultate eficiente toată viaţă. în momentul în
care aţi dat naştere ideilor voastre, le-aţi modelat, le-aţi extins aria de
acţiune şi le-aţi oferit „pista de aterizare" corespunzătoare, punerea lor
în aplicare devine un proces extrem de uşor.
Am observai că oamenii care se bucură de succes în viaţă au tendinţa
de a aborda orice proiect care li se oferă în cale, pornind la treabă fără
să stea prea mult pc gânduri; ei sunt oameni de acţiune, înzestraţi cu o
energie ieşită din comun. Dar ca să obţineţi rezultatele pe care vi le
doriţi - să vă înălţaţi ideile spre cer - trebuie să acordaţi fiecărui vis în
parte o perioadă de gândire.

58
 hndlali să sf(V/»/fii /// /irorvsi// gimtlirii drlUh'niti'!

Dacă veţi acorda planurilor voastre o anumită perioadă de gândire,

veţi descoperi că rezultatele obţinute sunt mult mai hune. Putem asemăna
această perioadă de gândire cu pista de decolare a avioanelor. Aşa cum
avioanele au nevoie de o pistă tic decolare destul tle lungă pentru a-şi
putea lua zborul, şi ideile creatoare au nevoie tle o „pistă de decolare"
pentru a putea fi lansate în spaţiu. Am descoperii că - în timp ce încercam
să-mi înalţ ideile spre cer - ele m-au condus spre înălţimi ce cu greu pot
fi cucerite.

Cum v ă p u te ţ i în s u ş i g â n d ir e a r a ţ io n a l ă 7

Vreţi să stăpâniţi procesul gândirii raţionale? Atunci vă recomand

următorii paşi:

I . Conectap-vă numai la energii pozitive!

Cei care au transformat gândirea raţională într-un stil tle viaţă

beneficiază de un izvor nesecat dc idei creatoare. Ei caută mereu
modalităţi care să menţină procesul gândirii în continuă mişcare. Dar
energiile care alimentează acest proces sunt şi cele care influenţează
rezultatele ulterioare, aşa cum autorul poeziei „Paznicul cheilor"
(„Keepcr of the Kcys") ne ilustrează într-un mod extrem tle sugestiv:

„Tu eşti Paznicul Cheilor.

Tu eşti Gardianul Porţilor.
La uşă răbdătoare aşteaptă ca să intre
DRAGOSTEA. Dar şi URA.
Urmate ele sunt de PACEA CEA BLAJINĂ.
Dar şi dc RĂZBOAIE VIOLENTE.
Tu va trebui să alegi cine intră
Şi cine va rămâne dincolo tle porţi.
INTOLERANŢA încearcă şireată să se strecoare
Ascunsă dc TEz\MĂ sau MÂNDRIE.
Fii atent! Un alt duşman afară le aşteaptă -
DORINŢA DE AVERE, ee cu vicleşug
înăuntru vreţi să intre.

59
 ¡NCMKE SA GÂNDEŞTI

Cu ochii-n palm trebuie să Iii, căci lu eşti

Cel caic decide cine INTRĂ şi cine AFARĂ
IV veci va rămâne.
Tu c.şli Paznicul Cheilor ce Spiritul ţi-1 vor deschide.
Pe cine laşi astăzi ea să intre?"'1

Citiri carp, răsfoiţi reviste, ascultaţi casele şi pelreceţi cât mai mult
timp cu oameni a căror viaţă se bazează pe gândirea raţională! Iar dacă
ceva vă captează atenţia - fie eă este ideeu altcuiva, fie sămânţa unei
idei ce a încolţii în mintea voastră - nu ezitaţi s-o aşterneţi pe hârtie şi
s-o puneţi în locul destinat meditaţiei şi cugetării pentru ca gândirea
voastră să fie astfel stimulată!
îmi amintesc că am păstrat pe birou - timp de un an de zile - o
fotografie decupată dintr-o revistă ca să mă concentrez mereu asupra
ţelului pe care îl aveam de îndeplinit şi a modalităţii prin care îl puteam
realiza. Dar locul preferat unde îmi aştern gândurile şi ideile este o
agendă pe care o păstrez în permanenţă cu mine. Este tovarăşul meu de
meditaţie. După ce dau naştere unei idei şi o aştern - într-o primă fază -
pe hârtie, încep s-o dezvolt pe paginile din partea stângă a agendei.
(Partea dreaptă este rezervată ideilor noi.) Studiez frecvent ideile schiţate,
acordându-lc cât mai mult timp şi coreclându-lc atunci când este cazul,
în momentul de faţă, „tovarăşul meu de meditaţie" conţine cinci proiecte
la care lucrez, de ceva timp. La unul dintre ele lucrez, de 9 luni! Ele vor
rămâne pe agenda mea de lucru până când vor fi gata de lansare. Acest
proces permite ideilor „să fiarbă“ în mintea mea până când vor fi gata
„să dea în clocot"

2. Inconjuraţi-vă numai ele oameni care stăpânesc gândirea ra[ională!

Pelreceţi cât mai mult timp numai cu oameni potriviţi! în timp ee

lucram la acest capitol, împărtăşindu-mi ideile unoroamcni-chcic (lucru
extrem de important în procesul gândirii), am înţeles ceva cu lotul
extraordinar - toţi oamenii din viaţa mea, pe care îi consider prieteni
apropiaţi sau colegi, au ridicat gândirea la rang de rege. Eu iubesc Omul
în general. încerc să confer valoare tuturor oamenilor prin intermediul
conferinţelor pe care le ţin, cărţilor pe care Ic scriu sau casetelor pe care
le înregistrez. Dar oamenii care constituie anturajul meu îmi aruncă

60
 Inrilfufi <â flăpiuiiţi procesul gânilirii ilelilvriile!

mereu mănuşa provoeării prin felul lor de a gândi sau prin acţiunile lor
extraordinare. Hi îneeareă adesea să înveţe eeva nou si să-şi perfeeţione/e
cunoştinţele. Aeesl lueru este
valabil pentru soţia mea. Dacă vrei să-ţi formezi o minte ..ascuţită",
Margarel, pentru prietenii trebuie să le înconjori numai dc oameni de
mei apropiaţi şi pentru di­ acelaşi calibru.
rectorii cai c îmi conduc com­
pania. Toţi sunt nişte „gânditori de elită“ ! Autorul proverbelor biblice
spunea că oamenii cu o minte „ascuţită“ se „ascut” unii pe alţii în acelaşi
fel în care fierul ascute fierul. Dacă vrei să-ţi formezi o minte „ascuţită“
trebuie să te înconjori numai de oameni de acelaşi calibru.

3. Nutriţi numai gânduri pozitive!

Pentru a deveni „gânditori“ de elită, trebuie să puneţi în aplicare

procesul gândirii deliberate. Frecventaţi cât mai des locurile pe care vi
le-aţi ales pentru a da naştere ideilor voastre, pentru a le modela, pentru
a Ic discuta cu semenii voştri şi pentru a le transforma în realitate!
Transformaţi acest proces într-o adevărată prioritate! Nu uitaţi niciodată
- gândirea este o disciplină!
Am luat recent masa cu Dan Cathy, preşedintele companiei Chick-
fil-A, un lanţ de restaurante cu profil fast-food, ce are sediul în Atlanta.
I-am spus că lucram la această carte şi l-am întrebat dacă timpul destinat
procesului de gândire era o prioritate în viaţa lui. Nu numai că mi-a
răspuns afirmativ, dar mi-a dezvăluit ce înseamnă pentru el „programul
de gândire“ îl ajută, în primul rând, să facă faţă ritmului infernal al
vieţii care distruge gândirea deliberată. Dan mi-a spus că rezervă
procesului de gândire o jumătate de zi la fiecare două săptămâni, o zi
întreagă în fiecare lună şi două sau trei zile concomitente în fiecare an.
„Acest lucru mă ajută“ - spune Dan - „să-mi menţin un echilibru în
viaţă, de vreme ec existenţa mea este un continuu vârtej."
Poate că veţi dori să procedaţi la fel sau să vă organizaţi propriul
vostru program sau metodă de gândire. Indiferent care va fi opţiunea
voastră, duceţi-vă - înarmaţi cu hârtie şi creion - la locul pe care vi l-aţi
ales pentru meditaţie şi nu lăsaţi ideile - sub nici o formă - să-şi ia
zborul!
 în c e p e s a g â n d e ş t i

4. Transjonnaii-vă ideile in realitate'

Ideile au n existentă extrem ele scurtă. Trebuie să le transformaţi în

realitate înainte de a fi prea târziu. Pilotul de performantă Eddie
Rickenhackcr. care a
Ideile au o existentă extrem de scurtă. luptat în primul război
Trebuie să le transformaţi în realitate înainte mondial, a ilustrai ccl mai
dc a fi prea târziu. bine acest lucru, spunând:
„Formula succesului este
cât se poate de simplă: Gândip-vă la un lucru şi apoi ducep-1 la în­
deplinire!"

5. Pennite[i emoţiilor voastre să dea naştere ideilor creatoare.'

Ca pastor, am avut ocazia de a îndruma paşii multor oameni în viată.

Am descoperit atunci că - pentru unii oameni - cea mai marc provocare
pe care viata le-o poate pune în cale ea să devină „gânditori de elită"
este bagajul lor emoţional. Rănile trecutului sau problemele prezentului
îi împiedică să acorde timpul necesar procesului de gândire.
în procesul de gândire, nu te poli baza pe sentimente. în volumul
„Eşecurile pol conduce la succes", am specificat faptul că îp poţi controla
sentimentele cu mult înainte de a-fi controla acţiunile. Dacă aştcpli până
când simţi nevoia să faci ceva, atunci este puţin probabil să-p duci visul
la îndeplinire. Acelaşi lucru este valabil şi pentru procesul de gândire.
Nu poji să aşlcpji până când simţi nevoia să gândeşti. Dar am descoperit
că - o dală ce ai pus în mişcare procesul dc gândire - emofiile îl pot
stimula, creând un elan spiritual.
încercaţi singuri acest lucru! După ce veţi experimenta procesul
disciplinat al gândirii, bucurându-vă dc succes, savuraţi momentul cât
puteti de mult. încercând apoi să exploataţi energia spirituală creată dc
succesul obţinui! Iar dacă semănau cu mine, atunci veţi da naştere unor
noi gânduri şi idei creatoare.

6. Repetaţi procesul!

Acum câteva săptămâni, am luat masa cu un vechi prieten - David

Dean. Nu ne întâlnim prea des, dar ne cunoaştem de foarte mult timp.

62
 Inviiţtili S;i sii?/?????//? ¡iivn v iil $fvh1irii ih’libcnilc!

penii li că am copilării împreună. Am urmai acelaşi colegiu şi am irăil

împreună experienţe memorabile. Aslă/.i. este pasiorîn Oliio şi se bucură
de foarle mirii succes în loi eeea ce face. Stând la masă, am începui să
depănăm amintiri din vremurile de odinioară, despre prieteni comuni şi
experienţe de neuilat. Apoi, ia un moment dat, el şi-a amintit de o
conversaţie pc care am purtal-o amândoi în 1979 la o masă pe care am
luat-o la Moliday Inn din Wapokcnetta, Ohio. Eu nu mai ştiam prea
bine despre cc am discutat atunci, dar cl părea să-şi amintească fiecare
cuvânt în parte.
- îmi amintesc totul de parcă s-a întâmplat ieri, începu Dave. Spuneai
că aveai de gând să-ţi faci un obicei din a citi şi a cugeta în fiecare zi.
în 1979, aveam amândoi înjur de 30 de ani. Aceasta era perioada în
caic am pricepui că - pentru a avea succes în viaţă - trebuie să te
perfecţionezi încontinuu. Şi asta am făcut mereu dc atunci până în prezent.
Uneori, acest proces dc perfecţionare a fost însoţit şi de momente plăcute,
dar şi de eforturi susţinute. Dar am perseverat şi cred că acesta este
motivul pentru care am reuşii să scriu cărţi şi să vorbesc în faţa oamenilor
timp dc peste 20 dc ani.
- John, spuse prietenul meu, în ziua aceea, mi-ai mărturisit încă un
lucru deosebii de important pentru line. Mi-ai spus că scopul tău în
viaţă este să te învălui numai cu gânduri şi idei frumoase. încât - alunei
când vei ajunge la 55 de ani - acestea să ţâşnească din tine ca o cascadă
la primul cuvânt pe care îl vei rosti.
- Poftim ? am întrebai cu, nedumerit. Cc-am spus?
Dave îmi repetă. Am rămas mul dc uimire.
- Dave, am spus eu, nu o să-ţi vină să erezi cc-ţi voi spune. Am
împlinit 55 de ani chiar ieri.
Ochii mi se umplură de lacrimi. Când îmi vorbi, vocea lui David
tremura de emoţie.
- John, totul s-a adeverit! Dacă ţinem scama dc cărţile pe care le-ai
scris şi dc discursurile pe care le ţii mereu, atunci putem spune că dorinţa
ţi s-a împlinit.
Oamenii iau foarte multe decizii mărunte în viaţă. Dar, de cele mai
multe ori, uiţi că le-ai luat şi mergi mai departe. Speri că ele vor da
roadele pe care ţi le doreşti, dar nu analizezi felul în care ţi-au modelat
viaţa. Ce dar extraordinar mi-a făcut prietenul meu amintindu-mi că
hotărârea pe care am luat-o cu 20 de ani în urmă - aceea de a gândi şi de
a mă perfecţiona fără încetare - mi-a schimbat complet viaţa!

63
 IN C .m : SA GÂNDEŞTI

l n singur ginul Inimos nu-ţi poale asigura o viată fără probleme.

Oamenii care îşi bazează cariera pe o singură idee creatoare sfârşesc
prin a duce o existenţă nefericită sau nevoiaşă. Aceştia sunt autori care
nu au scris decât o singură carte, oameni care nu au făcut decât o minune
în viaţa lor. oratori care au adresat doar un singur mesaj lumii întregi.
inventatori care îşi petrec
Un singur gând frumos nn-ţi poale asigura o întreaga viată luplându-se
viaţă fără probleme. Succesul este apanajul să-şi protejeze sau să-şi
celor care au un munte întreg dc aur pe care promoveze singura idee
îl exploatează neîncetat. pe care au zămislit-o
vreodată. Succesul este
apanajul celor caic au un munte întreg de aur pe care îl exploatează
neîncetat, nu al celor care găsesc doar o singură pepită şi încearcă să
trăiască de pe urma ei mai mult de 50 de ani. Ca să puteţi exploata un
filon nesecat de aur, trebuie să repetaţi fără încetare procesul gândirii
raţionale.

Iz v o r u l n f s e c a t a l id e il o r c r e a t o a r e

O persoană care exploatează un „filon" nesecat dc idei de aur este

prietenul meu, Dick Biggs. Dick este editorul unei reviste de prestigiu,
este orator şi autor de cărţi, dar şi cel care mi-a oferii un sprijin
extraordinar în realizarea acestei cărţi.
L-am rugat recent să-mi spună care a fost cea mai bună idee pe care
a avut-o vreodată. Mi-a spus fără ezitare că este ideea care stă la baza
cărţii lui - „Bum Brighlly Wilhoul Burning Oul" Diek organizează
cursuri dc afaceri şi ţine discursuri pe teme comerciale dc peste 20 dc
ani. Activitatea sa în acest domeniu este foarte bogată şi se bucură de un
succes uriaş. După ee a scris cartea mai sus pomenită, a primit nenumărate
oferte ea să vorbească despre acest subiect. Acum, lucrează la o carte
comercială bazată pe această idee.
Totul a pornii de la o idee minoră, dc genul celor pe care le uităm
repede, le ignorăm sau le ştergem imediat din minte, considcrându-lc
neimportante. Diek i-a acordat atenţia cuvenită, iar ea i-a influenţat
viaţa nu numai lui, ei tuturor celor cărora le vorbeşte la conferinţele şi
seminariile pe care le organizează. Şi continuă să sondeze adâncurile
minei lui de aur. Cine ştie ee idee măreaţă va mai crea.’!

64
 Inriiliiţi <ii <h'ii>i'uiili / 'ri'iv s ii/ i/e/.'/v.'.i.V'

\ n arc importanţă claca \ aii născut bucali sau săiaci \ u aia

importanţă dacă a voii doar irei clase sau o diplomă universitară. Nu arc
importantă dacă suferiţi tic anumite boli sau întruchipaţi sănătatea
perfectă. Circumstanţele nu sunt importante. căci toii oamenii pol
înveţe să devină „gânditori de elită" Nu trebuie decât să puneţi in mişcare
procesul gândirii şi să-l menţineţi astfel în fiecare /i.

P robă practică

Sunt dispus să plătesc preptl necesar „cultivării" obiceiului

de a da naştere, hrăni şi dezvolta idei creatoare în fiecare zi?

Cum puteţi aplica gândirea raţională în viaţa reală?

1 Dacă nu aveţi deja un loc destinat meditaţiei, trebuie să vă găsiţi

unul în curând. Unde aţi putea da naştere ideilor creatoare ’

2. Cine sunt persoanele din viaţa voastră pe care le admiraţi pentru

gândirea lor extraordinară? Numili-lc!

3. Care sunt proiectele la care lucraţi în prezent si cărora ar trebui să

le acordaţi mai mult timp de gândire? Poate eă doriţi să reluaţi problemele
pe care le-aţi identificat la sfârşitul capitolului I Descrieţi pe larg
problem;» eu care vă confruntaţi!

4. Pelreceţi mai mult timp gândindu-vă la problema respectivă! Apoi.

împărlăşiţi-vă ideile „gânditorilor de elită" din viaţa voastră, căci numai
ei vă vor oferi o „pistă de aterizare" pentru gândurile voastre creatoare1

65
 INCEPK. SA GÂNDEŞTI

5. Care sunt energiile pozitive care vă influenţează viaţa1' Aveţi un

plan de perfecţionareLa ee reviste, ziare sau casele sunteţi abonaţi
pentru a deveni „gânditori de elită"'.’ Numiţi-lc!

Dacă nu sunteţi impulsionaţi de energii pozitive, trebuie să găsiţi de

urgenţă resursele necesare acestei impulsionări. Identificaţi de la trei
până la cinci resurse care vă pot ajuta să vă perfecţionaţi modul de
gândire!

66
 PARTEA a Il-a

CELE 1 1 CATEGORII ALE PROCESULUI

DE GÂNDIRE NECESARE OAMENILOR
DE SUCCES
Categoria 1
Dobândiţi înţelepciunea gândirii
de ansamblu!

„In ceea ce priveşte .succesul, oamenii nit simt evaluap

în ftmc[ie de înălţime, ¡’t entate, diplome universitare
sau genealogie; ei sunt evalua[i în fttnc[ie de modul în
care gândesc.
- DAVID SCI IWARTZ

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„ Cu excepţia crimelor, Washingtonul are cea mai

scăzută rată a injrac[ionalitălii din [ară.
- MARION BARRY, fost primar în Washington. D.C.

Dacă cineva v-ar spune că în cea mai lungă zi a anului aţi puica
vedea soarele reflectat înlr-o fântână antică, la ce v-ali gândi '’ L-aţi
considera un lucru interesant sau doar un fleac fără importanţă'.’ V-aţi
gândi că persoana care a văzut reflexia soarelui în apă se plictisea, neavând
nimic altceva dc făcut'.’ Sau v-ar stârni imaginaţia şi v-ar provoca să
priviţi lumea dinlr-o perspectivă complet nouă'.’

V iz iu n e a d e a n s a m b l u este o s f e r ă

Un bibliotecar egiptean auzi înlr-o bună zi această informaţie - că

soarele poate fi văzut strălucind în apa unei fântâni din oraşul Siena - şi
sc gândi că nu putea fi un lucru fără importanţă. Acest mic detaliu îl

69
 iriC.I'.Pr. SA Ci AS [)K ŞTI

puse pe gânduri pe bibliotecarul nostru. lei pomi de la premisa ea

daeă reflexia soarelui se putea vedea într-o fântână alunei poziţia lui
pe eer trebuia să fie direct perpendiculară eu fântâna, adică chiar deasupra
capiiIui său. Iar dacă se afla deasupra capului său. coloanele sau stâlpii
înalţi nn puteau face umbră pe pământ. Cu toate acestea. în cea mai
lungă zi a anului. în oraşul Alexandria, unde locuia, a observai că stâlpii
si coloanele făceau umbră pe pământ.
Pentru că era un om care se dedicase ştiinţei, dar şi un cugetător, se
hotărî să străbată cei 800 de kilometri ce despărţeau Sicna de Alexandria
ea să verifice dacă informaţia pe care o auzise era adevărată. In cea mai
lungă zi a anului, el se uită într-o fântână şi văzu soarele reflectându-se
în apă. Şi. deşi era miezul zilei, stâlpii şi coloanele nu făceau umbră pe
pământ. Căzu atunci pe gânduri. După un timp. începu să i se contureze
în minte o viziune de ansamblu a tuturor aceste lucruri aparent
nesemnificative. Iar această viziune contrasta eu toate părerile epocii
respective. Căci numele bibliotecarului era Uraloslcue. care a trăit acum
mai bine de 2200 de ani.
Pentru că se ocupa de cea mai mare bibliotecă din lume (se spune că
biblioteca din Alexandria deţinea sute de mii de manuscrise), el reprezenta
centrul intelectualităţii din lumeţi întreagă. în secolul III. înainte de
Christos, fiecare erudit din Alexandria, dar şi dc pretutindeni, credea că
pământul este plat. Dar Hralosiene îşi dădu seama că dacă lumina soarelui
cădea perpendicular pe pământ, iar acesta era plat, atunci n-ar fi trebuit să
existe umbre în nici unul dintre cele două oraşe. Daeă existau umbre
înlr-un oraş, dar nu existau în celălalt, atunci nu putea fi decât o singură
explicaţie logică pentru această discrepanţă. Suprafaţa pământului trebuie
să fie curbată. Cu alte cuvinte, lumea trebuie să fie o sferă.

O r iz o n t u r i largi

Acest lucru reprezintă o evoluţie spirituală extraordinară, deşi astăzi

pare cât se poale de logic. I.a urma urmei, am văzul fotografii ale planetei
noastre făcute în spaţiu. Dar IZralostene a constituit tabloul de ansamblu
punând cap la cap lucruri banale, ce se întâmplă în fiecare zi. Dar el nu
s-a limitai doar la atât. A calculat chiar şi dimensiunea pământului!
folosind trigonometria. a măsurat unghiul pe care îl creează umbrele:
aproximativ 7.12 grade, reprezentând 1/50 dinlr-un cere. Apoi. se gândi
 P o M i n li li hihicpâuncii f in a lii ii (/r

că dacă distanţa dinirc Siona (oraşul Aswan dc astăzi) şi .Alexandria cslc

de 800 de kiloineiri (folosind unităţile noasire de măsură), alunei
circumferinţa pămâniului trebuie să fie în jur de 40.()()() de kilometri (50
x 800 kilometri). Nu era departe de adevăr; circumferinţa reală a
pământului între poli este de 40.008 kilometri. Nu e rău pentru un individ
care nu avea la dispoziţie decât inteligenţa lui .şi viziunea de ansamblu pe
care şi-a crcal-o pentru a realiza acest lucru ieşit din comun!
în acţiunile lui Eratoslcne, putem vedea adevărul sugestiv ilustrat de
politicianul german Konrad Adenauer multe secole mai târziu: ..Trăim
cu toţii sub acelaşi cer. dar nu avem acelaşi orizont. Oare câţi oameni
au văzul ceea ce a văzul Eratoslcne. dar nu au lacul niciodată aceleaşi
legături? Oare câţi colegi din breasla matematicienilor au văzut aceleaşi
umbre, dar nu au văzut niciodată tabloul de ansamblu? Eratoslcne nici
măcar nu era cel mai talentat matematician al epocii sale. Contemporanii
săi îl porecleau în derâdere „beta" şi pentallilos" - ceva de genul
„Domnul Locul Doi" IJ Dar acest lucru nu are nici o importanţă. Deşi
nu a excelat în nici o disciplină, el a putut să creeze tabloul de ansamblu
şi să adopte gândirea de ansamblu. Şi acesta este motivul pentru care
istoria nu l-a uitat. Punându-şi în practică acest talent, a reuşit nu numai
să calculeze circumferinţa pămâniului. dar a schiţai şi drumul pe care îl
urmează Nilul, a întocmit un calendar care includea şi anii bisecţi şi a
estimat distanţa Pământului faţă dc soare şi de lună. Eratoslcne nu s-a
lăsat prins în mrejele copacilor, pierzând din vedere pădurea. De fapt,
perspectiva sa era atât de largă, încât nu a văzul numai pădurea, ei şi
râul care o străbate, planeta care le hrăneşte şi o parte a sistemului solar
din care planeta face parte.

V iz iu n e a c el o r carp. a u a d o p t a t g â n d ir e a

DE ANSAMBLU

Nu trebuie să fiţi oameni de ştiinţă sau matematicieni ca să adoptaţi

gândirea de ansamblu şi să beneficiaţi de ea. Se poale dovedi utilă
indiferent de domeniul sau profesia în care activaţi. Când Jaek Welch le
spune angajaţilor săi că relaţia eu clienţii este mai importantă decât
vânzarea unui produs, le reaminteşte de perspectiva de ansamblu. Când
prietenul meu, Andy Stanley, pastor al bisericii Norih Pomi Comnumiiv
 iMCKPl-: SA CiAMDKSTI

('hurch. Ic cerc voluntarilor săi sa nu precupeţească nici un ciori in

realizarea serviciului di\in pe care îl ţin în fiecare duminică pcnlru ea
vizitatorii care vin pentru prima dală să descopere o biserică in adevăratul
sens al cuvântului, el le înfăţişează un tablou de ansamblu. Când doi
părinţi, supăraţi pe copiii
Oricum suntem obligaţi să ne punem mintea lor neascultători, care nu
la contribuţie, aşa că de ee să nu dăm naştere învaţă niciodată cum să
unor gânduri măreţe? folosească oliţa de noap­
- Donald Trump te. care au numai note
proaste la învăţătură sau
care provoacă accidente minore de maşină. încearcă să se consoleze cu
ideea că toate aceste nemulţumiri sunt trecătoare, beneficiază de avantajele
gândirii de ansamblu.
Omul de afaceri. Donald Trump ne adresează următoarea întrebare:
..Oricum suntem obligaţi să ne punem mintea la contribuţie, aşa că de
ee să nu dăm naştere unor gânduri măreţe'.’" Gândirea de ansamblu
presupune maturitate şi integritate, oferindu-vă în schimb o perspectivă
generală asupra lumii întregi. Este ca şi eum ai lărgi rama unui tablou,
cuprinzând în acest proces nu numai ceea ce vezi, ei şi ceea ce poţi
realiza în viaţă.
Petreccţi eâl mai mult timp alături de aceşti oameni care au adoptat
gândirea de ansamblu şi veţi descoperi că ei:

lnva[ă fără încetare.

Aceşti indivizi nu se mulţumesc niciodată cu lucrurile pe care Ic

ştiu. Vizitează mereu locuri noi, citesc cărţi noi. întâlnesc oameni noi şi
învaţă lucruri noi. Şi pentru că şi-au însuşit acest obicei, pol corela
lucruri ee aparent nu pot fi niciodată corelate, aşa eum a procedai şi
Eratoslenc. Procesul învăţării este - pcnlru ei - lung cât viaţa.
Ca să-mi menţin atitudinea de ..învăţăcel", petrec câteva momente în
fiecare dimineaţă, gândindu-măce aş mai putea să învăţ în ziua respectivă.
In timp ce îmi analizez, agenda de lucru, luând în calcul persoanele pe
care le voi întâlni în ziua aceea, materialele pe care le voi cili şi întâlnirile
la care voi participa - îmi notez care dintre aceste persoane, materiale
sau întâlniri îmi vor oferi cele mai multe şanse de a mai învăţa ceva
nou, de a continua procesul de perfecţionare. Dacă doriţi să menţineţi

72
 / tobónditi ¡n(<,lrjH'nmfii g i mdirii ¡Ir tin<innhlu'

procesul învăiîirii în continuă mişcare. vă sugerez să vă analizaţi eu

atenţie agenda de lueru penlm a descoperi eâl mai mulle oportunităţi de
instruire şi perfecţionare.

Asculta cu urechile ciulite.

O modalitate extraordinară prin care poţi dobândi o experienţă eâl

mai bogată este să-i asculţi eu atenţie pe eci care sunt adevăraţi aşi
înlr-un domeniu care ţie îţi este necunoscut. Eu caut mereu ocazii de
acest gen. Anul acesta am vorbit în faţa a 900 de antrenori şi cercetaşi la
festivitatea cunoscută sub numele de Senior Bowl (Cupa seniorilor),
unde absolvenţii de liceu - viitori jucători de fotbal - participă la ultimul
meci organizai între licee. Am avut ocazia, împreună eu ginerele meu.
Stevc Miilor. să iau masa eu antrenorii Davc Wannsledt şi Butcii Davis.
Nu ţi se iveşte mereu o ocazie ea aceasta, aşa eă le-am pus cât mai multe
întrebări referitoare la munca de echipă, sorbindu-le cuvintele eu nesaţ.
La sfârşitul serii, în timp ec ne îndreptam spre maşină, Steve îmi spuse:
- John. pun pariu eă le-ai pus antrenorilor o sută de întrebări în seara
asta.
- Dacă vreau să învăţ cât mai multe lucruri, i-am răspuns eu. trebuie
să ştiu ec întrebări să pun şi cum să aplic răspunsurile în viaţa mea.
Faptul eă ştiu să ascult m-a învăţat mult mai mult decât vorbitul.
Când vă întâlniţi eu diverse persoane, este bine să aveţi la voi o agendă
şi să notaţi lucrurile care vi se par demne de a Fi urmate. Este extraordinar
să vă asociaţi eu oameni care pot face lucruri inaccesibile pentru voi.
Adepţii gândirii de ansamblu recunosc faptul că nu ştiu foaite multe lucruri.
Ei pun adesea întrebări pertinente pentru a-şi lărgi capacitatea de înţelegere
si gândire. Dacă vreţi să deveniţi experţi în gândirea de ansamblu, atunci
trebuie să învăţaţi să ascultaţi eu urechile ciulite.

Privesc eu ochii îu patru.

Scriitorul llenry David Thorcau seria eă „nu vedem foarte multe

lucruri pentru eă - deşi se allă în raza noastră vizuală - nu sunt în raza
noastră intelectuală" Oamenii sunt preocupaţi în mod deosebit de
propriul lor univers. De exemplu, când ajung la o conferinţă organizată
de compania mea. 1NJOY. ei vor să ştie unde îşi pot parca maşinile.
 ÎNCEPE Sâ GÂNDEŞTI

dacá vor prinde un loc confortabil, dacá microfonul funcţionează hiñe

sau dacá pauzele vor fi respeeialc. Când ajung la aceeaşi conferinţă, mă
interesează în primul rând daeă lumina este bună. daeă echipamentul de
sonorizare funcţionează la cote maxime, daeă tribuna oratorului este
destul de aproape de public ele. Personalitatea este cea care îţi determină
viziunea, dar şi modul de gândire.
Adepţii gândirii de ansamblu înţeleg faptul că lumea nu se limitează
doar la propriul lor univers şi încearcă să vadă eu ochii lor şi universul
semenilor. Dar ca să vedeţi ce văd cei din jurul vostru, trebuie să înţelegeţi
mai întâi modul în care gândesc. Iar arta de a fi un bun ascultător vă va
ajuta să realizaţi acest lucru. Lăsaţi, aşadar, deoparte agenda voastră
personală şi încercaţi să pălrundeţi perspectiva altor oameni!

Trăiesc viaw la maxim.

Eseistul francez. Michel Eyqucm de Montaigne spunea: „Valoarea

vieţii nu constă în numărul zilelor trăite, ci în ceea ce reuşim să realizăm
trăindu-le, omul poale să trăiască mult, deşi zilele petrecute pe pământ
pol fi foarte puţine.“
Adevărul este că vă puteţi trăi viaţa aşa cum Adevărul este că vă puteţi
doriţi, dar o trăiţi o singură dată. trăi viaţa aşa cum doriţi,
dar o trăiţi o singură dată.
Gândirea de ansamblu vă poate ajuta să duceţi o viaţă plină de satisfacţie
şi împlinire sufletească.
Oamenii care văd tabloul de ansamblu au parte dc o experienţă de
viaţă mult mai vastă şi asta pentru că şi-au extins graniţele universului.
Drept rezultat, ci realizează mult mai multe lucruri decât oamenii cu o
viziune îngustă. Şi viaţa lc rezervă mai puţine surprize nedorite, pentru
că pot discerne cu claritate elementele fiecărei situaţii în parte:
problemele, oamenii implicaţi, relaţiile interumane, sincronizarea
perfectă şi valorile respective. Aceşti indivizi sunt, de asemenea, mult
mai toleranţi cu semenii lor şi cu modul acestora dc a gândi.

D e ce trebuie să vă în su şiţi în ţ e l e p c iu n e a

GĂNDIRII DE ANSAMBLU?

Probabil că recunoaşteţi prin intuiţie beneficiile gândirii dc ansamblu.

Puţini oameni îşi doresc să fie înguşti la minte. Nimeni nu ar avea de

74
 Itobîmdiţi înţelcpciuneii gt'mdirii dc iwsi/inl'lii

câştigat. Dar în cazul în caro nu sumezi pe deplin convinşi. am sa vă

oier în eele ee urmează eâieva motive esenţiale pentru eare trebuie să
adoptaii gândirea de ansamblu:

/. Gândirea de ansamblu ni permite să conduceţi.

Acum eâţiva ani. în luerarea intitulată „Lcadcrship". l.ynn Anderson

deseria o întâmplare din istoria amerieană pentru a ne ol’cri un exemplu
de gândire îngustă. Cu mai bine de trei secole în urmă. pelerinii au pus
piciorul pe ţărmul continentului american, dând dovadă de curaj şi
viziune. In primul an al existenţei sale, un grup mie de colonişti a pus
bazele unui oraş. In anul următor, a ales un consiliu eare să conducă
oraşul. în al treilea an, consiliul a propus construirea unui drum pe o
distanţă de cinei mile prin vestul sălbatic. Dar, în anul următor, oamenii
au criticat propunerea, considerând că fondurile publice sunt cheltuite
inutil. Acesta este un exemplu evident al faptului eă nu au văzul tabloul
per ansamblu. Pelerinii au putut la un moment dat să vadă dincolo de
mări şi oceane, spune Anderson, dar nu au mai pulul să străbată eu ochiul
minţii un ţinut sălbatic, ce se întindea pe o distanţă de doar cinei mile.
Puteţi descoperi mulţi adepţi ai gândirii de ansamblu eare nu sunt
lideri, dar puţini sunt liderii eare nu au îmbrăţişai gândirea de ansamblu.
Misiunea liderilor este deosebit de importantă - ei trebuie să:
• Prevadă viitorul înaintea oamenilor lor. Acesta este unul dintre
motivele pentru eare se află în fruntea semenilor lor. Liderii nu
numai că văd tabloul per ansamblu înaintea celor din jur, dar văd
şi dincolo de el. Acest aspect le permite să...
• Perceapă situaţiile complicate, ţinând cont de foarte multe
variante. Liderii - adepţi ai gândirii de ansamblu - discern
posibilităţile, dar şi problemele. Prima responsabilitate a unui
lider - ea să-l cităm pe Max De Prec - este să definească realitatea.
Acest lucru îi permite să pună bazele unei perspective generale.
O dală ce au trecut de această etapă, liderii pol să...
• Alcătuiască tabloul călătoriei pe care trebuie s-o întreprindă
echipa. Acest tablou este prezentat adesea în culori luminoase.
Iară să indice însă nici un obstacol sau o provocare pe care călătoriile
le presupun. Când adepţii urmează acest drum. descoperă la capătul
călătoriei lor numai dezamăgiri, dându-şi seama eă s-au lăsat
 IfiCEPE SA CiANDF.ŞTI

păcăliţi dc un portret fals. Misiunea liderilor nu este numai aceea

de a le oferi oamenilor lor speranţe intr-un viilor mai hun. dar şi
de a-i ajuta să-şi transforme visurile în realitate. Perspectiva de
ansamblu, prezentată înlr-un mod coreei, le permite liderilor să...
Le arare oamenilor lor cum se poate îmbina înrr-im mod armonios
viitorul cu trecutul pentru a conferi călătoriei lor semnificaţii
adânci şi valori inestimabile. Cei mai mulţi oameni vor să facă
pace mai întâi eu trecutul înainte dc a privi spre viilor. Când au
reuşit acest lucru, dorinţa de a merge mai departe este doar un
lucru firesc şi natural. In momentul în care liderii pricep eă trebuie
să-şi ajute oamenii să clădească un pod între trecut şi viitor, ei
pot să...
Treacă la acţiune la momentul potrivit. Misiunea unui lider este
aceea de a sincroniza momentul eu acţiunea. „Există un moment
deosebit în existenţa fiecărui individ" - spune Winslon Churchill
- „momentul pentru care Dumnezeu te-a hărăzit pe acest pământ
...iar dacă ştii să-l înhaţi atunci când trebuie... vei trăi cea mai
fericită zi din viaţă."

Indiferent dacă organizaţi o călătorie, construiţi drumuri sau doriţi

să ocupaţi o funcţie de conducere, gândirea de ansamblu vă ajută să
obţineţi succesul în tot ceea ce faceţi. Oamenii care privesc tabloul vieţii
dintr-un unghi general au toate şansele de reuşită în tot ceea ce întreprind.

2. Gândirea de ansamblu vă menţine atenţia concentrată asupra

obiectivului pe care vi l-aţi stabilit în viaţă.

Thomas Eullcr, capelanul regelui Carol al II-lea al Angliei, spunea:

„Cel care este omniprezent nu este. de fapt, nicăieri." Ca să vă realizaţi
obiectivul pe care vi l-aţi
Trebuie să vă gândiţi la „lucrurile măreţe" stabilit în viaţă, trebuie să
in timp ce faceţi lucruri mărunte, pentru ea vă concentraţi întreaga
ele să se îndrepte spre făgaşul dorit. atenţie asupra lui. Dar, în
- Alvin Tofflcr acelaşi timp, nu trebuie să
ignoraţi tabloul de ansam­
blu. Numai dacă îmbinaţi activităţile zilnice eu viziunea dc ansamblu
vă veţi putea realiza obiectivele. „Trebuie să vă gândiţi la «lucrurile

76
 Dobândiţi inţelepciuiu’ti gimdirii de iiii<ninblii!

măreţe»" - spune Alvin Toffler - ..în limp ce Încep lucruri mărunte,

peniru cu ele să sc îndrepte spre făgaşul dorii.

3. Gândirea de ansamblu vă ajută să vedeţi lucrurile prin perspectiva

semenilor voştri.

Una dintre cele mai importante „abilităţi" pe care trebuie să v-o

însuşiţi în relaţiile interumane este capacitatea de a vedea lucrurile din
perspectiva semenilor voştri. Este cheia succesului în relaţiile cu clienţii,
în satisfacerea lor, în menţinerea unei căsnicii, în creşterea şi educarea
copiilor, în activităţile de ajutorare a celor nevoiaşi etc. Relaţiile umane
capătă valori inestimabile prin această capacitate de a te transpune în
pielea altei persoane.
Cum puteţi face acest lucru1' Cum puteţi privi viaţa din perspectiva
altui individ? Uilându-vă dincolo dc graniţele intereselor şi universului
vostru. Privind imaginea per ansamblu. Când veţi analiza o problemă
din toate unghiurile posibile, ţinând seama dc trecutul celor din jurul
vostru, de interesele şi preocupările lor şi veţi uita - măcar pentru o
clipă - dc agenda voastră de lucru, veţi începe să vedeţi viaţa din
perspectiva altora. Acest lucru reprezintă puterea adevărată.

4. Gândirea de ansamblu promovează munca de echipă.

Dacă faceţi parte dinlr-o echipă, atunci ştiţi cât de important este ca
membrii echipei să aibă o viziune de ansamblu asupra activităţii lor, nu
doar să sc limiteze la rolul pe care îl joacă fiecare în parte. Ori de câte
ori un individ nu este conştient dc felul în care munca sa se integrează
în tabloul dc ansamblu, atunci toată echipa se află în pericol. Cu cât
membrii unei echipe sunt mai uniţi între ei, iar munca lor este o adevărată
simbioză, cu atât rezultatele lor sunt mai bune şi mai roditoare.
Să luăm ca exemplu un meci dc fotbal! Dacă aţi fost să vedeţi un
meci pe stadion, vi s-a spus probabil (vouă, dar şi întregului stadion) să
ţineţi în mână o pancartă colorată. Singură, pancarta nu spune nimic.
Nici o sulă de pancarte puse cap la cap nu sugerează nimic. Dar cine arc
o vedere dc ansamblu a stadionului înţelege că pancartele transmit un
mesaj. Când membrii echipei văd tabloul per ansamblu. înţeleg cu toţii
care este acest mesaj.

77
 in C I'.P i: SA G ÂNDEŞTI

Gândirea dc ansamblu vă ajută să vă descătuşaţi din cotidianul

and dc plictisitor.

Să fim sinceri! l'nele aspecle ale vieţii de zi eu /.i sunt absolut

necesare, dar complet ncinlercsanlc. Adepţii gândirii de ansamblu nu
cad pradă rutinei zilnice, pentru eă nu pierd niciodată din vedere lucrurile
eu adevărat importante. Sunt conştienţi de faptul că cei care ignoră
lucrurile fundamentale ajung sclavii acţiunilor imediate.
Îmi încep fiecare zi din viaţă slabilindu-mi o perspectivă de ansamblu.
Ca să-mi realizez acest obiectiv. îmi analizez eu atenţie agenda de lucru
pentru ziua respectivă. Obţin, astfel, un tablou general şi. din acest tablou,
extrag ..evenimentul important", lucrul pe care trebuie să-l realizez la
perfecţie, căci el este cel care îmi va asigura succesul sau eşecul zilei.
Aşadar, mă concentrez asupra evenimentului principal, punându-mi
următoarele întrebări: Pentru ca acest eveniment să devină unic, ce
trebuie să ştiu, ce trebuie să fac, ce trebuie să văd şi ce trebuie să elimin'!
Datorită acestor întrebări, pot să abordez, ziua respectivă dinlr-o perspectivă
de ansamblu. Unele lucruri vor fi distractive; altele nu. Dar ceea ee este
eu adevărat important este eă îmi voi îndeplini obiectivul.

6. Gândirea dc ansamblu vă ajută să trasaţi pe harta minţii teritorii

complet necunoscute.

Aţi auzit vreodată expresia ..Vom traversa podul când vom ajunge la
el?" Această frază îi aparţine, fără îndoială, unui individ care nu avea o
viziune de ansamblu asupra vieţii. Lumea a fost construită de oameni
care au traversat poduri imaginare eu mult înaintea semenilor. Singura
modalitate prin care puteţi eueeri teritorii noi sau păşi pe tărâmuri
necunoscute este să depăşiţi graniţele realităţii imediate şi să vedeţi tabloul
de ansamblu.
Un exemplu concludent este Cristofor Columb. Când el şi echipajul
lui au pornii spre vest eu cele trei corăbii ale lor - Nina, Pinta şi Santa
Maria - se aflau sub patronatul reginei Isabella a Spaniei, pe al cărei
steag se puteau cili cuvintele „Ne Plus Ultra", însemnând „Nimic mai
midi" Când Columb s-a întors în ţară. mărturisind descoperirile
extraordinare pe care le făcuse, regina a ordonai ştegerea cuvântului
„Ne" din mollo-ul steagului spaniol, rămând cuvintele „Plus Ultra". Acest

78
 DoMiu 1iţi înţelepciunen ¡’ihiiHrii de un<<iiiiblii!

lucru cslc o mărluric a Capiului că navigatorul italian a irasal în minte

harta unor teritorii complet necunoscute până alunei, ce au oferit apoi
celor care au dorit să le cunoască orizonturi şi oportunităţi inedite.

C u m puteţi d o b â n d i în ţ e l e p c iu n e a g â n d ir ii

DE ANSAMBLU?

Dacă doriţi să deschideţi porţile unor orizonturi noi, alunei irehuie

să adoptaţi gândirea de ansamblu. Iată care sunt paşii pe care trebuie să-i
urmaţi pentru a vă realiza acest vis:

1. Nit vă luptaţi pentru certitudini!

Adepţii gândirii pozitive se simt bine înconjuraţi de ambiguităţi. Ei

nu încearcă să transforme fiecare observaţie sau informaţie în parte
înlr-o formulă matematică bine stabilită. Sunt înzestraţi eu o gândire
vastă, putând jongla cu succes cu foarte multe idei contradictorii.
Consilierul în materie de management Palrick M. Lencioni a tratat
acest subiect în lucrarea sa intitulată „The Five Templalions of a CEO“
El afirmă că un director nu trebuie să caute armonia, ei - dimpotrivă -
conflictul sănătos şi productiv. Nu trebuie să caute nici certitudini.
Trebuie, în schimb, să încerce să caute claritatea. Dacă doriţi să cultivaţi
gândirea de ansamblu, trebuie să vă confruntaţi adesea cu idei extrem
de complexe. Trebuie să trataţi diverse concepte şi să acceptaţi puncte
de vedere complet diferite, adoptând ceea ce autorii James C. Collins şi
Jerry I. Porras numesc „Geniul ŞI-ului“. în afaceri, de exemplu, trebuie
să urmăriţi scopul ŞI profitul, să îmbrăţişaţi o ideologic adânc
înrădăcinată, dar să acceptaţi ŞI schimbări profunde, să fiţi vizionari ŞI
să acordaţi o deosebită importanţă tuturor detaliilor.1'

2. învăţaţi din toate experienţele trăite!

Adepţii gândirii dc ansamblu îşi lărgesc orizontul cunoaşterii învăţând

din toate experienţele trăite. Nu se mulţumesc cu succesele obţinute, ci
învaţă cât pot dc mult din ele. Dar şi mai important este faptul că învaţă

79
 m c .m : sa gamdkşti

din eşecurile pe caic destinul Ic presară în calea lor. la suni mereu

rli-.pusi să im ele ceva nou.
In \ olumul meu mliiulal ..kşecurile pol conduce la succes", am descris
accsi spirit dedicai studiului permanent în felul urmălor:

..C'apaeilalea dc a învăţa mereu ceva nou esie o aliliulinc, o

slare de lapl care spune: «Indiferent eâl de mulle lucruri ştiu (sau
cred că slin i. pol să învăţ ceva nou din aeeaslă întâmplare.» Acest
mod de a pândi vă poale ajula să transformaţi o situaţie de criză
înir-una avantajoasă. Vă poale conferi slatulul de învingător chiar
si în cele mai dificile circumstanţe."11,

lixperienţclc diverse - fie pozitive, fie negative - pe care vă eslc dat

să le trăiţi vă ajuiă să înţelegeţi tabloul de ansamblu. Cu eâl experienţele
sunt mai diverse, eu atât învăţaţi mai mulle lucruri importante. Dacă
doriţi să vă însuşiţi gândirea dc ansamblu, ieşiţi din bârlogul vostru şi
încercaţi să faceţi eâl mai multe lucruri eu putinţă, asumându-vă riscuri
si învăţând din fiecare victorie sau eşec întâmpinat!

A incerca[i să pămuule[i tainele min[ii umane, oscul Iţind si cerând

sfaturi unui număr cot mai mare de oameni!

Adepţii gândirii pozitive învaţă din propriile experienţe. Dar învaţă

şi din experienţa altora. învaţă să pătrundă tainele minţii umane,
ascultând şi cerând sfaturi semenilor lor-clienţilor, angajaţilor, colegilor
şi liderilor.
Prietenul meu Kevin Myers, în vârstă de 40 de ani, se întâlneşte
adesea eu un grup de oameni mai tineri ea el ca să-i îndrume în viaţă, să
le răspundă la întrebările care îi macină şi să Ic împărtăşească
experienţele. în fiecare
Ulepţii gândirii pozitive învaţă din propriile lună, Kevin mă invită să
experienţe. Dar învaţă şi din experienţa iau masa cu el, înarmai cu
altora. o listă de întrebări cărora
trebuie să le găsesc răs­
punsuri. Pace oare acest lucru pentru că mă consideră mai inteligent
decât el? Fireşte eă nu. Liste doar conştient de faptul că - fiind mai marc
decât el (am 55 de ani) - mă bucur de o experienţă de viaţă mult mai

80
 Di'l'âihlili ii i l r h ’jH iuiirii fiî n r iin i i1c ¡iirnuul’hi

vâslă. iar el beneficiază astfel de lecţiile pe care le-am învăţat la şcoala

vieţii. Şi voi ştiţi deja că cu caul în continuare stalul oamenilor cu o
experienţă mai vâslă decâl a mea (ve/i capitolul o).
Dacă doriţi să vă extindeţi aria gândirii şi să cuprinderi cu privirea
întregul tablou al realităţii, alunei ar fi bine să cercii sfatul unor oameni
competenţi. Dar fiţi atenţi cui cereţi sfiitul! Serialul comic de televiziune
..Pcanuls" ne oferă un exemplu revelator în acest sens. înlr-un episod,
Charlie Brovvn îi arată mâinile lui l.ucy. spunându-i:
Mâinile aslea vor înfăptui înlr-o bună zi lucruri măreţe. Poale
chiar adevărate opere de artă! Poale vor construi poduri grandioase, sau
vor alina suferinţele bolnavilor, sau vor marea puncte extraordinare în
meciul de baseball, sau vor scrie romane ee vor face sufletele oamenilor
să vibreze cum nu au mai vibrai vreodată. Poale că aceste mâini vor
schimba înlr-o bună zi cursul destinului.
Lucy îi priveşte mâinile şi îi spune simplu:
- Deocamdată. însă. pe mâini nu ai decât jeleu.
Consultarea unui număr cât mai mare de oameni nu înseamnă că
trebuie să opreşti fiecare individ pe care îl întâlneşti pe stradă sau în
magazine ca să-l întrebi ce crede despre un anumit subiect. Fiţi selectivi!
Vorbiţi numai cu oameni care vă cunosc şi care vă iubesc, care se dovedesc
aşi în cariera pe care şi-au ales-o în viaţă şi care deţin o experienţă mult
mai bogată decâl a voastră! (Vom dezbate mai larg acest subiect al
persoanelor cărora trebuie să le cereţi sfatul în capitolul referitor la
gândirea bazată pe colaborare.)

4. Exiimk'li graniţele universului vosiru!

Dacă vreţi să vă însuşiţi gândirea de ansamblu, trebuie să înfruntaţi

curentul potrivnic al unei lumi întregi. Societatea în care trăim vrea să
încătuşeze spiritul liber al umanităţii. Cei mai mulţi oameni sunt legaţi
spiritual de status quo. îşi doresc ceea ee există şi a existat de ani de
zile, nu ceea ee ar putea fi. Fi caută siguranţă şi răspunsuri simple. Dacă
vreţi să adoptaţi gândirea de ansamblu, trebuie să urmaţi un curs diferii
de cel al semenilor voştri, să păşiţi pe tărâmuri necunoscute şi să cuceriţi
lumi complet noi. Şi atunci când graniţele universului vosiru se vor
 metiPI-: SA CiAMDKŞTI

cxiinclc. csic timpul să vă bucuraţi clin lot sufletul Dar nu trebuie să

uitaţi niciodată că lmue;i este un loc nemărginit care nu se limilea/ă la
experienţele pe care le-aţi trăit deja.
Am crescut într-un mediu unde lotul era posibil şi am învăţat să
privesc viaţa dintr-o perspectivă de ansamblu. Aşa că am rămas complet
Iară grai în momentul în care destinul mi-a rezervai prima experienţă în
care mi-a fost dat să mă confrunt cu minţi înguste şi mărunte S-a
întâmplat într-o zi de duminică din luna august a anului 1969. La câteva
săptămâni după ce m-am căsătorit şi am terminat facultatea, am Ibst
repartizat ca pastor într-un orăşel din Indiana. Sunt generos dacă îl
numesc orăşel, căci nu avea decât 14 case. o benzinărie şi un magazin.
Eu sunt un fan al progresului şi cred cu convingere în potenţialul
uman. De aceea, mă simţeam extraordinar de emoţional, aflând că NASA
trimitea un om pe lună pentru prima oară în istoria lumii. Dar în ziua
aceea, s-a întâmplat un lucru interesant. Pe când le vorbeam enoriaşilor
mei despre această realizare uluitoare, mi-am dat seama că nu eram pe
aceeaşi lungime de undă eu ci. în timp ce eu pledam plin de entuziasm
pentru cauza ştiinţei, ei erau din ce în ce mai apatiei.
După încheierea slujbei, în timp ee dădeam mâna cu enoriaşii mei.
vorbind despre diverse subiecte, am înţeles un lucru şocant: nu credeau
că un om poale să păşească pe lună! ..Dacă Dumnezeu ar lî vrut ca omul
să trăiască pe lună" - mi-a spus unul dintre ei - „atunci s-ar fi născut
acolo." Afirmaţia lui m-a redus la tăcere. Nu întâlnisem niciodată o
gândire atât de îngustă.
Dramaturgul Victor Hugo observa următorul lucru: „Un individ
mărunt este plămădit din gânduri mărunte. Am priceput alunei că
locuitorii orăşelului aveau o viziune extrem de îngustă asupra lumii. Ei
nu-şi modificaseră niciodată modul de gândire şi nu erau dispuşi s-o
facă nici acum.
Cât de important, este să învăţăm mereu, să ne perfecţionăm fără
încetare şi să privim întotdeauna viaţa dinlr-o perspectivă de ansamblu!
Dacă vreţi să vă însuşiţi acest mod desăvârşii de gândire, atunci asta
trebuie să faceţi!

82
 I h'l’iiuiHh inlrlrjh umi'ii •’ihiiiii'ii ¡Ir iw^inii’lu

P robă p r a c t ic ă

Sunt dispus să-mi extind graniţele universului pentru a conferi

ideilor melc o perspectivă integratoare?

Cum puteţi aplica gândirea de ansamblu în viaţa reală?

I. Pe o seară ierarhică de I la !0. eu in v-aţi estima modul de gândire?

Vedeţi tabloul vieţii per ansamblu sau vă coneemraţi asupra unui singur
aspect'.'

Dacă nota pe care v-aţi dat-o este mai mică decât 8. trebuie să treceţi
imediat la acţiune pentru a vă lărgi graniţele universului ţi pentru a vă
însuţi gândirea de ansamblu.

2. încercaţi să aplicaţi gândirea de ansamblu asupra unei probleme

eu care v-aţi confruntat în trecut stat asupra tutui proiect pe care doriţi
să-l realizaţi în prezent! Folosiţi următoarele exerciţii pentru a vă extinde
universul gândirii!

.4. Jocul contrariilor: Care este soluţia evidentă pentru obţinerea

succesului? Notaţi-o aici!

Oferiţi-ne acum o soluţie alternativă, care să rezolve problema în

discuţie, dar care să vină în contradicţie eu prima soluţie1 Notaţi-o aici!

Cum puteţi îmbina cele două soluţii contradictorii în tisa fel încât să
conlucreze înlr-un mod cât mai armonios cu putinţă?

83
 iNC.KPK SA GAMDF.ŞTI

/>’. .loculpărerilor. Disculpi problema sau proiectul respectiv cu Irci

sau cinci oameni care vă pol oferi sfaturi compeienie! Trebuie să-i
selecţionaţi cu atenţie pe aceşti consilieri, folosind criteriile din acest
eapilol: trebuie să vă cunoască şi să vă iubească, să fie a.şi în domeniul
pe care şi l-au ales în viaţă şi să aibă o experienţă mult mai bogată
decât a voastră. înainte de a vă întâlni eu ei, petrcceţi puţin timp
elaborând întrebările pe care doriţi să le puneţi persoanelor respective!
Acest proces vă va ajuta să înţelegeţi mai bine problema pe care
trebuie s-o rezolvaţi şi le va demonstra prietenilor voştri că nu le
irosiţi timpul în zadar.

3. Transformaţi procesul învăţării din propriile experienţe înlr-o

rutină zilnică! Rezcrvaţi-vă câteva minute la sfârşitul fiecărei zile (sau
în fiecare dimineaţă) pentru a vă revizui lecţiile pe care le-aţi învăţat în
ziua respectivă! Nu uitaţi să vă aşlerneţi toate gândurile pe hârtie şi să le
îndosariaţi pentru a le putea folosi în viitor!

84
 4

Descătuşaţi potenţialul gândirii bazate

pe concentrare!

Făcea fiecare lucru fu pane ca şi când nu

făcea nimic altceva.
Citat referilor la romancierul CHARLES D1CKENS

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„Optimistul priveşte un pahar şi spune că paharul este

pe jumătate plin. Pesimistul priveşte acelaşi pahar şi spune
că este pe jumătate pol. Inginerul priveşte şi el
paharul şi spune că este ele două ori mai marc decât ar
fi trebuit să fie.
- ANONIM

Copiii petrec foarte mult timp desenând şi colorând eu creioane

colorate. Statisticile spun că - în Statele Unite - copiii, până să atingă
vârsta de 10 ani. folosesc în medie 730 de creioane.17 Acest lucru este
dovada unei energii creatoare debordante, nu-i aşa?
Gândiţi-vă la copilăria voastră! Vă mai aduceţi aminte ce creioane
foloseaţi? Dacă vă concentraţi cu atenţie, vă veţi aminti probabil şi
mirosul lor. Un studiu realizat de Universitatea Yale a descoperit eă
mirosul creioanelor este adesea cel mai uşor de recunoscut de către
adulţii americani. ' Vă amintiţi, probabil, şi forma, clar şi culoarea cutiei
în caic se aflau creioanele o cutie galbenă cu litere verzi. Şi care era
numele firmei producătoare? Cu siguranţă. ..(.’rayóla"

85
 ir'ic.m: sa OAmirşTt

C oi.O R .\T I-\ll UN IVI l\SUI !

Dacă mi cumva \ aţi născnl intr-o peşteră. alunei cunoaşteţi fără

îndoială- numele ..Crayola" Iesle cea mai cunosculă marcă producătoare
ele creioane din întreaga lume. In fiecare an. Hinney <VSmitli. compania
care fabrică produsele Crayola. oferă pe piaţă aproape 8 miliarde de
creioane. însemnând în jur de 12 milioane pe zi. liste suficient să ajungă
în toate colţurile lumii!!J
Compania a fost fondată de Joseph Hinney în 1864 şi se numea
Peekskill Chemical Works, in I8SĂ. fiul fondatorului. Fdwin. si vărul
său. C Ilarold Sinilh. au devenit parteneri de afaceri şi au schimbat
numele companiei în Binnex <k Smitli. Cam pe la începutul secolului,
compania a început <ă fabrice coloranţi pentru vopsea şi negru de fum
folosit în industria de auioumbile. Dună ce principiu se ghidau1.’ După
unul foarte simplu: îşi întrebau clienţii ce produse doreau să cumpere si
veneau imediat în întâmpinarea dorinţelor loi.
In 1900. compania a incepui să fabrice creioane din ardezie folosite
în sistemul de învăţământ, dcscoperindu-sc în curând că profesorii erau
încântaţi să le spună reprezentanţilor companiei de ce materiale didactice
duceau lipsă. Când profesorii au început să se plângă de calitatea proastă
a cretei, compania Binney & Smitli a creat un produs mult mai bun
decât cel folosit până atunci. Când reprezentanţii au primit apoi plângeri
referitoare la faptul că în America nu se găseau creioane autohtone
(cele mai bune erau importate din Europa şi erau foarte scumpe), a
apărut produsul Crayola. Compania a promovat produsul pe piaţă în
1903 sub forma unei cutii eu 8 creioane colorate, care costa doar
cenţi.20
O dală ee şi-a făcut intrarea pe piaţa destinată copiilor, compania a
obţinui un succes fulminant, menţinându-şi mereu în centrul atenţiei
obiectivul stabilit. Timp de 100 de ani a creat produse de cea mai bună
calitate pentru copii Astăzi. domină în continuare această piaţă. în ciuda
revoluţiei electronice. In lucrarea ..The Five Faces of Genius" Annetle
Moser-Wellman aduce un omagiu acestei companii, spunând:

„Cea mai mare ameninţare pentru afacerea Crayola a fost

invazia jocurilor pe computer destinate copiilor. In loc să deseneze
şi să coloreze, copiii sunt atraşi acum de jocurile interactive şi de
 i V siâ t/işi/i vol.'ulmlul gih n iin i bnziitr pe eoncenlnire!

programele pc calculator In loc să inccrcc să domine jocurile

clcclmnicc. Crayoia s-a adaptai noilor cerinţe înflorind peste
măsură, Li creează în continuare cele mai hune produse pentru
copii.

In încercarea de a cuceri piele noi şi a se diversifica. Binney

Smilli .şi-ar l'i putut pierde din vedere obiectivul stabilit încă ele la
înfiinţare. Aşa s-a întâmplat în ca/ul companiei producătoare de jucării
Coleco. ¡n anii "50, compania a început eu produse din piele ea apoi să
se orienteze spre cele din plastic. La sfârşitul anilor ‘60. era cea mai
mare companie producătoare de piscine din lume. îşi crease un loc bine
stabilit pe piaţă. Dar în anii ‘70 şi '80, şi-a dorit să cucerească piaţa
jocurilor electronice .şi a computerelor. (Vă amintiţi probabil de
Coleco Vision.) Apoi. a încercat să profite de pe urma păpuşilor Cahhage
Piticii. Această ultimă tentativă a adus compania la faliment.
Ar fi fost uşor pentru Binney <VSmitli să vâneze succes după succes,
dar nu s-a întâmplat aşa. Compania şi-a menţinut atenţia concentrată
asupra obiectivului iniţial. Şi atâta timp cât va proceda la fel. va continua
să crească şi să vândă mai multe creioane şi articole pentru copii decât
oricare altă companie din lume.

D l CE TREBUIE SĂ DESCĂTUŞAŢI POTENŢIALUL

GÂNDIRII BAZATE PE CONCENTRARE?

Concentrarea este un factor la fel de important pentru dezvoltarea

ideilor umane cum este şi pentru dezvoltarea produselor unei companii.
Gândirea bazată pe concentrare vă poate oferi nişte avantaje ele necontestat:

I Vă poale canaliza întreaga energic spre obiectivul dorii.

în cartea sa. „Focus: The Eulurc of Your Company Dcpends on II"

consilierul pe probleme de marketing Al Rics ne oferă un exemplu
extrem de concludent:

..Soarele este o sursă puternică de energie. în fiecare oră. soarele

scaldă pământul în miliarde de kilowaţi de energie. Dar dacă te

87
 INCI-Tr. SA GÂNDEŞTI

ascunzi suh o pălărie '-au un parasolar - le poli scălda ore întregi

în lumină soarelui fără să exisle riscul să le îmbolnăveşti.
Laserul esle o sursă slabă de energie. HI foloseşte doar câţiva
waţi pe care îi eoneenlrea/ă înir-o rază de lumină. Dar aeeaslă
rază esle aiul de puternică încăl poale găuri un diamani sau poale
să dislrtmă celulele canceroase.

Concentrarea poale să canalizeze energia şi puterea spre orice aspect

fizic sau mental. Dacă vrei să înveli toate tehnicile jocului de bascball,
alunei trebuie să-ţi concentrezi întreaga atenţie asupra acestui obiectiv.
Dacă trebuie să-ţi perfecţionezi procesul de fabricare a produsului pe
care îl distribui pe piaţă, gândirea bazată pe concentrare le va ajuta să
găseşti meioda ideală.
Esle esenţial ca - în cazul realizărilor ce Dacă vrei să rezolvi o
presupun o muncă susţinută - să depuneţi un problemă dificilă de ma­
efort de concentrare mult mai mare. tematică. această catego­
- Bcrtrand Russcllj rie a procesului de gân­
dire le va ajuta să găseşti
cea mai bună soluţie. Iată de ce filozoful Bcrtrand Russell a rostit
următoarea sentinţă: „Este esenţial ea - în cazul realizărilor cc presupun
o muncă susţinută - să depuneţi un efort de concentrare mult mai mare."
Cu cât problema esle mai dificilă, cu atât timpul destinat concentrării
trebuie să fie mai îndelungat.

2. Gândirea bazară pe concentrare oferă ideilor timpul necesar pentru

a putea fi dezvoltate.

îmi place să descopăr si să dezvolt idei creatoare. îmi convoc adesea

echipa de lucru pentru a crea o masă rotundă unde să dăm naştere gândirii
creative. Când ne întâlnim cu toţii. încercăm să dăm lot ce poale fi mai
bun din noi pentru a zămisli cât mai multe idei inovatoare. O descoperire
extraordinară este adesea rezultatul unei furtuni spirituale.
Dar. penlru ea ideile să treacă la următorul nivel, trebuie să deveniţi
selectivi în alegerea acestora. Am descoperit că o idee bună poate deveni o
idee extraordinară dacă îi acordaţi timpul de concentrare necesar. Este ade­
vărat că poale fi realmente Irustranl dacă le concentrezi asupra unei singure
idei un timp prea îndelungat. Am petrecut zile întregi concenirându-mi

88
 i Vs< li/uşiii; p o t n i l i i i l i i l p i n i i h n i hiiziih’ vc c o iu e n tr u re'

atenţia asupra unui singur găini în încercarea dc a-l dezvolta. numai ca să

descopăr că nu făceam mei un pas în direcţia dorilă. doar pierdeam limpid.
Dar. uneori, perseverenta mea dă
rezultatele dorilc. Şi acest lucru O idee bună poale deveni o idee
îmi umple suflciul de bucurie. extraordinară dacă îi acordaţi timpul de
Iar alunei când procesul ele concentrare necesar.
concentrare eslc la apogeu, nu
numai ideile cresc şi se dezvoltă ci si personalitatea mea.

3. Gândirea bazată pe concentrare oferă obiectivului urmărit foarte

multă claritate.

Sociologul Roberi Lynd observă că ...ştiinţa reprezintă adevărata pulerc

numai dacă omul ştie căror faplc irebuic să le acorde atenţia cuvenită"
Gândirea bazată pe concentrare exclude aspectele inutile, ol’crindu-vă
posibilitatea dea vă axa numai asupra problemelor eu adevărat importante
şi de a gândi eu multă claritate. Acest lucru este crucial, deoarece - dacă
nu şl iii care eslc linia vizată - cum o veţi nimeri'.’
Golful este una dintre marile mele pasiuni, tesle un joc extraordinar
de provocator îmi place atât de mult pentru că obiectivele sale sunt
foarte clare. Profesorul William Moblev de la Universitatea din Carolina
de Sud a făcut următorul comentariu referitor la golf:

..Unul dintre cele mai importante aspecte în jocul de golf este

prezenta obiectivelor clare. Vezi ţintele, cunoşti miza - nu este
nici foarte uşor. dai nici imposibil dc marcat; ştii care este scorul
mediu pe care îl obţii de obicei, dar poţi viza şi ţinte competitive
- competitive cu miza dorită, cu tine însuţi, dar şi eu cei din jurul
tău. Aceste ţinte le determină să le dobori. I.a serviciu, ca şi în
jocul de goli. ţintele devin adevărate impulsuri.

La un moment dat. pe când mă aflam pe terenul de golf. am urmat un

jucător, care - după ce a marcat nu a mai pus ţinta în gaura respectivă.
Pentru că nu mi-am văzut ţinta, nu in-ain putut concentra în mod
corespunzător. Concentrării i-a luat astfel locul frustrarea, iar rezultatul a
fost un joc slab. Acelaşi lucru este valabil şi în procesul de gândire.
Concentrarea vă ajută să vă descoperiţi ţelul în viaţă şi să-l împliniţi.

89
 nc.i:Ki-: s a GAriDr.şTi

4. (iuihlireu ba:ută pe eoni entrare ră ajută .să teeeetj la următorul

nivel.

Nimeni mi atinge măreţia privind luerurile doar dinlr-o perspectivă

generală. L'n talent mi se poale perfecţiona daeă nu îi aeorzi atenţia
euvenită. Singura modalitate ea să treceţi la următorul nivel este să vă
eoneentraţi. Indiferent daeă ţelul vostru este să vă îmbunătăţiţi stilul de
joc, să vă desăvârşiţi planul de afaeeri. să vă măriţi câştigul în afaeeri.
să vă perfeeţionaţi subordonaţii sau să vă rezolvaţi problemele personale,
trebuie să vă eoneentraţi cu atenţie. „O minte imatură sare de la un
lucru la altul" - afirmă autorul Harry A. Ovcrstreet. .,0 minte matură
înecarea să pătrundă luerurile în profunzime."
in cartea sa. ..The Road Less Travcled" M. Scoli Peek include o
povestire despre sine şi despre incapacitatea sa de a repara luerurile. Ori
de câte ori încerca să repare ceva. indiferent cât de mărunt era acel
ceva, rezultatul era invariabil un eşec. ce-i umplea sunetul de frustrare
şi confuzie. Apoi. într-o bună /i. văzu un vecin care repara o maşină de
tuns iarba.
- Băiete, dacă-ai ştii cât te admiri îi spuse Peek omului. N-am fost
niciodată capabil să repar ceva in viaţa mea.
- Asta pentru eă nu le gândeşti suficient de mult la ceea ee ai de
făcut, răspunse vecinul.
După ee se gândi eu atenţie la cuvintele vecinului său. Peek se hotărî
să le pună in aplicare. Când i se ivi ocazia să se confrunte eu o provocare
de ordin tehnic. îi acordă .suficient timp tic gândire, concentrându-si
_________________________ ____________ atenţia numai asupra pro-
O minte imatură ştire tic la un lucru la aitul. j blemci pe care trebuia să
O minte matură încearcă să pătrundă | o rezolve. Şi, spre marea
luerurile în profunzime. | lui surprindere, la vârsta
- lîarrv A. Ovcrstreet ! de 37 de ani. reuşi.
’ După această întâm­
plare. înţelese eă „nu era nici blestemat, nici handicapat mintal şi nici
nu avea vreo problemă genetică" Daeă dorett să treacă la următorul
nivel din viaţa sa, nu avea de întâmpinat nici o problemă - nu trebuia
decât să se concentreze asupra ţelului său. Se hotărî, aşadar, să ignore
luerurile neimportante şi să-şi concentreze întreaga atenţie asupra
profesiunii sale: psihiatria.

90
 FVm Yî / iîn iî ! poh'Hii.ilu! £În:,1irH Iviiile /v rono nihirc’

SPRI c i: AMUMI-. AR TRCHIJI

SA \ A CANiAl.l/ATI ATII.\'ŢIA?

Ulcea pe care a înţeles-o Peek şi anume eă putea să înfăptuiască

lucruri pe care până atunci lc-a crezul imposibile - aduce în discuţie un
aspect deosebit de important. Spre ce anume ar trebui să vă canalizaţi
atenţia? Oare fiecărui aspect al vieţii voastre trebuie să-i acordaţi un
timp de gândire preţios? Răspunsul este. fireşte, nu.
Fiţi selectivi, nu exhaustivi în ceea ce priveşte aspectele asupra cărora
trebuie să vă concentraţi! Fu îmi dedic atenţia şi timpul de gândire
următoarelor patru concepte: creativitate;», talentul de a conduce, arta
de a comunica .şi arta de a crea diverse conexiuni. Cu .siguranţă că aspectele
care vă captează atenţia sunt diferite de ale mele. Vă voi oferi în cele ce
urmează câtev a sfaturi care vă vor ajuta să descoperiţi aceste aspecte.

Iilcniijlm(i-vă priori iunie'

Trebuie să ţineţi eoni. în primul rând, dc priorităţile voastre - ale voastre,

ale familiei ,şi echipei voastre. Consultantul, filozoful şi autorul Fdvvard
DeBono observa: ..Concluzia reprezintă locul unde pui capăt gândirii.
Oamenii îşi formulează in general priorităţile atunci când nu mai au energia
necesară să le ducă la bun sfârşit. Cu siguranţă că nu vă doriţi acest lucru. Şi
nici nu vreţi ca alţii să vă stabilească agenda dc lucru.
Sunt multe modalităţi prin care vă puteţi stabili priorităţile. Dacă
dispuneţi de o bună cunoaştere a propriei voastre personalităţi. începeţi
prin a vă concentra în primul rând asupra puterii voastre, a talentului şi
a harului cu care v-a in/estral natura! Vă puteţi, de asemenea, concentra
atenţia asupra lucrurilor
care vă aduc cele mai multe Concluzia reprezintă locul unde pui capăt
bucurii şi câştiguri. Faceţi gândirii,
ceea ce vă place cel mai j - Fdvvard De Bono
mult şi faceţi lotul la perfec-
ţie! Puteţi pune în aplicare icgula X0/20. Acordaţi KOfi din eforturile
voastre primelor 20 dc activităţi pe care le consideraţi cele mai
importante! O altă modalitate este să vă concentraţi întreaga atenţie
asupra ocaziilorcxcepţionalc care promit să vă aducă un câştig substanţial.
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

Refula este cal se poale de simplă: acordaţi cea mai mare alen li c
domeniilor sau activităţilor care se dovedesc deosebit de roditoare!

Descoperiţi-vă hani rile!

Nu toţi oamenii sunt conştienţi de harul sau laicului eu earc i-a

înzestrat natura şi nici nu ştiu cum să le folosească în viaţa reală. Un
exemplu în acest sens este personajul comic Charlic Brown. Intr-o zi.
după ce a participat la un joc de baseball, a spus:
- La naiba! Nu voi ajunge niciodată în Liga Campionilor. Nu sunt
lacul pentru asia. Toată viaţa am visat să joc în Liga Campionilor, dar
nu voi reuşi niciodată.
- Charlie Brown. îi ripostă Lucy. te duci prea departe eu gândul.
Deocamdată, trebuie să te limitezi la ţelurile stabilite pe termen scurt.
Pcnlru o clipă. Charlie Brown vede o rază de lumină.
- La ţelurile stabilite pe termen scurt.’ întrebă el.
- Da. răspunse Lucy. Ciândcşte-ie doar la următorul joc! ( ’and te duci
să arunci mingea, ai grijă pe unde mergi ea să nu te împiedici şi să cazi!
Am întâlnit mulţi indivizi care au crescut înconjuraţi de personaje ea
Lucy. Au primit prea puţine cuvinte de încurajare, iar rezultatul a fost
pierderea direcţiei în viaţă. Dacă aveţi un trecut asemănător, trebuie să
depuneţi un efort mult mai mare pentru a vă descoperi tálemele ascunse
încercaţi să vă conturaţi personalitatea Iblosindu-vă de teste precum
DISC sau Myers-Briggs! Discutaţi cu prietenii sau cu membrii familiei
pentru a vă deschide ochii asupra lucrurilor în care excelaţi! Reflectaţi
un timp asupra succeselor pe care le-aţi obţinut în trecut1 Dacă vreţi să
vă concentraţi atenţia asupra domeniilor sau activităţilor în care sunteţi
aşi, atunci trebuie să ştiţi care sunt acestea.

Dczvol leiţi-vă visurile!

Un hâtru spunea: ..Prea multe minţi seamănă cu un plancton, plante

marine care plutesc acolo unde le duc curentul. Dacă vreţi să realizaţi
lucruri măreţe, trebuie să vă făuriţi visuri măreţe. James Allcn observa:
„Veţi deveni la fel de mici ca dorinţa voastră alotstăpâniloare şi la fel de
măreţi ca visul vostru dominant. Dacă nu ştiţi care este acest vis,
concentraţi-vă cât puteţi de mult ca să I descoperiţi! Dacă atenţia voastră

92
 Di’Sculiişnţi potenţialul pthitlirli buznit' pi’ conveni itire!

sc canalizează asupra unui anumit domeniu, s-ar puica să vă descoperiţi

visul chiar acolo. Acordaţi-i cât mai mult timp cu putinţă ca să vedeţi ce
sc va întâmpla! Imediat ce v-aţi descoperit visul, mergeţi mai departe
Iară nici cea mai mică umbră de îndoială! Urmaţi sfatul lui Salchcl
Paigc: „Nu priviţi înapoi, pentru că ceva v-ar putea reţine pe loc!"
Cu cât sunteţi mai tineri, eu atât acordaţi mai multă atenţie lucrurilor
din jur. Dacă sunteţi tineri, aveţi şansa să vă cunoaşteţi mai bine propria
personalitate, puterile şi
slăbiciunile. Dacă vă con­ Veţi deveni la fel de mici ea dorinţa voastră
centraţi atenţia asupra u- atotstăpânitoarc şi la fel de măreţi ca visul
nui singur lucru, iar aspi­ vostru dominant.
raţiile se modifică, atunci - James Allcn
v-aţi irosit energia în za­
dar. Cu cât îmbătrâniţi şi acumulaţi mai multă experienţă de viaţă, nevoia
de concentrare devine din ce în ce mai imperativă. Cu cât mergeţi mai
departe, cu atât veţi simţi nevoia să vă concentraţi mai tare.

C u m vâ puteţi m e n ţ in e în t r -o p e r m a n e n t ă

STARE DE CONCENTRARE?

O dală ee aţi descoperit obiectivele importante la caic trebuie să vă

gândiţi cu atenţie, conccniraţi-vă numai asupra lor! Am să vă ofer în cele
ee urmează cinei sfaturi menite să vă ajute pe parcursul acestui proces:

I. îndepărtaţi toate lucrurile care v-ar putea distrage atenţia

de la obiectivele stabilite!

Intr-un articol intitulat „Good lo Greal". autorul Jim Collins remarca:

„Adevărata calc spre măreţie implică simplitate şi perseverenţă. Implică
multă claritate, nu o iluminare de moment. Pretinde ca fiecare dintre
noi să se concentreze asupra lucrurilor vitale, eliminând lot ceea ee ne-ar
putea distrage atenţia dc la obiectul concentrării noastre."- Eliminarea
lucrurilor inutile nu este o chestiune minoră, ei - dimpotrivă - este o
problemă critică. Autorul şi susţinătorul atitudinii pozitive W Clement
Stone spune că „putem să ne sustragem lucrurilor pe care nu ni le dorim
în viaţă, coneentrându-ne numai asupra lucrurilor pe care ni le dorim
cu adevărul.

9.s
 IMC.EPI-: SA (iAMIM'STI

Cum reuşim să ducem accsl ţel la hun sfârşit? Păslrându-ne disciplina

prin care ne materializăm - în primul rând - priorităţile. Nu încercaţi să
realizaţi mai întâi lucrurile uşoare, sau lucrurile dificile, sau lucrurile presante!
Luaţi totul pe rând! începeţi eu începutul - cu activităţile care vă aduc cele
mai mari câştiguri! Astfel, atenţia nu \ă va putea fi pusă la încercare.
în al doilea rând. trebuie să vă izolaţi înlr-un loc numai de voi ştiut
pentru ca nimeni şi nimic să nu vă întrerupă momentele de meditaţie.
Am descoperii că am nevoie de perioade lungi de timp în care să gândesc
fără să fiu întrerupt. Am învăţat să stăpânesc arta ..dispariţiei" atunci
când simt nevoia să mă
Putem să ne sus tragem lucrurilor pe care nu duc la locul pe care mi
ni le dorim în viaţă, concenlrându-ne numai l-am ales pentru meditaţie
asupra lucrurilor pe care ui ie dorim cu pentru a putea da naştere
adevărat. ideilor creatoare fără să
- \V. Clement Stonc fiu deranjat. Pentru că
port pe umeri responsabi
litalea conducerii a trei companii, sunt conştient de discrepanţa care se
creează între nevoia de a fi mereu printre oamenii mei şi nevoia de a mă
izola pentru a medita la problemele existenţiale ale vieţii.
Cea mai bună modalitate de rezolvare a acestei discrepanţe este să
înţelegeţi valoarea ambelor activ ilăţi. Interacţiunile cu oamenii îmi oferă
posibilitatea de a cunoaşte problemele cu care aceştia se confruntă.
Izolarea de oameni îmi oferă posibilitatea de a descoperi noi modalităţi
prin care le pol conferi valoare.
Sfatul meu este să acordaţi o atenţie deosebită ambelor activităţi.
Dacă vă izolaţi adesea de oameni. încercaţi atunci să compensaţi acest
________________________________________! lucru, interacţionând eâl
Şi. oriunde aţi fi... fiţi cu mintea numai acolo' i mai mult cu cei din jurul
vostru' Dacă sunteţi
mereu ocupaţi şi nu aveţi timp de gândire. încet câţi să vă izolaţi mai des
pentru a putea descătuşa potenţialul gândiţ ii bazate pe concentrare! Şi.
oriunde aţi fi... fiţi cu mintea numai acolo!

2. Inccrculi să vă găsiţi liniii pentru cuncentmrc

O dală ce v-aţi stabilit un loc pentru meditaţie, trebuie să vă faceţi eâl

mai mult timp de gândire. Datorită ritmului înfiorător de alert în care se

04
 I \'s<vii liţ-df/ jiolcnjiiihil pimiiirii bn:iitf pe eoneentriire!

desfăşoară viaţa noaslră. oamenii au tendinţa de a-şi asuma sarcini mul-

liple. Dar asia nu esle mereu o idee prea hună. Trecerea de la o sarcină
la alia vă poale eosla până la 409< din coeficientul de eficienţă. „Dacă
încercaţi să realizaţi mai mulle lucruri simultan" spun cercetătorii -
„veţi da dovadă de mai multă eficienţă dacă vă concentraţi asupra fiecărei
misiuni în parte şi nu săriţi în permanenţă de la o sarcină la alta.
Cu ani în urmă. am realizat că cea mai bună perioadă de meditaţie o
constituie dimineţile. Ori de câte ori am ocazia. îmi rezerv dimineţile
pentru scris şi meditaţie. O modalitate de a câştiga timp pentru cugetare
este să vă impuneţi o regulă pe care a stabilit-o cândva o companie. Nu
verificaţi emailurile decât după ora IO dimineaţa! Canalizaţi-vă.în schimb,
energia asupra priorităţii numărul unu! Lăsaţi deoparte lucrurile inutile
pentru a vă dedica timpul cugetării!

d. Menţineţi mereu în centrul atenţiei aspectele destinate concentrării!

Ralph Waldo Emerson. marele filozof transcendental, spunea:

..Concentrarea este secretul puterii în politică, în război. în comerţ, pe
scurt. în toate afacerile umane." Ca să mă pol concentra asupra aspectelor
importante din viaţa mea. le
păstrez mereu în centrul Concentrarea esle secretul puterii în
atenţiei. Una dintre căile prin politică. în război, în comerţ, pe scurt. în
care realizez, acest lucru esle tonte afacerile umane.
s-o rog pe asistenta mea. - Ralph Waldo Emerson
l.inda lîggers. să nu mă lase
niciodată să-mi uit priorităţile. Dacă o anumită problemă necesită grija
mea necontenită sau poate chiar luarea unei decizii, o rog să-mi readucă
mereu în centrul atenţiei chestiunea respectivă, să-mi ceară şi să-mi
ofere cât mai multe informaţii posibile.
Dar există şi alte metode prin care îmi menţin în centrul atenţiei
obiectivele importante Dacă lucrez, de exemplu, la prezentarea sau la
schiţa unei cărţi, păstrez întotdeauna [ie birou un dosar sau o pagină
care să-mi reamintească în fiecare zi proiectul la care lucrez. Această
strategic mă ajută de 30 de ani să-mi stimulez şi să-mi cizelez ideile.
Dacă n-aţi încercat niciodată această tehnică, vă recomand s-o faceţi
fără întârziere. (Vă voi oferi mai multe detalii despre acest subiect în
capitolul destinat gândirii reflexive.)
 iriC X K t SA CiAMDEŞTI

4. Siahilili-vă (elurile in via[ă'

Când eram copil, nu aveam nici un ţel hine definii. Nu-mi doream
deeâl să mă dislrc/. şi să joc fotbal. Abia când am devenii student, am
începui să eapăl un conlur mai clar asupra realităţii. Şi atunci, mi-am
stabilit primele ţeluri în viaţă. Era un lucru foarte bun eă doream să fac
ceva eu viaţa mea. dar când îmi amintesc acele ţeluri, mă pufneşte râsul.
Obiectivele mele erau atât de mărunte! Dacă m-a.ş fi limitat la ele. n-aş
fi ajuns prea departe în viaţă.
Eu cred că ţelurile sunt extrem de importante. Miniea umană nu
declanşează procesul de concentrare dacă nu sunt stabilite obiective cât
se poate de clare. Dar scopul acestor obiective este să vă canalizeze
atenţia şi să vă ofere o direcţie pe care trebuie să o urmaţi, nu să identifice
destinaţia finală la care doriţi să ajungeţi. în timp ce \ă gândiţi la
obiectivele voastre, nu uitaţi eă ele trebuie să fie:
• destul de clare pentru a fi păstrate în vizord;
• destul de accesibile pentru a putea fi realizate:
• destul de eficiente pentru a schimba viaţa în bine.
Aceste sfaturi vă vor ajuta să mergeţi mai departe. Nu uitaţi să vă
aşterneţi obiectivele pe hârtie! Dacă nu le scrieţi, nu le veţi putea acorda
atenţia cuvenită. Dacă
Dacă nu puteţi scrie o idee pe spatele cărţii j vreţi cu adevărul să vă
mele de vizită. înseamnă eă nu este o idee concentraţi asupra lor
bine conturată. alunei trebuie să urmaţi
David Belasco sfatul lui David Belasco:
„Dacă nu puteţi set ic o idee
pe spatele cărţii mele de vizită. înseamnă că nu este o idee bine conturată.
Chiar dacă priviţi înapoi si consideraţi că ţelurile pe care vi le-aţi
stabilit eu mulţi aui în urmă sunt nesemnificativ e. ele .şi-au îndeplinit eu
succes misiunea v -au oferii o direcţie in viaţă.

5. Anali:u[i-vă progresele!

Ca să vedeţi dacă procesul gândirii bazate pe concentrare funcţionează

în mod corespunzător, trebuie să vă analizaţi progresele. înlrebaţi-vă
următoarele lucruri: ..Obţin vreun câştig din investiţiile pe care le-am

96
 ' t i'l liiilln i »Iiliilii ¡I lh'

făcut in v:iin.i11. /.Un |v concentrare'’ Timpul pi.’ caic l-am acordai

meditaţiei .11.11o im ai mp obiectivele'’ Mă indrcpl oare spre o
direcţie con lă oin ă posibilitatea să-mi păşire/ priorităţile,
să-mi iiuL-pi; .uiguiumcnielc si să-mi rcaii/c/ \ istirile ’"

1 I U KUIsl TKI'HLMH SÂ Kl NUNŢAŢI

c s.\ ( )|î i IUI ŢI SUCCTSU! ÎN VIAŢĂ?

Nimern a poate i.mec pcrfccţiuna Iară a se concentra pe im domeniu.

Tatăl meu «.hi .mie. spună: ..Descoperă in ce domeniu eşti as si iui
mai face mam .dl \m descoperii eă pentru a face ceva la perfecţie
trebuie .a ic lin e a alic
lucruri Pentru a face ce\a la perfecţie trebuie
în timp !e._ la acest să •enunţi la multe alte lucruri.
capitol, am pi ut puţin tini])
gântlimlii-mă la Inc in la care am fost nevoit să renunţ. lală câteva
dintre ele

Ni-: i >oi \ă emu leală lumea.

lini plac oamenii motiv pentru care sunt deosebit de prietenos. Dacă
mă alin într-o oui i¡era plină de oameni, simt cum debordez «le energie.
Aşa eă nu-mi lan. deloc plăcere faptul că nu pol să petrec cât mai mult
timp în mijlocul Iu. ( a să compensez acest lucru, am procedat în felul
următor. Iii primul rănii, mi-am ales un anturaj din persoane care îmi
sunt foarte apropiate Iile nu numai că îmi oferă un ajutor extraordinar
pe plan piofesional. dar conferă călătoriei vieţii un caracter mult mai
plăcui. în al doilea rând. îmi întreb anumiţi prieteni ce se întâmplă în
viaţa altor prieteni, Proceilcz. în acest fel alunei când călătoresc foarte
mult şi nu mai sunt la curent eu noile evenimente din existenţa prietenilor
mei. Omul care in.i oferă toate informaţiile necesare este Stan Toler, pe
care îl poreclesc „Domnul Relaţii l'manc" Suntem prieteni de peste 35
de ani. Ne unesc multe experienţe .şi cunoştinţe comune. Un singur
telefon dat lui Stan este echivalentul unei luni întregi de căutări şi întrebări
referitoare la \ iaţa pi iclcniloi şi cunoştinţelor noastre. UI pare să ştie lot
ce se întâmplă în existenţa tuturor. Ijlie si ce mi se întâmplă mie eu mult

97
 inc.l-iri-: SA CiANDKŞTI

înainte de a al ia eu însumi1 Ani prunii recent un lax de la el în eare mă

felieiia pentru sueeesul de eare s-a hueural nliima mea earle. xueeex de
eare cu nu aveam mei eea mai \agă idee. ( and vreau să aflu ullimele
noutăţi despre mine sau despre alţii, il sun pe Stan.

Nu pot să fac toiul.

Există doar câteva oea/.ii excepţionale în viaţa fiecărui individ în

parte. De aceea, eu lupt să obţin perfecţiunea într-o anumită activitate,
nu doar un rezultat bun îndeplinind cât mai multe sarcini. Acest lucru
mă costă foarte mult. De exemplu, deşi îmi place să citesc cărţi, nu am
mai reuşii să citesc un roman din facultate. Am sacrificat ficţiunea pentru
realitate, pentru că acestea sunt operele eare mă ajută să ating progresul
atât pe plan personal, cât şi profesional. Sunt. de asemenea, complet
neputincios când vine vorba despre tehnică. Am apelat ani de zile la
ajutorul unui prieten ea să ne repare lucrurile sau aparatele stricate.
Astăzi, îl sun pe fiul meu. Joci. Dacă este vorba de o problemă mecanică
sau electronică, pe el ÎI chemăm s-o depisteze.
Din cauza programului meu încărcat, trebuie să mai sar din când în
când peste lucrurile pe eare mi-ar plăcea să le fac. De exemplu,
încredinţez adeseori altor persoane proiecte la care mi-aş dori să pol
lucra eu însumi. în acest caz, aplic principiul l()-<S0-1(). Le ofer acestor
persoane un ajutor în procent de 10%, eare constă în opinii, parametri,
resurse şi cuvinte de încurajare. Apoi. după ee îşi aduc contribuţia dc
80%. îi ajut să stabilească detaliile finale - ...să orneze“ proiectul, ca să mă
exprim plastic. Eu sunt cel eare pune cirea.şa pe tort - dacă este cazul.

Nu pot să ajung peste tot.

Fiecare autor şi orator trebuie să călătorească foarte mult. înainte de

a cunoaşte detaliile acestei cariere, mi se părea că oamenii eare au păşit
pe acest drum duc o viaţă fascinantă. Dar după ec am descoperit că
trebuie să petice mai mult timp în avion decât pe pământ, că trebuie să
mă mulţumesc eu orice fel de mâncare, că trebuie să dorm pe unde
apuc. eă programul este extrem de solicitant şi că îmi văd familia cumplit
de rar, nu o mai consider chiar atât de fascinantă.

98
 Pt^-itliMli potciiliiilul piiiiilini i>n'_e,V /v t oih i utrurci

Ironia soirii cslc că plăcere.i ele a călători nu mi-a dispărut încă. şi

asta pentru că mai am din cânii în când oea/ia să călătoresc cu solia
mea. Margaret. .Aceasta este una dintre marile noastre bucurii. Putem să
organizăm 10 vacante pe an şi să nu no plictisim niciodată. Dar. din
păcate, nu putem face acest lucru din cau/a timpului alocai misiunii
mele: aceea de a-i ajuta pe oameni să-si dezvolte personalitatea şi de a
deveni adevăraţi lideri.

/V// pol să .piu laiul.

Concentrarea asupra unui subiect mă împiedică să ştiu tot ce se petrece

în lume. „Nu este nevoie să ştiu ce reprezintă procentul de 999? din
întregul univers" - le spun eu oamenilor. Mă concentrez numai asupra
procentului de 19i care îmi oferă cel mai mare câştig. Iar Mare a ret îmi
furnizează din acel 99‘? lot ce este important şi demn de ştiut. Acest
lucru îmi asigură echilibrul în viată.

Un g o l b in l m a r c a t

Nu cslc uşor să renunţi la lucrurile care îţi provoacă plăcere ea să te

concentrezi numai asupra aspectelor cu adevărat importante. Dar eu cât
veţi învăţa această lecţie mai repede, eu atât veţi reuşi mai grabnic să vă
canalizaţi energia a s u p r a ____________________________________
chestiunilor vitale. Nu este uşor să renunţ la lucrurile care îţi
Am citit recent un arti­ provoacă plăcere ca să te concentrezi numai
col despre o persoană care asupra aspectelor cu adevărat importante.
a învăţat această lecţie des­
tul de devreme. Numele ci este Ashley Martin. I.a 30 august 2000. era
prima femeie care participa şi marca goluri în Divizia 1 a meciurilor de
fotbal organizate între facultăţi. Ashley era jucător de rezervă în echipa
de fotbal a statului Jacksonviile din Alabama.
Ashley a fost întotdeauna o sportivă foarte bună. In liceul pe care
l-a frecventat în Sharpsburgh. Georgia, s-a făcut remarcată în cinci
sporturi: fotbal, baschet, softball (n.tr. joc asemănător eu baseball-ul.
care se joacă pe un teren mai mic cu o minge mai mare şi mai moale),
atletism şi fotbal american (unde a marcat X5 de goluri pentru echipa

99
 ih c m - ; sa O A r-m r.şT i

ei). Dur sportul nude L'hi era fotbalul. primind şi litlul de MVP Cea
mai valoroasă inc.il<n;re l'alcntul de eare a dat dovadă i-a adus o bursă
în stalul Jacksonv dle
A profitat de oca/ de participa la meciurile de fotbal american
organi/ate între lac uitau. oea/ic favorizată de antrenorul Jack C'rowc.
care ;t vă/ut o mareand coluri pe terenul rlc fotbal după terminarea
antrenam, ritu'ni. I I a\. i nevoie dc încă un jucător, aşa că a invilal-o să
sc înscrie la concurs Vreuşii să marcheze 20 de coluri din 22 do încercări,
re/ullal care i-a asigurat ..postul"
Dar in anul 2001 Asidev a anunţai căs a hotărât să renume la fotbalul
american, deşi îi plăcea şi ¡şi dorea să mai joace. l)c ce s-a hotărât să
renunţe'’ Pentru că fotbalul euiopean era mu!! mai important pentru ea.
Am discutat despre telurile pe care visează să şi le împlinească, a
spus antreuoarca ci. is.: ! louc, şi. atunci când ¡11 descoperi priorităţile,
nu mai ai timp şi energie pentru altceva.
- liste bine să mă 1 »-iice ntre/ asupra unui singur lucru, a întărit Aslilcy.
şi să-mi concenlic/ im,caca menţic asupra Im. Cred că asta trebuie să
fac.
Aslilcy cm deja cel m.u bun marcator al echipei dc fotbal din care
făcea parte. Acum, când s a hotărât să se concentrc/.c asupra unui singur
sport, cu siguranţă că \ a ajunge foarte departe. Acelaşi lucru este valabil
şi pentru voi -- dacă veţi învăţa cum să descătuşaţi potenţialul gândirii
bazate pe concentrare.

P robă p r a c t ic ă

Suni dispus sii elimin din calea mea toate lucrurile care
mi-ar putea distrage atenţia de la priorităţile inele
în aşa fel încât să mă pot concentra asupra problemelor
cu adevărat importante?

Cum puteţi pune în aplicare gândirea bazată pe concentrare?

1.1..a sfârşiţii capitolului precedent, v-arn cerut să vă estimaţi modul de

gândire. Acum vă cer acelaşi lucru referitor la procesul de concentrare. Pe
o scară ierarhică dc la 1 la 10. ce notă v-aţi da pentru acest proces ’
 l\'<CiiUiţiiti fifU’iilin hil ‘.’¡¡iitUni hizah' ¡ v iOHivnlyiiiv'

Dacă nota este mică. aluna aveţi nevoie de o perioadă mai îndelungată
de timp penim a vă modela gândirea bazată pe concentrare.

2. Slabiliţi-vă eu ajutorul calendarului timpul pe care sunteţi dispuşi

să-l acordaţi meditaţiei! Ar fi ideal să faceţi acest lucru in ficcaie zi:
dacă nu. măcar o dală pe săptămână. Nu uitaţi că pentru a avea
re/ultalcle scontate trebuie să eliminaţi lot ceea ce v-ar putea distrage
atenţia de la obiectivul principal, să preveniţi eventualele întreruperi
liedurile si să vă concentraţi eu atenţie asupra acestui obiectiv! Âlegcţi-vă
cel mai bun loc pentru cugetare, dar şi momentul ideal al zilei când
ideile se dovedesc extrem de prolifice1 Încercuiţi apoi dala pe care v-aţi
ales-o pe calendar şi trataţi-o ca şi cânii atunci aţi avea ceti mai importantă
întâlnire sau afacere!

Viaţa ne este alectată - în bine sau în rău -- de câteva evenimente

şi decizii. Concentrarea vă oferă terenul ideal pe care aceste decizii şi
evenimente pot prinde viaţă. încercaţi să stabiliţi care dintre deciziile
pe care doriţi să le luaţi sunt cele mai importante şi acordaţi-le apoi cât
mai mult timp de gândire!

4. Dacă nu v-aţi stabilit nici un ţel în viaţă - sau ţelurile nu coincid

eu visurile - atunci timpul de gândire vă va ajuta să soluţionaţi problema.
Consacraţi săptămâna de faţă acestui subiect şi notaţi pe hârtie ţelurile
pe care vi le-aţi stabilit!

101
 oria
Descoperiţi bucuria gândirii creative!

„Bucuria nu constă in crca(ic, ci in păstrarea

lucrurilor create
- VINCI.-! I.O.V1BARDI.
antrenor în Liga Naţionalii de Fotbal

La ce se gândeau autorii acestor citate?

Întrebare: „Dacă ai putea trăi pentru totdeauna, li-ai dori acest lucru
§i de ce?“
Răspuns: „Nu-mi doresc să trăiesc pentru totdeauna, pentru eă nu ne
este dat să facem acest lucru, căci - dacă ne-ar fi dat - atunci am putea
trăi la nesfârşit, chir nu putem, aşa eă nici nu vreau să trăiesc pentru
vecie."
- M1SS l'.SA. câştigătoarea concursului
de frumuseţe din anul 1994

Când am intrai la facultate, la vârsta de 18 ani. unul dintre primele

cursuri pe care l-am urmat a fost cel de psihologic. L-am considerat
deosebit de interesant. îmi plăceau oamenii şi eram interesat să aflu cât
mai multe lucruri despre mecanismul care îi face ..să funcţioneze"
Profesorul dorea, de asemenea, să aflăm cât mai multe lucruri despic
propria noastră personalitate, dar şi despre cea a semenilor noştri, motiv
pentru care dădeam nenumărate tesle şi completam chestionare de
autoevaluare. îmi amintesc că - după două săptămâni de la începerea
cursului - am dat un test menit să ne evalueze talentele. Nu-mi mai
 îrsr i. pi: sa oasdksti

aminlcsi. in a 1 donieniu am îni\ pistial punctajul cei mai marc. dar îmi
amintesc cn siguranţă ptmcuil cc! mai vlah: creativ ¡lalea.
Această evaluare poale că iui i ar îi deranjai prea '.arc pe colegii mei.
ilar pe mine m-a disirus. \'u numai că puneam un prut foarte marc pe
creativitate si îmi doream din lot sufletul să o stăpânesc, dar ştiam că
aveam nevoie de ea in profesia pe care aveam să o urme/.. Studiam să
devin preot. Asta însemna că tiveam să-mi petrec foarte multe ore pe
săptămână scriind si aveam să Ic vorbesc în următoarele patru decenii
enoriaşilor mei de cel putui două sau trei ori pe săptămână (poate
chiar de mai multe ori). Ce părere ap avea dacă ap fi nevoiţi să ascultaţi
în fiecare săptămână o persoană extrem de plictisitoare” Lstc o perspectivă
destul de sumbră, cu siguranţă!

In l ă u t a r i : a i d e i i .o u

Originalitatea este arta de a-ţi ascunde j Ce trebuia să lac” Nu

sursa de inspiraţie. ! consideram schimbarea ca­
- Thomas Edison i rierei drept o opţiune. Mă
dedicasem lui Dumnezeu -
aveam să devin pastor; nu pop să întorci spatele unei misiuni divine.
Dacă nu simt înzestrat cu huni! de a zămisli gunduri creatoare - îmi
spuneam în sinea mea citând, voi exploata ideile creatoare zămislite de
alţii. Ştiam că puteam deveni mai cu uşurinţă un ..colecţionar" de gânduri
decât un creator de idei originale. N-a spus oare marele inventator Thomas
Edison că ,.originalitatea este arta de a-li ascunde sursa de inspiraţie"?
De atunci, am citit în fiecare zi. timp de trei decenii .şi jumătate,
cărţi extraordinare, din care am extras gânduri şi idei fantastice, pe care
le-am îndosariat în funcţie de subiect. De ani de zile, atunci când am
nevoie do un citat, o poveste sau un articol despre un anumit subiect
destinat unei prelegeri sau unei cărţi, nu trebuie decât să mă uit iu dosare
ca să găsesc materialele necesare
Această disciplină pe care mi-am formal-o mi-a Ibst extrem de utilă
în cariera mea de scriitor şi orator. Căci. tisa cum spune scriitoarea
Rosabelli Moss Kanler. ..ca să rămâi in frunte, trebuie să ai mereu pregătită
în «culise» o nouă idee creatoare." Eu am mereu idei pregătite în ..culise"
sau - în cazul meu - în dosare. Dar am mai descoperii un lucru. Ciind o

104
 / Vsi-epen/i l’iiruriii •ynn'inî t'iriiHtv'

persoană aflată înlr-o permanentă căutare a ideilor creatoare. am învăţat

să (.Iau naştere propriilor mele tiândnri minatoare

A urul pur

Nu trebuie să lip scriitori, pastori sau oratori ea să preţuiţi creati­

vitatea. Anneile Mosor-Wellman. autoarea cănii „The Pive Paecs of
Genius" susttne eă „cea mai valoroasă resursă pe care o poţi dărui
acli\ităţii şi companiei tale este creativitatea. Ideile sunt mult mai
preţioase decât aciidiatca pe care o desfâşori. decât rolul pe care îl joci,
decât titlul pe care îl porţi, decât rezultatele pe care le obţii"
Creaţie ilalea este aur curat, indiferent cum îţi câştigi existenţa.
In ciuda importanţei incontestabile pe care o are creativitatea în modul
de gândire al oamenilor, puţine persoane par să posede din plin această
calitate Autorul Skipp Ross descrie această problemă în cartea sa „Say
Ycs io Your Potenţial" lată ee serie eb
„S-a eleeluat un sondaj penii u a se stabili nivelul creaţie ¡lăţii
la indivizi de văi.sie diferite. Statisticile spun. aşadar, că doar 1CÂ
dtnlre lemeile şi bărbaţii în eârsiă dc 40 de ani posedă un nivel
înalt de creativitate. La populaţia mai tânără, rezultatele susţin eă
doar ?.'.i dintre persoanele în eârstă de 45 de ani au un nivel înalt
a! creaţie tiălii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru indivizii de 30
de ani. Procentul a fost identic până când s-a ajuns la copiii în
vârstă de 7 ani. Aici este eorba de un procent de IOC Apoi, la
copiii de 5 am. statisticile indicii un procent de 00'v între vârsta
de 5 şi 7 ani. 80U dintre persoanele creative încep sa şi piardă
sau să nege această particularitate dăruită de Dumnezeu. Vl
Nu ştiu de ee atât de
l-iecarc copil este un artist. Problema este j
mulţi oameni îşi pierd cre­
cum să rămână artist o dală ce creşte. !
ativitatea. Dar ştiu ă acest
Pablo Pieasso
lucru nu trebuie fie
permanent. Căci aşa cum spunea Pablo Pieasso „fiecare copil este
un artist. Problema este cum să rămână artist o dală ce creşte
Dacă nu sunteţi înzestraţi ui un spirit creaţie aşa cum v-aţi dori. vă
puteţi .schimba modul de gândire întocmai ca mine. Gândirea creativă
nu este neapărat o gândire originală. Cred eă oamenii au transformat.

10 5
 i r i c m : SA GÂNDEŞTI

de fapt, gândirea originală îiUr-iin soi ele mii. Gândirea creativă esie un
amalgam de gânduri .şi idei descoperite de-a lungul existentei noastre pe
aeest pământ. Chiar si marii artişti, pe care noi ii considerăm originali,
au primii lecţii tic la maeştrii lor. şi-au modelat opera în funcţie de cea
a predecesorilor sau contemporanilor lor şi au îmbinai mai multe stiluri
şi idei pentru a-şi crea propria operă. Dacă veţi studia arta eu atenţie,
veţi observa similitudini între operele tuturor artiştilor si între toate
mişcările artistice, eoneelându-le eu operele altor artişti din timpuri
străvechi sau contemporane.

C a r a c te r ist ic il e g â n d it o r il o r c rea tiv i

Consideraţi eă sunteţi înzestraţi eu un spirit deosebii de creativ'.’ Dacă

statisticile efectuate de Skipp Ross sunt corecte, alunei s-ar putea să nu
posedaţi acest spirit. Poale eă nici nu ştiţi la ee mă refer alunei când vă
întreb acest lucru. Am să vă ofer câteva explicaţii în acest sens. Gândiţi-vă
la câteva caracteristici specifice ..credincioşilor“ Zeului Creativităţii!

Gânditorii creativi preţuiesc ideile.

Anncllc Moscr-Wellman observa: ..Oamenii care sunt înzestraţi eu

un spirit deosebii de creativ sunt credincioşi idei lor. Ei nu se bazează
doar pe talentul lor: se bazează şi pe disciplină. Imaginaţia este pentru
ci ea o mantie învăluitoare, o sursă de energie pe care o exploatează la
maxim. Creativitatea presupune să dai naştere cât mai multor idei
inovatoare. Dar zămisleşti idei numai dacă ştii să le preţniesti.
Oamenii explorează de cele mai multe ori ideile care sunt legale de
sfera lor de interese Aşa se întâmplă si în cazul soţiei mele. Margarcl.
Ea este fascinată de design şi de decoraţiunilc interioare. Când suntem
împreună înlr-un magazin de antichităţi sau de deeoraţiuni interioare,
mă uimeşte rapiditatea eu care găseşte exact ce caută. Am întrebat-o
odată care este secretul ei în această privinţă, iar ea mi-a răspuns următorul
lucru: „Ştiu exact ce caut. pentru eă l-am văzut înlr-un catalog." Margaret
are o mulţime de cataloage şi reviste pe care le studiază frecvent pentru
a descoperi noi tendinţe şi articole în acest domeniu. Pentru eă ştie să
prcţuia.xcă ideile, are mereu parte de ele.

106
 Descoperiţi bucurio pîunlirii a eiiliee!

(¡(hulitorii creativi explorează toate opţiunile care se ivesc

în calea lor.

Nu mi-a l'osl tlal încă să cunosc un adept al gândirii creative care să

nu l'ie atras de diverse opţiuni. Explorarea unei multitudini de posibilităţi
contribuie la stimularea imaginaţiei, iar imaginaţia joacă un rol crucial
în procesul creativităţii. „Imaginaţia" - spune Albcrt Einslein - „este
mult mai importantă decât ştiinţa.
Oamenii care mă cunosc v-ar putea spune că eu valorez foarte mult
opţiunile. De ce1’ Pentru că ele oferă cheia descoperirii celui mai bun
răspuns - nu a singurului răspuns posibil. Când membrii echipei mele
îmi prezintă o problemă. îi oblig să-mi ofere eel puţin trei soluţii pentru
rezolvarea ei. Toată lumea poate să prezinte o problemă, dar numai
oamenii care ştiu să gândească pot să-mi dea anumite soluţii posibile
pentru clarificarea ci. Adepţii gândirii raţionale descoperă cele mai bune
răspunsuri. Ei creează planuri de rezervă, care le oferă mai multe
alternative. Se bucură, astfel, de o libertate care nu le este accesibilă
semenilor lor. Şi vor ajunge în final să-i influenţeze şi să-i conducă pe
cei din jurul lor.

Gânditorii creativi îmbrăţişează ambiguitatea.

„Omul plictisitor este

Omul plictisitor este întotdeauna sigur dc
întotdeauna sigur de ceva.
ceva, iar omul convins dc un anumit lucru
iar omul conv ins de un anu­
este întotdeauna plictisitor
mit lucru este întotdeauna
H. L. Mencken
plictisitor", spune scriitorul
II. L. Mencken. Oamenii creativi nu simt nevoia să ocolească
incertitudinile. Ei descoperă lot felul dc discrepanţe şi lacune în viaţă,
clar sunt încântaţi să le exploreze, folosindu-şi imaginaţia pentru a le
aăsi o rezolvare.

Gânditorii creativi nu respinşi lucrurile stranii.

Creativitatea, prin natura sa. depăşeşte adesea graniţele cunoaşterii,

păşind pe tărâmul necunoscutului şi bizarului. Diplomat şi rector al
l niversilăţii din Yale. Kingman Brewsler a spus cândva că ..există o

107
 INCEPK SACiANDKŞTI

legătură directa între creativitate şi nebunie. Aşa că trebuie să suferim

bucuroşi de putină nebunie.'' Ca să stimulaţi creativitatea atât a voastră,
eâi si a semeniloi voştri - trebuie să toleraţi şi puţină ciudăţenie.

G(hulitorii creativi conectează lucrurile aparent imposibil de conectat.

Deoarece creativitatea se bazează pe ideile altora, trebuie să fiţi

capabili să corelaţi o idee eu alta. în special dacă este vorba de idei
aparent imposibil de corelat. ..Creativitatea" afirmă graficianul .şi
designerul Tim Hansen - ..este expresia capacităţii de a face diverse
conexiuni şi asociaţii, de a întoarce lucrurile pe toate feţele si de a le
exprima sub o nouă înfăţişare.
Cu tini în urmă, cărui am început să învăţ să corelez gânduri şi idei
aparent imposibil de corelat, mi-am dat seama eă acest procedeu poate
da naştere unor lucruri deosebite. Când eraţi copii, nu aţi încercat
niciodată să uniţi anumite puncte pentru a crea o imagine sau un desen'.1
L.a început, totul nu pare decât o adunătură de puncte aşezate fără nici o
logică. Dar autorul jocului a aranjai punctele în funcţie de un anumit
plan. în timp ce uneşti punctele, observi eă stiloul dă naştere desenului
imaginat de creator.
liste uşor să uneşti punctele dacă ştii destinaţia spre care te îndrepţi.
Şi alunei, este la fel de uşor să corelezi idei dacă ai un plan bine stabilit.
La începutul carierei mele de pastor, mi-am făcut un obicei din a-mi
stabili cu trei luni înainte subiectele pe care doream să le abordez la
_________________________________ slujbele religioase. Din acest
Cel care urmează un plan 1 sau o imagine val1 motiv, eram mereu în
zămisli idei care conferă valoare gândirii j căutare de exemple şi idei
lui. I care să confere valoare
mesajelor mele. Atunci am
descoperit eă idei aparent imposibil de corelat se armonizează eu uşurinţă
când ai un plan bine stabilit. Şi am înţeles în curând eă ideile creatoare
devin din ee în ce mai prolifice alunei când ţi-ai stabilit acest plan.
Acest lucru este valabil şi pentru conceperea unei cărţi. Luni de zile,
am lucrat fără încetare la proiectul cărţii ..începe să gândeşti!" Când
am trecut de clapa proiectului, am început să cant materialele necesare
pentru subiectul pe care aveam să-l abordez. Am colaborat intens în
acest scop eu echipa mea. care a depus toate eforturile pentru a-mi oferi

100
 / Vsci>/>rn// bucurii; ^ iu u lin i i rrn tir

cele mai lume materiale. In plus. această muncă de echipă a dai naştere
unor idei extraordinare. IV parcursul acestui proces, a devenii un lucru
cert faptul că trebuiţi să dedicăm un capitol inlrei* importantei de a
adopta - fără nici ceti mai mică e/ilare - ideea puterii şi influentei
fantastice pe care le are un mod tio gândire complet schimbat.
Zămislirea ideilor seamănă eu o călătorie pe care o Iaci eu maşina.
Cunoşti destinaţia spre care le îndrcpfi. dar numai clacă te afli pe drum
descoperi şi trăieşti lucruri pe care nu le-ai cic/ui posibile. Gândirea
creativă funcţionează în felul următor:

Gândeşti - Colecţionezi Creezi Corectezi Conectezi.

în momentul în care ai început să gândeşti, eşti liber să colecţionezi,

îţi pui întrebarea: (V materiale se potrivesc eu (h eaaă ¡¡Ier După ee
aduni materialul, te întrebi. Ce cânduri ui muri:/n-.ă cu ideea
principală'.’’ Acest procedeu îţi propulsează ideile spic următorul nivel
Aici. le noii corecta sau cizela. întrebând',! te ( < iiimbâ o ar trebui să
fac pentru ea ideile mele să devină perfecte'’ In cele dm urmă. ¡ti conectezi
ideile, plasându-le în contextul ideal pentru a conferi gândului iniţial
putere şi perfecţiune. Procesul se derulează mult mai bine dacă te ghidezi
după un cadru sau o imagine dinainte stabilite vest lucru conferă
gândirii o valoare inestimabilă. Dacă vii in miâmp; unea aleilor, le vor
purta mereu pe aripile lor.

Gânditorii creativi nu se tem tic eşet

Depăşirea obstacolelor e>te cheia, succesului în viată Iii 2000. am

scris o carte bazată pe această convingere, pe cate am intitulat -o ..P.şecurile
pol conduce la succes" Tema acestei câni o constituie ideea potrivit
căreia diferenţa dintre oamenii de rând cei ahţm succesul iii
viaţă este percepţia si m u ■fia ¡or in iuta esc, ului ( '»••;«tiv itatea m>bazează
pe capacitatea oamenilor de a înfrunta eu curaj eşecurile, lulvvin Potul
susţine următorul lucru: ..Aspectul esenţial al i’ătii este să nu te
laşi intimidat de perspectiva eşecului.
De ee este acest lucru atât de vital-*Deoarece creativitatea este egală
eu eşecul. Cu siguranţă că această afirmaţie vă \ a sin pânde peste măsură.

I 09
 în c e p i -: s a g â n d e ş t i

dar osie adevărată. Charles ITankel spune eă ..anxietatea esie condiţia

esenţială pentru creaţia artislieă şi intelectuală" Creaiivitaiea presupune
dorinţa tle a juca rolul condamnatului. de a sta înlr-un pieior chiar daeă
există pericolul ea accs>a să sc rupă. Oamenii creativi cunosc Ibartc bine
aceste lucruri şi continuă să caute idei noi. fii nu se lasă împiedicaţi de
ideile care nu dau roadele scontate şi creează mereu idei care dau - în
final - roadele visate.

D E Cli TREBUIE SĂ DESCOPERIŢI BUCURIA

GÂNDIRII CREATIVE?

Creativitatea poate să îmbunătăţească viaţa unei persoane. Vă voi

oferi în cele ee urmează cinei lucruri specifice pe care gândirea creativă
le poate face pentru voi:

/. Gândirea creativă conferă valoare tuturor aspectelor vieţii voastre.

Nu \ -aii bueurti să aveţi parte de un izvor nesecat de idei Ia care să

puteţi apela oricând aţi avea nevoie? Iată ee vă oferă gândirea creativă.
Indiferent în ee activităţi sunteţi angrenaţi, creativitatea vă sporeşte
puterea şi energia.
Creativitatea vă oferă capacitatea de a vedea ceea ee au văzut alţii
înaintea voastră .şi de a gândi ceea ee nu a mai gândii nimeni niciodată,
astfel încât să puteţi laee ceea ee nu a mai făcut nimeni nicicând. Uneori.
gândirea creativă atinge
Indiferent de domeniul în care sunteţi domeniul invenţiilor, unde
angrenaţi în prezent, creaiivitaiea vă poale puteţi păşi pe teritorii noi.
spori izvorul puterii şi al energici, Alteori, atinge domeniul
ajulându-vă să realizaţi lucruri unice în inovaţiilor, unde puteţi crea
lume. lucruri vechi înlr-o manieră
nouă. Dar, indiferent de
domeniu, daeă veţi privi lumea din perspectiva nouă a creativităţii, veţi
descoperi în cale soluţii si metode complet noi. Acest lucru va conferi
valoare tuturor aspectelor vieţii voastre
Un stilist tle la Hollywood a primit înlr-o zi un telefon disperat de la
o tânără actriţă care tivea nevoie urgentă de o coafură ea să poată participii

1 io
 Descoperiţi i m a m i ] p m i i h n i crea lir e !

In o petrecere dc celebrităţi. Slilisiul a venii in ara hă la casa actriţei. A

studiai dinlr-o privire costumaţia pe care o purta, a scos apoi clin trusa
sa o panglică ce se asorta eu costumul respectiv şi a pornii imediat la
treabă. După 30 de minute, folosind doar o perie şi panglica, a creat o
capodoperă.
Când tânăra femeie s-a văzul în oglindă, a exclamat plină de încântare:
- Este extraordinar! Vă mulţumesc. Cât vă datore/'.’
- 3000 de dolari, răspunse stilistul.
- Poftim'.’ strigă ca. Nu plătesc 3000 dc dolari pentru o panglică
nenorocită.
Privirile li se încrucişară într-un duel lăios. unde nici unul nu dorea
să cedeze.
Poarte bine, spuse el în cele din urmă. scoţând panglica din părul
actriţei, care privea cu disperare cum buclele îi cădeau răvăşite pe umeri.
Panglica este gratis, continuă el. aruncându-i o în braţe.

2. Gândirea creativa are darul dc a naşte lucruri inimaginabile.

Cu 25 dc ani în urmă. mi-am descoperii pasiunea de a scrie cărţi, ale

căror subiecte să le confere cititorilor o valoare nepreţuită. Am început,
aşadar, să lucrez eu mult zel la prima mea carte. Dar duşul rece pe care
l-am primii din partea vieţii a începui să slingă flacăra pasiunii. Am
descoperii că nu era chiar atât de uşor să scrii cărţi. M-am luptai timp dc
un an să scriu o carte de numai 100 de pagini. S-a dovedit o carte
subţire pentru că nu aveam prea multe lucruri dc spus.
Experienţa aceasta nereuşită nu m-a determinat însă să renunţ la
scris. Am rămas credincios acestei arte, fapt care m-a impulsionat să
lucrez din răsputeri pentru a deveni din ce în ce mai creativ. Astăzi, am
semnal mai muli dc 30 dc cărţi. Şi lucrez la alte şapte proiecte, cărora
vreau să le dau viaţă câl mai curând posibil. L’n tânăr aspirant la titlul
dc scriitor m-a întrebat recent cum am reuşit să scriu 30 de cărţi.
Răspunsul meu a fost câl sc poale de simplu: am acordat fiecăruit cuvânt
în parte timpul necesar. Dc a lungul anilor, am-descoperit că
Procesul gândirii creative este un proces deosebit de complicat,
dar
Gândirea creativă poale da naştere unur lucruri inimaginabile dacă îi
acorzi timpul şi atenţia cuvenite.
 iric.m : sa <iAi'MM-:sTi

Poale nuli mult decât oricare altă categorie a pro,. •suim de gândire,
eâiidirea ere;11i\ii se clădeşte pe ca insaşi. spvirint! i/vorul erealivilulii
celui care îl posedă. Poela Vlava Angelou observa următorul lucru:
..Izvorul creativităţii nu seacă niciodată. Cu cât cx'rav’i mai mult clin el.
______ ________ ______________ cu atât v' umple mai mult.
I/vorul creativităţii nu seacă niciodată. Cu Din păcate însă. există
cât extragi mai mult din el. cu atât se lend>n(a de a suloca
umple mai mult. creaţie unica m loc de a o
Mava Angelou i stimula I rcbme să existe
,|n | n |;1) jt.piee în care
noile metode de gândire, de receptare şi de cercei,m* sa pi mda rădăcini.
Dacă puicii enllix;» gândirea creativă mir un aimulca/.a
creativitatea. nu vă imaginaţi ce gânduri şi /emisii. (Dar
despre acest subiect voi '/orbi ceva mai Lai/iu

G â n d ire a creativii m/vigi ¡'im u n ii <a un u r a ,ur/

De ce continuă oamenii să bc lasema’u de l.c< f uulali-i
numele pe Internet si veţi găsi ]vslc 300 de căi o despic eiuar dtiea
a murit de aproape 300 de ani' De ce / Deoarece a 'e' it.m. i bn\ tioneu/a
ca un magnet.
Creativitatea este o îngemănare a iMiciigcnci p 'Ck Oamenii
admiră inteligenta si sunt mereu atinşi de plac. 1■ combinaţia
este fantastică. Da \ inei îmbina armonios im -ii plăcerea.
Diversitatea ideilor si a cunoştinţelor sale le Ic Oua 'asiiOaiv A lost
pictor, arhitect, sculptor, anatomist, mti/iciun. um si inginer.
Termenul de ..renasccnitsl" i se dalnreu/â hr i >i mm
în acelaşi fel în care oamenii au lost lasm'-U' d' Da \ im. i şi dc
ideile lui în timpul Renaşterii, suni în •onimmu-.- l;‘ oamenii
creativi. Dtiea veţi cultiva creativ ilatea. veţi ¡li'vv' mi oamenii se voi
simţi atraşi de voi şi de ideile voastre.

4. Gândirea creativă vă ajută să invă(a!j ]<>a nat.

Autorul si expertul în domeniul creativ itălii I im IrnsO spune

următorul lucru: ..Creativ itatea repre/mta bucuria d; im muoaşic Ioni
în lume. Această bucurie se referă la înţelegerea Opiu ¡i a :m ne ol lan
 I V - i i ¡¡’i'i'iţi bucuri.) \y-mtirn

niciodată in posesia luiumr răspunsurilor' avem insa posibilitatea de .1

găsi diverse soluţii pe nim o sine urii problema. A ii eivaliv înseamnă a
vedea sau a li imagina nenumărate oportunităţi iii pioblemelc eu eare le
confrunţi in \ iaiă. Creativi- __
laica înseamnă să ai opţiuni. | Creativitatea reprezintă hueuria »le a 1
Dacă sunteţi înlr-o per j eunoaşie lolul în lume
manenlă eămare a ideilor noi j - r.rnie /elin
învăţaţi mereu lucruri noi.
Creativitatea presupune eapaeiiaiea ele a învăţa ineonlmuu. La vede mai
multe soluţii desâl probleme, Şi eu eăl zămisliţi mai mulle idei, eu alâl
aveţi mai mulle şanse să învăţaţi luemri noi.

5. (¡âiulirat <irutivd este o prKXocare pentru Huiui\ (Jm>.

„Nu uitaţi nieiodală eă In^clepii 1 ireeulului iui se aplecau in lupi

eoincutiilor de asiă/i si acelaşi luciu il vor laee şi înţelepţii Milorului'"
spunea cineva cândva. Dacă doriţi să \ă schimbaţi universul sau
doar situaţia Î11 eare vă aflaţi alunei creativitatea vă va ajuta. Slalus
q u o u l şi creativitatea suni două noţiuni complel ineompalibilL.
Creaiiviiaiea si ideile inovatoare merg înloldeauna mână în mână.
Când III vis Preslcy a murii, şi-a încredinţai averea unui imsi. urmând
ea aeeasla să-i revină fiicei sale. Lisa Mărie, când va creşte. Dar s-a
descoperit în curând că averea sa nu era bine administrată. In 197b.
mama Lisei Mărie. Priscilla. a devenii coexeculor al trustului şi a aflai
eă dacă nu lua imediat laurul de coarne - loiul avea să ajungă in
pragul falimentului.
mvis a primit Î11 timpul vieţii doar o jumătate clin lot ce câştiga.
Colonelul Tom Parker, impresarul său. a încheiat un contract în urma
căruia îi revenea un procent de 5()'/r din loaic câştigurile lui Llvis.
Acest lucru, dar şi stilul de viaţă risipitor pe care îl ducea, au împins
averea lui F.lvis în pragul falimentului. Cu câţiva ani înainte de a muri.
ca să facă rost de bani. LI vis şi-a vândut aproape toate drepturile care îi
reveneau pentru cele mai multe înregistrări pe care le făcuse pe părem sul
vieţii. In consecinţă, succesorii săi nu mai primesc nici un drept de
aulor de pe urma muzicii sale. clnar dacă înregistrările le aduc cele mai
mari câştiguri din toate timpurile - chiar şi după 2b ele ani ele la moartea
sa. Adăugaţi la toate astea laxele uriaşe tle moştenire impuse de guvern

I I5
 IMCKPt: SA GÂNDEŞTI

si proprietatea fantastică de la Graeeland. caic înghite sume colosale de

hani din pricina impozitelor şi cheltuielilor de întreţinere şi vă veţi lacc o
idee despre situaţia tragică in care se alia averea lui Elvis.
Priseilla Preslcy nu putea să privească indiferentă cum moştenirea
fiicei sale dispărea încetul eu încetul - ilar cum să câştigi hani de pe urma
lui Elvis fără Elvis? Ori de câte ori tivea nevoie de hani. el nu trebuia
deeât să susţină un alt concert, să scoală un alt album sau să joace înlr-un
alt film. Priseilla ti dat dovada în acest ea/ de o gândire extrem de creativă.
Mai întâi, a investit toţi hanii care mai rămăseseră din averea lui Elvis în
Graeeland şi apoi - în loc să o vândă - a deschis porţile pentru public, ce
aveţi să o viziteze ea pe o atracţie turistică. Şi-a asumat un risc uriaş, ilar
efortul ei a dat rezultatele scontate. După doar 38 de zile de la deschidere,
în 1982. Graeeland i-a adus Priscillei banii investiţi.
Următorul pas a fost să laie orice legătură eu Tom Parker pentru ca
procentul de 509Î din câştiguri să nu mai ajungă în mâinile lui. Şi. în
final. Priseilla a creat din numele lui Elvis o marcă de prestigiu cu
drepturi depline. A pronun ţii chiar o lege în Tennessee prin care toate
drepturile de autor reveneau în exclusivitate industriei Elvis.
Folosind gândirea creativă. Priseilla Preslcy a transformat o situaţie
imposibilă înlr-un imperiu de afaceri, care îi aduce 10 milioane de dolari
în fiecare an. Se spune că averea netă a L.isei Mărie Preslcy depăşeşte
astăzi 250 de milioane de dolari. Fără această gândire creativă care a
clătinat status cjuo-ul, probabil că astăzi nu ar mai fi avut nimic.

C um PUTEŢI SĂ DESCOPERIŢI BUCURIA GÂNDIRII

CREATIVE?

Poale că în acest moment vă întrebaţi deja: „Foarte bine. sunt pe

deplin convins de importanţa gândirii creative. Dar cum pol să descopăr
creativitatea în adâncul personalităţii mele? Cum pol să descopăr bucuria
gândirii creative?“ Sunt cinci modalităţi prin care puteţi face acest lucru:

1. Anihilaţi ucigaşii creativităţii!

Profesorul de ştiinţe economice şi autorul unor lucrări umoristice -

Stephen Leacock - spunea: „Eu personal prefer să fi fost autorul cărţii

1I4
 1 V'-cn/vnV/ bitairiii £tun1îi ii creative'

Mice în [ara Minunilor decâl al Enciclopcilici britanice" El preţuia

mai mull frumuseţea creativităţii decâl realitatea faptelor istorice. Dacă
şi voi sunteţi de aceeaşi părere, alunei trebuie să eliminaţi atitudinile
care devalorizează gândirea creativă.
.Analizaţi puţin următoarele afirmaţii sau imperative! Ele ucid eu
uşurinţă gândirea creativă ori de câte ori le auziţi sau le gândiţi:
• Nu sunt o persoană ereativă.
• I rmează nişte reguli bine stabilite!
• Nu pune întrebări!
• Nu fi diferit de alţii!
• Rămâi ţintuit între graniţele universului tău!
• Nu există decât o singură cale.
• Nu fi naiv!
• l;ii practic!
• F-'ii serios!
• Ciândesie-le la propria ta imagine!
• Aeest Inerţi nu este logie.
• Nu este practic.
• Nu se poale realiza niciodată.
• Nimeni nu l-a realizat vreodată.
• Nu a mers în cazul lor.
• Am mai încercat aeest lucru.
• Este prea mull de muncă.
• Nu ne permitem să facem vreo greşeală.
• Este prea greu pentru a putea fi administrat.
• Nu avem timpul necesar.
• Nu avem bani.
• Da, dar...
• Jocul este frivol.
• Eşecul este cumpăna finală.

Dacă sunteţi convinşi eă aveţi o idee extraordinară, nu permiteţi

nimănui să vă schimbe părerea, chiar dacă pare o idee absurdă sau
prostească! Nu vă lăsaţi pradă ucigaşilor creativităţii! La urma urmei,
nu veţi putea crea niciodată ceva extraordinar dacă veţi urma acelaşi
făgaş. Sau - cum a spus Edward De Bono în ..New Think" ..Dacă
 mc.liKr. SA g a n d i ; s t i

săpaţi o groapă mai adânc mi înseamnă că aii săpal două gropi. Nu vâ

limitaţi să lucraţi la acelaşi proiccl învcehii şi perimai1l-'accli o schimbare'

(îântliţi creativ, pumnul întrebările corecte'

Creativitatea presupune o suită de întrebări corecte. Profesorul de

management - Sir Anihonv Jay - spune: .,0 minte lipsită de imaginaţie
poate să observe răspun­
O minte lipsită de imaginaţie poate să surile greşite, dar este ne­
observe răspunsurile greşite, dar este nevoie voie de o minte creatoare
de o minte creatoare pentru a sesiza pentru a sesiza întrebările
întrebările greşite. greşite." întrebările greşite
- Anihonv Jav distrug procesul gândirii
creative. Clc îi îndrumă pe
oameni să urmeze acelaşi făgaş învechit sau încearcă să-i convingă de
faptul că procesul de gândire este absolut inutil.
Pentru a vă stimula gândirea creativă, puncţi-vă următoarele întrebări:

De ce trebuie făcut acest lucru în felul acesta?

Care este rădăcina problemei?
Care sunt chestiunile fundamentale'’
De ee îmi aminteşte această problemă?
Care este aspectul contrar?
Ce metafore sau simboluri m-ar putea ajuta să rezolv enigma?
De ce este atât de importantă?
Care este cea mai t>rea sau cea mai scumpă modalitate de
rezolvare?
• Cine are o perspectivă diferită asupra problemei în cauză?
• Ce se întâmplă dacă nu o rezolvăm în nici un fel?

înţelegeţi, eu siguranţă, ce vreau să spun - şi probabil că puteţi pune

singuri întrebări mult mai pertinente. Fizicianul Tom Hirschficld
observa: „Dacă nu puneţi destul de des întrebarea «De ce se întâmplă
asta?», cineva vă va întreba «De ee v-aţi mai născut?»“ Dacă vreţi să
gândiţi creativ, trebuie să puneţi întrebări cât mai pertinente cu putinţă.
Trebuie să aruncaţi mănuşa provocării procesului gândirii creative.
 P i ’si'OjyWj/ buairin piuulirii crcntiir

Creaţi un mediu pn>/>it e creativităţii1

..O idee nouă csle extraordinar de fragilă" spune Charlic Brower

..Poate ii ucisă de un /ânibel sarcastic sau tic un căseal de plictiseală;
poale ii înjunghiată mortal de o observaţie caustică sau de o simplă
încmniare din sprâncene. I n mediu negativ ueule în iiecare minut mii
de idei extraordinare.
Un mediu propice creativităţii seamănă cu o seră. unde ideile încolţesc,
cresc si înfloresc. L n mediu propice:

Stimulca:ă creativitatea: Da\ iii I lills face urmăloarea observaţie

..Studiile referitoare ia creativitate susţin eă răspunsul la întrebarea
dacă angajaţii dau sau nu dovadă de spirit creativ îl constituie
permisiunea de a-şi da frâu liber imaginaţiei. In momentul în
care imaginaţia şi gândirea po/ilivă sunt stimulate şi răsplătite,
oamenii înţeleg eă sunt liberi să fie creativi. In cadrul companiei
INJOY. eu stimulez creativitatea, organi/ând des şedinţe în care
membrii echipei melc sunt impulsionaţi să-şi dezvăluie ideile noi
la care s-au gândii. Când la aceste şedinţe participă numai oameni
capabili, se întâmplă trei lucruri importante: ideile trec la
următorul nivel; energia şi sinergia trec şi ele la următorul nivel;
iar compania cunoaşte un progres evident.

Ridică la raiiiţ de rege încrederea care trebuie să existe printre

membrii unei echipe: Creativitatea poate să cadă pradă eşecului.
De aceea încrederea joacă un rol atât de important în viaţa
oamenilor creativi. Scriitoarea Rila Mae Brown observă: „Crea­
tivitatea se naşte din
încredere. Aveţi în­ Creativitatea se naşte din încredere. Aveţi
credere în instinc­ încredere în instinctele voastre! şi nu
tele voastre! Şi nu speraţi mai mult decât puteţi realiza!
speraţi mai mult - Rila Mae Brown
decât puteţi reali­
za!" în procesul creativităţii. încrederea se naşte din faptul că
oamenii care lucrează împreună nutresc atât binele companiei
lor. cât şi propria lor bunăstare. Se naşte din convingerea că
membrii unei echipe au experienţă în lansarea ideilor de succes.

I l7
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

Sc naşte din certitudinea că timpul pc caic l-ap acordai gândirii

creative i u i s-a pierdut în zadar, pentru că ideile zămislite au
prins deja rădăcini.

Ii învăluie pe oamenii creativi intr-o mantie (le energie

debordantă-. Persoanele creative preţuiesc ceea ce oamenii de rând
numesc ..ciudăţenie“ Să recunoaştem, aceşti oameni sunt puţin
nebuni. Cum ar trebui să-i tratăm? Cred că ar trebui să urmăm
sfatul lui Tom Pclcrs: „Eliminaţi cretinii! Ocrotiţi nebunii!" Eu
petrec foarte mult timp în mijlocul lor. iar prezenţa lor îmi umple
sunetul de bucurie. îmi place în mod deosebit să organizez -
împreună eu ei - dezbateri pe diverse teme. Oamenii aceeplă
bucuroşi invitaţia la şedinţe de acest gen, pentru că timpul acordat
lc este răsplătit cu energic, idei creatoare şi veselie. Din aceste
dezbateri iau naştere proiecte noi, seminal ii şi strategii de afaceri.
Iar când se întâmplă acest lucru, cireaşa de pe tort o constituie o
petrecere grandioasă.

Sc concentrează asupra inova [iilor, nu doar asupra inven[iilor:

Creativitatea trebuie să pornească de undeva. Sam Weslon,
creatorul personajului de film (îl Joc (soldatul Joe), spune: „Ideile
cu adevărat inovatoare sunt rare, dar nu ai nevoie de ele ca să-ţi
faci o carieră din creativitate. în concepţia mea. creativitatea este
o combinaţie logică între două sau mai multe elemente deja
existente care dau naştere unui nou concept. Cea mai bună
modalitate prin care îţi poţi câştiga existenţa cu ajutorul
imaginaţiei este să dezvolţi lucruri inovatoare, nu să-ţi imaginezi
concepte complet noi.

Oamenii creativi spun: „Dă-mi o idee bună. iar eu o să-ţi dau o idee
şi mai bună!" Din fericire, am învăţat această lecţie destul de devreme.
Rar dau naştere unei idei originale. De obicei, preiau o idee de la altcineva
şi o ridic la un nivel superior. Acesta este modul prin care am abordat
creativitatea. Când ţin conferinţe, vorbesc despre proiectul cărţilor la
care lucrez în momentul respectiv. Apoi. îi invit pc spectatori să-mi
împărtăşească gândurile şi ideile lor pentru ca proiectul meu să atingă
perfecţiunea. „Am să vă preiau ideile" - le spun eu - „le îmbrac într-o

1 18
 Descoperiţi buairin gînnUrii creutive!

forma mull mai hună şi vă recunosc meritul. Apoi. vă vând cartea" -

închei cu intr-o notă veselă, t u sunt fericit să primesc o idee hună. iar ci
sunt fericiţi că li se recunoaşte meritul. (Şi le trimit un exemplar gratis.)

Preţuieşte foarte mult opţiunile: O femeie ascultă eu atenţie cerere;»

în căsătorie pe care i-o făcu peţitorul său. apoi spuse:
- îmi pare rău. Fred. dar nu pot să mă căsătoresc eu line.
De ce? o întrebă el. Există altcineva în viaţa ta?
- Oh, Fred, răspunse ea. trebuie să existe.
Oamenii creativi sunt un alt soi de cugetători, t i se gândesc meicu şi
caută neîncetat alte modalităţi de a face anumite lucruri, pentru că sunt
conştienţi de faptul că opţiunile atrag după sine mai multe oportunităţi.
Când cineva din anturajul meu îmi prezintă o anumită problemă,
rugându-mă să-i dau o soluţie, eu îi cer tiei lucruri: cele mai bune
informaţii pe care mi le poale oferi, cele mai bune opţiuni şi motivul
pentru care a ales acele opţiuni. Am descoperit astfel că această gândire
bazată pe opţiuni creează cele mai bune rezultate.

Le oferă posibilitatea oamenilor ele a trece dincolo de graniţele

lor: Cei mai mulţi oameni se limitează să-şi trăiască viaţa închişi
între graniţele universului lor, chiar dacă acest univers este extrem
de îngust sau cumplit de perimat. Uneori, când vorbesc despre
creativitate, îi ofer publicului meu următorul exerciţiu:

Trageţi patru linii drepte, în aşa fel încât să uniţi toate punctele,
fără să ridicaţi însă creionul de pe hârtie:

Problema poate fi rezolvată doar dacă sunteţi dispuşi să depăşiţi

graniţele pătratului. (Soluţia o veţi găsi la sfârşitul capitolului.) Cei mai
mulţi oameni nu sunt dispuşi să facă acest lucru. Nu uitaţi că cele mai
multe obstacole pe care trebuie să le înfruntăm nu ne sunt impuse de

1 19
 ir-icr.ia: aa ( i .a a d i .a i i

De/voltarea umana, nulil'cit-m tic forma pi’ altcineva. le ridicăm noi

am o ia. trebuie să lic mai presus de reguli. înşine Lipsa creativităţii
¿1Îl Ic I. nu vom ava niciodată nimic nou. este unul dini re aceste
- C‘harIes Kctleriim obstacole
------------------------------------------------------- 1 Dacă vreţi să daţi do­
vadă de crealivilaie. lărgiţi vă unix'crsiti! Inventatorul Charles Kcllcring
a spus: „Dezvoltarea umană, inchIcrenl de forma pe care o ia. trebuie să
lie mai presus ele reguli: altfel, nu vom crea niciodată nimic nou. L‘n
mediu creativ tine seama de acest aspect.

A preria zii puterea unui vis: lin mediu creativ promovează

libertatea de a visa si de a aşterne pe hârtie visurile pe care dorici
să le împliniţi. Dacă aţi putea desena imaginea visului pe care
vreţi să-l vedeţi împlinit, cum ar arăta acesta'' l ‘n mediu creativ
i-a oferii posibilitatea lui Martin l.ulher Kmg .ir. să vorbească eu
pasiune şi să declare unei lumi întregi „Am un vis" iui „Am un
ţel" Ţelurile le determină să le concentrezi cu atenţie asupra lor.
dar visurile sunt cele care îţi dau puterea să le reali/e/t. Visurile
extind graniţele lumii întregi. De aceea, James Allen a spus că
„visătorii sunt salvatorii lumii"

4. Petrcce[i cât mai mult timp împreună eu alp oameni creativi'

Ce se întâmplă tlaeă locul unde lucraţi este un mediu ostil creativităţii

şi nu puteţi face nimic să-l schimbaţi? O posibilitate ar fi să schimbaţi
locul de muncă. Dar ee se întâmplă dacă doriţi să lucraţi în continuare
acolo, în ciuda mediului negativ? Cea mai bună opţiune este să pelreceţi
cât mai mult timp eu putinţă împreună eu alţi oameni creativi.
Creativitatea este contagioasă. Aţi observai vreodată ee se întâmplă
în timpul unei dezbateri ideatice ’ O persoană lansează o idee. Alta o
foloseşte pe post de rampă de lansare pentru o altă idee. Altcineva o
îndrumă spre o direcţie diferită, dar foarte bună. Apoi. einev a o „înhaţă"
şi o propulsează spre un alt nivel. Interacţiunea ideilor poate fi
magnelizaniă.
Petice adesea timpul eu un grup puternic de indivizi creativi. Când
ne despărţim, mă simt plin de energie, debordez de idei creatoare şi văd
lumea dintr-o perspectivă complet diferită. Nu pol trăi viaţa fără ei.

I 20
 f VsiV'K’W// bnairin ^ h u lirii cmtlive 1

Este un lupi tic necontestat acela că începi să gândeşti ca oamenii

care le înconjoară. Cu căi pclreci mai mull limp alaiuri de oameni creativi,
cu alâl creativilalea la devine mai prolifică.

Depăsi[i-vă ţintuitele universului!

Actriţa Kalharine Hcpburn spunea: „Dacă le supui tuturor legilor...

pierzi toată frumuseţea vieţii. Deşi nu cred că este necesar să încălcăm
toate legile (multe sunt menite să ne apere), cred că nu este un lucru
înţelept să ne lăsăm doborâţi de obstacole autoimpusc. Adepţii gândirii
creative sunt oameni ce nu cunosc graniţe sau limite. Ei ştiu că trebuie
să treacă mereu peste graniţele trecutului şi ale limitelor lor pentru a
obţine rezultate creative.
Cel mai eficient mod de a vă depăşi aceste graniţe este de a vă îmbogăţi
sufletul eu lucruri noi. Puteţi face acest lucru călătorind în locuri pe
care nu le-aţi văzul până acum: explorând culturi, ţări şi tradiţii
necunoscute: descoperind stiluri de viaţă şi moduri de gândire complet
diferite de ale voastre O altă modalitate este să citiţi despre subiecte şi
tematici noi. Sunt curios din fire şi îmi place să aflu mereu lucruri
inedite, dar am tendinţa de a cili cărţi referitoare numai la subiectul
meu preferai - capacitatea de a conduce. Trebuie uneori să mă mobilizez
să citesc cărţi care îmi lărgesc universul gândirii, pentru că sunt conştient
de valoarea lor inestimabilă. Dacă vreţi să vă depăşiţi graniţele vieţii,
pătrundeţi în tainele universului altor persoanei Cufundaţi-vă în lectură!

T eatrul este ci ie ia

Mulţi oameni cred în mod greşii că - dacă indivizii nu se nasc

înzestraţi eu imaginaţie - nu clan niciodată dovadă de un spirit creativ.
Dar puteţi vedea din strategiile si exemplele pe care vi le-am (»ferit că
spiritul creativ poale fi cultivat. Unii oameni încearcă din răsputeri să-şi
însuşească acest spirit şi petrec cea mai mare narte a timpului dincolo de
graniţele universului lor. încât nu ştiu dacă acest univers mai există.
Am citit recent un articol despre un grup de acest gen. Membrii săi
sunt proprietarii unei miei companii de marketing în Richmond.
Virginia. pe cate au numil-o Teatrul. Compania este un teatru destinat

11 1
 imc'.kw -: s a GAnnr.şTi

în exclusiviuuc crealixilătii: sălii de conferinţe constituie „scena" de

acţiune. iar angajaşi suni aeiorii care îşi joacă propriile roluri
..regizorul". „raisonncur-ul" ..controlorul de bilele” şi chiar „sufleorul"
Fi suni încurajaţi să-şi iii adesea vacante. în care să escaladeze numiii.
să înveţe surfing sau să Iacă orice altă activitate care le-ar stimula
creativitatea.
Când ideile le scapă, viclene, pe sub mână şi toată lumea este la
capătul puterilor, angajaţii consideră eă sunt sub influenţa unei puteri
negative, pe care ei o numesc „mojo" In momentele în care membrii
companiei sunt copleşiţi de teama creată de apropierea termenului limită,
când proiectul la care lucrează trebuie predat, ei ridică ..steagul roşu" -
simbolul pericolului - şi întreg echipajul li se alătură. ..Nimeni nu pleacă
acasă până câini cel care a ridicat steagul roşu nu se simte în siguranţă,
indiferent cât de mult durează rezolvarea problemei" - spune un angajat.
Courlncy Page.

M â n c a ţ i şi r e s p i r a ţ i n u m a i c r e a t i v i t a t e !

Fondatorii companiei menţionate au creat un mediu destinai în

exclusivitate creativităţii. Bill Mowland. managerul Centrului pentru
Formarea Liderilor Creativi, care a testat recent capacitatea companiei
de a stimula creativitatea, spune eă ..punctajul obţinui a spart norii. Nu
am mai întâlnit nici o altă companie care să aibă un mediu atât de
deschis si tle creativ în toţi cei 6 ani de când lucrez la acest centru.
Valorile companiei sunt cât se poale ele clare: oamenii, teatrul de
aeliune şi profilul - exact în această ordine. Robb Pair. care se ocupă de
partea comercială a firmei, spune: ..Activitatea pe care o desfăşor în
cadrul companiei îmi creează sentimentul existentei unei libertăţi fără
limite. .Suntem încurajaţi să ne asumăm anumiţi factori de risc. având
şansa în acelaşi timp de a ne explora potenţialul si talentul.
Unul dintre fondatorii companiei, Andy Sefanovieh. descrie modul
în care membrii companiei au dai naştere acestui izvor de creativitate:
„Misiunea noastră este să clădim o comuniune creativă - nu să
considerăm creativitatea drept harul unor oameni aleşi.
Şi care este sfatul pe care l-ar da membrii companiei celor care îşi
doresc să dea dovadă de cât mai multă creativitate'’ „Analizaţi eu atenţie

I22
 Dc-copcriţi bucuria gimăirii ciciiliiv!

cât nuii imilie lucruri cu putinţă!" Aceasta csic o formulă pc care o

putem învăţa cu toţii.

P robă p r a c t ic ă

Depun oare un efori susţinut ca să depăşesc graniţele

universului meu îngust, în aşa fel încât să pot explora idei
şi opţiuni care să-mi ofere şansa de a obţine adevărate
rezultate creative?

Cum putem pune în aplicare gândirea creativă!

I. Dacă aveţi obiceiul de a vă ..păstra" irlcilc pe un caiet. în computer

sau pe o agendă. \erificali-le şi analizaţi-lc cu atenţie! (Dacă nu le aşlerneţi
pe hârtie, pierdeţi ocazia de a le propulsa spre următorul nivel. începeţi
de-ndată să vă notaţi ideile pe hârtie, făcând acest exerciţiu timp de 90
de zile!)
Verifieaţi-vă idei le şi analizaţi-o eu atenţie pe cea pe care o consideraţi
cea mai valoroasă! Puncţi-vă apoi următoarele întrebări legate de ideea
respectivă:
• De ee îmi place această idee'.’
• Care sunt aspectele fundamentale pe care le implică.’
• Care sunt lucrurile cele mai importante pe care mi le sugerează'!
• Care este opusul ideii?
• Ce metafore sau simboluri ne ajută să o desluşim?
• în ce constă valoarea ideii?
• Care este cea mai grea sau cea mai costisitoare modalitate de a o
realiza'.’
Cine are o perspectivă complet diferită legată de această idee?
Ce se întâmplă dacă nu o realizez niciodată?
în visurile mele cele mai îndrăzneţe, care este destinaţia la care
sper să ajung prin intermediul acestei idei?

Vă încurajez să adăugaţi acestei liste de întrebări propriile voastre

întrebări. Scopul este acela de a vă ajuta să păşiţi dincolo de graniţele
 în c e p i -: s a g â n d e ş t i

universului vqslru îngust şi de a vă lăsa purtaţi pe aripile ideilor voastre

oriunde vă vor duce acestea. Singurele reguli pe care trebuie să le urmaţi
sunt: I ) nu aveţi voie să vă înfrânaţi procesul de gândire prin intermediul
ucigaşilor creativităţii, cum ar fi autocritica; şi 2) trebuie să încercaţi să
aşlerncţi pe hârtie cât mai multe idei cu putinţă.

2. Gândiţi-vă la mediul în care lucraţi! Este propice creativităţii sau

are tendinţa dc a-i pune frâu? Dacă promovează creativitatea,
binccuvântaţi-vă colegii şi patronul! Dacă nu o promovează, gândi ţi-vă
cum îl puteţi determina să o agreeze! Dacă voi sunteţi patronii, atunci
schimbarea mentalităţii devine responsabilitatea voastră. Ridicaţi în slăvi
gândirea creativă şi răsplăliţi-o aşa cum se cuvine! Puneţi în aplicare
teatrul de acţiune! Acordaţi oamenilor timpul necesar pentru a-şi reîncărca
bateriile! Angajaţi un consilier care să-i înveţe pe oameni cum să-şi
extindă graniţele universului gândirii lor înguste! Faceţi tot ceea ce
trebuie!

3. Dacă dispuneţi de resursele necesare vizitării unei ţâri străine,

unde vă puteţi înfrupta din plăcerile unei culturi complet diferite de ceti
în mijlocul căreia aţi crescut, vă puteţi organiza următoarele vacanţe tot
în ţara respectivă. Dacă nu dispuneţi de aceste resurse, atunci citiţi trei
cărţi care nu au nici o legătură cu domeniul vostru de activitate! Nu
alegeţi cărţi a căror tematică s-ar putea să vă plictisească sau să vă
depăşească puterea de înţelegere! Alegeţi cărţi care să vă stimuleze
gândirea creativă!

lată care este soluţia pentru exerciţiul ele la paţ>. 119:

I 24
Recunoaşteţi importanţa gândirii realiste!

„Prima responsabilitate a unui lider este

să definească realitatea.
- MAX DEPREE. Preşedintele Consiliului Director
al companiei Hcrman Miilor

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„ Misiunea poli[iei nu este aeeea de a crea haos.

Misiunea poliţiei este de a menţine haosul.
- PRIMARUL RICMARD DALEY, în timpul Convenţiei
National Democraţie din 1968 de la Chicago

Una dintre conferinţele pe care le-am organizat recent şi care mi-a

provocat o bucurie nemăsurată are ea tematică „Talentul de a conduce
în lumea realităţii" Conferinţa durează aproape o zi întreagă şi îşi
concentrează atenţia asupra celor mai dificile probleme cu care se
confruntă liderii: cum să stimulezi ideea de schimbare, cum să rezolvi
un conflict, cum să-ţi perfecţionezi talentul de conducător şi cum să ici
o decizie extrem de grea. îmi place această conferinţă pentru că aduce
în centrul atenţiei cazuri reale de lideri care au rezolvat cu succes aceste
probleme şi îi ajută în acelaşi timp pe oameni să treacă, la rândul lor,
peste obstacolele vieţii. Aşa cum au aflat deja toţi cei care au ieşit de pe
băncile şcolii de câţiva ani. există o prăpastie uriaşă între educaţia pe
care o primim la şcoală şi realitatea în care trăim si muncim.

125
 in c m ; sa gândeşti

După încheierea conferinţei, ani organizai o masă rotundă. Pe când

scoteam în evidentă anumite tendinţe de dezvoltare. îmi dădeam seama
că mulţi dintre cei prezervi nu ascultau eu plăcere ce le spuneam. Ii
înţelegeam. Când am ieşit de pe băncile şcolii şi mi-ain început cariera,
eram un cugetător idealist, nu tund realist. Iată acum câteva dintre
concepţiile complet greşite pe care le nutream atunci şi realitatea care
le-a dărâmat:

Concepţii greşite Adevăr

Pol să fac pe toată lumea fericită. Există întotdeauna un conflict.

Oamenii acceptă ideea de
schimbare dacă se realizează aşa
cum trebuie.
I2sle suficient ca liderul să aibă
grijă de oameni.
Dacă eşti înzestrai eu talentul
unui lider, nu mai este nevoie să
iei decizii grele.
Oamenii se opun ideii de
schimbare indiferent dacă este
bună sau rea.
Oamenii trebuie să se
perfecţioneze ea să poată da
dovadă de eficienţă.
Trebuie întotdeauna să iei decizii
grele.

în primii ani ai carierei mele am încercat să evit gândirea realistă,

deoarece credeam că se intersectează eu gândirea mea creativă. Dar am
înţeles apoi că această gândire realistă conferă valoare vieţii mele.

O b s t a c o i.ele r e a l i t Aţii

Realitatea este diferenţa dintre visurile şi existenţa noastră. Am aflat

acest adevăr încet, pas eu pas. în primul an al carierei mele de preot, am
descoperit că - indiferent ce făceam sau cât efort depuneam în activitatea
mea - nu mulţumeam pe toată lumea. Am făcut această descoperire cu
ocazia primei întâlniri anuale cu enoriaşii mei, câini nu am primit din
partea lor votul unanim de încurajare.
Una câte una, concepţiile eu care plecasem la drum se năruitul. Şi. în
timp. am adoptat gândirea realistă. Dar acest proces s-a desfăşurat în
etape. La început, n-am acceptat deloc existenţa gândirii realiste. După
un timp. am înţeles că era necesară, aşa că am început să nu o mai ignor
cu atâta încăpăţânare. (Dar nu îmi plăcea, pentru că o consideram

l 26
 Rccnmwştcţi hiifkv'lnnlii yjinlirii nvi//sf<■'

negativă. Şi de câie ori puieam. o evitam.) în cele din urmă. am

descoperii eă trebuia să o adopl daeă doream să-mi re/olv problemele şi
să învăţ din greşelile mele. Şi. în limp. am învăţat să gândesc realist
înainte de a mai comite greşeli, transformând această categorie a
procesului de gândire înlr-un stil de viată. Astăzi. îi încurajez pe liderii
mei să gândească realist. Gândirea realistă a devenii astfel baza afacerilor
noastre, pentru eă ea ne oferă siguranţă .şi încredere.
Mai am multe de învăţat în acest domeniu al gândirii realiste, pentru
eă nu a devenit încă o forţă naturală. Fratele meu. Larry, care este un
realist din cap până în picioare, mi-a reamintit recent acest lucru. în
cadrul unei şedinţe eu consiliul director al companiei HQUÎP. o
organizaţie non-profil pe care am înfiinţat-o cu scopul de a-i învăţa pe
pastorii de peste hotare cum să devină adevăraţi lideri, discutam despre
bugetul anului ce avea să vină. Tragedia din 1 I septembrie 2001 a afectat
îngrozitor venitul celor mai multe organizaţii non-profil. ee nu erau
implicate în operaţiuni de ajutorare. Deşi situaţia nu era prea roz. pentru
EQUIP. eram sigur că lucrurile vor lua o întorsătură pozitivă şi m u u
putea adopta un buget similar celui din anul precedent.
Larry. care face parte din consiliul director al companiei EQIJIP. nu
era de acord eu mine. F.l este înzestrat cu o fire mult mai practică.
- John. spuse el, nu ne putem baza pe optimismul tău natural ea să
facem rost de acest buget. Să analizăm şi partea negativă a scenariului!
Care va fi venitul companiei daeă lucrurile nu vor lua o întorsătură
pozitivă.’ Acest venit stă la baza bugetului şi a personalului pe care
dorim să-l angajăm.
Am discutat pe larg despre acest subiect, apoi Larry a tras concluzia
spunând:
- Trebuie să-ţi pui mereu întrebarea: ..Care este partea negativă a
scenariului?" Este singura modalitate prin care îţi poli consolida baza
financiară a organizaţiei.
Larry vorbeşte în cunoştinţă de cauză, pentru eă este un om de
afaceri extraordinar Datorită inteligenţei şi capacităţii sale de a gândi
cât mai realist eu putinţă, a pus bazele multor afaceri de succes şi a
obţinut independenţa financiară de la o vârstă destul de fragedă.

1 27
 INC.KPF. SA GÂNDEŞTI

D l ' CF TREBUII SĂ RECUNOAŞTEŢI IMPORTANŢA

GÂNDIRII RF.Al.ISTE?

Dacă suntcii înzestraţi cu o fire optimistă, aşa emil suni cu. s-ar
puica să nu vă încânic iileea de a adopta gândirea rcalislă. Dar capacitatea
de a gândi rcalisl nu vă subminează încrederea pe care o aveţi în oameni
si nici iui vă diminuează capacitatea ele a vedea şi de a profila de
oportunităţile care vi se ivesc în calc. Ea vă conferă, în schimb, valoare
sub altă formă:

I Gândirea realistă diminuează factorii de risc.

Acţiunile suni urmate întotdeauna de Acţiunile sunt urmate întot­

consecinţe; gândirea realistă vă ajută să deauna de consecinţe: gândirea
determinaţi care ar putea li aceste realistă vă ajută să determinaţi
consecinţe. care ar puica fi aceste conse­
cinţe. Şi acest lucru este vital,
pentru că numai prin identificarea consecinţelor vă puteţi realiza planurile.
Dacă idcntilicaţi latura negativă a unei situaţii, puteţi diminua factorii
de 1 isc.

Gândirea realistă vă oferă o ¡iută şi an plan de nefiinţe.

Am cunoscut oameni de afaceri care nu aveau deloc o viziune realistă,

lată vestea cea bună: erau optimişti şi nutreau foarte multe speranţe
legate de viitorul afacerilor lor. Dar vestea proastă este că speranţa nu
constituie o strategic tic afaceri.
Gândirea realistă conferă perfecţiune capacităţii de a conduce şi
managementului în afaceri, pentru că îi obligă pe oameni să înfrunte
realitatea. Ei îşi determină
Dacă ideile nu sunt corelate cu scopul, nu ţinta şi îşi dezvoltă un plan
\a rezulta nici o realizare inteligentă. de acţiune care îi ajută s-o
- James Allen atingă. Prin intermediul
gândirii realiste, reuşesc să
simplifice metodele şi procedurile, lucru care le conferă o eficientă şi
mai mare.

I 28
 Rrcunoiiftt’ţi importanţii g in u lin i raniish''

în afaceri. numai câteva decizii suni cu adevărul importante Adepţii

gândirii realiste înţeleg diferenţa dintre deciziile importante şi cele care
sunt doar necesare în desfăşurarea normală a afacerii. Deciziile importante
au o legătură directă cu obiectivul pe care dorici să-l realizaţi. ..Dacă
ideile nu sunt corelate eu scopul“ - afirmă, pe hună dreptate. James
Allen - ..nu va exista nici o realizare inlelieentă.

Gândirea realistă este un eatalizator pentru idcca de sehimbarc.

Oamenii care se bazează pe speranţe în vederea obţinerii succesului

în viaţă nu transformă ideea de schimbare într-o prioritate. Dacă aveţi
numai speranţe, alunei succesul şi realizările vă pot scăpa uşor din mână.
Este o chestiune de noroc sau de schimbare. De ce să-mi bat capul cu
schimbarea? - spunem adesea mulţi dintre noi.
Gândirea realistă poate distruge această atitudine greşită. Trebuie să
înfrunţi realitatea şi să accepţi nevoia de schimbare. Exclusiv ideea de
schimbare nu vă poate oferi perfecţiunea, dar nu puteţi obţine perfec­
ţiunea fără schimbare.

4. Gândirea realistă vă oferă siguranţă.

Ori de câte aţi luat în Dezamăgirea ia naştere din cauza diferenţei

calcul aspectele negative
care există între speranţe şi realitate.
ale unei situaţii şi v-aţi
lacul planuri pentru a le depăşi, aţi devenit din ce în ee mai încrezători
în propriile forţe. Este bine să nu fiţi niciodată luaţi prin surprindere.
Dezamăgirea ia naştere din cauza diferenţei care există între speranţe şi
realitate. Gândirea realistă diminuează această diferenţă.

5. Gândirea realistă vă conferă credibilitate.

Gândirea realistă îi ajută pe oameni să înţeleagă şi să adopte viziunea

liderului lor. Liderii care sunt mereu luaţi prin surprindere de neprevăzut
îşi pierd în curând credibilitatea printre adepţii lor. Pe de altă parte,
liderii care gândesc realist şi acţionează în consecinţă îşi conduc
organizaţiile spre culmile succesului. Acest lucru îi determină pe adepţii
lor să le acorde încredere desăvârşită.

l 29
 inCEPF. SÂ GÂNDEŞTI

Liderii ideali pun întrebări realiste înainte de a-şi concepe viziunea,

întrebări preeum:
• Este posibil?
• Acest vis îi învăluie pe toii sau doar o parte din oamenii mei'>
• Am identificai aspectele care s-ar putea să îngreuneze calea visului
meu spre succes?
Am învăţat foarte multe lucruri despre credibilitatea care se naşte
din gândirea realistă în 1983 când biserica unde îl slujeam pe Dumnezeu
trebuia să-şi găsească un alt sediu. Voiam să cumpărăm 80 de acri de
pământ în San Dicgo. Vestea bună era eă proprietatea respectivă era
foarte bine plasată; vestea proastă era că în faţa noastră se aliaţi foarte
multe obstacole pe care trebuia să le depăşim. Aşa cum probabil ştiu
toţi oamenii de afaceri experimentaţi, un proiect de construire a unei
clădiri. în valoare de milioane de dolari, este dificil şi complicat, dar
acesta avea de înfruntat probleme ridicole, cum ar fi birocraţia, legile
mediului înconjurător şi multe alte legi şi proceduri menite să îngreuneze
realizarea lui.
Ca să le prezint situaţia enoriaşilor mei cât mai clar cu putinţă, am
ales calea realistă. Pe când strângeam fonduri pentru cumpărarea
proprietăţii, i-am făcut pe oameni să înţeleagă în primul rând eă aveau
multe greutăţi de întâmpinat. Abia după ce am cumpărat pământul, au
început adevăratele probleme. Timp de 8 ani, ori de câte ori le prezentam
oamenilor avantajele viziunii melc, le comunicam şi obstacolele care o
însoţeau. Era dureros uneori, dar - ofcrindu-lc această gândire realistă
- am putut să păstrăm visul atâta amar de vreme.

6. Gândirea realistă vă asigură ofunda[ie solidă.

Thomas Edison observa: „Valoarea unei idei bune constă în punerea

ci în aplicare.“ Misiunea gândirii realiste este de a vă ajuta să puneţi în
aplicare o anumită idee, înlăturând factorul „dorinţă“ Foarte multe idei
nu dau rezultatele scontate pentru eă se bazează prea mult pe dorinţele
noastre, nu pe realitate.
Nu puteţi construi o casă în aer, căci ca arc nevoie de o fundaţie
solidă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ideile şi planurile voastre.
Trebuie să le asiguraţi o bază solidă, pe care apoi ele pot evolua. Gândirea
realistă vă asigură această fundaţie.

130
 Recunoitşleţi iiiii>ortiinln ^inulirii realiste!

7. Gândirea realistă este un prieten pentru cei ujlaţi la necaz.

Dacă imaginaţia presupune să ireei la acţiune Iară să-ţi fie teamă de

eventualitatea unui eşec, realitatea presupune să înfrunţi eşecul atunci
când acesta ţi se iveşte în calc. Gândirea realistă este un sprijin în
momentele de restrişte: îţi oferă o şansă să-ţi menţii echilibrul pe timp
de furtună. Certitudinea în mijlocul incertitudinii aduce stabilitate.

(S. Gândirea realistă vă ajută să vă ducc[i visul la îndeplinire.

Romancierul britanic John Idealismul creşte direct proporţional cu

Galsworthy spunea: „Idealis­ distanţa la care te afli vis-â-vis de o
mul creşte direct proporţional problemă.
eu distanţa la care te afli vis- - John Galsworthy
à-vis de o problemă.“ Dacă nu
le afli destul de aproape de o problemă, nu poţi să o abordezi din unghiul
corespunzător. Dacă nu-ţi analizezi visul dinlr-o perspectivă realistă -
cât şi efortul pe care trebuie să-l depui ea să-l realizezi - nu-1 vei vedea
niciodată împlinit. Gândirea realistă vă ajuta să vă pavaţi drumul care
vă va duce visul la îndeplinire.

Cum p u t e ţ i s ă r ec u n o a şteţi im po r t a n ţa

GÂNDIRII REALISTE?

Pentru că sunt din fire mai mult optimist decât realist, am fost nevoit
să depun un efort serios pentru a-mi perfecţiona gândirea în acest
domeniu. Iată cei cinei paşi pe care i-am urmat pentru a-mi perfecţiona
gândirea realistă:

I. Ani învăţat să apreciez adevărul.

Nu puteam deveni un realist în adevăratul sens al cuvântului dacă nu

învăţam să apreciez gândirea realistă. Iar acest lucru presupune să analizez
şi să mă bucur de adevăr. Preşedintele I larry S. Truman a spus: „Eu nu
le înfăţişez iadul. Nu le spun decât adevărul, iar ci se gândesc deja că se
află în iad.“ Aşa reacţionează oamenii în faţa adevărului.

131
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

Oamenii au tendinţa de a-şi exagera sueeesele şi dc a-şi minimaliza

eşecurile sau tleleclele Trăiesc după Legea lui Ruckerl. considerând eâ
toi ee este mie şi Iară însemnătate poale fi spulberat de vânt. Am au/il
odată o poveste comică ee ilustrează foarte bine acest lucru. în cadrul
unei festivităţi anuale, preşedintele unei camere de comerţ trebuia să
facă prezentarea unei persoane care urma să ia cuvântul.
- Sunt convins eă persoana pe care am să v-o prezint mai departe,
spuse el, vă va încânta eu cc vă va povesti. F.sle cel mai talentat şi mai
experimental om de afaceri din ţară. A câştigat o sută de milioane de
dolari din afacerile cu petrol desfăşurate în California.
Vorbitorul, puţin stânjenit, urcă pe podium.
- Vă mulţumesc pentru prezentarea dumneavoastră atât de generoasă,
domnule preşedinte, spuse el. Dar trebuie să specific anumite lucruri.
Nu este vorba de petrol, ci de cărbune. Afacerile nu s-au derulat în
California, ci în Pcnnsylvania. Nu este vorba de o sută de milioane de
dolari, ci de o sută de mii de dolari. Nu cu sunt deţinătorul acestor
afaceri, ci fratele meu. Şi n-a dat lovitura, ci a pierdui lot cc avea.
Un alt exemplu - nu atât dc comic - este întâmplarea care a avut loc în
2001. Dacă sunteţi l'ani ai fotbalului organizat între universităţi, probabil că
sunteţi la curent cu cc i s-a întâmplat antrenorului George O'Leary. Fostului
antrenor de fotbal al liceului dc ştiinţe tehnice din Gcorgia i s-a oferii ceea
cc el numea postul visurilor sale - antrenor al Universităţii Notre Dame.
Dar O’Leary avea o problemă. Cu mulţi ani înainte, îşi întocmesc un CV
care nu reflecta sub nici o formă adevărata sa experienţă. El pretindea în
CV-ul respectiv că avea o diplomă, care nu exista în realitate şi şi-a inventat
o experienţă ca antrenor, pe care - de fapt - nu o avea. Când forurile
superioare de la Notre Dame au descoperit discrepanţa, O'Leary şi-a pierdut
credibilitatea, dar şi postul visurilor sale.
„Din cauza unui act egoist şi necugetat, pe care l-am făcut cu mulţi
ani în urmă“ - a spus O’Leary - „am acoperii de ruşine atât Universitatea
Notre Dame, cât şi pc absolvenţii şi funii ei. Integritatea şi credibilitatea
acestei universităţi sunt impecabile, astfel că - ţinând seama de acest
lucru - voi demisiona din
Oamenii se împiedică din când în când dc postul meu de antrenor de
adevăr, dar cei mai mulţi se ridică şi trec fotbal.“
mai departe ca şi când nu s-a întâmplat Directorul departamen­
nimic. tului de sport de la Notre
- Winslon Churchill Dame, Kevin White, a

152
 Rectmoiiştefi iiii]Hirtimln ţ ’tm dirii n'idi<tc!

lacul următorul comentariu: ..în|.cleii foarte bine faptul că accslc

inexactităţi suni re/ultalul imperfecţiunilor umane: cu (oale accsiea, ele
constituie o trădare a încrederii noastre, fapt care face imposibilă
continuarea relaţiilor noastre.
Din păcate, oamenilor li se potriveşte loarle bine descrierea făcută de
Winslon Churchill: „Oamenii se împiedică din când în când de adevăr, dar
cei mai mulţi se ridică şi irec mai departe ca şi când nu s-a întâmplat nimic."
Recent, redactorul de televiziune Ted Koppel a observai următorul
lucru: „Societatea noastră consideră adevărul un medicament prea laic
pentru a putea fi digerat
nediluat. In forma sa cea mai Adevărul te descătuşează, dar, mai întâi, te
pură, adevărul nu este o înveninează.
atingere uşoară pe umăr.
Este un reproş care provoacă durere. Cu alte cuvinte, adevărul le
descătuşează, dar. mai întâi, le înveninează. Dar dacă vreţi să deveniţi
realişti în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să învăţaţi să acceptaţi
şi să înfruntaţi adevărul.

2. Mi-am făcut temele.

Un individ, a cărui meserie era să recruteze sportivi buni de liceu

pentru viitoarele echipe de facultate, a auzit într-o bună zi despre talentul
extraordinar al unui jucător de baschet, aflat la un liceu dintr-un
îndepărtat orăşel american. A ajuns în oraşul respectiv prea târziu ca să
mai prindă meciul de baschet, dar l-a întâlnit pe tânărul sportiv împreună
cu antrenorul lui.
- Am auzit eă eşti un jucător foarte bun, îi spuse el tânărului.
- Cel mai bun, răspunse jucătorul. înscriu în medic cam 45 de goluri
într-un singur meci. Sunt cel mai bun jucător de baschet din liceu.
Datorită mie, echipa mea a devenit invincibilă, câştigând trei campionate
succesive.
După ce termină de vorbii cu jucătorul, bărbatul se adresă antrenorului:
- Ce talent extraordinar! V-aş ruga să-mi spuneţi dacă arc vreo
slăbiciune sau vreun defect.
- Hi bine, răspunse antrenorul cu sfială, are tendinţa de a exagera
lucrurile.

13 3
 i n c m ; s a (iAriDi'.STi

Procesul gândirii realiste presupune să vă faceţi lemele eu mullă

erija. Trebuie să începeţi să vă analizaţi laptele eu multă atenţie. Fostul
guvernator, parlamentar si ambasador C'hester Howlcs ti spus: ..Când
abordaţi o problemă. înlăturaţi ideile preconcepute, adunaţi şi analizaţi
dalele problemei, luaţi hotărârea care vi se pare eea mai corectă şi treceţi
la acţiune!" Nu contează cât de logică este gândirea voastră atâta timp
cât se bazează pe informaţii greşite sau simple presupuneri. Nu puteţi
gândi raţional în lipsa unor fapte certe (sau în prezenţa unor informaţii
incomplete).
_________________________________ Puteţi, de asemenea, să aliaţi
Fu datorez altora latura eea mai bună a vum au procedat alţii în situaţii
gândirii mele! similare. Nu uitaţi! Gândirea
voastră nu trebuie să fie origi­
nală. ei raţională. De ec să nu învăţaţi eâl mai multe lucruri eu putinţă
de la eei care s-au confruntat în trecut eu probleme similare? Eu datorez
altora latura eea mai bună a gândirii mele!

Am învăţat să analize: aspectele pro şi contra ale unei probleme.

Analizarea aspectelor pro şi contra ale unei probleme vă oferă o

viziune certă asupra realităţii. Nu puteţi alege direcţia unei acţiuni în
funcţie de numărul mult mai mare al aspectelor pro, pentru că aspectele
pro şi cele contra nu înclină talerul balanţei în acelaşi fel. Dar nu aceasta
este menirea exerciţiului, ci aceea de a pătrunde în profunzimea faptelor,
de a examina o problemă din eâl mai multe unghiuri cu putinţă şi de a
analiza consecinţele şi preţul acţiunii pc care vreţi să o întreprindeţi.

4. Am cântărit cu atenţie toate aspectele negative ale unui scenariu.

Esenţa gândirii realiste constă în descoperirea, schiţarea şi examinarea

aspectelor negative ale unei situaţii. Puneţi-vă întrebări de genul:
• Ce se întâmplă dacă vânzările nu ating nivelul aşteptărilor?
• Ce se întâmplă dacă venitul obţinut este foarte scăzut? (Nu privim
această problemă din perspectiva optimistului, ci a realistului,
ceea ee înseamnă că venitul obţinui este aproape inexistent!)
C’c se întâmplă dacă nu obţinem creditul?
Ce se întâmplă în cazul în care clientul nu ne virează banii în eoni?

134
 Ri’ninoii^h'li i i iij w ln n ţ ii ^ih u lirii ny/is/r

Ce se întâmplă dacă trebuie să ne îndeplinim sareina lată mâna

de luem necesară'1
Ce se întâmplă daeă eel mai hun jucător al nostru se îmbolnăveşte'1
Ce se îniâmplă daeă loale universităţile îmi resping cererea de
înscriere?
• Ce se întâmplă dacă piaţa bursieră seade vertiginos'1
• Ce se întâmplă dacă voluntarii nc părăsesc'1
• Ce se întâmplă dacă nu vine nimeni să nc ajute?
înţelegeţi ee vreau să spun. Mesajul este acela că trebuie să luaţi în
calcul toate aspcciele negative, indiferent daeă aveţi o afacere, conduceţi
un departament, păstoriţi o biserică, antrenaţi o echipă sau vă analizaţi
propria situaţie financiară. Scopul nu este acela de a adopta o gândire
negativă sau de a vă aştepta la lot ce e mai rău. ci de a fi pregătiţi pentru
orice eventualitate. Astfel, aveţi şansa să obţineţi rezultate pozitive,
indiferent de situaţie.
Daeă analizaţi eu atenţie loale aspectele negative ale unei situaţii sau
probleme, puteţi spune că aţi trecui peste anumite obstacole ale vieţii.
Sunteţi pregătiţi pentru orice. Urmaţi sfatul lui Charles Mole. care spune:
„Gândiţi-vă eu atenţie, dar acţionaţi cu hotărâre; acceptaţi cu bunăvoinţă
sau împotriviţi-vă cu fermitate!“

5. Mi-ani unit gândirea cu talentul nativ.

Una dintre modalităţile Una dintre modalităţile prin care puteţi

prin care puteţi conferi putere
conferi putere gândirii realiste este să vă
gândirii realiste este să vă uniţi
uniţi talentul nativ cu obiectivele pe care
talentul nativ cu obiectivele pe
doriţi să lc realizaţi.
care doriţi să le realizaţi.
Analizând aspectele pro şi contra, dar şi cele negative în cazul unei
probleme sau situaţii, veţi observa discrepanţa dintre dorinţele voastre
şi realitatea vieţii. In momentul în care sunteţi conştienţi de această
discrepanţă, vă puteţi folosi talentul nativ pentru a o înlătura din calea
voastră. Aceasta este misiunea talentului vostru nativ.

L ig a c a m p i o n i l o r , s t a d i o n u l şi s l c u r i t a t l a

’¡’ara noastră a primit cea mai dură lecţie referitoare la gândirea realistă
după tragedia de la II septembrie 2001. Distrugerea turnurilor de la

] 35
 ÎNCT.rT. SA GÂNDEŞTI

World Tindo ('culei' din New York a înirccul orice închipuire, chiar şi
scenariul cel mai sumbru la care s-ar fi pulul gândi cineva.
Mi-am reamintii acesi lucru în /iua de duminică. 3 februarie 2002.
când am fosi să s ări marele meci al Ligii Campionilor organizai în New1
Orleans. Louisiana. Am mai participai la accsl cvcnimenl de două ori în
viată ca să susţin echipa gazdă - prima dală în San Diego. apoi în Atlanta -
şi ambele echipe au pierdui. Dar nu văzusem niciodată un meci ca ccl
pe care urma să-l văd atunci.
Meciul a losl desemnai drept Evenimentul Naţional al Anului,
supravegheat de serviciile sccrele ale Statelor Unite. Serviciile militare
lucrau mână în mână eu poliţia locală, iar securitatea desfăşura o activitate
extraordinar de intensă. Serviciile secrete au introdus sule de agenţi, iar
zona a fost complet securizată. înainte de începerea meciului, accesul la
stalion a devenit aproape imposibil. întreaga zonă fiind monitorizată eu
nenumărate mijloace de supraveghere de ultimă generaţie. Poliţia a blocat
drumurile, a închis graniţele statelor învecinate şi a interzis survolarea
zonei.
Am ajuns foarte devreme la stalion - poliţia sugerase fanilor să vină
pe stadion eu cinci ore înainte de începerea meciului - şi am văzut
măsurile extraordinare de precauţie pe care se luaseră. Zona era încercuită
de garduri înalte, iar barierele de beton împiedicau vchicolele fără
autorizaţie să se apropie de clădire. Am văzut trăgători de elită poziţionaţi
în diverse locuri, inclusiv pe acoperişul unor clădiri adiacente. Când am
ajuns la poartă, ofiţerii de poliţie şi securitate nc-au percheziţionat şi
nc-au examinat genţile. Apoi, ne-au îndrumat să trecem printre
detectoarele de metal. Numai după aceea, ni s-a acordat accesul spre
stadion.
„Toate bune şi frumoase - aţi putea spune - dar ce s-ar fi întâmplat
în cazul unui atac terorist.’" Serviciile secrete luaseră şi acest lucru în
calcul, pentru că au analizat aspectele negative ale unei situaţii de acest
gen. Au stabilit planuri de evacuare, iar personalul stadionului a lbsl
perfect instruit pentru cazuri de urgenţă.
Primarul oraşului New Orleans. Mare Morial. a spus eu o zi înainte
de meci: „Vrem să le transmitem tuturor vizitatorilor si turiştilor că
New Orleans este cel mai sigur loc din America."’*Noi am înţeles mesajul
şi nu nc-am simţii nici o clipă îngrijoraţi. Aşa stau lucrurile alunei când
liderii recunosc importanţa gândirii realiste.

136
 Rcainotiştcfi niiporttmţii gândirii rciiltfle!

P robă p r a c t ic ă

lini clădesc oare o bază spirituală solidă în aşa fel încât

să pot gândi realist?

Cum puteţi pune în aplicare gândirea realistă?

1. Care cslc tendinţa voastră firească? înclină spre optimism sau

realism? Analizaţi etapele prin care am trecui ea să obţin o viziune mult
mai realistă asupra vieţii (plus încă un nivel la care încă nu am ajuns) şi
descoperiţi care dintre următoarele afirmaţii vi se potriveşte cel mai
bine!
I Nu îmbrăţişez gândirea realistă.
2. Nu-mi place gândirea realistă.
3. Las pe altcineva să adopte gândirea realistă.
4. Voi adopta gândirea realistă numai dacă voi avea necazuri.
5. Voi adopta gândirea realistă înainte de a avea necazuri.
6. Voi transforma gândirea realistă într-un mod de viaţă.
7 îi voi încuraja pe liderii mei să facă acelaşi lucru.
8. Voi transforma gândirea real istă înlr-o fundaţie extrem de solidă,
pe care ne vom clădi afacerile.
9. Obţin certitudine şi siguranţă din gândirea realistă.
10. Mă bazez în exclusivitate pe fapte reale şi iau hotărâri în funcţie
de aspectele negative ale unei situaţii.
Cu cât numărul este mai mic, cu atât trebuie să lucraţi mai acerb
pentru a vă putea perfecţiona.

2. Dacă nu v-aţi perfecţionat capacitatea de a gândi cât mai realist cu

putinţă, atunci trebuie „să înghiţiţi" o doză sănătoasă de adevăr. Rugaţi
cinci persoane din anturajul vostru, persoane eu o minte briei (prieteni,
colegi de serviei, parlenerul/a de viaţă, directorul ele.) să vă expună
câteva dintre cele mai importante calităţi şi defecte pe care lc aveţi 1 Ar
fi ideal ea ei să-şi scrie pe hârtie observaţiile şi să vi le explice. în timp
ce îşi expun aceste observaţii, nu aveţi voie să vă apăraţi. Nu puteţi

137
 iriCF.PE 5Â GÂNDEŞTI

decât să puneţi întrebări care vă vor ajuta să le înţelegeţi analiza asupra

personalităţii voastre. Luaţi notiţe, chică este necesar!
Filtraţi apoi observaţiile făcute şi - împreună eu notiţele voastre -
petreceţi o zi întreagă analizâiulu-vă personalitatea în lumina noilor
informaţii primite! Gândiţi-vă cum v-ar putea ajuta observaţiile lor,
cum v-aţi putea corecta defectele şi perfecţiona calităţile! Primul pas pe
care trebuie să-l faceţi ea să apreciaţi adevărul este să învăţaţi să înfruntaţi
adevărul despre voi înşivă.

3. Dala viitoare când veţi avea de rezolvat o problemă sau de realizat

un proiect, folosiţi îndrumările pe care vi le-am oferit în acest capitol
pentru a vă cultiva o perspectivă mult mai realistă asupra vieţii şi a
aspectelor ei!
• Trebuie să vă faceţi temele.
• Trebuie să analizaţi aspectele pro şi contra ale unei probleme.
• Trebuie să descoperiţi aspectele negative ale unei situaţii.
• Trebuie să vă uniţi gândirea cu talentul nativ.
Treceţi printre aceste patru etape înainte de a porni la acţiune!

138
Catesroria
Descătuşaţi puterea gândirii strategice!

„Cei mai mulţi oameni îşi petrec timpul făcându-şi

planuri referitoare la vacanţele lor (le vară
în loc să-şi plănuiască viaţa.
-ANONIM

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„Dacă un delăsător nu învinge niciodată, iar un

învingător nu se dă niciodată bătut, eu de ce aş renunţa
la luptă când mă aflu în culmea gloriei?“

Când auziţi sintagma „gândire strategică", ce vă vine prima dată în

minte? Prin faţa ochilor vă joacă planuri de afaceri? Vă gândiţi la planuri
de marketing, prin intermediul cărora compania voastră ar putea urma
un făgaş ascendent? Poate mergeţi cu gândul la politica globală. Sau
reflectaţi la marile campanii militare din istoria umanităţii: la strategia
folosită de Hannibal pentru a traversa Alpii ca să ia prin surprindere
armata romană; la cucerirea Europei de Vest înfăptuită de Carol cel
Marc; sau la debarcarea aliaţilor în Normandia. Gândirea strategică este
adesea asociată cu ideea de război. De fapt, definiţia cuvântului „strategie"
are o conolaţie puternic militară. Analizaţi puţin următoarea definiţie
oferită de dicţionare:

1. Ştiinţa dc a planifica şi dirccţiona operaţiuni militare pe scară

largă, în special (a se face distincţia între strategic şi tactică) de a

139
 ÎMCEPE 5Â GÂNDEŞTI

manevra forjele mii ilare în aşa l'cl încât să obţină poziţia cea mai
avantajoasă înainte dc a sc anjaga în lupta cu duşmanul.59

Chiar şi cca mai simplă definiţie arc o conotaţie militară şi face

distincţia clară între tactică şi gândirea strategică. (Tactica dc luptă
presupune acţiunile pe care le întreprinzi în bătălie, în timp ce strategia
reprezintă planurile pe care le faci înainte dc luptă.) Dar cuvântul
„strategie“ nu se referă în exclusivitate la acţiunile militare - sau la
afaceri. Gândirea strategică poale fi aplicată cu succes în orice domeniu
dc activitate. Vă voi oferi în cele ce urmează un exemplu concludent în
acest sens.

O ÎNVINGĂTOARE ÎN ADEVĂRATUL SENS

AL CUVÂNTULUI

Evelyn Ryan a trăit în Defiance, Ohio, pe la mijlocul secolului trecut.

Ea nu a învăţat niciodată să conducă o maşină şi nici nu a mai lucrat
undeva după ce a început să aibă copii. Trăia într-o perioadă când mamele
trebuiau să stea acasă. Acest lucru n-ar fi fost o problemă dacă familia
ei nu ar fi avut o nevoie disperată dc bani. Avea 10 copii, nici mai mult,
nici mai puţin! Iar soţul ei, Kelly, câştiga un salariu dc mizerie lucrând
într-un atelier mecanic. Şi ca să-i pună capac acestei situaţii cumplite,
Kelly era alcoolic, motiv pentru care bea o treime din câştigul lui
săptămânal.
Toţi cei care o întâlneau pe Evelyn Ryan pe stradă n-ar fi spus despre
ea că era posesoarea unei gândiri strategice de excepţie, dar chiar aşa
stăteau lucurilc. Trebuia să găsească o modalitate prin care să-şi crească
cei 10 copii, să aibă grijă de gospodărie şi să facă rost de bani pentru a
asigura existenţa familiei sale.
Evelyn trăia într-o perioadă când producătorii diverselor mărfuri de
consum sponsorizau frecvent organizarea de concursuri. Şi eu am prins
perioada respectivă, aşa că îmi amintesc foarte bine anunţurile dc la
radio şi de la televizor prin care oamenii erau invitaţi să motiveze în
scris (folosind nu mai mult dc 25 de cuvinte) de ce le plăcea detergentul
Tide sau să termine un vers pentru o reclamă la piper. Reclamele de
astăzi se bazează în mod deosebii pe imagine, dar în anii ’40 şi ’50
depindeau de sloganuri Nu puteai să treci pe stradă fără să vezi reclame

140
 Descătuşaţi puterea gândirii strategice!

la spuma de ras Burma sau la mul Ic alte produse. De aceea, producătorii

de mărfuri continuau să sponsorizeze concursurile de reclame, în urma
cărora participanţii câştigau premii în hani sau în produse.
Evclyn avea o uşurinţă extraordinară în folosirea cuvintelor, abilitate
pe care şi-o perfecţionase în perioada în care lucrase Ia un ziar local
înainte de a se căsători. Aşa că îşi concepuse un plan logic. Pentru că nu
se putea angaja nicăieri, nici măcar cu jumătate de normă (vă imaginaţi
cât ar fi costal să angajeze o bonă pentru 10 copii dacă^i-ar fi putut
permite acest lucru?), a început să câştige banii şi produsele necesare
participând la diverse concursuri.

P l a n u r il e dau roade

Talentul de a compune sute de poezii, ghicitori şi paragrafe pro-

moţionale - în timp ce gătea, hrănea şi spăla rufele pentru 12 oameni -
presupunea o strategic ieşită din comun. Evelyn s-a dedicat trup şi suflet
acestei misiuni. In primul rând, şi-a elaborat un sistem prin intermediul
căruia colecţiona etichete şi capace de la diverse produse, pentru a dovedi
achiziţionarea lor. în al doilea rând, trebuia să compună în timp ce îşi
desfăşură activităţile zilnice. în fiecare an, îşi cumpăra câte o agendă,
pe care îşi nota gândurile sau informaţiile necesare pentru a participa la
toate concursurile. Următoarea etapă era să descopere când putea să
scrie cel mai bine. îşi ţinea agenda la îndemână în timp ce trebăluia prin
casă, dar a descoperit în curând că perioada propice pentru scris era cea
destinată călcării rufelor.
Evelyn nu şi-a limitat gândirea strategică doar la tehnica şi logica
scrisului. Ea selecta în mod strategic ceea ce scria. Alegea cu foarte
multă grijă cuvintele destinate fiecărui concurs în parte. Fiica ei, Tcrry,
îşi aminteşte modul de abordare pe care îl folosea Evelyn:

„Participarea la un concurs - spunea ea întotdeauna - presupune

mai mult decât simpla colecţionare de etichete şi capace sau doar
să fii inteligent. Trebuia să ici în considerare forma (unele
concursuri cercau folosirea unor cuvinte specifice într-un anumit
text), destinatarul (produsul respectiv se adresează familiei întregi,
tinerilor sau copiilor?) şi jitra[ii. Participanţii trebuiau să acorde
 îriCF.PF, SÂ GÂNDEŞTI

o atenţie mu11 mai marc agenţiei de publicitate angajate să

monitorizeze şi să arbitreze concursul decât sponsorului sau
produsului în sine. Fiecare agenţie avea preferinţele ei în legătură
eu lextede poezie sau proză sau pentru folosirea unui material
comic ori sobru.” 10
Evelyn a învăţat preferinţele fiecărei agenţii de publicitate în parte,
iar strategia adoptată a dat roadele scontate. De-a lungul anilor, a câştigat
câteva maşini de spălat pentru familia sa numeroasă, mai multe aparate
de uz casnic mai mari sau mai miei, două maşini noi (pe care le-au
vândut), sute de premii în bani (cu valori destul de miei) şi două premii
consistente în bani, valorând - unul 5000 $, iar celălalt - 3.400 S. A
folosit primul premiu drept avans pentru o casă în aşa fel încât cei 12
membri ai familei sale să se poată muta înlr-o locuinţă mai spaţioasă,
iar cu cel de al doilea premiu a plătit o altă ipotecă, al cărei „autor“ era
soţul ei (ea a aflat despre existenţa acestei ipoteci doar eu 30 de zile
înainte de data scadentă).
Când eşecul nu este o opţiune,
Când eşecul nu este o opţiune, nimic nimic nu este mai avantajos decât
nu este mai avantajos decât gândirea gândirea strategică. Evelyn Ryan
strategică. ar fi fost mulţumită să serie din
când în când câte o poezie şi să o
trimită la ziarul unde lucrase înainte de a se căsători. Dar trebuia să
găsească o modalitate prin care să-şi întreţină familia. „Un soţ ca al
mamei melc şi un lată ea al meu nu se puica schimba niciodată“ - a spus
fiica ci. „Singura speranţă pentru familia noastră era modul prin care se
putea schimba mama ea să ofere copiilor ei un trai decent şi sănătos.“ "
şi Evelyn a reuşit. Nu numai că şi-a menţinut familia pe linia de plutire,
dar şi-a ajutat copiii să obţină succesul în viaţă. Şapte dintre aceştia au
terminat colegiul, unul şi-a luat diploma în filozofic, iar altul a terminat
Dreptul.

PL Ă N U lf I-VĂ VIAŢA ŞI TRĂIŢI ÎN CONFORMITATE

CU PLANURILE PE CARE VI LE-AŢI FĂURIT!

Deşi nu am înfruntat niciodată o situaţie atât de dificilă ca cea pe

care destinul i-a hărăzit-o lui Evelyn Ryan, am descătuşat - la rândul

142
 Dcfeiituşiiji putcmi pthnlirii tlnileşice!

meu - pulcrca gândirii .strategice. De exemplu, eu dau dovadă de foarte

multă strategie când este vorba de planificarea timpului. Am observat
eă cei mai mulţi oameni nu încearcă să-şi plănuiască viaţa pe o perioadă
mai îndelungată de timp, ei îşi plănuiesc doar agenda de lucru din ziua
respectivă. Se trezesc dimineaţa. îşi fac planul de bălaie şi trec la acţiune
(deşi unii nu dau dovadă nici măcar de această strategie).
Doar foarte puţin indivizi îşi plănuiesc viaţa pe pareusul unei
săptămâni. Studiază calendarul. îşi verifică întâlnirile. îşi revizuiesc
obiectivele şi se apucă de treabă. De obicei, obţin rezultate mult mai
bune decât colegii lor care îşi plănuiesc activitatea doar pe parcursul
unei singure zile. Eu încerc să-i depăşesc pe toţi în ceea ec priveşte
planificarea vieţii.
La începutul fiecărei luni, petrec o jumătate de zi organizându-mi
calendarul pentru următoarele 40 de zile - 40 de zile, nu doar 30. în
acest fel, trec în luna următoare şi nu risc ea un eveniment să mă prindă
nepregătit. (Organizez şi şedinţe de planificare anuală, dar despic acest
subiect vom vorbi în capitolul destinat gândirii reflexive.) îmi analizez
orarul de călătorii şi activităţile pe care le voi desfăşura eu familia. îmi
revizuiesc proiectele, lecţiile şi alte obiective pe care vreau să le realizez
în acele 5 sau 6 săptămâni. Apoi, îmi stabilesc zilele şi dalele menite
cugetării, scrisului, lucrului, întâlnirii eu oamenii ete. îmi rezerv timp
şi pentru lucrurile distractive, cum ar fi: vizionarea unui spectacol,
urmărirea unui meci de fotbal sau participarea la o partidă de golf. îmi
rezerv, de asemenea, puţin timp şi pentru lucrurile neprevăzute. După
ce termin, vă pot spune aproape fiecare pas pe care îl voi face - oră cu
oră - în săptămânile ce vor urma. Această strategic este motivul pentru
care am realizat atât de multe lucruri.

De ce t r e b u i e să d e s c ă t u ş a ţ i p u t e r e a

GÂNDIRII STRATEGICE?

Gândirea strategică mă ajută să-mi fac planuri, să devin mai eficient

în acţiunile melc, să-mi perfecţionez calităţile şi să descopăr calea cea
mai scurtă spre îndeplinirea tuturor obiectivelor mele. Beneficiile gândirii
strategice sunt numeroase. Iată acum câteva motive pentru care trebuie
să o adoptaţi:

143
 ÎNCEPE 5Â GÂNDEŞTI

/. Gândirea strategică simplifică tot ceea ce vi se pare dificil.

Gândirea strategică funcţionează ea un steroid. Romancierul spaniol

Miguel de Ccrvantcs spunea: „Cel care este pregătit pentru orice
eventualitate a câştigat jumătate din bătălie. Gândirea strategică
analizează problemele dificile şi obiectivele pe termen lung, pe care le
consideraţi imposibil de realizai, şi le reduce considerabil. Totul devine
mai simplu dacă se bazează pe un plan.
Gândirea strategică vă poate
Cel care este pregătit pentru orice ajuta să vă simplificaţi viaţa de zi
eventualitate a câştigat jumătate din cu zi. Eu realizez acest lucru
bătălie. folosind anumite sisteme, care nu
- Miguel de Ccrvantcs sunt altceva decât strategii pozi­
tive, repetate de nenumărate ori.
A devenit un fapt binecunoscut printre pastori şi alţi oratori obiceiul
meu de a îndosaria mereu câte ceva. Să scrii o lecţie sau să compui un
discurs poale fi destul de greu. Dar, datorită sistemului meu de a clasa
mereu citate, povestiri sau articole destinate să ilustreze anumite aspecte
din lucrarea sau discursul meu, studiez unul dintre cele 1200 de dosare
şi găsesc exact informaţia sau piesa care îmi lipsea din material.
Mă ghidez după sisteme în toate acţiunile mele. De exemplu, am
descoperit un sistem extrem de elaborat care mă ajută să intru şi să ies
din aeroporturi foarte repede şi eficient. în fiecare săptămână, obişnuiesc
să ascult în maşină cel puţin 7 casete pe teme motivaţionale. Când merg
la întâlniri, sunt însoţit de oameni, care - după aceea - preiau ştafeta,
astfel că nu trebuie să repet nici o informaţie sau instrucţiune. în avion,
studiez proiecte, iar în sălile de aşteptare citesc cărţi. Am elaborat un
sistem împreună cu soţia mea, pe care îl folosim când mergem la
cumpărături. Dacă ne despărţim sau trebuie să ne întâlnim într-un anumit
loc, sistemul ne ajută să se regăsim în mai puţin de 5 minute - chiar
dacă suntem destul de departe unul de altul. Aşadar, orice misiune dificilă
se poale simplifica datorită gândirii strategice.

2. Gândirea strategică vă inspiră să puneţi întrebări pertinente.

Vreţi să simplificaţi problemele complexe sau dificile? Atunci puneţi

întrebări! Gândirea strategică vă ajută să treceţi prin acest proces.

144
 Dt'>c<itnşnţi puterea gândirii strategice!

Analizaţi următoarele înlrchări lansate dc prielemil meu. Bobb Biehl.

autorul lucrării ..Maslcrplanning"
• Direcţie: Ce-ar trebui să facem mai departe? De ce'.'
• Organizare: Cine este responsabil pentru următoarea sarcină? Cine
este responsabil pentru aceşti oameni? Avem oameni potriviri
plasaţi în posturile potrivite?
Bani: Care sunt veniturile noastre planifieatc. cheltuielile şi
câştigul nostru net? Ne putem permite toate acestea'? Cum ne
putem permite1?
Obiectivul: Suntem pe drumul cel bun în urmărirea obiectivului
nostru?
Evaluare generală: Realizăm produsele de calitate pe care ni le
dorim şi care constituie obiectivul nostru principal?
Perfecţionare: Cum putem deveni din ce în ce mai eficienţi (să
păşim pragul perfecţiunii)?12
Poale eă acestea nu sunt singurele întrebări pe care trebuie să le
puneţi ea să vă conccpeţi un plan strategic, dar - cu siguranţă - constituie
un început promiţător.

3. Gândirea strategică presupune adaptare.

Generalul Georgc S. Patton observa: „Generalii care ştiu să obţină

succesul în luptă fac planuri care se adaptează circumstanţelor, dar nu
încearcă să creeze circumstanţe care să se adapteze planurilor." Pe dala
de 19 decembrie 1945, Patton, comandantul general Dwighl D.
Eiscnhower şi generalii Bradley şi Devers s-au întâlnit la Verdun ca să
găsească o soluţie pentru a contracara ultima contraofensivă germană
din cel de al doilea război mondial, cunoscută în istorie sub numele dc
Bătălia din Ardcni. Divizia de paraşutişti 101 trebuia salvată de urgenţă.
S-a luat hotărârea ca Palton să atace flancul dc sud al duşmanului cu
Armata a Treia. Palton avea la dispoziţie 3 divizii şi a calculat că îşi va
putea pune la punct ofensiva în 4 zile. Eiscnhower avea un punct dc
vedere cu totul diferit.

„Generalul Eiscnhower" - a declarat Palton mai târziu -

considera eă era mai bine să aştept până când aş fi avut la dispoziţie
cel puţin 6 divizii, l-am spus că - după părerea mea - un atac

145
 ¡NCEPE 5Â GÂNDEŞTI

imediat cu trei divizii ar fi fost mult mai eficient decât să aştept

să se facă şase divizii - eu atât mai mult eu cât nu ştiam de unde
le-aş fi putut obţine pe celelalte trei.“4’

Eisenhower i-a permis lui Patton să atace, lucru pe care acesta l-a .şi
făcut cu o zi înainte de data stabilită. Generalul Bradly a calificat acţiunea
lui Palton ea fiind „una dintre marile reuşite militare ale campaniei
noastre în vest" " Drept consecinţă, aliaţii au oprit înaintarea forţelor
germane, au înfrânt contraofensiva şi au pus capăt războiului mai devreme
decât s-ar fi întâmplat în alte condiţii.
Toţi marii strategi au o gândire extrem de precisă. Ei încearcă să
adapteze strategia la problema pe care trebuie să o rezolve. Gândirea
confuză sau generalizată este duşmanul victoriei. Dorinţa de a te adapta
gândirii strategice te determină să înlături din calea ta ideile neclare şi
să-ţi concentrezi atenţia asupra unei misiuni sau unui obiectiv specific,
îţi ascute mintea.

4. Gândirea strategică vă pregăteşte astăzi pentru un mâine incert.

Pclcr Drucker. tatăl managementului modern, explică importanţa

gândirii strategice:

„Planurile strategice sunt necesare în primul rând pentru că

nu suntem înzestraţi cu darul previziunii... Planurile strategice
nu au nici o legătură cu deciziile viitoare. Au legătură cu viitorul
deciziilor prezente. Deciziile există numai în prezent. întrebarea
cu care se confruntă cel care trebuie să ia o decizie strategică nu
este: Ce trebuie să fac mâine? Este: Ce trebuie să fac astăzi ca să
nu fiu luat prin surprindere de un mâine incert?“

Gândirea strategică este podul care face Gândirea strategică este

legătura între locul în care te afli şi cel în podul care face legătura între
care doreşti să fii. locul în care te afli şi cel în
care doreşti să fii. Vă oferă
astăzi îndrumare şi credibilitate şi vă sporeşte potenţialul pentru succesul
de mâine. Căci - aşa cum spune sugestiv Mary Webb - trebuie mai întâi
să pui şaua pe vise şi apoi să le călăreşti.

146
 DcfciUiişnţi i ’iitc m i gândirii ¡¡trntegirt’!

5. Gândirea strategică reduce marja de eroare.

Ori dc calc ori vă lăsaţi în voia resentimentelor, uitând complet de

vocea raţiunii, există pericolul ca marja de eroare să crească. Este o
situaţie similară cu cea în care un jucător de golf loveşte mingea înainte
de a-şi calcula mişcarea. Calcularea greşită a loviturii cu doar câteva
grade poate să trimită mingea la sule de metri depărtare de ţinta vizată.
Gândirea strategică reduce considerabil această marjă dc eroare. Vă
aliniază acţiunile cu obiectivele în acelaşi fel în care un jucător de golf
trebuie să alinieze mingea în funcţie dc ţinta pe care trebuie să o atingă.
Cu cât vă aflaţi înlr-o poziţie mai avantajoasă faţă dc ţinta pe care o
vizaţi, eu atât aveţi mai multe şanse să vă îndreptaţi spre direcţia corectă.

6. Gândirea strategică vă conferă mai multă influen{ă asupra celor

din jur.

Un director i-a mărturisit unui alt director: „Compania noastră arc

un plan pe termen scurt şi un plan pe termen lung. Planul pe termen
scurt presupune să ne menţinem cât putem dc mult pe linia de plutire ca
să reuşim să ne îndeplinim planul pe termen lung." Acest fel de a gândi
nu cred că poale fi numit o strategic, dar le este caracteristic - din
păcate - unor oameni dc afaceri. Ignorarea gândirii strategice prezintă
mai multe probleme. Nu numai eă împiedică dezvoltarea afacerii, dar
liderul în cauză pierde respectul tuturor celor implicaţi în afacerea
respectivă.
Cel care are un plan este cel care
Cel care are un plan este cel caic
deţine puterea. Nu are nici o impor­ deţine puterea.
tanţă genul activităţii pe care o desfă-
şori. Angajaţii îşi doresc să lucreze alături de un patron care şi-a conceput
un plan dc afaceri foarte bun. Voluntarii îşi unesc cu bucurie forţele
alături dc un preot care are un plan bine elaborat. Copiii se bucură să-şi
petreacă vacanţele împreună cu adulţii care au un plan foarte bine pus la
punct. Dacă practicaţi gândirea strategică, semenii voştri vă vor asculta
şi vă vor urma fără să crâcnească. Dacă ocupaţi un post dc lider înlr-o
organizaţie sau societate, gândirea strategică este vitală.

147
 INCF.PF. SA GÂNDEŞTI

Cum p u t f ţ i să df .s c At u ş a ţ i p u t f r f a

c A n d i r i i s t r a t e g i c i -?

Ca să devenii adevărat maeştri în aria gândirii strategice, în aşa fel

încât să vă puteai formula şi implementa planurile care vă vor ajuta să
vă realizaţi obiectivele dorite, faceţi următorii paşi:

I. Divizaţi o problemă în mai multe părţi!

Kilometru eu kilometru, viaţa este greu de Prietenul meu, Roberl

parcurs; dar centimetru eu centimetru, este Selniller, spune: „Kilo­
floare la ureche. metru eu kilometru, viaţa
- Roberl Schuller este greu de parcurs; dar
centimetru cu centimetru,
este floare la ureche." Primul pas pe care trebuie să-l faceţi în gândirea
strategică este să divizaţi o problemă în mai multe părţi pentru a vă
putea concentra asupra lor înlr-un mod mult mai eficient. Cum faceţi
acest lucru nu este important. Important este să treceţi la acţiune! Puteţi
diviza o problemă în funcţie de tematică şi modul de funcţionare. Aşa a
procedat inovatorul industriei de automobile, Henry Ford, când a creat
noua linie de montaj şi acesta este motivul pentru care a spus: „Nimic
nu mai este atât de greu dacă îl împărţi în bucăţele."
Puteţi diviza lucrurile în funcţie de timp. Preşedintele companiei
ISS, Dave Sulherland, spune că îi place să clasifice subiectele şi proble­
mele în funcţie de calendar.
• In zilele săptămânii: Se gândeşte la problemele zilnice, acordând
prioritate şi rezolvând chestiunile destinate fiecărei zile în parte.
In zilele de weekend: îşi rezervă timp să se gândească la subiectele
şi problemele de care va trebui să se ocupe în următoarele 90-
180 de zile. FI numeşte acest procedeu „gândirea bazată pe un
pas înainte"
In vacanţe sau în perioade de timp programate: Dezvoltă planuri
şi strategii pe termen lung care vor stabili obiective pe termen
lung. El numeşte acest procedeu „visare pe scară largă" pentru
că i se pare odihnitor, dar şi distractiv în acelaşi timp să viseze la
viitorul companiei sale.

14 8
 Descătuşaţi puterea păndirii straiepit e!

Cum divizaţi o problemă depinde numai de voi - indiferent daeă o

faceţi în funcţie de lemalieă. program, responsabilitate. seop sau oricare
alt motiv Important este să o divizaşi. Numai o persoană dintr-un milion
poale judeca totul dinlr-o singură privire, eoneepând strategie un plan
solid şi viabil.

2. întrebaţi „De ce?“ înainte de a spune „Cum?“!

Când oamenii îşi pun în aplicare gândirea strategică pentru a rezolva

o problemă sau pentru a-şi îndeplini un obiectiv, fac adesea greşeala de
a se întreba atm pot să realizeze acest lucru. In loc să întrebe „etan". ar
trebui să întrebe mai întâi „de ce" Daeă săriţi direct la descoperirea
unei modalităţi de rezolvare a problemei respective, cum veţi lua în
calcul toate aspectele?
Am căzut şi cu în această capcană la începutul carierei mele. Când
am devenii preot, mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului
desfăşurând două activităţi: consiliere şi administraţie. (Cel de al doilea
subiect care a constituit temă de examen pentru licenţă a fost cel al
consilierii.) Aşa că am început să mă întreb cum să-mi duc la îndeplinire
cele două misiuni. Dar ştiţi în ce domenii nu aveam deloc talent?
Consiliere şi administraţie! Mi-am irosit 80% din timp în două domenii
ce constituiau nişte puncte extrem de slabe pentru mine şi asta pentru că
nu m-am întrebat niciodată „de ce" Adepţii gândirii strategice sunt
conştienţi de faptul că oamenii slabi într-un anumit domeniu fac tot ce le
stă în putinţă să-şi corecteze aceste slăbiciuni, când - dc fapt - ar trebui să
se concentreze într-un domeniu care constituie punctul lor forte.
Eugene G. Grace spune: „Mii de ingineri pol să proiecteze poduri,
să facă anumite măsurători şi să creeze dispozitive pentru diverse
maşinării, dar inginerul adevărat este cel care spune dacă un pod sau o
maşinărie poate fi construită, unde poale fi plasată şi când." întrebarea
„de ce" vă ajută să analizaţi o problemă pe toate feţele înainte dc a lua o
decizie. Vă deschide uşa unei lumi imense de posibilităţi şi oportunităţi.
O ocazie realmente favorabilă determină nivelul resurselor şi eforturilor
pe care trebuie să le puneţi la bălaie. Oportunităţile uriaşe cer decizii
uriaşe. Dacă săriţi prea repede la întrebarea „cum", s-ar putea să rataţi
aceste oportunităţi.

149
 ÎNCFPF SACiÂNDFŞTI

Idetitificap adevăratele probleme .y/ obiective!

înainte ca o problemă să poală fi William Feather, amorul

rezolvată, ea trebuie să fie clar definită. lucrării „The Business of
- William Fcalher Life" a spus: „înainte ea o
problemă să poală fi rezol­
vată. ea trebuie să fie clar definită." Şi acest lucru este cât se poate de
adevărat. Problema constă în identificarea chestiunii spinoase. Prea mulţi
oameni se grăbesc să găsească soluţii, sfârşind prin a le descoperi pe
cele greşite. Cum puteţi evita acest lucru'.’ Punând întrebări pertinente
în încercarea de a dezvălui adevăratele probleme. Punându-vă la încercare
presupunerile. Adunând informaţii chiar dacă sunteţi convinşi că aţi
identificat problema. (Poate că veţi fi în continuare obligaţi să acţionaţi
în ciuda informaţiilor incomplete pe care Ie deţineţi, dar nu puteţi trage
o concluzie fără să adunaţi toate datele necesare pentru a identifica
problema cu care vă confruntaţi.) Puneţi-vă întrebarea: „Care ar putea
să fie adevărata problemă'?"
Renunţaţi pentru o clipă la agenda voastră de lucru! Căci ca vă poate
umbri raţiunea. Fostul director Jaek Wclch spune următorul lucru:

„Strategia este capacitatea de a înţelege cure îţi este locul în

lumea de astăzi. Nu locul în care ţi-ai dori sau ai spera să fii, ci
cel în care le afli în prezent. Apoi, este capacitatea de a înţelege
unde le vei afla peste 5 ani. Şi, în final, îţi stabileşte şansele reale
pe care le ai de a le muta dinlr-un loc în altul."

Descoperirea situaţiilor şi obiectivelor reale constituie o parte

importantă a luptei pe care trebuie să o daţi. în momentul în care aţi
identificat adevăratele probleme, soluţiile sunt uşor de găsit.

4. Verijîcci[i-vă resursele de care dispime[i!

O strategie care nu ia în calcul resursele Am spus deja cât de im­

este condamnată eşecului. portant este să fiţi conştienţi de
resursele voastre, dar merită să
o mai repet. O strategie care nu ia în calcul resursele este condamnată
eşecului. Faceţi un bilanţ! Cât timp aveţi la dispoziţie'.’ De câţi bani

150
 / Vsoîfi/şnf/ /ni temi £ th ulini flrnle^ii'e!

dispuneţi? Cc nuilcrialc, provi/ii sau inventare posedaşi'.' Ce alte aetive

mai aveţi? Care sunt pasivele sau obligaţiile pe care trebuie să le onoraţi'.’
Care sunt oamenii din echipă care exercită eea mai mare influenţă asupra
voastră? Vă cunoaşteţi, eu siguranţă, organizaţia şi profesia. Descoperiţi,
aşadar, resursele pe care le aveţi la dispoziţie!

5. Dc:.volta(i-vă planul!

Modul în care abordaţi procesul de planificare depinde în mod

deosebii de profesia voastră, dar şi de obiectivul pe care doriţi să-l
realizaţi, astfel că îmi este foarte greu să vă ofer nişte sfaturi specifice.
Cu toate acestea, Rolf Smilh, autorul volumului „The 7 Levcls of
Changc: The Guide lo Innovalion in the World’s Largcst Corporations“
vă poale da câteva sfaturi care sper că vă vor ajuta. După cum sugerează
şi titlul cărţii, el scoale în evidenţă şapte genuri de schimbare, care ar
putea constitui o sursă de inspiraţie în procesul de planificare.
Nivelul I Eficacitate Trebuie să faceţi lucrurile corecte.
Nivelul 2: Eficienţă - Trebuie să faceţi lucrurile corecte în mod
corect.
Nivelul 3: Perfecţionare - Trebuie să faceţi lucrurile din ce în ce
mai bine.
Nivelul 4: Renunţare - Trebuie să renunţaţi la lucrurile incorecte.
Nivelul 5: Adaptare -Trebuie să faceţi lucrurile pe care le fac semenii
voştri.
Nivelul 6: Diferenţiere - Trebuie să faceţi lucruri pe care nu le face
nimeni altcineva.
Nivelul 7: Imposibilitate - Trebuie să faceţi lucruri care în mod
normal nu se pot realiza.
Indiferent care sunt metodele pe care le aplicaţi în strategia voastră
de planificare, ascultaţi următorul sfat: începeţi eu lucrurile evidente!
Când abordaţi o problemă sau faceţi un plan, respectând acest sfat, veţi
descoperi că planul vostru va fi întâmpinat de întreaga echipă printr-un
consens, pentru că toată lumea percepe lucrurile evidente. Aceste clemente
clare creează avânt spiritual şi impulsionează creativitatea şi pasiunea.
Cea mai bună modalitate prin care putem clădi un drum spre lucrurile
complexe ale vieţii este să înţelegem aspectele fundamentale.

151
 iTtCF.PF. SA CiÂrîDFŞTI

6. Plasaţi oamenii potriviţi în locuri potrivite!

Lste un luci u viial să implicaţi echipa în gândirea voastră strategică,

înainte de vă implementa planul, trebuie să vă asiguraţi eă aţi plasat
oamenii potriviţi în locurile potrivite. Chiar şi cea mai bună gândire
strategică nu va da roadele scontate daeă nu ţineţi seama de oamenii
eare fac parte din echipă. Iată ee se va întâmpla daeă nu luaţi în calcul
următoarele aspeelc:
Persoane inadecvate: probleme în loe de potenţial;
Locuri inadecvate: frustrări în loe de împliniri;
Planuri inadecvate: suferinţă în loe de dezvoltare.
Dar vă puteţi vedea obiectivele împlinite daeă îmbinaţi armonios
toate cele trei elemente: persoanele potrivite, locurile potrivite şi planurile
potrivite.

7. Repetaţi mereu acest proces!

Gândirea strategică seamănă eu duşul - Prietenul meu Olan Hendrix

trebuie să o repeţi la nesfârşit. a remarcat următorul lucru:
- Olan Hendrix „Gândirea strategică seamănă
eu duşul - trebuie să o repeţi
la nesfârşit. Dacă speraţi să rezolvaţi dintr-o dată o problemă majoră,
atunci veţi fi dezamăgiţi. Lucrurile mărunte - precum clasificarea actelor
sau mersul la cumpărături - pot fi uşor realizate prin intermediul
sistemelor şi al disciplinei personale. Dar problemele existenţiale cer o
perioadă îndelungată de gândire strategică. „Voinţa de a câştiga“ - spune
extrem de sugestiv Thane Yost - „nu valorează nimic daeă nu aveţi
voinţa de a vă pregăti.“ Daeă vreţi să daţi dovadă de o gândire strategică
eficientă, trebuie să repetaţi acest proces la nesfârşit.
în timp ce lucram la acest ca­
Voinţa de a câştiga nu valorează nimic pitol, am găsit un articol într-un
dacă nu aveţi voinţa de a vă pregăti. ziar local. în care se vorbea
- Thane Yost despre sărbătoarea PaşteIui
evreiesc şi despre faptul eă
milioane de evrei americani citesc rugăciunile pentru Scder (masa de
Paşte) dinlr-o broşură editată de compania Maxwell Housc Coffee. Timp
de peste 70 de ani, compania producătoare de cafea a editat această

152
 D e s n i/n ş i/p piitcri’ii gihnlirii flriihyicr!

broşură. cu lillul „I laggada", în toţi accîjli uni a clisii ihnii peste 40 de

milioane de exemplare.
„îmi aminlese eă le-am lblosit loată viaţa" spune Regina Win. care
are peste 50 de ani. Şi aecsl lucru este valabil si pentru mama ei. care
are peste 90 de ani...Broşurile lac parte din tradiţia noastră. Ar fi ciudat
să nu le mai folosim."45
Cum a ajuns compania Maxwell H o u s c să distribuie aecste broşuri?
Ele sunt rezultatul gândirii strategice. Cu 80 de ani în urmă. omul de
afaceri Joseph Jacobs a permis companiei să vândă cafea de Paşte dacă
produsul este declarat kosher de către un rabin. (Din 1923, cafeaua
produsă de compania Maxwell I lousc a fost declarată Kosher şi poate fi
folosită de Paşte.) Şi tot atunci, Jacobs a sugerat ea Maxwell Hoţise să
editeze broşurile Hagadda, care vor contribui la creşterea vânzărilor.16
De atunci, compania continuă să editeze aceste broşuri şi să vândă cafea
de Paşte. Acestea sunt rezultatele pe care le obţii dacă descătuşezi puterea
ttândirii s trate ei ce.

P robă p r a c t ic ă

Concep oare planuri strategice care îmi oferă o bună

îndrumare pentru ziua de astăzi şi îmi sporesc potenlialul
pentru ziua de mâine?

Cum puteţi pune în aplicare gândirea strategică?

I. S-ar putea să pierdeţi anumite oportunităţi în viaţă pentru eă v-aţi

grăbii să întrebaţi „cum" în loc de „de ce" Gândiţi-vă la un plan important
pe care intenţionaţi să-l duceţi la îndeplinire! Rczervaţi-vă o oră în
fiecare zi timp de o săptămână ea să găsiţi toate răspunsurile la întrebarea
„de ce" legală de obiectivul vostru! Ea un moment dat, puteţi organiza
mese rotunde în care să dezbateţi pe larg subiectele care vă macină, dar
pclreeeţi cea mai mare pane a timpului meditând în singurătate! Fiţi cu
ochii în patru ea să înhăţaţi orice oportunitate care vi se iveşte în cale şi
pe care nu aţi observat-o încă!

153
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

2. C'c activitate desfăşuraţi în prezent pe eare nu o consideraţi stra­

tegică'.' Poale eă pelreceţi prea mult timp îneereând să vă corectaţi tlefeelele.
aşa eum am proecdal şi eu la începutul carierei mele. Re/.ervali-vă puţin
timp ea să faceţi un bilanţ al calităţilor voastre pe eare trebuie să le
corelaţi apoi eu calendarul şi eu agenda de lucru (sau puteţi să ţineţi o
evidenţă a activităţilor voastre timp de o lună)! Dacă talentele şi resursele
voslrc naturale nu pot fi corelate cu activităţile voastre, atunci trebuie
să dedicaţi mai multă atenţie gândirii strategice ea să găsiţi o modalitate
prin eare să faceţi o schimbare în viaţa voastră.

Calităţi % din timp

3. Dacă aveţi un trecui încărcat de probleme cărora le-aţi aplicat

numai soluţii greşite, trebuie să pelreceţi o perioadă mai lungă de timp
în compania unui strateg de excepţie. Inconjuraţi-vă de oameni pe care
îi admiraţi pentru inteligenţa şi puterea lor de discernământ, oameni
care mânuiesc cu succes arta rezolvării problemelor şi pelreceţi cât mai
mult timp în compania lor! Rugaţi-i să vă primească pe post de observator
la întâlnirile ce au ca tematică arta rezolvării problemelor! Expuneţi-lc
problemele voastre pentru ca toţi cei prezenţi la aceste întâlniri să vă
ofere o soluţie! Scopul este să aflaţi modul în care gândesc aceşti oameni
în aşa fel încât să începeţi să dezvoltaţi strategii de gândire similare. Cu
cine aţi dori să vă întâlniţi?

4. Organizaţi-vă un program de gândire similar celui creat de Dave

Sutherland! Rezervaţi-vă anumite perioade de timp pentru diverse
probleme sau situaţii cu care vă confruntaţi! Nu uitaţi să le divizaţi în
mai multe părţi pentru a vă putea concentra eu mai multă atenţie asupra
lor!

154
Categoria 6
Simţiţi energia gândirii bazate pe un orizont
plin de posibilităţi!

„Nimic nu este mai stânjenitor decât să vezi

pe cineva făcând un lucru despre
care tu ai spus că nu se poate realiza.
- SAM EWING

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„Sunt multifunclionale. Nu numai că strâng clemele,

dar le şi scor dacă este nevoie.
- Explicaţia furnizorului celor o mic dc cleşti
vânduţi Aviaţiei Militare

în 1975, regizorul George Lucas s-a dus să-l vadă pe Doug Trumbull,
omul care era considerat la Hollywood un as în materie dc ctccte speciale.
Trumbull era expertul care colaborase la realizarea filmului „Odiseea
spaţială 2001", primul film de acest gen care conferă călătoriilor spaţiale
o perspectivă extrem de realistă. Lucas era tânăr şi fără prea multă experienţă
în domeniu. Regizase doar două filme de lung metraj, dar îşi dovedise
talentul incontestabil scriind scenariul şi regizând „American Graffiti",
care s-a bucurai de un succes extraordinar şi dc câştiguri pe măsură.
Lucas avea o viziune bine conturată a noului film pc care dorea să-l
regizeze. Urma să fie o poveste scicnce-fiction, presărată cu aventuri
incitantc, cu căutări în stil arlhurian şi confruntări specifice filmelor

155
 IMCEPE SA Q AMD EŞTI

western. Ca să-l eilăm pe Lueas - ..Iesle un film SI- de genul celor eu

Flash Cordon: naveta spaţială 2001 face cunoştinţă cu James Bond.
conl'runlându-se eu alte nave cosmice din spaţiul inlergalactic. Lueas
l-a abordat pc Trumbull pentru că dorea să creeze scene ameţitoare. în
care navele cosmice zboară prin spaţiu eu puterea gândului, scene similare
cu cele dinlr-o luptă aeriană. Nu se realizase niciodată acest lucru în
cinematografie. Filmele Science fiction semănau într-o oareeare măsură
cu serialul original de televiziune „StarTrek“, căruia îi lipseau elementele
spectaculoase sau eu „Odiseea spaţială 2001“, un film realist, dar eu
mişcări prea lente.
Autorul şi regizorul Thomas G. Smilh, care se ocupa de
departamentul efectelor speciale de la Hollywood, spune: „Experţii în
efecte speciale nu I-au luat pc Georgc în serios. Ei i-au spus eă mişcarea
alertă pc care o dorea el ar fi avut un efect devastator pe ecran."ls Cu
alte cuvinte, i-au spus tânărului Lueas că - din punct de vedere tehnic -
dorinţa lui era imposibilă, nu se putea pune în practică. Şi l-au expediat
apoi fără prea multe explicaţii.

A CREDE ÎNSEAMNĂ A VEDEA

Lueas nu voia, însă, să renunţe la idcca sa. chiar şi după ce a fost

refuzai de un expert în domeniu. Cu ochiul minţii, el vedea ce voia. Era
convins eă ideea sa poale fi dusă la îndeplinire, chiar dacă nu o mai
încercase nimeni până atunci. John Dykstra, un regizor tânăr, care lucrase
eu Trumbull. credea în viziunea lui Lueas. Nu ştia cum s-ar putea realiza,
dar era dispus să încerce. Lueas l-a angajai şi şi-a creat propria sa
companie de efecte speciale pentru a da naştere imaginilor pe care le
vedea eu ochiul minţii. Şi-a numit compania Industrial I.ight and Magic.
Dykstra, care avea o oarecare experienţă în folosirea computerelor,
a început să-şi formeze o echipă de tehnicieni. Au proiectat şi au construit
apoi un studio. în care au adunat sau au inventat tehnologia de care
aveau nevoie pentru a da viaţă imposibilului. Punându-şi la treabă
raţiunea şi inteligenţa, dar învăţând şi din greşeli, au transformat în
realitate visul lui Lueas - după o muncă asiduă de 2 ani. Rezultatul s-a
numit „Războiul stelelor“ La vremea respectivă, s-a dovedit cel mai
inovator film din istoria cinematografiei în materie de efecte speciale.
Dar şi cel care a adus cele mai mari încasări.

15 6
 Simţiţi energie gândirii buznii’ pe un orizont plin de pofibililiili!

..Războiul stelelor" a l'osi visul lui I.ucas. Când l-a terminal în 1977,
nu s-a gândit niciodată că se va bucura tic un succes atât de răsunător.
Spera doar că va câştiga destui bani ca să acopere cheltuielile pentru
continuarea filmului pe care dorea să o facă.

„Mă gândeam că era slăbuţ pentru gustul publicului“ - a spus

Lucas. „Obţinusem deja succesul pe eare îl visasem {cu American
Graffiti) şi eram fericit. Aveam acum de gând să fac o prostiuţă
de film eare să fie distractiv, dar nimic mai mult.

Când a văzul ce de bani i-a adus filmul - stive de bani - şi-a dat
seama că putea să realizeze şi partea a doua din „Războiul stelelor“ pe
eare o avea deja bine conturată în minte. Şi Industrial Lighl and Magie
(ILM), compania pe care a fondat-o doar ca să creeze efectele speciale
pentru „Războiul stelelor“, va trece din nou la acţiune ca să dea viaţă
celorlalte filme din mintea lui Lucas. Dar ILM nu s-a oprit aici. F.a a
devenit compania care transforma în realitate visurile altor regizori,
visuri considerate imposibile. Scoli Ross. vicc preşedintele şi directorul
general al companiei ILM, spune: „îi sfătuim pe regizori şi pe autori să
nu-şi scrie scenariile bazându-se pe percepţia pe care o au ei asupra
tehnologiei, ci să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi să profite de spiritul lor
creativ."50
Compania Industrial Lighl and Magic stabileşte standardul efectelor
speciale de peste două decenii şi jumătate. A creat efectele speciale
pentru opt dintre cele zece filme care s-au bucurat de un succes răsunător
în întreaga lume şi a câştigat de-a lungul timpului 12 premii Oscar.
Dar, în primul rând, compania este instrumentul de lucru al lui George
Lucas. cu ajutorul căruia el îşi vede visurile împlinite. Tehnologia
continuă să avanseze, iar efectele speciale devin din ce în ce mai
sofisticate, dar compania se adaptează cu succes acestor schimbări şi
continuă să dea viaţă viziunilor lui Lucas. Iată ce mărturiseşte acesta:

„Te uiţi la o anumită scenă din întoarcerea lui Jcdi (partea a

treia din film) şi spui: «Aşa ar fi trebuit să arate scena respectivă
şi în Războiul stelelor.» Sau priveşti lupta din final şi spui: «Aşa
ar fi trebuit să fie lupta finală şi în prima parte a trilogiei.» Dar
n-am fi putut realiza atunci filmul pe care l-am realizai acum.

157
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

Nu era posibil nici din puncl de vedere uman şi nici financiar

Aşa că am creai un lucru extraordinar. Am realizai lupla finală
aşa cum mi-am dorii."'1

La slarşilul anilor DO. când Lueas a începui să lucreze la cea de a

doua trilogie a „Războiului stelelor" a vrui să dea din nou viaţă
imposibilului. „Când am începui filmările (Episodul 1: Ameninţarea
fantomei), nc-am spus eă vom proceda aşa cum am procedai întotdeauna.
Avem banii si cunoştinţele necesare - altceva nu ne mai trebuie.
Şiretlicul constă - a mai spus Lueas - în „a face diferenţa între imposibil
şi un lucru care nu a mai fost niciodată realizat sau imaginat".5' In cazul
lui Lueas. cele mai multe lucruri nu au mai fost nicicând realizate sau
măcar imaginate, căci - pentru el - lotul este posibil. Aşa se întâmplă în
cazul unui adept al gândirii bazale pe un orizont plin de posibilităţi.

De ce treb u ie sâ sim ţiţi e n e r g ia g â n d ir ii

BAZATE PE UN ORIZONT PLIN DE POSIBILITĂŢI?

Oamenii care îmbrăţişează gândirea bazată pe existenţa unor posi­

bilităţi nelimitate pot să realizeze lucruri care par - la prima vedere -
imposibile, pentru că ei cred în soluţii. Iată câteva motive pentru care
trebuie să adoptaţi gândirea bazată pc un orizont plin de posibilităţi:

I. Gândirea bazată pc existenţa taior posibilităţi nelimitate vă

deschide porţile unei lumi inimaginabile.

Când credeţi că puteţi realiza un lucru dificil - şi reuşiţi să-l realizaţi -

multe uşi vi sc deschid în cale. Când George Lueas a reuşii să dea viaţă
„Războiului stelelor", o lume întreagă de posibilităţi i s-a deschis în
faţă. Compania Industrial Light and Magic a devenit o sursă de venit
care îl ajula să-şi ducă proiectele la bun sfârşii. El a creat apoi materiale
publicitare pentru filmele sale, care au devenit o altă sursă de venit
pentru finanţarea viitoarelor sale filme. Dar convingerea pe care o avea
- că puica realiza imposibilul - a avut un impact extraordinar asupra
multor regizori, dar şi asupra unei generaţii întregi de cinefili. Scriitorul
Ch 1 is Salewicz spune: „La începui, prin intermediul muncii sale asidue.

15 8
 Simţiţi energiti pihntirii buzate pe un orizont plin <ic posibilităţi!

apoi prin intermediul in­ Dacă cşli dispus sa devii adeptul acestei
fluenţei inegalabile exer­ categorii a procesului de gândire, alunei ţi
citate de ILM (Industrial se va deschide în cale o lume inepuizabilă
Light and Magic), George de posibilităţi.
Lucas a menţinui la cote
înalte - timp de două decenii - definiţia cinematografiei."5'1 Dacă cşli
dispus să devii adeptul acestei categorii a procesului de gândire, atunci
ţi se va deschide în cale o lume inepuizabilă de posibilităţi.

2. Gândirea bazată pe existenţi unor posibilităţi nelimitate vă

înconjoară de oameni şi oportunităţi.

Exemplul lui George Lucas vă ajută să vedeţi cum această categorie

a procesului de gândire creează noi oportunităţi, iar oamenii se simt
atraşi de personalitatea voastră ca de un magnet. Dacă Lucas nu ar fi
crezut că „Războiul stelelor" este un vis posibil, pe care l-a şi realizat în
final, puţine dintre filmele sale ar mai fi prins viaţă. Şi în consecinţă,
puţine din filmele ultimilor 20 de ani - filme de anvergură, care au
făcut vogă în istoria cinematografiei - ar mai fi putut fi realizate. De-a
lungul timpului, unii dintre cei mai talentaţi oameni din lume au venit
să lucreze pentru el la compania Industrial Light and Magie. Un fapt
ieşit din comun este că - într-o industrie în care oamenii creativi rămân
independenţi, lucrează pe cont propriu, îşi termină treaba şi pleacă mai
departe - Lucas a reuşit să adune un personal care preferă să rămână
alături de el.
Oamenii care nutresc visuri extraordinare se înconjoară de oameni
extraordinari. Dacă vreţi să realizaţi lucruri măreţe, trebuie să adoptaţi
gândirea bazată pe posibilităţi.

3. Gândirea bazată pe existenţa unor posibilităţi nelimitate îi ajută

pe semenii voştri să descopere - la rândul lor - alte posibilităţi.

Cei care dau naştere imposibilului creează o lume inepuizabilă de

posibilităţi şi pentru semenii lor. Şi asta pentru că acest lucru este o
„boală" contagioasă. Devii involuntar mult mai încrezător în forţele
proprii, iar gândirea ţi se îmbogăţeşte cu un orizont mult mai larg atunci
când le afli numai printre adepţi ai gândirii bazate pe existenţa unor

159
 ¡ncr.Pi. s a g â n d e ş t i

posibilităţi nelimitate. Dar această categorie a procesului de gândire îi

influenţează pe cei din jurul vostru şi în alte feluri.
Pricini ce s-a întâmplat la Atlanta, Cîeorgia. în 1DS7' L'n avocat care
sc ocupa tic litigiile având ca obiect principal imobilele şi proprietăţile
- Billy Payne - s-a gândii că ar fi un lucru extraordinar ca Jocurile
Olimpice să fie găzduite în Atlanta. Oamenii i-au spus că dorinţa lui nu
se poale realiza. „Ulcea mea a fost considerată" - spune Payne - „eclectică,
exagerată, imposibilă - o idee bună, care nu putea însă să devină
realitate. Dar Payne era înzestrai eu o voinţă de fier. Credea cu
fermitate în visul său şi lupta să-l realizeze. Şi, în 1996, Jocurile Olimpice
de vară au fost găzduite în Atlanta, eveniment care a marcat puternic
oraşul, dar şi pe locuitorii lui. Acest impact continuă să se manifeste şi
în ziua de astăzi. în momentul în care oraşul lor a găzduit un eveniment
internaţional de talia Jocurilor Olimpice, locuitorii Alianţei au înţeles
că orizontul posibilităţilor este nelimitat.

4. Gândirea bazată pe existenţa unor posibilităţi nelimitate vă permite

să visaţi visuri măreţe.

Indiferent de profesia pe
Adepţii gândirii bazate pe un orizont plin
de posibilităţi sunt maeştri în crearea unor care o aveţi, gândirea bazată
pe existenţa unei lumi pline
imagini pozitive, optimiste, progresive, ce
iau naştere nu numai în mintea lor. ci şi în de posibilităţi vă poale ajuta
cea a semenilor lor. să vă extindeţi graniţele uni­
versului şi să visaţi visuri
- David J. Schwartz
măreţe. Profesorul David J.
Schwartz spune că „adepţii gândirii bazate pe un orizont plin dc posibilităţi
sunt maeştri în crearea unor imagini pozitive, optimiste, progresive, ce
iau naştere nu numai în mintea lor, ci şi în cea a semenilor lor"
în 1970, pe când aveam 23 de ani, am citit o carte care a avut o
influenţă extraordinară asupra modului meu dc a gândi. Se numeşte „Move
Ahcad wiih Possibilily Thinking" şi este scrisă de Robert Shuller. Pentru
că eram la începutul carierei mele de pastor, m-a impresionat extraordinar
dc mult felul în care Schuller a reuşit să treacă peste nişte circumstanţe
aparent imposibile pentru a clădi o biserică uriaşă în Gardcn Grovc.
California. Când am citit următoarele cuvinte, universul meu s-a schimbat
ireversibil: „Chiar şi cele mai mari biserici trebuie să fie reorganizate."

160
 ^¡nulirii btejtre ţ 'i' un orizont plin

Sun! o persoană dpiimisia mea ele când eram copil. \m losl crescut
ele un lată eaie a învăţat tainele gâiulirii pei/ilive. Dar cartea lui Selmllei
a avui im impael copleşitor asupra icţii mele. In /.iua în eare am eilil
aeele cuvinte, şişurile mele eele mai îndrâ/ncie mi s au părul simple
copilării Daea ailoplaii gândirea ha/.ală pe existenţa unor posibilităţi
nelimilaie visui iIc voastre se transldrină Jiu simple muşuroaie ele furnici
în aeles ărale vârfuri muniane si eicoarcce creeleţi eu lărie in acest ori/oni
plin ele posibiliiăli vă aliaţi in situaţia ele a le cuceri.

(HinJircti bazată /<< i xistenta unor posibilităţi nelimitate vă oferă

pulsa de a ru elibera din ehcarele mediocrităţii.

In ¿impui anilor 7»), când preţul peimlului li cunoscut nişle cole

alarmanie. proelucăie'riloi ele aulomobile li s-a cerni să fabrice maşini
eare să Iacă ccemomic la combustibil. I mul elinire aeeşii pruelucălori Ic-a
cerul inginerile>r să rcelncă greutatea ma.şiniior pe care le proiectau. Iii
au ince'Kul să găscasi a soluţii penlru problema eu eare se eemfruntau.
ilar au ajuns in linul hi conelu/ia că era imposibil să cree/e maşini mai
uşoare, căci ar li losl prea scumpe- si ar li prezentai prea mulie
inconveniente legale ele siguranţa pasagerilor. Nu puteau să se elibere/.c
din ghearele gândirii mceliocrc.
(are eia alnnu soluţia pe eare irebmau să e) găsească proelucălorii de
maşini? Iii au pasai problema unui grup ele ingineri care erau mai puţin
experimentaţi. Aceştia au găsii soluţii ea să reducă greutatea
automobilelor eu suie ele kilograme. Penlru eă au losl convinşi eă există
soluţii penlru problema lor. le-au şi găsii în eele elin urmă. Ori de câte
ari scoateţi eticheta caiv clasează o situaţie sau o problemă în dosarul
lucrurilor imposibile, aveţi posibilitatea să vă eliberaţi elin ghearele
mediocrităţii şi să ajungeţi dincolo ele nori.

b. Gândirea bazată pe existenţa unor posibilităţi nelimitate vă conferă

i energie debordantă.I

I homns I iiller. capelanul regelui C'arol al ll-lea al Angliei, observa:

.Dilerenţa elinire oameni constă în energia ele eare elan elovadă. O voinţă de
Iier. un scop bine elelmil si o hotărâre invincibilă pol reali/.a lotul în viaţă:
şi în asia constă distincţia elinire oamenii mari ai istoriei şi oamenii mediocri.

16 1
 INCF.PKSA CjAMIM-IŞTI

Uxislă o legătură directă între gândirea bazată pe posibilităţi si nivelul

energiei unei persoane. Cine este animal de perspectiva unui eşec'1Dacă
ştii eă un anumit lucru nu se poale realiza, cât timp şi energie eşti dispus
să iroseşti? Nimeni nu se luptă
Oamenii investesc în lucrurile care pentru o cauză pierdută. Oamenii in­
au sorţi de izbândă. vestesc în lucrurile care au sorţi ele
izbândă. Dacă adoptaţi gândirea
bazată pe un orizont plin de posibilităţi, veţi crede cu tărie în tot ceea cc
faceţi şi acest lucru vă va conferi o energie debordantă.

7 Gândirea bazată pe existenţa unor posibilităţi nelimitate vă ajută

să nn vă lăsaţi niciodată învinşi de vitregiile sorţii.

Mai presus de orice, adepţii gândirii bazate pe un orizont plin de

posihililăp sunt ferm convinşi că vor reuşi în tot ce vor întreprinde.
Denis Wailley. autorul volumului „The Psychology of Winning". spune:
„Cei care înving în viaţă gândesc în termeni precum Pot, vreau şi sunt.
Pe de altă parte, cei care nu ştiu cc înseamnă succesul în viată îşi
concentrează gândurile numai asupra lucrurilor pe care ar fi trebuit să
le facă şi pe care nu le-au făcut şi nici nu Ic vor laee vreodată. Dacă
sunteţi convinşi că puteţi realiza un lucru, ap câştigat deja jumătate din
luptă. Dar dacă nu credeţi acest lucru, atunci - indiferent cât ap încerca
puteţi spune că bătălia este deja pierdută.
Unul dintre oamenii care au dat dovadă de o gândire extraordinară
în 2001 este primarul New York-ului, Rudy Giuliani. în orele care au
urmat tragediei de Iii World Trade Cenlcr, Giuliani nu numai că a reuşii
să conducă oraşul spre lumină. îndepărtând puţin câte puţin haosul
dezastrului, dar a oferii încredere şi siguranţă tuturor celor care s-au
aliat în preajma sa în acele clipe cumplite de spaimă şi teroare. Mai
târziu, el a expus în câteva cuvinte experienţa pe care a trăit-o:

„Uram mândru de oamenii pe care îi vedeam pe stradă. Nu

erau cuprinşi de haos, dar erau speriaţi şi vădit tulburaţi şi mi se
părea eă era de datoria mea să le spun ce simţeam şi calea pe care
trebuia să o urmăm. Ce exemplu trebuia să le ofer ea să-i
încurajez, ce lecţie din istorie era relevantă pentru situaţia îtt
care ne aflam? Aşa că m-am gândit la Churchill şi la faptul că

162
 Simţiţi c n a piii p ih u ln ii biizulr pr mi o n io n l plin ¡Ic ¡nvibililnli!

lichiiin să reclădim spirilul oraşului. Ce exemplu ar li fost mai

relevant decât cel despre Clturchill şi locuitorii Londrei, care
si-au menţinui speranţa neştirbită pe toată perioada bombarda­
mentelor din 1940? Acest gând a lost aproape ca un balsam pentru
sufletele noastre rănile.

Şaisprezece ore după ec avioanele au lovit clădirile din New York.

când Giuliani s-a întors în cele din urmă în apartamentul său. la ora
2:30 a.m.. ca să se odihnească puţin. în loc să doarmă, a citit capitolele
legate de cel de al doilea război mondial dintr-o biografie nou apărută
despre viata lui Winslon Clturchill. A aliat cum Clturchill şi-a ajutat
oamenii să vadă o lume nouă. plină de posibilităţi, lucru care i-a
determinat să meargă mai departe. în ciuda tuturor obstacolelor pe eare
le aveau de înfruntat. Inspirat de acest exemplu, Giuliani a procedai la
fel cu oamenii săi - şase decenii mai târziu.

C um b u t e ţ i s ă s im ţ iţ i e n e r g i a g â n d i r i i b a z a t e

RE UN ORIZONT ELIN DF POSIBILITĂŢI?

Dacă sunteţi înzestraţi cu o fire optimistă şi ap adoptat deja în viaţa

voastră această categoric a procesului de gândire, putem spune că urmaţi
acelaşi drum pe care l-am urmat şi eu. Cu toate acestea, există oameni
care sunt înzestraţi cu o fire pesimistă sau chiar cinică. Ei îi consideră pe
adepţii gândirii bazate pe posibilităţi nişte oameni naivi sau chiar proşti.
Dacă modul \osiru de a gândi tinde spre pesimism, vă rog să-mi răspundeţi
Ia o întrebare: câţi oameni de succes cunoaşteţi a căror gândire este mereu
pesimistă? Câţi oameni cunoaşteţi care au realizat lucruri extraordinare,
dar care trăiesc într-o lume a imposibilului? Nici unul!
Oamenii care îşi bazează existenţa pe concepţia conform căreia
„nimic nu se poale realiza în lumea aceasta" au două posibilităţi. Fie se
aşteaptă mereu la ce este mai rău şi trăiesc înconjuraţi de acest rău; fie
îşi schimbă modul de gândire. Acesta este cazul lui George I.ucas. Vă
vine sau nu să credeţi, chiar dacă a adoptat această categoric a procesului
de gândire, nu este înzestrat cu o fire optimistă. „De obicei, sunt foarte
cinic" - spune el „si. drept rezultat, cred că singura modalitate prin
care pot combate acest defect este să fiu optimist. Cu alic cuvinte, el

163
 începe sa gândeşti

alcfic gândirea oplimislâ. ..Deşi s ar putea să \ i se ¡''Liră un unul perimai

de a spune lucrurilor pe nume" concluzionează el ..puterea gândirii
ba/.ale pe un orizont nelimilal de posibilităţi are consecinţe extrem de
importante. O voinţă de fier şi o gândire po/iiivâ. eombmalc eu un
talent .şi o măiestrie aparte... poate vi se ta păreţi un punct de vedere
naiv. dar trebuie să vă spun că această combinaţie lacul minuni nu
numai în cazul meu. ci şi în cazul tuturor prietenilor mei aşa că am
ajuns să cred cu convingeri: in existenta ei.
Dacă vreţi să facă minuni şi m cazul vostru, atunci trcbutc să parcurgeţi
următorii paşi:

/. încetaţi să vă mai eom cnn nţ; atenţia asupra ¡u e n m lt n imposibile '

Eu le spun oamenilor următorul lucru, Primul p.is pe care tre­

dacă nu vreţi să adoptaţi gândirea pozitivă buie să I faceţi in acest pro-
nu este nici o problemă Dar eliminaţi >im slc să nu mai căutaţi şi
minte toate gândurile negative, iar ceea ce nici să nu mai sondaţi aspec­
va rămâne va constitui baza eândini j tele negative ale fiecărei
optimiste! i situaţii în parte Psihologul
Bob Im >tci!a I Bob Uotella povesteşte: „Eu
le spun oamenilor urmălo-
rul lucru: dacă nu vreţi să adoptaţi gândirea pozitivă, nu este nici o
problemă. Dar eliminaţi din minte toate gândurile negative iar ceea ce­
va rămâne va constitui baza gândirii optimiste!"
Dacă gândirea bazată pe existenţa unei lumi inepuizabile de
posibilităţi este o categorie complet in.tut pentru voi, trebuie să vă luptaţi
să eliminaţi toate ideile sau sfaturile negative pe care conştiinţa voastră
s-ar putea să le emită. Când veţi începe să faceţi automat lista cu lucrurile
care s-ar putea să se îndrepte spre o direcţie greşită sau cu motivele
pentru care ceva nu se poate realiza, opriţi vă de-rulată şi uiliebaţi-vâ:
„Care sunt aspectele pozitive ale acestui lucru '" Dacă negativismul este
o adevărată problemă pentru voi. tar cuvintele pesimiste vă stau pe
vârful limbii chiar înainte de a lua in considerare toate aspectele unei
probleme, poale că ar li bine să cereţi ajutorul unui prieten sau al unui
membru al familiei care să vă atragă atenţia si să vă mustre ori de câte
ori rostiţi o idee negativă.
 Simi.ili t'ih'iyiii yiiihlirii bii::,ile ;v un orizont ulm ne ¡io>ii'ilihili'

b c n i i- v ă ilc its ii-m im iţii „ e x p e r ţ i " '

Aşa-numiţii experţi tiisl■u;■ş işurile na.¡icnilor mai mult decât oricine

altcineva. In cartea ..buture lirice" Joci Barker redă câteva aiirma^ii
Iacale de experţi, afirmaţii care astâ/i par comice. Iile scot in evidenţă
¡aptul că bagajul extraordinar de cunoştinţe pe care îl posedă cineva nu
o împiedică pe persoana respectiva să desconsidere un vis sau o idee.
Gândiţi-vă la următoarele afirmaţii, ea şi la perioada în care au fost
făcute’
• ..Fonograful nu are valoare comercială. - l'homas Fdison,
referindu-.se la propria sa invenţie din 1880
..Nu există nici cea mai mică posibilitate sa oamenii să subjuge
vreodată puterea atomului. Kobert Millikan. câştigătorul
Premiului Noliel pentru fi/ică. 1020
..Ieste absurd să ne imaginăm că ..utomobilelc \ or inloeui vreodată
trenurile ¡ie distanţă luncă. Congresul American al Transpor­
turilor. 1913
..Cred vă există in întreaga lume o piaţă a informaticii care
cuprinde eu totul emet compiiteic. Thomas Watson, presedin-
tele companiei IBM. 1043
,.Nu există nici un motiv pentru care cineva şi-ar dori să cumpere
un computer Kcn Olsen. preşedintele companiei Digital
"Ls|uipmcnl Corporation, I077M
.Şi nu uitaţi! F.xperţii în eledc speciale de la Hollywood i-au spus Im
I.ucas că imaginile cărora el dorea să le sica viaţă erau simple utopii.
Adepţii gândirii ba/.ale pe un ori/oni nemărginit de posibilităţi nu
etichetează un lucru ea fiind imposibil cu prea multă uşurinţă. Pionierul
industriei de rachete. Wcrnhcr von Braun. a spus: „Am învăţat să folosesc
cuvântul imposibil cu foarte multă prudenţă. Iar Napoleon Bonaparlc
declara: ..Cuvântul i m p o - _____ ________________________________
sibi! nu există în dicţio- Cuvântul imposibil nu există în dicţionarul
nanii meu." Cu toate aees- meu.
tea. dacă simţiţi intr-adevăr j Napoleon Bonaparle
nevoia să cereţi sfatul unui ~
expert, ascultaţi cuvintele lui .lohn \ndrevv llolmes. care a afirmai
următorul lucru: ..Nu spuneţi niciodată unui tânăr că ceva nu se poate
realiza! Poate că Dumnezeu aşteaptă de secole întregi ca o persoană

105
 IMClc Kt'. SA Ci AM DI'.ŞTI

care nu cunoaşte noţiunea de imposibil să Iacă acel lucru. Dacă vreţi să

realizaţi cc\a. credeţi cu lol suUctul că acel ceva poale deveni rcalilalc
indiferent cc vă spun experţii.

J. Căuta(i posibilităţi in toate situaţiile ea care vă este dat să vă

confruntau!

Gândirea ba/ală pe posibilităţi presupune mai mu li decât doar simpla

adoptare a unei perspeelixe optimiste. Presupune căutarea posibilităţilor
favorabile în ciuda circumstanţelor negative. I:ieeare situaţie în parte
poale fi considerată mult mai bună decât o vedem in prezent. Gândirea
optimistă este o certitudine chiar şi în situaţii negative.
L-am au/it recent pe Don Soderquist. fostul preşedinte al companiei
Wal-Mart. povestind o istorioară minunată, care ilustrează felul în care
o persoană poale să descopere posibilităţi favorabile în orice situaţie.
Soderc|uist s-a dus într-o zi eu Sam Walton în Huntsviile, Alabama. să
deschidă câteva magazine noi. In timp ce se aflau acolo. Walton i-a
sugerai să viziteze şi alte magazine cu care se aflau în competiţie, lată
ee povesteşte Soderquist:

..Am intrai într-un magazin şi trebuie să vă spun că era cel

mai cumplit magazin pe care îl văzusem vreodată. Nu existau
clienţi. Nu existau angajaţi. Tejghelele erau înţesate de mărfuri,
puse claie peste grămadă, rafturile erau goale şi murdare, lotul
era înlr-o dezordine de nedeseris. Walton a urmat o rulă, cu -
alta, şi nc-am reîntâlnit după o scurtă inspecţie.
- Ce părere ai. Don'’ in-a întrebat el.
- Sam. este cel mai cumplit magazin în care am intrat vreodată.
Ai văzut în ec stare sunt tejghelele si rafturile'.’ i-am răspuns eu.
- Don. spuse el. ai văzul raionul de dresuri şi ciorapi'.’
- Nu. i-am răspuns eu. nu l-am văzul. Sam. Probabil că am
urmat o rulă complet diferită. Nu am văzul raionul despre care
vorbeşti.
liste cel mai frumos raion de dresuri pe care l-am văzut
vreodată. Don. spuse el. Am descoperit numele producătorului
umeraşelor pe care este aşezată marfa. Când ne vom întoarce
acasă, le rog să-l suni pe producătorul respectiv şi să-l inviţi la

166
 s h u liţi ru ri -’iii £iiinlirH bazate pe un orizont plin ¡Ir porib ih lnli!

magazinele noastre. Vreau să lac si cu un aranjament ca cel pe

care l-am vă/ul aici. Iesle cel mai Inimos pe care l-am vă/ut
vreodată. Ai vă/ul raionul de cosmetice1'
Sam, î-am răspuns cu. probabil că este lângă raionul de
dresuri, pentru că nu l-am vă/ul nici pe acesta.
- Don. iţi dai seama că în magazinele noastre avem doar patru
categorii de produse cosmetice? Aceşti oameni au 12. Suntem
complet depăşiţi ele situaţie. I-am scris distribuitorului, cerându-i
să ne trimită şi nouă câteva dintre aeeste produse. Când ne
întoarcem acasă, vreau să te ocupi personal de această problemă
şi să introduci în magazinele noastre aceste noi categorii de produse
cosmetice. Trebuie neapărat să ne extindem în acest domeniu.
Nu pot spune că Sam Walton m-a trezii brusc la realitate,
spunându-mi: «C'e-ai învăţat din lecţia de astăzi?», dar a pus
degetul pe rană. arălându-mi cum pot să găsesc un luciu frumos
înlr-o harababură ele nedescris. cum pol să mă perfecţionez şi
cum pot să descopăr măreţia în cetatea dezordinii. T'ste uşor să
critici greşelile semenilor tăi. Dar una dintre caracteristicile unui
lider, pe care el a scos-o la lumină în ziua aceea şi pe care nu o
voi uita niciodată, este să cauţi frumuseţea în toate acţiunile
semenilor tăi şi să o aplici în viaţa la.

Nu este nevoie să fiţi înzestraţi cu un 1Q genial sau să aveţi o

experienţă bogată de viată ea să descoperiţi posibilităţi favorabile în
orice situaţie. Nu aveţi nevoie decât de o atitudine corespunzătoare şi
toată lumea îşi poale cultiva această atitudine.

4. Zămisliţi visuri cât mai îndrăzneţe!

Cea mai bună modalitate Cea mai bună modalitate prin care vă puteţi
prin care vă puteţi cultiva cultiva această categorie a procesului de
această categorie a proce­ gândire este să zămisliţi visuri cât mai
sului de gândire este să ză­ îndrăzneţe.
misliţi visuri cât mai îndrăz­
neţe. Să privim ade vărul în faţă! Visuri le oameni lor sunt în general mediocre.
Iii nu se gândesc la lucruri măreţe. Henrx Curlis ne sfătuieşte: ..încercaţi să
vă concepeţi planuri cât mai fantastice cu putinţă, pentru că 25 de ani dc

167
 IN C E P t SA (jA rtU E Ş T I

acum înainte. vor părea - oricum mediocre. încercaşi să concepeţi planuri

de /cec ori mai măreţe decât le-aţi conceput prima dată şi 25 de ani de acum
înainte vă veţi întreba de ce nu le-aţi conceput de 50 de ori mai măreţe."
Oamenii au nevoie de ţeluri atât de îndră/neţe, încât „îţi lac părul
măciucă" aşa cum susţin autorii cărţii ..Buill to L.ast" Dacă vă veţi
hotărî să vă exlindeţi graniţele visării. îcî vă imaginaţi universul mai
mare decât este cu adevărat, să vă stabiliţi obiective dincolo de realitatea
imediată, veţi descoperi că aţi făcut un pas uriaş in procesul dezvoltării
personalităţii voastre. Şi veţi descoperi în plus o lume plină de posibilităţi.

5. Puneţi sub .semnul întrebai ii staius quo-ul!

Oamenii îşi doresc ca viaţa lor să se îmbunătăţească mereu, dar vor

să-şi păstreze în acelaşi timp liniştea şi stabilitatea pe care le-au obţinut
cu atâta greutate. Dar ei uită adesea eă procesul de dezvoltare presupune
schimbare. Iar schimbarea presupune să arunci mănuşa provocării stalus
quo-ului. Dacă vreţi să deschideţi porţile acestei lumi pline de posibilităţi,
nu puteţi rămâne la stadiul la care vă aflaţi în prezent.
Pe parcursul procesului de adoptare a gândirii bazate pe un orizont
plin de posibilităţi, veţi întâlni oameni care vor încerca să vă zădărnicească
visurile, eonvingându-vă să îmbrăţişaţi stalus quo-ul. !n acest caz, urmaţi
sfatul poetului care a dat viaţă următoarelor versuri:

„Feriyi-va de cei ce la distanţă stau

Şi laptele cu noroi vi le împroaşcă!
Lumea în loc pe veci ar sta dacă la cârmă s-ar afla
Oameni ee ar spune: Asta - cu nu pot să o fac " ■1

Marii învingători ai vieţii refuză să accepte stalus t|uo-ul. In timp ce

voi abia acum începeţi să exploraţi marile posibilităţi pe care destinul vi
le-a rezervat, consolaţi-vă cu ideea că în momentul de faţă - pe când
citiţi această caile, adepţii gândirii bazate pe existenţa unor posibilităţi
nelimitate - oameni din ţară, dar şi din întreaga lume - caută soluţii
pentru vindecarea cancerului, pentru dezvoltarea unor surse noi de
energie, pentru îngrijirea oamenilor nevoiaşi şi pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii. Li provoacă stalus quo-ul „la duel", lucru pe care trebuie
să-l faceţi si voi.

168
 Simţiţi gin ulirii buznlc pe un orizont pliu de posibilităţii

6. Consideraţt-i pc /mirii învingători ai vieţii drept adevărate surse

de inspiraţie’

Puicii învăţa l'oarlc imillc lucruri despre gândirea bazată pc un orizont

plin de posibilităţi, cercetând cu atenţie viaţa niarilorînvingălori din istoria
omenirii. Am începui acest capitol vorbind despre George Lucas. Petale
că nu este persoana cea mai potrivită pentru gusturile voastre sau poate că
nu vă interesează industria cinematografiei. ( Trebuie să mărturisesc faptul
că nu sunt un lan al genului Science fiction, dar îl admir pe Lucas pentru
modul său de a gândi, pentru viziunea sa creativă şi pentru spiritul său
întreprinzător.) Analizaţi personalitatea unor mari învingători ai vieţii pc
care îi admiraţi din tot sufletul! Căutaţi oameni de genul lui Robert 1\
Kennedy. care a popularizat afirmaţia lui Georgc Bcrnard Shavv: ,,L’nii
oameni văd lucrurile aşa cum sunt şi se întreabă De ce? fiu visez, lucruri
care nu au existat niciodată şi mă întreb De ce nit? "
Sunt conştient de faptul că această categoric a procesului de gândire
nu este agreată de foarte mulţi oameni. Aşa că puteţi să-i spuneţi cum
vreţi voinţa de a reuşi, credinţa in foiţele proprii. încrederea în talentul
vostru nativ , poate chiar propria voastră religie. Dar este un lucru cert
faptul că oamenii care creţi că nu pol să realizeze ceva nu-l realizează
niciodată. Dacă însă credeţi cu tării; că ¡1 puteţi realiza, atunci visul
vostru devine realitate. Aceasta este puterea gândirii bazate pe un orizont
plin de posibilităţi.

P robă p r a c t ic ă

Descătuşez oare energia necesară gândirii bazate pe existenţa

unor posibilităţi nelimitate, in aşa fel încât să pot găsi soluţii
chiar şi pentru situaţiile aparent imposibile?

Cum puteţi pune în aplicare gândirea bazată pe un orizont

plin de posibilităţi?1

1. Toată lumea îşi face visuri. Şi, de cele mai multe ori, aceste visuri
sunt spulberate de alţii. Dacă nu aveţi obiceiul tle a zămisli gânduri

169
 irtc m -: s a g a n d ic ş t i

măreţe - tlauă gândirea v-a fost distrusă In trecut ircbnic să încercaţi

să o reclădiţi.
C'ălălotiii înapoi în timp într-o perioadă în care vă imaginaţi eă
realizaţi lucruri măreţe! (Poale eă esle cazul să vă întoarceţi locmai în
perioada copilăriei.) La ec visaţi alunei? Ce doreaţi să realizaţi, eu
ardoare? Capturaţi gândul acela, exploraţi-1 şi reflectaţi asupra lui!

2. Visul pe care l-aţi avut cândva în viaţă poate eă vi se pare acum

imposibil. (Deşi multe visuri pot deveni realitate - dacă sunteţi dispuşi
să plătiţi preţul aferent.) Aşadar, ee vreţi să faceţi eu adevărat? Care
esle visul vostru cel mai arzător'1 Dacă nu \-ar li teamă de un eventual
eşec sau de dispreţul celor din jur. ce-ati dori să faceţi astăzi? Notaţi-vă
visul pe hârtie! Gândiţi-vă apoi ee trebuie să faceţi ca să-l împliniţi'
Cea mai bună modalitate ar fi să priviţi în viitor si să vă analizaţi următorii
10 ani şi 00 de zile. Acest proces vâ va ajuta să vă conturaţi o imagine
de ansamblu asupra vieţii voastre. Iar analizarea celor 90 de zile vă va
ajuta să identificaţi paşii pe care trebuie să-i faceţi pe parcursul acestui
proces.

Citiţi în această săptămână biografia unei personalităţi pe care o

admiraţi! Dacă aveţi timpul şi energia necesare, citiţi două sau trei
biografii diferite despre aceeaşi persoană! Notaţi-vă aspecte legale de
modul în care persoana respectivă a manevrai energia gândirii bazate pe
existenţa unor posibilităţi nelimitate! Descoperiţi apoi 2 sau 5 principii
sau obiceiuri specifice persoanei în cauză şi aplieaţi-lc în viaţa voastră!
Nolaţi-le pe hârtie!

170
învăţaţi lecţiile gândirii reflexive!

„Să ic îndoieşti de toi \au să crezi toiul suni

două soluţii Iu jcl de convenabile amândouă
înlătură necesitatea cuţietării.
Jl'IJ-S HENRI PO INCA RE

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„încă de când eram copil, am manifestat

un interes aparte pentru cugetarea profundă.
- IÎILI.Y RAY CYRCS. cântăreţ de muzică country

în timp cc lucrez la acest capitol, stau la biroul meu de acasă,

înconjurat de lucruri care mă ajută să reflecte/ aproape fără întrerupere
şi să-mi desfăşor activitatea înlr-un ritm rapid şi eficient.
Pe partea stângă a biroului se află dosarele proiectelor la care lucrez
în prezent. Fiecare dosar are o culoare diferită pentru a le putea identifica
mai uşor. în dosarul verde păstrez ideile, citatele şi poveştile destinate
acestei cărţi. în dosarul portocaliu se allă lucrurile personale şi ideile
referitoare la companiile mele. Iar dosarul albastru conţine gândurile ce
vor sta la bazat viitoarei mele cărţi. Fiecare dosar are o listă de întrebări,
scrise de mână şi aliate la vedere, pentru a-mi stimula mereu gândirea.
Vis-â-vis de mine. se află fotografiile persoanelor dragi mie o
fotografic a soţiei mele. Margarei. pe care tun lacul-o în Europa eu
câţiva :mi în urmă; o poză a frumoasei mele fiicei. Hlizabeih. când era
elevă la liceu; si alta a fiului meu. Joci Porter, care îl înfăţişează alături
de mine lângă o statuie a lui John Wesley. în Anglia. Sunt şi poze foarte1

17 l
 imT.PI-'. SA OAMUI-ŞTI

recente ale copiilor noştri împreună cu soţii ^;ni soţiile lor ldizabcth
cu Steve. iar Joci Porter cu l:li/a!iclli ida. c derulant Pipiul că fiica .şi
nora noastră au amândouă acelaşi numei. Şi. fiiv.şic. suni ncnumăralc
fotografii înfăţişându-i pc Maddic şi Manuali. lumina ochilor bunicului
lori Privind loale accsic fotografii. îmi aminlcsc mereu de persoanele
cele mai importante din viaţa mea.
Pc partea dreaptă a biroului, se al'iă dosarele care conţin principalele
prelegeri pe care le \oi ţine în acest an. îmi place să le ţin la îndemână
pentru a le putea perfecţiona şi reactualiza mereu. Dosarele evenimentelor
pe care le voi prezida în următoarele două săptămâni au copertele
galbene pentru a-mi atrage adesea atenţia asupra lor
în f iţa mea se află trei articole care joacă un rol extrem de important
în viuţa mea. Primul este o agendă pe care scriu chiar în acest moment.
Proiectul la care lucrez în prezent se tiflă mereu în centrul atenţiei mele
chiar dacă tun o întâlnire de dimineaţă s . i i i mă odihnesc după-amia/a.
îl ţin la îndemână pentru eă vreau să siudiez în orice oră din zi sau din
noapte materialul pe oare l-am conceput până acum l rmălnrul articol
este agenda mea de comunicări. Dacă vreau să- i împărtăşesc o experienţă
lui Margarct sau trebuie să-i transmit ceva asistentei mele. I.inda. notez
lotul acolo. CVI de ni treilea articol c-ăc o agendă micuţă, cu coperte din
piele, destinată idciloi mele. încerc să-mi aştern pc hârtie toate gândurile
care mă copleşesc iuti o zi (vreau să descopăr un gând bun în fiecare zi)
sau alte idei care ar putea constitui subiect de meditaţie.

O SI Sil C il SI- M-l \ În O T I C IRUL

GÂNDIRII VOASTRI

îmi place să mă gândesc la biroul meu ea la un cuptor sunt foarte

multe subiecte care ..ard" în el. Fiecare articol în pai te are locul lui bine
definii si la momentul potrivit - iau un ..vas ai cărui conţinui fierbe
mocnit de zile. săptămâni sau chiar luni întregi si îl mut pe un loc mai
iute pentru a-i putea da o finalitate.
Gândirea reflexivă joacă de ani dc zile un rol deosebit de important
în existenţa mea. Meditez constant asupra \ ieţii mele şi o analizez adesea
pentru a mă putea perfecţiona meieu. dar şi pentru a mă putea bucura
de victoriile obţinute Gândirea reflexivă a devenit un obicei din clipa

I 71
 hii'tiţiili itrhilc v';/'ni//; ;/ redr.v/ee.'

în cmc mi am începui cariera de paslor. Pentru că activitatea bisericească

se desfăşoară în funcţie de un ciclu săptămânal, m-am obişnuit să petrec
fiecare seară de duminică gândindu-mă la săptămâna care a trecut şi la
eficienta activităţilor din weekend. analizând fiecare aspect în parte în
aşa le! încât să fiu bine pregătit pentru săptămâna ce avea să vină. Când
am dcseoperil valoarea extraordinară a meditaţiei, am început să petrec,
cel puţin câteva minute în fiecare /i. reflectând asupra unui anumit
subiect. De fiecare dală, îmi pun trei întrebări:
• Ce am învăţat astăzi7
• Ce ar trebui să împart din aceste cunoştinţe '
• Ce trebuie să fac?
Am descoperii că aceste în'uchări mă ajută să-mi menţin o anumită
disciplină si să ţin o evidenţă a modului în care îmi petrec timpul.
Am explicat deja felul in care îmi organizez calendarul în fiecare
lună. luând în calcul următoarele IC de zile. Dar mi-am mai conceput
un exerciţiu specific gândirii reflexive. La sfârşitul fiecărui decembrie,
îmi re/er\ un anumit timp ca să meditez asupra anului care a trecut. In
primul rând. studiez calendarul per ansamblu şi mă gândesc cum mi-am
petrecut timpul. îmi canalizez toate gândurile asupra tuiului care tocmai
a plecat. Apoi, aştern câteva idei pe hârtie Iată câteva aspecte la care
m-am gândii referitoare la anul 200!
• evenimente petrecute eu Margarel t?l de observaţii):
• evenimente personale i?? d" observ aţiii;
• eşecuri ( I I observaţii i:
• evenimente majore (O observaţii'
• evenimentul personal numărul 1.
• evenimentul numărul I iu lumea afacerilor;
• conferinţe iniei naţionale (- observaţii);
• gânduri personale referim,re la marile probleme existenţiale (8
observaţii).
în timpul acestui proces, scopul meu este acela de a reflecta asupra
felului în care im am petrecut un an din viaţă, astfel încât să pol să învăţ
din succesele, dar şi din greşelile mele, să descopăr lucrurile pe care trebuie
să le repet si cele pe care trebuie să V schimb. F.slc un exerciţiu extrem de
valoros. Analizând mental situaţiile din trecui, poţi să gândeşti eu mai
multă claritate. Gândirea rellexivă seamănă eu un vas de gătit în care
gândurile şi ideile ,.s locotesc" până când sunt gala pentru a fi ..servile"

I ■- 3
 IN C .m : SA Ci AM DC ŞTI

Dl- CL-. TREBUII! SĂ ÎNVĂŢAŢI I.ECŢIILE

GÂNDIRII REFLEXIVE?

Rilmul vieţii noastre. impus tic societatea în care trăim, nu încurajează

gândirea reflexivă. Oamenii preferă să treacă la acţiune, nu să gândească.
Nu trebuie să mă înţelegeţi greşii. Şi eu sunt un om de acţiune. Sunt
plin de energie şi îmi place să realizez foarte multe lucruri. Dar sunt şi
un adept al gândirii reflexive, conştient fiind ele valoarea sa inestimabilă

/. Gândirea reflexivă vă oferă o perspectivă extraordinară asupra

vieţii.

Când cojii ii noştri erau încă miei şi locuiau eu noi. organizam în

fiecare an vacanţe minunate. După ee ne întorceam acasă, ştiau că aveam
să le pun două întrebări: „Ce v-a plăcut cel mai mult ’“ şi ..Ce aţi învăţat
astăzi .'“ Nu aveţi nici o importanţă dacă mergeam în parcul de distracţii
sau în Washington. D.C
Le puneam mereu aceste întrebări. De ee? Pentru că voiam să-i
determin să reflecteze asupra experienţelor pe care le-au trăit în ziua
respectivă. Copiii nu înţeleg valoarea (sau preţul) unei experienţe dacă
nu sunt impulsionaţi s-o Iacă. Iii consideră eă aceste lucruri li se cuvin.
Eu îmi doream, în schimb, ea urmaşii mei să aprecieze aceste călătorii şi
____________ __________________ ( să înveţe ceva din ele. Gândirea
Gândirea reflexivă le ajută să vezi - j reflexivă te ajută să vezi - dinlr-o
dintr-o perspectivă de ansamblu - perspectivă de ansamblu - expe
experienţele trăite. ricinele trăite, l e ajută să apreciezi
lucruri care până alunei au trecut
neobservate. Oamenii recunosc sacrificiile pe care le-au făcut părinţii
lor sau alte persoane numai în momentul în care devin părinţi la rândul
lor. Aceasta este perspectiva pe care o creează gândirea reflexivă.

2. Gândirea reflexivă conferă intepi itate emofiontdă vieţii voastre

spirituale.

Poarte puţini oameni pot să-şi creeze o perspectivă de ansamblu în

toiul unui moment emoţional. Cei mai mulţi indiv izi care trăiesc eu
 iin'iilnţi Irrjiilt’ £t’uhUrii reflexiei'!

intensitate emoţia unei experienţe înecarea să o retrăiască ori de câte ori

au oea/.ia. Iară însă să o evalueze la justa ei valoare. (Acesta este şi
motivul pentru care cultura noastră pruduce atât de mulţi căutători de
senzaţii lari.) Şi în acelaşi lei, cei care supravieţuiesc unei experienţe
traumatizante încearcă din răsputeri să evite situaţii similare, lucru care
îi împiedică să cunoască o dezvoltare spirituală.
Gândirea reflexivă vă
oferă posibilitatea să estom ­ Gândirea reflexivă vă oferă posibilitatea să
paţi puţin emoţiile provo­ estompaţi puţin emoţiile provocate de
cate de experienţele trăite experienţele trăite fie ele bune sau rele -
fie ele bune sau rele pentru a le putea vedea dinlr-o perspectivă
pentru a le putea vedea complet nouă.
dinlr-o perspectivă com­
plet nouă. Puteţi analiza emoţiile din trecut în lumina maturităţii spirituale
şi să examinaţi tragediile vieţii din perspectiva adevărului şi a raţiunii
pure. Acest proces vă ajută să nu mai purtaţi pretutindeni eu voi un
bagaj de stări emoţionale negative.
Preşedintele George Washington a spus următorul lucru: ..Nu trebuie
să privim înapoi decât ea să extragem lecţiile folositoare din greşelile
trecutului şi ea să profilăm eu vârf şi îndesai de experienţele atât de
scump plătite." Sentimentele care trec testul adevărului şi al timpului se
bucură de integritate emoţională şi, de aceea, sunt demne de inima şi
sunetul vostru.

A (Jândirea reflexivă vă sporeşte încrederea în luarea deciziilor.

Aţi luat vreodată o hotărâre în pripă, întrebându-vă apoi dacă aţi

procedat coreei? Toată lumea a trecut prin aşa ceva. Gândirea reflexivă
vă poate ajuta să eliminaţi această îndoială, dăruindu-vă în acelaşi timp
încredere în luarea următoarei decizii. O dală ee aţi reflectat destul de
midi asupra unei probleme. în momentul în care vă confruntaţi din nou
eu ea. nu mai trebuie să repetaţi fiecare pas în parte din procesul gândirii,
căci acum cunoaşteţi foarte bine drumul pe care trebuie să-l urmaţi.
Acest lucru reduce timpul de gândire şi măreşte viteza de gândire,
dăruindu-vă încredere în forţele proprii.
In limpid primilor ani de carieră, gândirea reflexivă nu era punctul
meu forte. Când destinul îmi rezerva o confruntare, încercam adesea

l 75
 ir^c i ; p!' sA ci xrihi'si i

sâ-i găsesc a u mai repede o rezolv;nv h.i/inulu mă pe muuiic Deşi

aeesie metode dădeau re/ullalele semnale am dcseopei u eâ era enmplii
de «ren sâ-i inveţi pe eei clin junii Iau cmr sf, mfrunie cât mai eficient
eu putinţă provocările destinului. Când un alt lider îmi cerea sfatul,
răspunsul pc care îl dădeam îmi provoca numeroase frustrări. Nimeni
nu vrea să audă sfaturi de «citul ..Aşteaptă până când ţi se iveşte ocazia,
apoi urmează-ţi instinctul!"
C’a să-mi îndrum semenii cât mai coreei eu putinţă, am început să
investesc timp în cândirea reflexivă. După ce iau o hotărâre importantă,
zăbovesc asupra ei şi îmi pun următoarele întrebăm
• Ce laclori au jucat un ro! important in luarea deei/iei mele''
• Ce paşi am urmat în luarea deci/iei ’
• Decizia mea este hună ’ Dacă da. de ce'’
l'rmântl aceşti paşi. am început să întelc« cum se iau deciziile bune
dar si cele proaste, şi am învăţul cuin să pase/ aeesie informaţii semenilor
mei. Drept rezultat. încrederea în forţele proprii a cr-’sciu. aşa cian s-a
întâmplat şi in căzui ..elevilor" mei.

4. (lâiuHica rcjh'.xivâ chtrifică imti'.;iiU'<i .-/< miMinihiu.

Gândirea reflexivă \ă ajută să vă plasaţi ideile şi experienţele intr-un

context mult mai clar l-a vă încurajează să pro iţi înapoi şi să peneceii
puţin timp «ăndindu iuerurih can le il sau le aţi văzut
Dacă o persoană care şi-a pierdui slujba m.leşie la eee.- s-a
întâmplat, poale că descoperă un,lan; mire« de evenimente care au dus
Ia concedierea sa. Persoana respectivă înţeCee mai bine ce s a
întâmplat, de ee s-a întâmplat şi care au fost «reşeiile sale Dacă analizează
eu atenţie evenimentele care au avut loc după concedierea sa. poate să
să îşi dea scama eâ privind tabloid per ansamblu snnir mai hmc în
noua postură, pentru eâ se adaptează mull mai bine laici ţiului şi dorinţelor
saie. Fără eândlrea reflexivă, este foarte■dificil să ţi foci o ima«inc de
ansamblu.
In domeniul comunică! ii 1>cne¡11 de av aula a luFemiui rit'
ansamblu pe cate uti-i creez e ajutorul eândirii n llevem De mplu
înainte de a vorbi în faţa nu murilor unei companii, aflu eăl mai midie
informaţii despre societatea respectivă. Procedez m acest fel pentru eă
vreau să-mi alcătuiesc în minte tabloul tic ansamblu înainte de a mă afla

I 76
 Inrrihiţi It t iu lrgân dim trflt’x ii v 1

în Inia microfonului. Diferenţa majoră dintre un discurs hun .şi un discurs

cxlraordinai esie adaptarea la orice situaţie.
După ce mi-niii lerminal expunerea. îmi rc/er\ puţin limp pentru
gândirea reflexivă. Accsi lucru se peirece. vie obicei, în avion. în limp
ce mă îndrept spre urmăioarea destinaţie. Mă gândesc la răspunsul pe
care l-am primii din partea publicului meu, la observabile liderilor şi la
reacţia celor care mi-au adresai im italia. Mi-am pus oare in aplicare
principiile special pentru oamenii din public Am reuşit să ajung la
sufletul lor? Le-am oferit un plan de acţiune pe care îl pot urma eu
încredere ’ Am atins nivelul aşteptărilor mele. care este mai mare decât
cel al sponsorilor mei? Mai trebuie să sondez vreun aspect căruia nu
i-am acordat atenţia cuvenită?
Trecând prin accsi proces, ori de caic ori ţin un discurs, acordând un
limp preţios gândirii reflexive alâl înainte, dar şi după conferinţă. îmi
schiţe/ lahloul de ansamblu şi îl folosesc în avantajul meu.

5. Gândirea reflexivă transformă o experienţă bună într-o experienţă

valoroasă.

Pe când vă aliaţi la începutul carierei, vi s-a părul vreodată că prea

puţini oameni suni dispuşi să acorde vreo şansă unei persoane fără
experienţă? Aţi întâlnit oameni care - în ciuda faptului că prestează o
meserie de peste 20 ele ani - dau dovadă de incompetenţă? Dacă da.
probabil că v-aţi simţit extraordinar de frustraţi.
Dramaturgul William Shakcspearc a scris cândva: ..Hxperienţa esie
o bijuterie şi aşa trebuie să şi fie. căci este cu adevărul nepreţuită. Cu
toate acestea, exclusiv ex­
perienţa nu poale să con­ Gândirea reflexivă transformă experienţa în
fere valoare vieţii: ea este perspectivă.
ajutată în acest proces de
perspectiva pe care o câştigă oamenii prin intermediul experienţei.
Gândirea reflexivă transformă experienţa în perspectivă.
Mark Twain a făcut următoarea observaţie: ..Trebuie să fim atenţi să
extragem toată înţelepciunea dinlr-o experienţă - nu trebuie să procedăm
ea pisica ce s-a aşezat pe o sobă fierbinte. Nu se va mai aşeza niciodată
pe o sobă fierbinte - si asia este foarte bine; dar nu se va mai aşeza nici
pe o sobă rece.""'' O experienţă devine valoroasă atunci când ne pregăteşte
pentru noi experienţe. Iar gândirea reflexivă ne ajută în acest sens.

177
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

C u m p u t e m să î n v ă ţ ă m i .k ţ i i i .i

C.ÂNDIKll Ki:i I I \T\T

Dacă semănaţi cu marca majoritate a oamenilor din cultura noastră

de astăzi, probabil că mi acordaţi o importanţă prea marc gândirii
reflexive. Dacă aşa stau lucrurile, atunci situaţia este mult mai gravă
decât credeţi. Pentru a vă putea însuşi gândirea reflexivă, am să vă ofer
câteva sfaturi, pe care vă recomand să le urmaţi:

1. Rezenaţi-vă puţin timp pentru meditaţie!

Filozoful grec Sociale spunea: ..Viaţa căreia nu-i acorzi timp de

cugetare nu merită trăită. Cugetarea si auloexaminarea nu sunt nişte
procedee la îndemâna oricui. Pentru marea majoritatea a oamenilor,
pol fi nişte lucruri extrem de incomode din foarte multe motive: oamenii
nu se pol concentra prea mult asupra unui anumit aspect, consilieră că
aceste procese sunt plicti­
Viaţa căreia nu-i acorzi timp de cugetare sitoare. >au nu le place să
nu merită trăită. petreacă prea muU timp
- Socratc gândindu-sc la probleme
emoţionale extrem de difi­
cile. Dar dacă nu sunteţi dispuşi să vă rezervaţi puţin timp pentru gândirea
reflexivă, nu o veţi adopta niciodată.

2. Eliminaţi din viaţa voastră lucrurile care vă distrag atenţia de la

meditaţie!

Aşa cum se întâmplă în cazul tuturor categoriilor procesului de

gândire, şi aceasta necesită singurătate. Amuzamentul şi cugetarea nu
vor merge niciodată mână în mână. Nu puteţi reflecta asupra aspectelor
importante din viaţa voastră stând în faţa telex ¡zorului, în baie, înlr-o
încăpere plină de copii sau înlr-o cameră în care sună telefonul.
Unul dintre motivele pentru care am realizat atât de multe lucruri în
viaţă şi am atins perfecţiunea pe plan personal constă nu numai în faptul
că mi-am dedicat o parte din timp cugetării, dar am înlăturat - din când
în când - lucrurile eare îmi distrăgeau atenţia de la obiectul meditaţiei.

l 78
 hnvliil! !(•( Iî:lr;;iiihiii ii iclhwiec'

I’ctrec. aşadar. M) de minuie în piscină. o ură pc o piatră în gradină sau

eâieva ore pe un scaun confortabil m birou, unde mă las pradă gândurilor
l.oeui nu are nici o importantă - atâta timp cât nimeni şi nimic nu-ţi
întrerupe şirul gândurilor sau nu-li distrage atenţia de la obiectul cugetării.

Vei ijn aţi-vă adesea ailaulanii sau jiu nulul!

I’oarte mulţi oameni îşi folosesc calendarul ca pe un instrument de

planificare a timpului, eeea ce si este. de altfel. Dar prea putini oameni
îl loloscse în slujba gândirii reflexive. Dar ce poale fi mai util pentru
analizarea faptelor pe care le-ai făcut sau locurilor în care ai fost - decât
un jurnal1.’ Nu sunt adeptul jurnalelor în adevăratul sens al cuvântului:
nu Ic folosesc ca să-mi descopăr gândurile si sentimentele. Eu întâi le
identific şi apoi le notez pe eele mai importante. (îmi sortez ideile şi
apoi le îndosariez ca să le pot găsi la momentul potrivit. Trec la acţiune
atunci când este cazul sau le pasez altcuiva dacă nu ţin de competenţa
mea.)
Calendarele şi jurnalele vă reamintesc cum v-aţi petrecut timpul, vă
arată dacă activităţile pe care le-aţi desfăşurat sunt în concordanţă cu
priorităţile voastre şi vă ajută să vedeţi ducă înregistraţi progrese. Vă
oferă, de asemenea, posibilitatea să vă gândiţi la anumite activităţi asupra
cărora nu aţi avut destul timp să reflectaţi. Din cauza programului meu
încărcat, trebuie adesea să merg de la o conferinţă la alta fără să am
şansa unui ragaz. lucru care mă obligă să călătoresc dintr-un oraş în
altul în aceeaşi zi sau noapte. Dacă se întâmplă ceva deosebii în timpul
călătoriei şi nu am şansa să mă gândesc la evenimentul care mă aşteaptă,
o simplă studiere a calendarului îmi aduce aminte că trebuie să reflectez
asupra întâlnirii sau discursului pe care trebuie să-l ţin cât de curând,
încerc - pe cât îmi stă în putinţă - să nu trec cu vederea nici un eveniment
important la care trebuie să particip. Există riscul să pierdeţi cele mai
valoroase idei dacă nu acordaţi meditaţiei timpul necesar.

4. Puneţi întrebările potrivite!

Valoarea pe care o câşti­

Valoarea pe care o câştigaţi din arta
gaţi din arta cugetării depinde
cugetării depinde de întrebările pe care vi
de întrebările pe care vi le
le puneţi.
puneţi. Cu cât întrebările sunt

17 9
 ÎNCEPE 5Â GÂNDEŞTI

mai pertinente, cu atât veţi descoperi mai mult aur în arta cugetării.
Când mă dedic meditaţiei, mă gândesc în primul rând la valorile, relaţiile
şi experienţele mele. Iată câteva exemple de întrebări din fiecare categorie
în parte:

Întrebări r e f e r i t o a r e ea v a l o r i

• Atingerea perfcc[iunii pe plan personal: Ce lucruri am învăţat

astăzi care mă vor ajuta să ating nivelul perfecţiunii? Cum le pol
aplica în viaţa reală? Când trebuie să le aplic?
Conferirea valorii: Cui am conferit astăzi valoare ’ Cum ştiu că
am conferit valoare persoanei respective? Pot să mă bucur şi eu
de avantajele pe care le-a primit persoana în cauză?
• Munca de echipă: Ce activitate am desfăşurat împreună eu o altă
persoană. în urma căreia am devenii amândoi mai buni? Persoana
respectivă îmi împărtăşeşte părerea conform căreia munca noastră
s-a dovedii un succes? Putem să ne mai implicăm şi în alte activităţi
împreună ca să ne continuăm seria succeselor'.’
Talentul de a conduce: M-am dovedii astăzi un exemplu edificator?
Mi-am propulsat oamenii şi compania spre un nivel mai înalt?
Ce-am făcut şi cum am procedat'.’
• Sănătatea fizică: Mi-am făcut exerciţiile fizice astăzi timp de 35
de minute? Mi-am făcut antrenamentul de cel puţin cinei ori în
ultimele şapte zile? Am ţinut regim astăzi?
• Religia personală: L-am reprezentat pe Dumnezeu eu credinţă
astăzi? Am respectat Regula de Aur? Am făcut cuiva un bine
astăzi?

Î ntrebări r e f e r i t o a r e la r e l a ţ i i

Căsătorie şi familie: Le-am transmis astăzi dragostea mea lui

Margarel, copiilor şi nepoţilor? Cum mi-am manifestat această
dragoste? Au simţil-o? Mi-au transmis-o şi ei la rândul lor?
Prietenie: M-am dovedit un prieten bun în această săptămână?
Pentru cine? Ce-am făcut în acest sens? Mai trebuie să fac ceva?
Mai sunt prieteni care au nevoie de mine?

180
 hii'iifufi ieefii/e ^lîndirii reflexive!

Cercul liderilor. Mi-am petrecut oare suficient limp cu „jucătorii"

mei de elită? Cum pot să-i ajut să obţină şi mai mult succes în
domeniile în care lucrează? în ee domenii trebuie să intervin?
Dumnezeii'. Am ascultat Cuvântul Domnului? Cc învăţături îmi
transmite El acum? Cc învăţ cu din Cuvântul Său? îi dau ascultare?
Am vorbii eu El astăzi?

Întrebări r e fe r it o a r e la e x pe r ie n ţ e

Descoperiri: Cc lucruri am descoperit astăzi, cărora trebuie să le

acord mai mult timp de gândire? Sunt lecţii pe care trebuie să le
învăţ? Sunt lucruri pe eare trebuie să le realizez?
• Amintiri: Voi deveni o amintire frumoasă pentru cineva? Cui
datorez această amintire: unei observaţii pertinente, unei acţiuni
benefice sau unei experienţe comune?
Dificultăţi: Ce-a mers prost? Pot să schimb ceva? Cum trebuie să
procedez dala viitoare?
Succese: Cc-a mers bine? Este meritul meu? Pot să învăţ un anumit
principiu din experienţa respectivă?
Oameni: Pe cine am cunoscut astăzi? Care au fost impresiile melc?
Concluzii: Mi-am încheiat ziua în mod corespunzător'’ Mi-am
exprimat recunoştinţa? Am învăţat ceva util, am transmis dragostea
mea cuiva? M-am bucurat şi am trăit ziua respectivă la maxim?

Cum vă organizaţi timpul destinai cugetării depinde numai de voi.

Puteţi să adaptaţi exemplele melc la propriul vostru stil de viaţă. Sau
puteţi să încercaţi sistemul pe care îl foloseşte prietenul meu, Dick Biggs.
El împarte o foaie de hârtie în trei coloane:

Anul Punctul de cotitură Impactul

Acest sistem este bun pentru modul de reflectare per ansamblu. Dick
îl foloseşte ea să analizeze marile evenimente care au avut loc în viaţa
sa, cum ar fi: mutarea în Atlanta sau încurajarea pe care a primil-o din
partea unui profesor ca să devină scriitor. Puteţi lot aşa de bine să scrieţi
„Evenimente", „Semnificaţie" şi „Toiul acţiunii" ca să observaţi avantajele

181
 IMC'.m-; SA CiAMDKŞTI

gândirii reflexive Ceea ce osie ou adevărat important oslo sa puneţi

înlrohări in lolosul vostru şi sâ notaţi po hârlio loalo gândurile valoroase
oare vă lixv prin nimle în aooaslă perioadă do meditaţie

5. Cimsalitluli-vCi învăţaturile prin intermediul acţiunii!

Nolaroa gândurilor valoroase po oare zămisliţi în perioada do

cugetare oslo un lucru inestimabil, dar nimic nu vă ajulă mai midi să
atingeţi perfecţiunea ea trecerea imediată la acţiune Dar. pentru asta.
trebuie să aveţi o voinţă de fier. Când citiţi o carie, de exemplu, puleţi
să extrageţi din ea idei. citate sau învăţături pe oare să le aplicaţi în v iaţa
voastră. întotdeauna fac însemnări înlr-o carie, pe care - după ee o
termin - le reci iese. Când recepţionez un mesaj, copiez citatul sau ideca
respectivă şi apoi îl/o îndosariez pentru o viitoare întrebuinţare. Când
mă duc la un seminal, îmi iau notiţe, folosind un sistem special de
simboluri, precum urmează:
• O săgeată ea aceasta > înseamnă eă trebuie să mai studiez o dală
materialul.
Un asterisc ea acesta . plasat lângă un paragraf subliniat. înseamnă
că trebuie să-l îndosariez în funcţie de subiectul abordai.
O paranteză ea aceasta | înseamnă eă vreau să folosesc un anumit
paragraf intr-un discurs sau intr-o carte.
O săgeată ea aceasta ^ înseamnă eă o anumită idee se va dovedi
extraordinară dacă o voi prelucra.
Când oamenii participă la o conferinţă sau la un seminar. îi ascultă
cu atenţie pe oratori, trăiesc eu intensitate experienţa .şi uneori chiar iau
notiţe. Dar nu se mai întâmplă nimic după ce ajung acasă. Sunt de acord
cu cele mai multe dintre conceptele pe care le aud la conferinţe, dar,
după ee îşi închid agendele, nu mai acordă nici cea mai mică atenţie
acestora. în acest caz. ei au parte doar dc un avânt temporar, vie un
impuls trecător. Când mergeţi la o conferinţă şi reflectaţi asupra
prineipiik'r pe care le auziţi acolo, principi: pe care apoi le puneţi în
practică, viaţa voastră se poale schimba radical.
Trehuic să mai menţionez. în final că această categorie a procesului
vie gândire arc trei caracteristici deosebit de importante: îmi creează o
perspectivă de ansamblu în cadrul unui anumit context: mă menţine
conectai la toate evenimentele din jurul meu: şi îmi oferă sfaturi şi

182
 Iiu'iiţuţi leefiih’ $ihn1irii reflexire!

îndrumări pcnlin drumul incert al viitorului, liste un instrument inestimabil

în procesul dezvoltării mele personale. Foarte puţine lucruri mă pot ajuta
în viată să ating perfecţiunea aşa cum mă ajută gândirea reflexivă.

Îm prum utaţi î n ţ f i .f p c i u n f a a l t o r p f r s o a n f !

Lecţiile pe care trebuie să le învăţaţi prin intermediul gândirii reflexive

nu trebuie să se nască obligatoriu din propriile voastre experienţe. In
luna ianuarie a anului 2002. familia King m-a rugat să ţin un discurs
despre talentul de conducător al lui Martin Lutlicr King, Jr., la biserica
baptistă Ebcnczer din Atlanta, de ziua închinată acestuia. Am nutrit
mereu o mare admiraţie pentru King. A fost un lider extraordinar. Şi
nu sunt singurul în această privinţă - oamenii îmi cer adesea să scol în
evidenţă influenţii uriaşă pe care a exercitat-o Martin Lullier King, Jr.,
în întreaga lume. în secolul XX.
In timp ce îmi pregăteam discursul, axându-mă asuprii marilor sale
realizări, am analizat felul în care gândirea reflexivă „i-a sculptat" modul
de abordare a rasismului şi problemelor drepturilor civile. în timpul
adolescenţei petrecute în sud. King a suferit foarte mult din cauza
segregării rasiale şi a legilor îndreptate împotriva populaţiei de culoare.
Experienţa sa a dat naştere unei dorinţe pătimaşe de a schimba situaţia
afro-americanilor din Statele Unite. Pentru a rezolva problemele
prezentului şi pentru a le asigura oamenilor săi un viilor mai bun, a
reflectai asupra trecutului, ca să-i înveţe lecţiile cât mai bine cu putinţă,
în facultate, a citit eseul lui Hcnry David Thorcau - „Civil Disobcdience"
King a fost profund impresionat de afirmaţia lui Thorcau potrivit căreia
cetăţenii au dreptul să se răzvrătească împotriva legilor nedrepte. Mai
mult, Thorcau a preferai să meargă la închisoare decât să-şi plătească
impozitele, pentru că - susţinea el - acestea erau folosite în slujba sclaviei.

P uterea g â n d i r i i r e f l e x iv e

King a continuat să reflecteze asupra ideilor lui Thorcau pe toată

perioada luptei pe care a dus-o cu segregarea rasială. Apoi. în I948. în
timp ce studia să devină preot la Seminarul Teologic Croz.cr din
Pennsylvania. i-a auzit pe A. .1. Muşte şi Mordecai W Johnson vorbind

18 3
 IMO.KHF SA GAMDPŞTI

despre Mahatma Gandhi. care a fost - la raiului lui influenţat de

scrierile lui Tliorcau. După aceea. Rupe a începui să-l studie/e pe Gandhi
cu foarte multă seriozitate. A descoperii, astfel, că - iu timp ce filo/ol ui
lui Tliorcau promova ideea răzvrătirii individuale. Gaiulhi a iranslormat-o
într-o armă puternică în mâinile maselor. I i i a folosil-o ca să elibereze
poporul Indiei de sub stăpânirea britanică. King hotărât să adopte
aceeaşi tactică şi în Statele Unite.
In anii ’50 şi '60, King a dominai scena drepturilor civile. Mai mult
decât atât, a atras atenţia lumii albilor din America asupra problemei
rasiale şi a condus lupta negrilor împotriva sistemului american corupi
şi exploatator. Boicotul din 1955, cunoscut sub numele de Montgomery
Bus Boyeott, protestele care au avut drept scop abolirea segregării rasiale
din restaurante şi şcoli, lupta pentru câştigarea libertăţii din 1961. marşul
din Sclma până în Montgomery, Alabama; marşul la Washington, şi
multe alte evenimente care au avut loc în timpul mişcării pentru
dobândirea drepturilor civile s-au desfăşurat sub auspiciile talentului de
conducător al lui King. Şi fiecare dintre aceste evenimente demostrează
influenţa de care a dat dovadă cu ajutorul gândirii reflexive.
Gândirea reflexivă, mânuită de Martin Lulher King, Jr., a transformai
radical viaţa americanilor. Dacă o adoptaţi în viaţa voastră, aşa cum a
procedat King. s-ar putea să nu reuşiţi să schimbaţi lumea, dar vă puteţi
schimba, eu certitudine, viaţa.

P robă practică

Analizez adesea trecutul ca să obi'm o perspectivă

de ansamblu asupra vieţii şi o gândire mult mai profundă?

Cum puteţi pune în aplicare gândirea reflexivă?

1. Rezervaţi-vă zilnic puţin timp pentru meditaţie ca să puteţi învăţa

cât mai multe lucruri din evenimentele fiecărei zile în parte şi ca să vă
aşterneţi pe hârtie ideile valoroase! Stabil iţi-vă o anumită perioadă de
timp pe care să o dedicaţi în exclusivitate cugetării şi practicaţi această
disciplină zilnic, timp de 21 de zile1

18 4
 InT'tiţtili lecţiile xt i i u l i r i i n i l f x i v t '1

2. Gândiţi-vă ce înirehări ar ircbui să vă puneai în această perioadă

de cugetare! Luaţi în calcul şi întrebările pe care vi le-am oferit în acest
capitol! Apoi. crcaţi-vă propriul vostru set de întrebări! începeţi prin a
vă pune întrebări cu caracter general, care se potrivesc în orice
împrejurare, la orice eveniment sau întâlnire! Apoi, concepeţi întrebări
cu caracter specific. în funcţie de valorile şi relaţiile voastre!

La sfârşitul acestei luni. rezervaţi-vă două sau patru ore ca să

analizaţi calendarul lunii trecute! Gândiţi-vă la întâlnirile pe care le-aţi
avut! Analizaţi-vă agenda de lucru! Gândiţi-vă unde v-aţi petrecut timpul
şi dacă aţi lacul acest lucru în mod înţelept! în timpul acestui proces,
întrebaţi-vă următoarele lucruri:
• Am reflectat deja asupra acestui eveniment?
• Ce-a mers bine'1
• Ce-a mers prost?
• Cc-am învăţat?
• Ce pol să schimb data viitoare?
Nu uitaţi să completaţi coloana obiectivelor şi a modalităţilor prin
care acestea pot deveni realitate!

4. Dala viitoare când veţi mai participa la o conferinţă, rezervaţi-vă

apoi o oră - timp de câteva zile - ca să reflectaţi asupra principiilor pe
care le-aţi auzit acolo! în timpul conferinţei, luaţi notiţe şi folosiţi un
anumit sistem de simboluri ca să vă subliniaţi paragrafele importante!
în momentele tio cugetare, verificaţi-vă notiţele! Iar în cazul ideilor
valoroase, clasaţi-Ie în dosare, împărtăşiţi-lc semenilor voştri sau treceţi
la acţiune pentru a Ic transforma în realitate1

185
^ a te s r o m 6

Puneţi> sub semnul îndoielii Ogândirea

unanimă!

..Nu suni o maşinărie cure oferă răspunsuri, sunt o

maşinărie care pune întrebări. Dară dispunem de tocite
răspunsurile, de re dtici m o ciută atat de mizerabilă?“
n o r o i .AS CARDINAL

L;i ce se gândeau autorii acestor citate?

.. Tot re se poate inventa a Jbst deja inventat.

C1IARI.LS II. Dl I'I.L. Directorul Departamentului
de 111\ e 1111i al Suitelor Unite. 1899

Până la data de 18 decembrie 1998. am considerat că sănătatea de

lier eu care natura mă înzestrase avea să fie veşnică. A\cam 51 de ani.
o energie debordantă şi nu ninsesem niciodată probleme de sănătate.
Dar. în ajunul Crăciunului, in timp ce ne pregăteam de petrecere, am
suferii un atac de cord extrem de grai De alunei, viaţa mea s-a schimbat
radical. Acum. iu nie/ un regim drastic fac antrenament în fiecare /i şi
încerc prin toate mijioaeeie pe care le am la dispoziţie să-mi manifest
dragostea tată de oamenii care joacă un ml important în viaţa mea.
Atacul sii cord ;n-a determinai să acoro al. nţie mult mai marc
problemelor de sănătate Aşa am ajuns sa <.iiesi despre Paul Ridker, un
cardiolog ca-v a ir. Ita/nit să înlruntc gândin-a unanimă şi care schimbă
concepţia nerala a doctorilor lelenloari. la cauzele care duc la
declanşaica. ita.eu lăn cord.
 ¡NCliPK. SA GÂNDEŞTI

A rf . o i n i m ă de a u r

Ridkcr datorează interesul pe care l-a manifestat pentru medieină

unei afecţiuni rare ec i-a provocat multă suferinţă în eopilărie. El s-a
îmbolnăvit foarte grav eând s-a întors din India în Statele Unite împreună
eu familia sa. Doelorii au deseoperil eă o speeie rară de mierobi îi
măeina trupul. Din ferieirc, au reunii să-l vindeee. dar experienţa l-a
introdus în lumea medieală de la o vârstă foarte fragedă. Medieină a
devenii în eele din urmă marea sa pasiune.
După ec a absolvit cursurile facultăţii Brown University. s-a înscris
la Facultatea de Medieină de la Harvard, unde a obţinui două diplome:
în medieină şi igienă socială. Astăzi, este profesor univ ersitar la Facultatea
de Medieină de la Harvard şi director al Centrului pentru Prevenirea
Bolilor Cardiovasculare din cadrul spitalului Brigham & Womcn's
Hospilal din Boston.
In ultimii ani. părerea unanimă în medieină este eă cel mai bun indiciu
care sugerează declanşarea unui atac de acord este prezenţa nivelului mare
de colesterol în sânge. Dar Ridkcr a descoperii că jumătate dintre oamenii
care au suferit un atac ele cord aveau nivelul colesterolului normal. (înainte
de a suferi atacul de cord. nivelul colesterolului meu era cât se poale de
normal.) Ridkerera hotărât să alic care era adevăratul vinovat.
El a început să investigheze nenumărate rapoarte medicale, dar şi
alte materiale de specialitate. încercând să identifice ..vinovatul"
Cercetările sale au indicat faptul că inflamarea arterelor poale fi una
dintre cauze, aşa că a întreprins un studiu pe seară largă pentru a aduna
cât mai multe informaţii caic să vină în sprijinul teoriei sale. Doctorii
consideră de comun acord că nivelul cel mai scăzut al acestui gen de
inflamare nu poale fi delectai. „Foarte mulţi negativişii resping această
idee", spune Ridkcr.64

Să în a in t e z i îm p o t r iv a c u r e n t u l u i

Această opinie unanimă nu l-a descurajai pe Ridkcr. El a înfruntat

adesea gândirea generală, mergând de cele mai multe ori împotriva
curentului. Când era student la Brown University, de exemplu, nu a
frecventat cursuri de mediună. aşa cum făceau colegii lui, viitori doctori.

188
 Puneţi tub tennwl îiutoielii gibdim; înnmiiuit!

ci a studiat designul în industria mobilei. „Ştiam că aveam să sindic/

biologia si ştiinţele medicale lol restul vieţii" - explică el - „aşa eă
ni-urn gândit să rezerv perioada colegiului pentru alte domenii."'5
A descoperit. în cele din urmă. eă în sângele tuturor persoanelor
predispuse la un atac de cord există o substanţă numită proteina
C-reactivă (PCR). liste la fel de uşor să detectezi această substanţă precum
delectezi şi nivelul colesterolului. Şi semnalează problemele cardiace
midi mai bine decât o face colesterolul.
bolile cardiace sunt „ucigaşii" numărul unu în Statele Unite. Din
păcate, candidaţii eu cele mai puţine şanse de supravieţuire au căzut
deja pradă acestor „inamici" necruţători. Ridker luptă însă din toate
puterile să schimbe această opinie unanimă în lumea medicală. Pentru
eă a pus sub semnul întrebării gândirea unanim acceptată şi a urmat o
altă cale decât cea cunoscută, numărul suferinzilor de inimă va continua
să scadă simţitor.

F s te TIMPUL SĂ VĂ ELIBERAŢI DIN GHEARELE

UNANIMITĂŢII

Economistul John Maynard Keyncs. ale cărui idei au avut o influenţă

puternică asupra teoriilor şi practicilor economice în secolul XX. susţine
următorul lucru: „Greutatea
nu constă în dezvoltarea Greutatea nu constă în dezvoltarea ideilor
ideilor noi. ci în eliberarea noi, ei în eliberarea din ghearele ideilor
din ghearele ideilor vechi şi vechi şi perimate.
perimate." Să înfrunţi gân­ - John Maynard Kcynes
direa unanimă poale fi un
proces dificil, indiferent dacă eşti un om de afaceri care încalcă tradiţiile
companiei, un pastor care introduce genuri noi de muzică în biserică, o
mamă care înlătură din viaţa copilului ei prejudecăţile părinţilor ei sau un
adolescent care respinge stilul de viaţă actual.
Multe dintre ideile prezente în aeeaslă carte vin în eonlradieţie eu
gândirea unanim acceptată. Dacă puneţi gândirea generală mai presus
de gândirea pozitivă, atunci vă limitaţi şansele de a adopta categoriile
de gândire descrise în paginile acestei cărţi.
Gândirea unanimă este...

189
 IN C .m - SA ( i AHOI.ŞTI

Cumplil dc mediocră ca să înţeleagă valoaica gândirii po/itive.

Extrem dc inUcxibilă cu să excrcile influenţa unui mod dc gândire
complcl nou.
Prea leneşă ca să stăpânească procesul gândirii deliberate
Prea îngustă ea să vadă înţelepciunea gândirii de ansamblu.
Atât dc satisfăcută de sine încât nu poale să descătuşeze potenţialul
gândirii bazate pe concentrare.
Atât de înrădăcinată în tradiţie încât nu poate să descopere bucuria
gândirii creative.
Prea naivă ea să recunoască importanţa gândirii realiste
Prea nediseiplinală ea să descătuşeze puterea gândirii strategice.
Prea limitată ea să simtă energia gândirii bazate pe un orizont
plin de posibilităţi.
• Cumplil de snoabă ea să accepte lecţiile gândeai reflexive
• Prea superficială ca să pună sub semnul îndoielii gândirea gencialâ.
• Prea mândră ea să încurajeze gândirea ba/uiâ pe colaborare
• Prea egoistă ea să trăiască experienţa gândirii uliruisie
• Cumplit de intransigentă ea să se bucure de avantajai, gândeai
bazate pe un scop bine definii.
Dacă vreţi să deveniţi gânditori în adevăratul sens al cuvaniule
atunci trebuie să vă eliberaţi din ghearele unanimităţii

De c e t r e b u i e să p u n e ţ i s u b s e m n u l î n d o ie l ii

GÂNDIREA UNANIMĂ?

V-am oferii câteva motive generale pentru care trebuie să puneţi

sub semnul îndoielii gândirea unanimă. Acum. voi încerca să pun punctul
pe „i":

I. Gândirea unanimă presupune uneori ii;-\a raliunii.

Prietenul meu Kevin Myers defineşte gândirea unanimă spunând:

„Problema referitoare la gândirea unanima constă m faptul eă nu te
obligă sub nici o formă să gândeşti. Gândirea pozitivă presupune o
muncă serioasă. Dacă ar li un proces uşor. toată lumea ar deveni un
„gânditor de elită" Din păcate, cei mai mulţi oameni preferă să trăiască

19 0
 Puneţi <ul> >einnul îiitloielii yiiuUren imnuinui!

\ ¡ala îiitr-im mod cât mai Problema referitoare la gândirea unanimă

Iacii cu putinţă. Nu suni constă în faptul că nu te obligă sub nici o
dispuşi să-şi pună mintea la formă să gândeşti.
contribuţie sau să plătească - Kevin Mvers
preţul succesului. liste mai
uşor să Iaci ce fac alţi oameni şi să speri că alegerea lorcsie una eoreelă.
Să luăm ea exemplu sfaturile pe earc le dau anumiţi experţi în
domeniul pieţei bursiere! Când aceştia îşi publică recomandările, oamenii
se lasă purtaţi de val, fără să aducă nimic nou în acest proces. Cei care
vor să câştige bani din acţiunile pe care le recomandă şi-au lacul deja
plinul până când publicul prinde de veste. Când oamenii se lasă orbeşte
duşi de val, avem dovada cea mai concludentă eă nu-şi pun deloc mintea
la contribuţie.

2. Gândirea unanimă oferă speranţe false.

Benno Muller-1 Iill. profesor de genetică la Universitatea din Köln,

povesteşte o întâmplare petrecută în liceu. Intr-o dimineaţă, se afla în
curtea şcolii şi aştepta răbdător să-i vină rândul (fiind ultimul din şirul
de 40 de elevi) ea să privească prinlr-un telescop pe care îl fixase
profesorul de fizică. Elevii aveau să vadă o planetă împreună eu sateliţii
ei. Primul elev se îndreptă spre telescop, se uită prin el, dar - când
profesorul îl întrebă dacă vedea ceva - răspunse negativ. Miopia îi
estompa vederea. Profesorul îl ajută să potrivească telescopul, iar băiatul
îi spuse în cele din urmă eă vedea planeta şi sateliţii săi. Unul câte unul,
elev ii s-au uitat prin telescop şi au văzul ce trebuia să vadă. In final,
penultimul elev privi şi el prin telescop şi spuse eă nu vedea nimic.
- Idiotule! ţipă profesorul. Trebuie să fixezi obiectivul.
Elevul se strădui să facă ce i s-a spus, dar - pentru eă încercările sale
erau în zadar - îi spuse profesorului:
Nu văd nimic. Totul este negru.
Profesorul, dezamăgit, se uită şi el prin telescop şi apoi îşi privi
elevii eu o expresie ciudată. Nimeni nu scosese capacul care acoperea
obiectivul telescopului! Astfel că nici un elev nu văzuse absolut nimic!'6
Oamenii încearcă să găsească siguranţa în gândirea unanimă. Ei îşi
închipuie că - dacă foarte multe persoane fac un anumit lucru - atunci
lucrul respectiv este corect. Este un lucru bun. Dacă este acceptat de

191
 iriCF.IT. SA GANDI'.STI

marea majoritate a oamenilor, alunei înseamnă eă esie in/esirai numai

eu calităţi. nu-i aşa'.’ Nu este obligatoriu.
Gândirea unanimă susţinea în ireeut eă pământul esie eenlrul
universului. Cu lóale aeesiea. Copernie a studiai stelele şi planeiele şi a
dovedii malemalie faptul eă pământul şi alie planele din sistemul nostru
solar se învârt în jurul soarelui. Gândirea unanimă susţinea eă ramura
chirurgicală nu are nevoie de instrumente sterilizate. Cu toate aeesiea.
Joseph Usier a studiat rata mortalităţii din spitale, eare era cumplit de
mare. si a introdus metodele antiseptice, salvând astfel mii de vieţi
omeneşti. Gândirea unanimă considera eă femeile nu au drept de vot.
dar persoane precum Uumcline Pankhurst şi Susan B. Anthony au luptai
şi au câştigai acest drept. Gândirea unanimă este cea eare i-a propulsat
pe nazişti în fruntea Germaniei, dar regimul lui llitler a ucis milioane
de oameni şi a distrus aproape întreaga Uiropă. Nu trebuie să uităm
niciodată eă este o mare diferenţă între inteligenţă şi acceptarea gândirii
unanime. Poate eă oamenii consideră eă le oferă siguranţă, dar acest
lucru nu este întotdeauna valabil.
Uneori, este cumplit de evident faptul că această gândire unanimă
nu este mereu corectă şi avantajoasă. Alteori, acest lucru nu mai este
chiar atât tic evident. Gândiţi-vă. de exemplu, la numărul uriaş de oameni
din Statele Unite care au adunai pe cărţile de credit datorii imense!
Toată lumea eare dispune de anumite cunoştinţe financiare îţi va spune
eă aecasta este o idee proastă. Cu toate aeesiea. milioane de oameni
ascultă şi urmează opinia unanimă conform căreia cumperi acum şi
plăteşti mai târziu. îşi aşa. oamenii continuă să plătească la nesfârşit.
Multe dintre promisiunile gândirii unanime sunt lipsite de conţinui. Nu
vă lăsaţi păcăliţi de ele!

3. Gândirea unanimă nu este adepta ideii de schimbare.

Gândirea unanimă est’'

Trebuie să încetăm să ne mai gândim eă
dacă un lucru nu a fost niciodată realizai fidelă status i|uo-ului şi -
este un lucru imposibil. drept rezultat - se împolri-
\eşte ideii de schimbare şi
Donald M. Nelson
inovare. Donald M. Nelson.
fostul preşedinte al Societăţii Producătorilor Independenţi de Pilme,
critică această gândire îngustă, spunând: ..Trebuie să renunţăm la ideea

192
 'uih'ti sui' t ă u n u l iiuh'it’lii f r i i h l i m i unnninii'i!

;i metodele folosite in trecui suni - probabil - cele mai bune metode

din loaie timpurile. Trebuie să plecăm de la premisa eă exişiît modalităţi
muli niiii bune de ii face ceva în viată. Trebuie să încetăm să ne mai
gândim eă dacă un lucru nu ii fost niciodată realizai este un lucru
imposibil.
Acum câţiva ani. am văzut filmul „October Sky" Hsie bazat pe o
poveste adevărată - aceea a lui Homer Hickman. un băiat care a crescut
în Coahvood. un oraş minier din vestul Virginiei. Toţi oamenii din
oraş. eu excepţia sportivilor de performanţă, erau sortiţi să muncească
m nune si puţini locuitori păreau dornici să lupte împotriva unui destin
atât de mediocru.
Cu loalc acestea. Homer ¡.şi dorea eu totul altceva. După ee a văzul
lansarea în spaţiu a rachetei Spuinik de către Uniunea Sovietică, I Iomer
voia să construiască rachete şi să devină astronaut. Avea de dus o bătălie
aproape imposibil de câştigat. Cine ar fi acceptat o idee care venea în
contradicţie eu gândirea unanimă a oraşului? Cu siguranţă eă nu tatăl
lui Homer, supraveghetorul minei din oraş. care îşi dorea ca fiul său
să i urmeze paşii în viaţă.
Homer a reuşit în cele din urmă să plece din Coahvood, şi-a făcut
pregătirea la şcoala Tehnică din Virginia şi a devenii inginer la NASA.
unde îi antrena pe astronauţi. Apoi. a devenit consultant la NASA. unde
lucrează şi în prezent. Dar nu a renunţat încă la visul său de a merge în
cosmos. Dacă doriţi să luptaţi împotriva gândirii unanime, aşa cum a
făcut-o Homer Hickman, trebuie să ştiţi că acesta poate fi un proces
lent. dar demn de realizat.

4. Gândirea unanimă ob[ine numai rezultate mediocre.

Gândirea unanimă nu se poale lăuda cu rezultate excepţionale. Iată

pe scurt cum funcţionează acest mod de a gândi:

Unanim = Normal = Mediocru

Adoptând gândirea unanimă în viaţa noastră, ne limităm şansele de a

obţine succesul visat. Nu facem decât să punem la bălaie minimul de
energie necesar supravieţuirii. Trebuie să respingeţi gândirea mediocră
dacă vreţi să obţineţi rezultate excepţionale.

19 3
 începe sâ gândeşti

C um p u t e ţ i s â p u n e ţ i s ub silmnui î n d o i e i .ii

GÂNDIREA UNAN’IMÂ?

Gândirea unanimă s-a dovedii adesea eronată şi restrieiivă. S-o puneai

sub semnul îndoielii nu este ehiar alâl de greu o dală ee v-aţi însuşii
aeesl obieei. Greutatea eonslă în Ireeerea imediată la acţiune. începeţi
prin a face următorii paşi:

I. Câiuli{i înainte de a urina un anumit sfat sau o opinie!

Mulţi indivi/i îşi urmează semenii aproape mecanic Uneori,

procedează aşa pentru că doresc să urmeze o cale deja bătută, care nu
mai presupune pericole. Alteori, se tem să nu fie respinşi dacă încearcă
ceva nou. Sau cred că acţiunile altora sunt încununate de multă
înţelepciune, motiv pentru care nimeni nu le mai pune sub seninul
întrebării. Dar dacă vreţi să aveţi succes în viaţă, trebuie să vă gândiţi la
lucrurile cu adevărat valoroase, nu la cele care sunt unanim acceptate.
înfruntarea gândirii unanime presupune dorinţa de a te elibera din
ghearele unanimităţii şi de a te lupta împotriva normelor şi etichetelor.
După tragedia de la II septembrie 2001. de exemplu, puţini oameni
mai doreau să călătorească cu avionul. Dar aceea era perioada cea mat
propice călătoriilor: nu mai era aglomeraţie, măsurile de securitate erau
drastice, iar companiile aeriene au redus considerabil preţurile la biletele
de avion. După o lună de la tragedie, eu şi soţia mea, Margaret, am
auzit că multe spectacole de pe Broadway se jucau eu sălile aproape
goale, iar hotelurile din New York nu mai aveau oaspeţi. Gândirea
unanimă spunea să ne ferim să ajungem la New York. Dar noi am
considerat acest lucru drept o oportunitate. Ne-am cumpărat, aşadar,
bilete ieftine de avion, ne-am rezervai - la jumătate de preţ - o cameră
la unul dintre cele mai mari hoteluri din oraş şi am găsit bilete la una
dintre cele mai „vânate“ piese de teatru - „The Producers“ în timp ee
ne ocupam locul în sala de spectacole, am observat că stăteam lângă o
femeie care radia de fericire.
- Nu-mi vine să cred că mă aflu - în sfârşit - aici, ne spuse ea.
Aştept această clipă de foarte mult timp. Este cel mai bun spectacol de
pe Broadway, unde găseşti bilele eu foarte mare greutate.

194
 Puneţi si//> si’1111111! îndoielii gnudiren uiiuninhi!

Ea mă privi apoi in ochi şi îmi spuse:

- Mi-am cumpărat bilete acum un an şi jumălaie şi in tot acest răstimp
am aşteptat cu sufletul la cură să văd această piesă Dumneavoastră dc
cât timp v-aţi luat biletele?
- Nn o să vă placă răspunsul meu. i-aiu spus eu.
- Spuneli-mi. oricum! mă rugă ea. De cât timp ’
- Le-am cumpărat acum cinci zile. am răspuns eu
Ea ne aruncă o privire îngrozită. Dar avea dreptate este unul dintre
cele mai bune spectacole pe care le-am văzul în ultima vreme. Şi am
avut ocazia să-l vedem pentru că am înfruntat gândirea unanimă şi
nc-am dus la New York când toată lumea a rămas acasă.
In clipa în care începeai să înfruntaţi gândirea unanimă, amintiţi-vă
mereu următoarele aspecte:
• Gândirea care înfruntă opiniile generale chiar şi atunci când
obţine succesul scontat - este adesea înţeleasă greşit, este greu de
validai şi de acceptat.
Gândirea care înfruntă părerile unanim acceptate conţine sămânţa
perspectivei de ansamblu şi a unei lumi pline dc oportunităţi.
Gândirea care înfruntă perspectiva generală a umanităţii este o
condiţie sine qua non pentru obţinerea progresului.
Dala viitoare când simţiţi impulsul dc a urma „ învăţăturile'' gândirii
unanime, opriţi-vă dc-ndată şi gândiţi-vă eu atenţie! Poate că nu doriţi
să realizaţi o schimbare dc dragul schimbării, dar cu siguranţă nu vreţi
să faceţi orbeşte un anumit lucru doar pentru că aceasta este opinia
generală, pe care „trebuie" să o urmaţi.

2. Analizaţi şi alte moduri dc a gândi!

Una dintre modalităţile prin care vă puteţi însuşi ideea de inovare şi

schimbare este să învăţaţi să analizaţi şi alte moduri de a gândi. Fratele
meu, Larry Maxwell - un om de afaceri abil şi un cugetător plin de idei
inovatoare - aruncă neîncetat mănuşa provocării gândirii unanime. Iată
ce spune el:

„Cei mai mulţi dintre oamenii noştri, care lucrează în domeniul

vânzărilor şi al managementului, au avut afaceri cu produse sau
servicii diferite de produsele noastre sau de serviciile prestate de

195
 IN C .K P K S A G A N D r-'.Ş T I

noi. Acest lucru ne oferă .şansa de a ne confrunta iikicu eu noi

moduri de a gândi. Pe de alia parte, ii descurajăm P ‘ oamenii
noştri să contribuie în afaceri convenţionale sau să însene iu
anumite asociaţii sau parleneriale eoneieiaie. pentru ea modul
acestora de a gândi este adesea mediocru. Modurile eronate de
gândire sunt uşor de învăţat"

In perioada în care înfruntaţi gândirea unanimă, ince reali să pelrcvcţi

cât mai mult timp eu oameni care au un trecui diferit de al vostru, un alt
nivel de pregătire profesională, experienţe şi interese complet distincte!
Vă veţi însuşi în curând modul lor de a gândi. Dacă vă pelreceu timpul
alături de persoane eu o gândire extrem de vastă, veţi descoperi ea
înfruntaţi eu succes gândirea unanimă şi că exploraţi teritorii noi.
fascinante.

3. Puncţi-vă mereu suh .semnul întrebării modul de a eundi'

Să privim adevărul în faţă! Ori de câte ori descoperim un mod de

gândire caic funcţionează aşa cum ne dorim, avem tendinţa să undăm
la el de nenumărate ori. chiar dacă nu mai dă roadele potrivite. Cel mai
mare duşman al succesului de mâine este uneori chiar succesul zilei de
astăzi. Prietenul meu, Andy Stanley, a ţinut recent un discurs despre
talentul de a fi lider, în cadrul
Cel mai mare duşman al succesului de conferinţei organizate de com­
mâine este uneori chiar succesul zilei de pania 1NJOY, ce a purtai titlul
..Contestarea obişnuitei" FJ a
descris felul în care progresul trebuie precedai de validarea ideii de
schimbare, scoţând în evidenţă multe dintre av antajele contestării gândirii
unanime. In cadrul unei organizaţii, spune el, trebuie să ţinem seama de
faptul că fiecare tradiţie se bazează pe o idee. care iniţial - a fost o
idee bună, poate chiar revoluţionară. Dar asta nu înseamnă că este la fel
de bună şi în viilor.
Dacă în organizaţia din care faci pane te lupţi să aplici o idee, care
deja a fost pusă în practică, atunci nu faci decât să le împotriveşti unui
val de schimbare - o schimbare spre mai bine. De aceea, este extrem dc
important să-ţi înfrunţi mereu modul de a gândi. Dacă vă simţiţi ataşaţi1

19fi
 sţ.f> < c t l l i m l ilflii'/l’//!

Ic modul vostru actual iic a pândi m de lelnl in c;mv Imiclionea/.i mecanismul

icni voastre. în acssi ca/ nimic r.n se hinlxi spre mai bine.

incrrca[i în m iii noi ilin 'irr\p'< m c noi'

Vă amintiţi când ap încercai ullima dala o e\pi nenţă complet noua ’

cvilali să vă asumaţi riscuri sau să încercaţi să tăceţi lucruri noi ’ t ea
nai hună rnodahlale prin ,----------------------------------------------------
care vă puicii desprinde de | Vă amintiţi când aţi încercai ultima dală
făgaşul obişnuit pe care ii j____exponentă complet »»»S-_________
urmează gândirea voasira
eslc să inovaţi. Puteţi face aeesl lucru puţin eaie puţin în lieeaie /i. l iniaţi
o rulă diferită când vă duceţi la serviciu! Gând vă duceţi la restauram,
cercii un meniu complet necunoscut! Rugaţi-1 pe un coleg cu muc n-ap mai
colaborai până acum să vă afum -ă malt/ati un proiect1 lăe/acluaii-su
pilonii auiomal si întreprindeţi singuu loaie acţiunile
Gândirea care contestă părerea unanimă pum întrebări şi eaulă opţiuni,
în 1997. cele trei companii ale mele s-au mulat în Allania. Georgia. b.sie
un oraş extraordinar, dar traficul in orele de \ârf este cumplit. Imediat
după ee ni-ani mula; acolo, am începu1, sa caut şi sa tesle/, dneisc iute
spre destinaţiile ciorile pentru a nu li prins în trafic. De acasă pana la
aeroport, de exemplu, am descoperit si am loluxu nouă rute. economisind
astfel timp preţios Simt uimit să văd cum oamenii prcleră să aştepte oie
întreei pe şosea când ar putea să deplase/e eu uşurinţa urmând rute
alternative. Care este problema'’ Prea mulţi oameni nu încearcă lucruri
noi din perspective noi. 121 prclera sa se eonirunle cu pioblemc sedii de
când lumea decât să-şi bală capul să găsească soluţii noi.
Nu arc nici o importanţă cum realizaţi lucruri noi din pcispedise
noi atâta timp cât treceţi la acţiune. (în plus. dacă încercaţi sa realizaţi
lucruri noi în acelaşi lei în care le reali/ea/a toata lumea, contestaţi
într-adevăr gândirea unani­
Oamenii prcleră să se confrunte eu
mă?) Treceţi chiar asta/i la
probleme vechi de când lumea decât s;
acţiune şi realizaţi ceva înlr-un
bală capul să găsească soluţii noi.
mod eu lotul diferii!

197
 ÎNCEPE 5 A GÂNDEŞTI

Ohişnuili-vu cu idccu lipsei de conjuri.'

Aparent. gândirea unanimă înseamnă confort. Seamănă eu o balansoar

vechi caic se plia/ă în funcţie do obiceiurile stăpânului. Problema
balansoarelor vechi este că astă/i nu le mai acordă nimeni nici o atenţie.
Toată lumea îşi doreşte un balansoar nou.
Daeă doriţi să respingeţi gândirea unanimă ea să puteţi realiza lucruri
eu adevărat măreţe, trebuie să vă obişnuiţi eu ideea lipsei tle confort.
Este ca şi cum ai înota împotriva curentului unui râu. Crcdeţi-mă ştiu
despre ce vorbesc, pentru că înot împotriva curentului de la începutul
carierei mele!

C um p u t e ţ i sâ î n o t a ţ i î m p o t r i v a c u r e n t u l u i

GÂNDIRII UNANIME

Sâ înoţi împotriva curentului gândirii unanime nu este un proces tocmai

uşor, deşi - pentru mine - a constituit un exerciţiu sănătos. Am poposii
alături de gândirea unanimă pentru că iubesc oamenii. în lumea bisericii,
oamenii iubesc tradiţia - ca şi pastorii, de altfel. Dar ştiam în adâncul
inimii că astfel - nu aveam să-mi descătuşez niciodată potenţialul nativ.
Când mi-am luat - în sfârşii inima în dinţi şi am pornit să înot
împotriva curentului general, am descoperit noi teritorii şi am cules roade
bogate. Şi am învăţat să-i ajut mai mult pe cei din jurul meu. Pe tot
parcursul carierei mele. am luptai fără întrerupere împotriva gândirii
unanime. Iată câteva dintre problemele pe care am fost nevoit să le înfrunt:
• Oamenii spuneau că înscrierea la seminarul teologic după
terminarea colegiului este calea corectă pe care trebuie să o urmeze
orice pastor - eu am respins această idee şi mi-am câştigat mai
întâi experienţa practică pe care o consideram vitală.
Oamenii spuneau că talentul administrativ şi harul de a oferi
consiliere spirituală sunt cheia succesului în cazul unui pastor -
eu am respins această idee şi am luptai să-mi dezvolt talentul de
lider.
Oamenii spuneau că eram prea tânăr ca să mi se încredinţeze un
post de conducere în Biserica Domnului - eu am respins această
idee şi am acceptat un post important în cadrul clerului de la o
vârstă destul de fragedă - 25 de ani.

19 8
 Puneţi sub semnul îndoielii $inu1ireti uniniiiinî!

Oamenii spuneau eă doelrina bisericii mele a\ca să împiedice

de/voliarca sa spirituală - eu am respins această idee si. în 1976,
biserica noastră din Ohio a cunoscut o dezvoltare spirituală
extraordinară într-un timp extrem de scurt.
Oamenii spuneau eă - pentru extinderea influentei unei biserici -
este nevoie do un personal numeros şi bine plătit - eu am respins
această idee şi am ajuns să avem peste 1000 de enoriaşi, păstori^i
de doar doi preoţi titulari.
Oamenii spuneau că nu există lecţii care să le ajute să devii lider
- c u am respins această idee şi am început să scriu cartea „Dezvoltă
liderul din tine" ca să-i învăţ pe semenii mei cum să devină lideri.
• Oamenii spuneau eă nu a fost înţelept din partea mea să-mi părăsesc
postul pe care îl ocupam în cadrul bisericii - eu am respins această
idee, iar astăzi recunosc faptul că hotărârea luată alunei m-a ajutat
mult mai mult să ajung la sufletul oamenilor decât aş fi făcul-o
dacă aş fi rămas în postul respectiv.
Oamenii spuneau că îmi „ucideam“ cariera, urmându-l pe pastorul
fondator al unei noi biserici - eu am respins această idee şi nu
numai că biserica noastră a cunoscut o dezvoltare extraordinară,
dar astăzi - după 22 de ani - eu şi pastorul am rămas foarte buni
prieteni.
• Oamenii spuneau eă biserica nu poate fi mutată în altă regiune
din cauza unor probleme districtuale - cu am respins această idee
şi, după 15 ani, am reuşit să mulăm biserica în locul pe care ni-1
doream.
• Oamenii spuneau eă - dacă demisionam din postul de conducere
pe care îl ocupam în cadrul bisericii - aceasta avea să cunoască
decăderea - cu am respins această idee. iar astăzi biserica este şi
mai mare decât alunei când o păstoream.
• Oamenii spiincau eă - dacă aveam să-mi abandonez, sutana - voi
pierde influenţa pe care o exercitam asupra celorlalţi preoţi - eu
am respins această idee şi, astăzi, cunosc şi slujesc mai mulţi
preoţi ea niciodată.
• Oamenii spuneau eă îmi va fi imposibil să-i învăţ pe semenii mei
să devină lideri într-o lume atât de practică, aşa cum este cea a
afacerilor, păstrând în acelaşi timp tangenţa eu lumea religioasă

199
 iric m : sa o a mu. şti

eu ;im respins această idee. iar astăzi mă bucur de succes şi

respect in ambele lumi. trâindii-mi \ iaţa la maxim.
Priimi am iu caic am îuoiat împotriva curentului gândirii unanime
au *o si cei mai diliuli ani din viaţa mea. Nu aveam experienţa necesară
si nici ineredere in forţele propui, (iândirea mea - să spunem - „rebelă"
şi deci/iile pe care le mam. dcci/n care mă făceau adesea persona non
giala prinde semenii mei. mă împiedicau să fiu ..unul dintre cei mulţi"
Astăzi, este mult mai uşor să înot împotriva curentului, (liste uimitor ee
poi lace câteva realizări pentru imaginea şi încrederea unei persoane.)
lina dintre cele mai mart provocări, ce constituie sarea si piperul vieţii
mele. este să-mi petrec timpul alături de oameni care au opinii diferite
de ale mele - opinii .şi idei pe care mi le împărtăşesc cu multă bunăvoinţă.
Dacă respingeţi gândirea generală şi luaţi decizii ba/.ându-vă pe
aspectele pe care Ic consideraţi corecte şi avantajoase pentru voi. nu pe
cele unanim acecínate, trebuie să ştiţi următorul lucru: în primii ani. nu
veţi emile opinii atât de eronate pe cât le consideră oamenii, iar după ce
va mai trece ceva timp. nu veţi lansa idei atât de corecte pe cât le va
colgadera lumeţi în general. Dar. per ansamblu, veţi deveni o persoană
mult mai bună decât aţi crezut vreodată că puteţi fi.

P robă p r a c t ic ă

Resping in mod conştient limitele impu.se <le ţiândirea unanimă ca să

pot realiza lucruri ieşite din comun ?

Cum puteţi elimina gândirea unanimă?

1. Ca să apreciaţi modul de gândire al altor oameni, încercaţi să

pătrundeţi în mintea unui „gânditor de elită"! Frecventaţi librăriile sau
accesaţi siu-ul Amazon.com ca să studiaţi biografiile! Alegeţi o carte
despre viaţa unei personalităţi de care nu vă simţiţi sub nici o formă
atraşi sufleteşte! Dacă iubiţi numerele şi dalele matematice, citiţi despre
viaţa unui artist! Dacă sunteţi artist, citiţi biografia unui om de afaceri!
Dacă nu vă place politica, citiţi despre viaţa unui politician! înţelegeţi

200
 Pltlh’ll '•id' '•t'l! lililí hldt’li'lli y r i i t i r t ¡I ■Uliii; ■ '

C t U L este mesajul meu. Alegeţi i u i subicci cumia în mod obişnuit nu-i

acoitlaţi nici cea mai mica atenţie şi încercaţi să analizaţi modul de
gândire al personalităţii înfăţişate în biografia respectau'

2. încercaţi să vă obişnuiţi cu ideea lipsei de confort' laccţi ceea în

fiecare zi înlr-un mod cu lotul deosebii de cum smucii obişnuit' In
aceaslă săptămână, de exemplu, alegeţi un drum diferii ca să ajimm u la.
servid sau la un magazin alimentar1 Organizaţt-vă o anumu.i dm
săptămână cu lotul chiciil de celelalie /.¡ie! Stabiliţi o iiuâlniic cu i mi'
deosebită pe care să o pclreccli cu partenerii!/a de \ iată' Duceţi a a la. un
concert clc muzică ce nu aic nimic în comun cu genul \oMru prclcrai1
Supuncţi-vă inlelecml la un cutremur de spiritualitate1

3. lixistă lueiuii în viaţa noaslra care licbmc upu1 schimbai ii —

idei. procese sau obiecte, cam au (ost l.i viemea lot măreţe şi poale
chiar revoluţionare, dar c.uc acum trebuie schimbate l 'cs opcui o idee.
un proces sau un obiect de acest gen şi mliimbaţi-l1Dacă aveţi p’uni. me
în identificarea lucrurilor c uc au nevoie de schimbam, cereţi a|u.mul
prietenilor, colegilor sau -iuIn 1/ ■.)ţ;cl1

20 1
Categoria 9
încurajaţi gândirea bazată pe colaborare!

„Nimeni nu este atât (Ic înţelept ca noi toţi la un loc.

- KEN BLANCHARD

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„îmi doresc numai ceea ce este bun şi corect. De aceea,

toţi cei care nu sunt de acord cu mine sunt nişte trădători.
REGELE GEORGE AL I1I-I.EA AL ANGLIEI

La începutul anului 2002, am fost invitat să o cunosc pc una dintre

cele mai mari anlrenoare dc baschet din toate timpurile - Pal Sununit
de la Universitatea din Tennessee. îmi place foarte midi acest sport.
Am început să joc baschet de la vârsta dc 10 ani. Am jucat în toţi cei
patru ani de liceu si am fost selectat în echipa de baschet a universităţii
pe care urma să o frecvente/.. A fost marea mea pasiune pc toată perioada
adolescenţei. Aşa că, fireşte, eram extraordinar de fericii de perspectiva
de a o cunoaşte pe anlrcnoarea Pal Summit. Cine n-ar f i ' A primii mai
multe titluri şi premii decât oricare alt antrenor, cu excepţia lui John
Wooden! Am să vă ofer doar câteva dintre marile ei realizări:
• Este câştigătoarea a 6 titluri NCAA (National Collegialc Athlclic
Association) - în 1987, 1989, 199 i , 1996, 1997, 1998.
Este câştigătoarea a 20 dc Campionate SEC.
A antrenat campionatul din 1997 - 1998. unde a obţinut rezultate
remarcabile 39 la 0.
în a-'iil 2000, a intrat în clubul celebrităţilor acestui sport, cunos­
cut s 1 r ocle de Haskctbal! I lall of l ame.

203
 im r.l'L SA OAriDr.ŞŢI

în -inliI 1909. a intrat in ciulini lemcilor cclchrc în lumea

baschetului, cunoscut sub numele ale Women s Baskclball Hali
of l ame.
A primii titlul de Anlrenoarca Secolului în Baschetul Feminin
L nivetsitai. (La barbari. Wooden este cel care a primii acest titlu.)
A câştigat premiul John Bunn în 1990.
Echipa ci dc baschet leminin —Lady Volumccrs —a primit titlul
dc Echipa Deceniului în anii '90.
De-a lungul timpului, din echipa Lady Voluntccrs au făcut parte
I 1 participante la Jocurile Olimpice, 16 membre ale echipei
Kodak All-Amcricans, 53 dc jucătoare All-SEC .şi 25 de
profesioniste.
A antrenat echipa feminină de baschet a Statelor Luiic la Jocurile
Olimpice din 1984, unde a obţinui prima medalie de aur.
Este cea mai lanara anlrenoare care a obţinut, până la vârsta de
37 de ani, 300 de vicioni.
I-sie unul dintre cei 17 antrenori de baschet universitar care a
câştigat peste 700 de meciuri.
A pi imit pica multe titluri cie ..Aiitrcnoarea anului'' pentru a putea
fi enumerate aici
Am primit invitaţia de a vi/ita Knoxvillc datorita faptului că direc­
toarea echipei lemimne de baschet (Lady Voluntccrs) - April Ford -
mă cunoştea prin intermediul mamei ei - Karen Ford (pe care o cunoaşteţi
din Capitolul 2), cuie participase la conferinţele mele despre cum să
devii lider. Pat Summit citise şi ea câteva dintre cărţile mele. astfel eă
m-a invitai să fiu „antrenor de onoare"
Ştiam că urma să trăiesc o experienţă unică. în primul rând. aveam
stinsa să petrec câteva minute în biroul lui Pat, unde urma să vorbim
despre talentul de a conduce şi despre munca de echipă. Unul dintre
subiectele cele mai incitările se referea Ia modul de recrutare a sportiv ilor
Mi-a spus eă, în lineare an - dintre miile dc jucători care ies de pe
băncile şcolii cu speranţa ca se vor însene într-o echipă universitară
numai 8 sau 9 poseda îiui-adcvar calităţile necesare pentru a oieri unei
echipe de baschet v- toria um un campionat. Scopul ei in fiecare an
este sa leciulcze unul dintre .iccşli jucători. F.videnl, şi-a îndeplinit adesea
acest scop cu succes

204
 lu a u tijtiţi gthiiiiivti btiztiln pc cohibonirc'

După cc clisciilia mea cu Pal s-a încheiat, am axul .‘¿ansa să xorbesc

cu eeliipa ei inamic ele meciul eu OUI Dominion. Apoi. în limpul
meciului, am ocupai un loc strategic de unde puleam să aud discuţia pe
care o purla eu echipa sa. în pauză, am imial în vestiare împreună eu ea
şi jucătoarele sale.
M-au frapat mai multe lucruri în privinţa ei. în primul rând, eslc
l'oarle prietenoasă, dar are un temperament extrem de iute. Este celebră
pentru firea ei competitivă, Ha spune că această fire se datorează faptului
că are un tată foarte sever şi pretenţios şi trei fraţi mai mari. Ia fel de
dornici de competiţie. Un citat preluat din cartea ci - „Rcach for ihc
Summit" \ă spune tot ce vreţi să ştiţi despre dorinţa ei de a câştiga:
„Am ieşit înx ingăloare în lot ee mi-am propus să realizez La toate
campionatele de baschet la care am participai, am obţinut un rezultat
extraordinar
în al doilea rând. este un lider desăvârşit. Acest lucru este evident
din felul în care îşi antrenează echipa, din relaţiile pe care le stabileşte
cu antrenot ii secunzi, din modul în care îşi impulsionează şi îşi îndrumă
lucătourele. A adoptat o strategie extraordinară de comunicare cu fiecare
lucătoare in parte. Le priveşte şi le ascultă cu atenţie pentru a fi sigură
că ele i-au înţeles mesajul înainte de a porni la joc. Prea mulţi antrenori,
spune ea. încearcă să le impună jucătorilor anumite instrucţiuni fără să
stabilească în prealabil o bază de comunicare şi înţelegere.
Dar ee m-a frapat cel mai tare în privinţa ei este faptul că - în ciuda
personalităţii puternice şi a capacităţii de a conduce eu o mână de fier -
a adoptat gândirea bazată pe colaborare. Să vă dau un exemplu! în
timpul pauzelor, nu x ine imediat în vestiarul jucătoarelor. Le Iasă. în
schimb, să vorbească între ele. să-şi analizeze tehnicile de joc şi să-şi
descopere greşelile sau slăbiciunile. Cle îşi împărtăşesc observaţiile şi
soluţiile fără intervenţia antrenorilor. (Se dovedeşte, aşadar, un foarte
bun strateg în lupta pe care o duce în cultivarea acestei capacităţi de
inleracţionare. Ha angajează de fiecare chită un psiholog care le înxaţă
pe jucătoare cum să stabilească între ele relaţii cât mai eficiente cu
putinţă, fără implicarea antrenorilor.) în timp ee jucătoarele vorbesc
între ele. Pat se întâlneşte cu ceilalţi antrenori ea să le afle punctul de
vedere. După aproape 10 minute, toată lumea se reuneşte. Jucătoarele
împărtăşesc descoperirile si ..retuşurile" pe care trebuie să le mai efectueze
antrenorii, iar aceştia împreună cu Pal îşi notează ..rectificările" pe care

205
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

trebuie să le aducă planurilor lor. Acesta este un model de gândire bazată

pe colaborare.
Un alt exemplu de gândire bazată pe colaborare este cel de care dă
dovadă în timpul pauzelor scurte pc care le cere pe parcursul meciurilor
de baschet. In primele l.i secunde, nici nu se uită la jucătoarele ei. Este
prea preocupată să absoarbă ideile pe care i le oferă antrenorii secunzi.
Când vorbeşte, în cele din urmă. cu jucătoarele, le analizează şi punctele
lor de vedere. Pal îşi aminteşte că - în timpul unui meci împotriva
echipei Vanderbill - pc când vorbea cu asistenţii, Chamique I loldsclaw
- o începătoare la vremea respectivă - a tras-o pe Pat de mânecă şi a
înlrerupl-o din discuţie.
- Dă-mi mingea! i-a spus ea. Dă-mi mingea'.
Pal i-a dat mingea, Holdsclaw a marcat un gol, iar echipa a obţinui
victoria.'’'*

D e ce trebuie să în c u r a ja ţ i g â n d ir e a

BAZATĂ IT COLABORARE?

..Gânditorii de elită" în special cei care sunt nişte lideri desăvârşiţi,

înţeleg Ioane bine puterea gândirii bazate pe colaborare. Ei ştiu că
atunci când semenii le împărtăşesc propriile gânduri şi idei - trăiesc sub
auspiciile acestei categorii a procesului dc gândire şi realizează mult
mai multe lucruri decât ar fi lacul-o pe cont propriu. Pal Summil nu
numai că aplică această gândire în relaţiile pe care le stabileşte eu echipa
ei de baschet, dar ie învaţă pe tinerele jucătoare cum să o pună - la
rândul lor - în practică.
Cei care adoptă gândirea bazată pe colaborare înţeleg următoarele
lucruri:

/. Gândirea bazată pc colaborare este mai rapidă decât gândirea

individuală.

Trăim într-o lume nebună, eu un ritm ameţitor. Nu putem să-i facem

faţă singuri. Cred că generaţia tânără care intră în câmpul muncii resimte
acest lucru cel mai tare. Poate că, de aceea, tinerii pun un preţ atât dc
mare pe ideea de comunitate şi preferă să lucreze înlr-o companie pe

206
 Încurajaţi gândirea bazată pe colaborare!

care o respectă decât înir-una care i-ar plăti mai bine. Să lucrezi în
mijlocul oamenilor pentru care nutreşti un respect deosebit înseamnă
să-ţi uşurezi munca enorm de mult.
Dacă vreţi să învăţaţi ceva repede sau să deprindeţi o anumită activitate
într-un timp cât mai scurt, cum procedaţi ? încercaţi să înţelegeţi singuri
despre ce este vorba sau rugaţi pe cineva să vă ajute? învăţaţi întotdeauna
mult mai repede şi mai bine dacă apelaţi la o persoană eu multă experienţă
- indiferent dacă este vorba de folosirea unor noi sisteme de calculator,
de învăţarea unor tehnici noi în jocul de golf sau de pregătirea unui
anumit gen de mâncare pe care nu l-aţi mai gătit niciodată.

2. Gândirea bazată pe colaborare este mult mai inovatoare decât

gândirea individuală.

Avem tendinţa să credem că marii gânditori şi inovatori ai omenirii

au fost nişte singuratici, dar adevărul este că marile inovaţii nu au luat
naştere într-un loc izolat de lume. Lucrurile inovatoare iau naştere din
colaborare. Alberl Einslein
a spus cândva: „înţeleg de Avem tendinţa să credem că marii gânditori
multe ori pe zi că viaţa şi şi inovatori ai omenirii au fost nişte
cariera mea sc bazează pe singuratici, dar adevărul este că marile
munca asiduă a semenilor inovaţii nu au luat naştere într-un loc izolat
mei - morţi sau vii - şi îmi de lume.
dau scama ce efort trebuie
să depun ca să dau înapoi ce am primii cu atâta generozitate."
Gândirea bazată pe colaborare creează inovaţii extraordinare, indiferent
dacă este vorba de munca de cercetare pe care au întreprins-o Mărie şi
Pierre Curie, de operele suprarealiste create de Luis Brunei şi Salvador
Dali sau de cântecele compuse de John Lcnnon şi Paul McCarlney.
Dacă vă armonizaţi propriile gânduri cu cele ale semenilor voştri, veţi
zămisli idei la care nici nu v-aţi gândii vreodată!

3. Gândirea bazată pe colaborare presupune un nivel mai ridicat al

maturităţii decât presupune gândirea individuală.

în ciuda faptului că ne place să credem că suntem atotştiutori, suntem

- cu siguranţă - conştienţi de punctele noastre slabe sau de lipsa noastră
de experienţă în anumite domenii.

207
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

Dacă vă armonizaţi propriile gânduri cu La începutul caliciei me­

cele ale semenilor voştri, veţi zămisli idei lc de pastor, nutream visuri
la care nici nu v-aţi gândii vreodată! măreţe şi eram impulsionat de
o energie debordantă, dar nu
aveam experienţa necesară realizării acestor visuri. Ca să trec peste acest
impediment, am încercat să iau legătura eu câţiva dintre cei mai cunoscuţi
preoţi din ţară, hotărât fiind să-i conving să-mi împărtăşească din
învăţăturile şi gândirea lor extraordinară. La începutul anilor '70. am
scris scrisori pc care le-am adresat celor mai cunoscuţi 10 preoţi din
ţară. care obţinuseră succesul în activitatea lor religioasă, oferindu-lc o
sumă colosală pentru acele vremuri 1 100 .$) ca să-mi acorde o oră din
timpul lor preţios pentru a-mi răspunde la câteva întrebări. Când unul
dintre ci a acceptat, l-am vizitat de-ndată. Nu am vorbii pica mult: i-am
pus doar o serie de întrebări. Nu mă aflam acolo ca să impresionez pc
cineva sau să-mi satisfac cui. Mă aflam acolo ea să învăţ. Am ascultat
cu atenţie tot ce mi-a spus, am luat notiţe şi i-am sorbii fiecare cuvânt în
parte. Experienţa aceea mi-a schimbat viaţa.
Voi aţi trăit experienţe inedite, diferite de cele pe care mi Ic-a sortit
destinul, iar eu - la rândul meu - am avut parte de experienţe cc vouă
vă sunt complet necunoscute. Dacă îmbinăm aceste experienţe, vom
avea parte de o perspectivă mult mai largă asupra vieţii, dar si de un
nivel ridicat de maturitate. Dacă nu aveţi experienţa necesară, apelaţi la
cineva care o are!

4. Gândirea bazată pe colaborare este mai puternică decât yândirea

individuală.

Poetul-filozof Johann Wolfgang von Goethc spunea. „Să accepţi

sfaturile bune înseamnă să-ţi perfecţionezi talentul nativ Două capete
sunt mai bune decât unul singur - atunci când gândirea lor se îndreaptă
_________________________________ spre aceeaşi destinaţie
Să accepţi sfaturile bune înseamnă să-ţi Putem asemăna acest proces
perfecţionezi talentul nativ cu înhămarca a doi cai la o
- Johann Wolfgang von Goethc j căruţă. Ei trag mai bine
căruţa împreună decât ar
putea să o facă individual. Dar ştiţi eă - trăgând împreună - pol să ducă
o greutate mult mai marc decât ar putea să o facă individual'.’ Lucrul în

208
 Im uniiii(i y h n ln v ii buşiţii pe eolulnmire'

colaborare creează o .sinergie extraordinară. Aceeaşi energie ia naştere

atunci când oamenii gândesc împreună.

5. (¡(hulirea bazată pe ( olaborarc vă oferă mai multă valoare decât

eândirea individuală.

Deoarece gândirea bazată pe colaborare este mai puternică decât

gândirea individuală, este evident eă vă conferă un câştig mult mai
mare. Acest lucru este rc/ulialul acţiunilor bazate pe colaborare. Dar vă
oferă şi alte avantaje, a căror valoare este incontestabilă. Iată cum descrie
Clarence Francis aceste avantaje: ..Cred eu fermitate eă relaţiile bazate
pe comunicare sunt cheia unei lumi frumoase. F.ste evident eă toate
problemele eu care ne confruntăm - în familie, la serviciu, in societate
sau în lumea întreagă - ţin in mori deosebii de relaţiile inlerumane. de
interdependenţă."

6. Gândirea bazată pe colaborare este sinpura modalitate prin care

putem avea ¡Hirte de o pundirc extraordinară.

Cred e.ă fiecare idee mă­

[ Cel care are parte doar de propriile lui
reaţă are la bază trei sau pa­
învăţături este un profesor prost.
tru idei bune. Şi fiecare idee
- Bcn Jonson
bună este rezultatul gândirii
bazate pe colaborare. Dramaturgul Bcn Jonson spunea: „Cel care are
parte doar de propriile învăţături este un profesor prost."
Când eram la şcoală, profesorii puneau accentul pe ideea de a avea
întotdeauna dreptate şi de a te dovedi mai bun decât ceilalţi elevi, nu pe
ideea dc a lucra împreună si de a găsi soluţii cât mai înţelepte eu putinţă. Cu
toate acestea, soluţiile sunt întotdeauna mai bune când sunt rezultatul gândirii
bazate pe colaborare. Dacă fiecare dintre noi zămisleşte o idee. iar împreună
zămislim două idei. alunei putem da naştere unei itlei extraordinare.

C u m p u t e m să î n c u r a j ă m c.ă n d i r f .a

BAZATĂ PF COLABORARE?

Unii oameni adoptă în mod natural gândirea bazată pe colaborare.

Ori de câte ori se confruntă cu o problemă. îşi pun următoarea întrebare:

209
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

„Cine mă poale ajuta să rezolv aeeaslă dilemă?" Aşa stan luemrile în

ea/.ul liderilor. Şi al extroverliţilor. Dar i u i trebuie să fiţi nici lider. niei
exlrovcrtil ea să beneficiaţi de avantajele gândirii ba/tiie pe eolaborarc.
Nu trebuie deeât să faceri următorii paşi:

1. Invăfafi să apreciau ideile altor persoane!

In primul rând. trebuie să luaţi în considerare faptul că ideile

semenilor voştri pol avea o valoare inestimabilă. Dacă nu ţineţi seama
de aeesl lucru extrem de important, putem spune că sunteţi legaţi de
mâini şi de picioare. Cum vă daţi seama că aveţi nevoie de sfaturile
celor din jurul vostru? Puneţi vă trei întrebări:
• Mă simt în si^uran[ă din punct de vedere emoţiontd? Oamenii
care nu au încredere în forţele proprii şi îşi fac mereu griji în
privinţa statutului, po/.iţiei sau puterii lor au tendinţa de a respinge
ideile altor persoane, de a-şi proteja cu îndârjire teritoriul si de
a-şi ţine semenii la distanţă. Numai persoanele încrezătoare în
forţele proprii acordă o atenţie deosebită ideilor emise de alţi
indivizi. Cu mulţi ani în urmă. o persoană eu o structură sufle­
tească destul de problematică a ocupat un loc-eheic în cadrul
consiliului director al companiei mele. După câteva şedinţe, a
devenit evident pentru ceilalţi membri ai consiliului director eă
individul respectiv nu va aduce o contribuţie veritabilă la progresul
companiei noastre.
- Dar ee face sau ee spune persoana respectivă ca să ne
împiedice să mergem pe drumul progresului? l-am întrebat cu pe
unul dintre directori.
Nu voi uita niciodată răspunsul pe care mi l-a dat:
- Oamenii răniţi îi rănesc şi pe ceilalţi.
Ştiu să apreciez oamenii? Nu veţi aprecia niciodată ideile unei
persoane dacă nu nutriţi respect pentru persoana respectivă.
V-aţi analizai vreodată comportamentul pe care îl manifestaţi
faţă de oamenii pe care îi apreciaţi şi faţă de cei pe care nu îi
respectaţi? Priviţi diferenţele:

2 10
 im um iliţi gândi/vu bii~iih¡ ¡w i'ohil’omrv

Dacă aprecie/ oamenii Dacă mi aprecie/ oamenii

îmi doresc să peí rec căi mai nuili Nu vreau să li li in preajma lor
limp împreună eu ei. Rel'u/ să-i aseull.
îi aseull eu atenţie. Nu le oler ajutorul meu.
Vreau să-i ajul. Ii ignor.
Au o mare influenţă asupra mea. îi Hale/, eu indiferenţă,
îi respeel.

Slin .ui aprccii\.procesul interactivi O sinergie extraordinară ia

na.şiere ea urmare a gândirii ba/aie pe colaborare. Vă poale
conduce spre locuri în care nu aţi l'osl niciodată, Editorul Maleolm
I'orbes spunea: ..Să ştii să asculţi un slal este o adevărată ariă.
Trebuie să recunosc. însă. că i u i am aprccial inioldeauna gândirea
bazată pe colaborare. l-'oarie mulţi ani. ni-ani izolai de oameni
alunei când doream să-mi dc/voll gândurile. Acceptam cu foarte
mullă greutate să analize/ ideile semenilor mei. Cu timpul. însă,
la sugestia unui coleg, am început să-mi revizuiesc
comportamentul. Am priceput că această hibă era rezultatul
experienţei dobândite la scoală. F.rau zile în care îmi dădeam cu
uşurinţă seama când un profesor nu-.şi făcuse ..lecţiile" pentru
ora pe care trebuia să o ţină. pentru că ne cerea să ne spunem
părerea în legătură eu un anumit subiect, în ciuda faptului că nu
.ştiam mai nimic despre subiectul respectiv. De cele mai multe
ori. părerile colegilor mei nu erau mai bune decât ale mele.
Venisem la şcoală ea să învăţăm ceva. nu ea să ascultăm nişte
opinii neavizate. aşa cum erau ale noastre. Am înţeles că procesul
interactiv nu era o greutate în sine; greutatea o constituia cel care
conducea „ostilităţile" Gândirea colectivă este eficientă clacă cei
care lac parte din coleclis simt - la rândul lor eficienţi. în
momentul în care am înţeles această lecţie, am adoptat de-ndală
procesul interactiv, iar acum acesta este unul dintre punctele melc
forte. Dar mă gândesc eu foarte multă atenţie înainte de a concepe
lista invitaţilor la o şedinţă de gândire colectivă. <Vă voi împărtăşi
puţin mai târziu criteriile după care mă conduc în conceperea
acestei liste).

2I 1
 ¡MCEPE SÂ GÂNDEŞTI

Trebqie. mai înlâi dc toate, să acceptaşi ulcea de a vă împărtăşi

gândurile semenilor voştri înainte de a adopta procesul gândirii bazate
pe eolaborarc.

2. Trcce[i de la no[iunea dc competiţie la noţiunea de colaborare!

JelTrcy J. Fox, autorul cărţii „How lo Beeomc CEO", ne dă

următoarele sfaturi: „Trebuie să vă aflaţi într-o permanentă căutare de
idei. Sursa acestor idei nu are absolut nici o importanţă. Furaţi idei de
la clienţi, copii, concurenţi, şoferi de taxi sau oameni caic lucrează în
alte domenii de activitate! Nu contează cine a zămislit o anumită idee.“',,)
O persoană care ştie să a-
Trebuie să vă aflaţi într-o permanentă precicze noţiunea de cola­
căutare de idei. Sursa acestor idei nu are borare vrea să perfecţioneze
absolut nici o importanţă... Nu contează ideile semenilor ei. nu să le
cine a zămislit o anumită idee. facă concurenţă. Dacă cineva
- Jeffrey J. Fox vă roagă să-i împărtăşiţi ideile
voastre, încercaţi să promovaţi
noţiunea de echipă, de ajutor reciproc, nu să obţineţi succesul personal!
Iar dacă voi sunteţi cei care organizaţi mese rotunde, ridicaţi în slăvi
ideea promovată dc participanţi, nu sursa acesteia! Dacă ideea cea mai
bună va fi propulsată pe primul loc (şi nu autorul ei), atunci toţi
participanţii vor accepta eu bucurie să-şi împărtăşească gândurile.

3. Ţineţi la îndemână o agendă la fiecare întâlnire pe care o aveţi!

Inii place să-mi petrec timpul în compania anumitor persoane, fie că

analizăm idei, fie că nu: în compania soţiei mele, Margaret; a copiilor
mei; a nepoţilor şi părinţilor mei. Deşi de cele mai multe ori analizăm
idei, nu mă deranjează dacă există şi excepţii - la urma urmei, suntem o
familie. Dar când îmi petrec timpul eu altcineva, am întotdeauna la
îndemână o agendă, pcnlm că sunt perfect conştient de ceea ce-mi doresc
să realizez.
Cu cât respectul meu faţă de înţelepciunea unei persoane este mai
mare, cu atât ascult mai atent. Când mă întâlnesc, de exemplu, cu cineva
pe care încerc să-l îndrum în viaţă. îl las să pună întrebările la care
doreşte să afle un răspuns, dur eu sunt cel care conduce discuţia. Când

212
 încurajaţi pi'uiiiiren bnztită pe ailnboriue!

mă întâlnesc. însă. cu oameni cu a căror înţelepciune mă pol desfăta din

plin. oameni precum Bill Buchi, prefer să nu scol aproape nici un cuvânt.
In alte relaţii, lucrurile pe care le dau şi pe care le primesc sunt aproape
egale. Dar indiferent cine participă la aceste mese rotunde, am un motiv
bine întemeiat pentru care accept să mă întâlnesc eu persoanele respective,
dar ştiu şi ee aştept, şi ee primesc de la ele. Acest lucru este valabil şi
pentru o întâlnire de afaceri, dar şi de plăcere.

4. La mesele rotunde, invitaţi numai persoanele potrivite!

Cheia care vă oferă accesul la citadela gândirii ba/ale pe colaborare

este să invitaţi la mesele rotunde numai oamenii potriviţi. Vă amintiţi
de Pat Summil şi de echipa
ei de baschet feminin. Cheia care vâ oferă accesul la citadela
Lady Voluntcers? I.a sfâr­ gândirii bazate pe colaborare este să invitaţi
şitul pauzei. Pat i-a întrebat la mesele rotunde numai oamenii potriviţi.
pe toţi antrenorii dacă mai
au ceva de adăugat. Apoi, m-a întrebat şi pe mine dacă am ceva de spus.
In momentul acela, am interpretat gestul ei ea pe un semn de politeţe
faţă de „antrenorul de onoare“ dar ştiam că nu eram o persoană
competentă în acest domeniu, aşa eă am preferat să tac. Pal nu-mi ceruse
niciodată părerea până atunci. De ee? Pentru eă nu eram persoana indicată
să dea sfaturi în domeniul baschetului. Binecuvântat fie cel care ştie
când să tacă!
Pentru ea această categoric a procesului de gândire să se dovedească
eficientă, trebuie să invitaţi la mesele rotunde mimai oameni care au
într-adevăr ceva de spus. In timp ee eoneepeţi lista persoanelor
competente, ţineţi seama tic următoarele criterii de selecţie! Alegeţi...
• Oameni a căror dorinţă acerbă este ea ideile lor să se bucure de
un succes fulminant.
Oameni care ştiu să aprecieze gândurile semenilor.
Oameni care pot eu uşurinţă să se adapteze schimbărilor rapide
dinlr-o conversaţie.
Oameni care apreciază calilăţile altora într-un domeniu care
constituie pentru ei „un călcâi al lui Ahilc"
Oameni care îşi cunosc foarte bine locul la masa discuţiilor.

2 13
 IMCUPK SA CiAMDKŞTI

Oameni ea re plasează noţiunea de echipă ínainie de inicíesele

lor
Oameni care .stimulează gândirea celor din jurul lor
Oameni care dispun de experienţe maiurilaie şi succes în problema
care se allă pe ordinea de zi.
Oameni care şliu să-şi asume responsabilitatea pentru deciziile
luate.
• Oameni care pun pe primul loc pronumele ..noi" nu „cu"
De cele mai mulle ori. ne alegem partenerii de discuţi în funcţie de
sentimentele pe care le nutrim peniru ei. de uniunile circumstanţe sau
de avantajele pe care ni le oferă. Dar acesl lucru nu ne ajută să descoperim
şi să creăm idei cu adevărul inovatoare. Cei pe care îi invităm la mesele
rotunde suni cei care aduc vântul schimbării.

5. Ră\plăti[i-i aşa cian se cuvine pe ..pânditorii de elită" şi pe

colaboratori!

Instituţiile care au obţinut succesul practică permanent gândirea bazală

pe colaborare. Dacă sunteţi liderii unei organizaţii, ai unui departament
sau ai unei echipe, nu vă puteţi permite să nu fiţi înconjuraţi de oameni
care au adoptai deja şi ştiu să aprecieze gândirea bazală pe colaborare.
Când încercaţi să recrutaţi şi să angajaţi personalul necesar instituţiei pe
care o conduceţi, căutaţi oameni care ştiu să aprecieze idei le semenilor,
au o experienţă vastă în procesul de colaborare si sunt înzestraţi cu o
structură emoţională de nezdruncinat! Răsplătiţi-le efortul, organizaţi
mereu mese rotunde şi împărlă.şiţi-lc adesea ideile! Nimic nu este mai
de preţ ca un grup select de „gânditori de elită" care îşi pun mintea la
contribuţie şi zămislesc idei creatoare.

M u n c a dh iîci iip A

Indiferent care este visul pe care doriţi să-l împliniţi, o puteţi face
mult mai bine dacă acceptaţi gândirea bazală pe colaborare. Acesta este
motivul peniru care mi-am petrecut cea mai mare parte a vieţii vorbind
despre talentul de a conduce. Un lider desăvârşit ştie să reunească la
momentul potrivit oamenii potriviţi pentru scopul potrivit. în aşa fel
încât toată lumea are numai de câştigat. Sunt un adept înverşunai al

2 14
 in atnijn ji $tîntHn’ti foiziitn p c> coltiborniv!

gândirii colective, la care apele/, indiferent de .subiectul pe care îl abordez.

Recurg la această categorie a procesului de gândire chiar .şi atunci când
scriu o carte.
Cei mai mulţi oameni
cred că operele literare sunt Indiferent care este visul pe care doriţi să-l
rodul unei minţi indivi­ împliniţi, o puteţi face mult mai bine dacă
duale. Uneori, acest lucru acceptaţi gândirea bazată pc colaborare.
este adevărat. în special
dacă este vorba de poeţi sau de autori de romane bazate pe ficţiune (deşi
Sicphen King. probabil cel mai cunoscut romancier al timpului nostru,
îşi atribuie succesul soţiei lui). Dar o carte poale fi mai bună dacă este
rodul unei gândiri colective.
Când am început să lucrez la această carte, ni-ain adâncii în gândirea
reflexivă ca să-mi însuşesc modul de a gândi al oamenilor de succes.
Apoi. am realizai o primă schiţă a cărţii. Pc parcursul acestui proces,
am avut parte de contribuţia unor ..gânditori de elită", precum Charlie
Welzel, redactorul meu. sau Rolf Zcllerstcn, editorul meu. în aceste
prime etape de creaţie, am stabilit şi titlul cărţii.
O dală ce am stabilit titlul şi am schiţat în linii mari proiectul cărţii,
mi-am formal o echipă de oameni extraordinari, eu o imaginaţie şi o
gândire creatoare, pentru a da naştere unor idei cu adevărat inovatoare.
Din aeestă echipă fac parte:
• Dick Biggs,
• Kevin Donaldson.
• Li uda Eggers,
• Tim Hlmorc.
• John Huli,
• Gabe Lyons.
• Larrv Maxwell,
• Kevin Mycrs,
• Dan Rciland.
• Kevin Small,
• J. L. Smith,
• Dave Sulherland.
• Charlie Wetzel.
• Kalhie Whcat.

2I5
 INCT.I-’E SA GAHDKÎŞTI

Pe unii dintre aceşti oameni i am eonsuiial individual, dai', de eele

mai mul ic ori. am organizai mese roiuiule. unde i-am invitai pe toţi.
pentru a ne desfăta din plin eu o gândire sincrgică. Apoi. Kalliie VV'hcal.
asislenia mea. a cărei misiune este numea de cercetare, a început să
adune şi să pună cap la cap idei şi informaţii preţioase. în timp ee eu şi
C’liarlie terminam capitolele, soţia lui. .Slephanie, împreună cu soţia
mea. Margarel. le citeau şi ne ofereau sugestiile lor. ajutându ne să
descoperim în acest fel lucrurile care lipseau. Am trimis câteva capitole
unor persoane care sunt experte într-un anumit domeniu al procesului
de gândire.
Aş fi putut să scriu singur această carte'1Bineînţeles. F.ste mai bună
acum pentru că am apelat la ajutorul mai multor persoane'.1Fără îndoială!
Prietenii şi colegii mă ajută să dev in o persoană mult mai bună decât aş
putea să o fac singur. Aceiaşi lucru este valabil şi pentru voi. Nu trebuie
decât să vă înconjuraţi de oamenii polriv iţi şi să vă lăsaţi în voia gândirii
bazate pe colaborare.

P robă p r a c t ic ă

Sunt de acord să accept ideile semenilor mei şi să le îmbin

cu propriile mele idei ca să ob[in rezultate cu adevărat
ieşite din comun?

Cum puteţi pune în aplicare gândirea bazată pe colaborare?

1. Cât de bine practicaţi gândirea bazată pe colaborare9 Acceptaţi

sau nu în mod firesc să includeţi ideile altor persoane în procesul de
gândire alunei când vă confruntaţi cu o provocare din eale-alară de
dificilă sau cu o problemă greu de rezolvat? Analizaţi-vă răspunsul,
punându-vă note cuprinse între I şi 10, I reprezentând faptul că
niciodată nu apelaţi la ajutorul celor din jur. iar 10 faptul că îi invitaţi
întotdeauna pe semenii voştri să vă ofere idei şi sugestii! Scrieţi aici
nota pe care o estimaţi:_____________________________________ _

2 16
 lin inu 'hiii pihnlirn’ l’iizntii p r roliibornrrl

Dacă nota voastră este mai mică de 7. atunci trebuie să vă sondaşi cu

unii multă atenţie sufletul. Descoperiţi motivul pentru care nu doriţi să
includeţi şi alte persoane în procesul de gândire:
__ Nu apreciez prea mult oamenii.
___Nu mă interesează procesul gândirii interactive.
__ Nu sunt o persoană cu o structură sufletească extrem de solidă.
Adoptaţi schimbările care vă vor ajuta să rezolvaţi această problemă!

2. Dacă nu v-aţi conccpul-o deja. faceţi o listă cu ..gânditorii de

elită" şi cu domeniile lor de activitate! Apoi. când veţi avea de rezolvat
o problemă spinoasă sau de abordat o nouă misiune, analizaţi lista cu
atenţie şi descoperiţi persoanele cele mai indicate să vă acorde ajutorul
scontat, ţinând cont de criteriile de selecţie pe care \i le-am oferii în
acest capitol!
Gânditorul de elită Domeniul de activitate

Revizuiţi-vă calendarul pentru '-ăptămâna viitoare! Analizaţi-vă

fiecare întâlnire sau activitate pe care v-aţi xiahilii-o şi gândiţi-vă la
agenda de lucru destinată fiecăreia în parte' Stabiliţi-vă obiectivul pe
care doriţi să-l obţineţi din procesul interactiv (stai ceea ce doriţi să-i
oferiţi persoanei respective)! Notaţi -\ ă pe hârtie întrebările sau ideile
pe care vreţi să Ic discutaţi! Nu uitaţi ca în timpul discuţiei - să
atingeţi subiectele pe care vi le-aţi notat pe agenda de lucru! Apoi.
scrieţi toate ideile care vă mai vin în minte! Veţi fi uimiţi să descoperiţi
cât de prolifici puteţi fi!

2 17
Trăiţi bucuria gândirii altruiste!

..Când [inem o torţă în mână. ea nit luminează

calea aproapelui nostru fără să o lumineze
mai întâi pe a noastră.
BFN SWF.ETLAND

La ce se gândeau autorii acestor citate?

„Dacă este adevărat că misiunea noastră

pe pământ este să-i ajutăm pe semenii no.ştri,
atunci care este misiunea ACESTORA ?"
- ANONIM

Am analizat pe parcursul aceslei cărţi multe categorii ale procesului

de gândire, a căror menire este să vă ajute să realizaţi cât mai multe
lucruri extraordinare. Fiecare dintre ele vă poate propulsa spre o altă
treaptă a succesului. Acum vreau să vă prezint o altă categorie a procesului
de gândire care vă poale schimba viaţa dintr-un alt punct de vedere. Vă
poale redefini chiar perspectiva pe care o aveţi asupra succesului. Dar
am să încep prin a \ă relata o poveste.

L u n c u i DRUM SPRE SUCCES

în 1SX5. un tânăr pe care îl chema Cieorge - şi-a cheltuit ultimul

bănuţ pe care îl mai avea ea să ajungă în llighland, Kansas. lira fericit
pentru că tocmai fusese acceptat la llighland College. unde urma să
 INCKPE SA CîANDKŞTI

obţină pregătirea universitară pe care şi-o dorea eu atâta ardoare. Când

erau eopii. el şi fratele lui parcurgeau kilometri întregi ea să ajungă in
l'ieeare zi la şcoală. I .a vârsta de 12 ani. a plecai de aeasâ pentru totdeauna
ea să se înscrie la liceu, câşligându-şi singur existenţa din treburi
gospodăreşti similare eu cele pe care le făcea la ferma părinţilor. La
vârsta de 20 de ¡ini. era pregătii să devină student. Când a ajuns. însă. la
Highland College. speranţele sale s-au spulberat pe loc. Chiar dacă
înscrierea sa fusese acceptată, forurile universitare l-au respins în
momentul în care tiu descoperit că era negru.
Câţiva ani după aceea. George a încercat să-şi încropească o fermă
micuţă. A\ca un talent nativ pentru tot ce ţinea de agricultură, dar dorinţa
sa acerbă de a şi continua studiile mi-i dădea pace. In 1800. a încercat
încă o dată să se înscrie la facultate. De data aceasta, a fost acceptat la
Simpson College. care primea studenţi indiferent de iasă sau naţionalitate.
A pus bazele unei spălătorii de rufe pentru a se putea întreţine şi studia
în paralel pictura si pianul.
George era un as în urk L frumoase I nu! dintre tablourile sale a
primii premiul special în 1803 la bxpoziţia Iniei naţională de la Chicago.
Scria poezii pe care le publica ap,oi în ziare. Avea şi talent muzical. In
1891, când s-a transferat la Lnva Suite College, a continuat să studieze
artele frumoase, dar şi-a canalizat interesul şi asupra altor .subiecte. A
devenii antrenorul echipei sportive a şcolii. S-a înrolat în regimentul
militar al campusului universitar, unde a obţinut cel mai înalt grad
acela dc căpitan. A devenit liderul organizaţiei YMCA (Young Men's
Christian Associalion) şi al clubului dc dezbateri.
Dar George a întreprins şi o altă schimbare în timp ce «.■ afla la lowa
State College. Materia principală dc studiu tiu o mai constituitul artele
frumoase, ei agricultura. De ee ti făcut acest pas atât dc radical dacă
iubea arta aşa de mult'’ James Wilson, fostul Decan al Catedrei dc
Agricultură din cadrul Cnivcrsilăţii din lowa. menţionează într-o
scrisoare adresată lui George motivul pentru care acesta a procedat în
acest fel:

„îmi amintesc că - atunci când ne-am întâlnii prima dată -

spuneai că voiai să obţii o diplomă în agricultură pentru a-ţi putea
ajuta semenii. Mi s-a părul cel mai frumos lucru pe care îl putea
spune un student. Ştiam eă ai un talent deosebit pentru pictură şi

220
 I'niili bucuria gândirii altruiste!

aflasem de succesele pe care le-ai repurtai de-a lungul timpului,

astfel că ic-am întrebai: De ce nu studiezi in continuare artele
frumoase? Răspunsul pe care mi l-ai dat - acela eă arta nu-i poale
ajuta pe fraţii tăi negri - m-a impresionai peste măsură.

George a motivat cât se poale de simplu luarea acestei decizii extrem

de importante, spunând: „Arta nu este la fel de utilă poporului meu
precum este agricultura.
George Washington Carver şi-a luat diploma în agricultură la
Universitatea din Iowa. Meritele sale deosebite în domenii precum
botanica şi horticultura i-nu determinat pe doi dintre profesorii săi să-l
îneurajc/e să-şi dea Maşterul la aceste materii, ceea ee a şi făcut. In
acest timp. a lucrat ea asistent la Catedra de Botanică din cadrul
universităţii, a studiai patologia şi mieologia plantelor şi a devenii primul
membru alYo-americun al universităţii din lowa.

U r m ă t o r u l tas

în aprilie 1K%, Carver a primit o ofertă mai puţin obişnuită din

partea doctorului Booker T. Washington de la Tuskegce Institute: să
devină profesor şi director al departamentului de agricultură.

..Nu-ţi pot oferi bani. poziţie sau glorie” - i-a spus Washington.
,.1’e primele două le ai deja. Iar pe uilima o vei obţine - fără
îndoială ocupând postul pe care îl ai în prezent. Acestea sunt
luermile la care îţi cer să renunţi. Iată ee îţi ofer în schimb:
muncă... muncă... şi iar muncă: misiunea de a-i scoate pe oameni
din sărăcia şi degradarea în care trăiesc acum: şi şansa de a le
acorda bucuria de a trăi. Departamentul tău există doar pe hârtie,
iar laboratorul va trebui să fie doar în mintea la.

Carver ar fi putut să ducă o viaţă confortabilă în Iowa. Se bucura de

respect pe plan profesional, era un membru activ al comunităţii în care trăia
şi îşi stabilise relaţii cât se poale de solide acolo. Dar va renunţa la toate
acestea pentru a se muta în Alabaina. în inima sudului, unde va 11 privit
adesea eu condescendenţă. A făcut acest lucru pentru eă era un adept al
gândirii altruiste şi dorea să le ofere o mână de ajutor celor aliaţi la restrişte.

77 l
 iric.m:sÂ(jArmf-:şTi

C'âl limp a lucrai la Tuskegce Insiiiulc. Carver şi-a câştigai rcspcciul

unor oameni dc scamă, precum Thomas Edison sau llcnry l'ord. dar şi
pe cel al câtorva dintre preşedinţii Statelor Unite. Munca de cercetare
pe care a depus-o în domeniul agriculturii şi descoperirile pe care le-a
făcui au contribuit la îmbunătăţirea vieţii ticurilor din sud. Dezvoltarea
unui program educaţional destinat oamenilor nevoiaşi a produs o
schimbare extraordinară în viaţa acestora. Şi a realizat toate aceste lucruri
având la dispoziţie resurse minime sau poale chiar neavând nici un ajutor.
Dacă Gcorge Carver s-ar fi luptat să obţină brevete dc inventator
pentru descoperirile sale stat ar fi pus bazele unei afaceri, aşa cum au
făcut Thomas Edison şi Henry Ford. ar fi devenit un om foarte bogat.
Dar nu acesta a fost ielul
George Washington Carver a descoperit nu său în viaţă. F.l a urmat
doar succesul. Adoptând gândirea altruistă, modelul oferit de gândirea
el a descoperit măreţia. altruistă şi a încercat prin
toate mijloacele pe care
Ic-a avut la dispoziţie - să-şi ajute semenii. Caiver şi-a explicat crezul
în viaţă in felul următor: ..Nu hainele pe care Ic porţi contează, nici
maşinile pe care Ic conduci şi cu atât mai puţin contul pe care îl ai în
bancă. Toate acestea nu înseamnă absolut nimic. Căci succesul se măsoară
în lapte. George Washington Carver a descoperit nu doar succesul.
.Adoptând gândirea altruistă, el a descoperit măreţia.

D f CE TREBUIE S \ VĂ I UETĂŢI CA SĂ TRĂIŢI

BUCURIA GÂNDIRII AI TKU1STE?

Gândirea altruistă vă poate oferi câştiguri mult mai mari decât oricare
altă categorie a procesului dc gândire, lată câteva dintre avantajele ei.

/. Gândirea altruistă aduce după sine împlinire personală.

Puţine lucruri în viaţă

Nici o misiune nu este mai nobilă decât |
atrag după sine mai multe
aceea tic a-ţi sluji aproapele de a-l ajuta să |
împliniri ca ajutorul pe
reuşească în viaţă. i
care îl oferi celor din jur.
- Alan I.oy McGinnis I
Charles II. Burr spunea:

¿ 2 2
 Tiviţi buctirin giiiiiUrii itltniistc'

..Cei care suni obişnuiţi să primească nu .■jlin ec osie fericirea: eăei ea

esie apanajul celor care iu să dea. Altruismul vă oferă bucurii
nemăsurate. După ce ai petrecut o /i în slujba semenilor tăi, pui seara
capul pe pernă şi le laşi în voia viselor fără regrete, fără durere. în
lucrarea „Bringing Oul Lite Best in People" Alan Loy McGinnis face
următoarea observaţie: „Nici o misiune nu este mai nobilă decât aceea
de a-ţi sluji aproapele - de a-1 ajuta să reuşească în viaţă.
Chiar dacă aţi fost animaţi toată viaţa de dorinţe şi ţeluri egoiste, nu
este niciodată prea târziu ca să vă schimbaţi orientarea sufletească. Chiar
şi cele mai cumplite personaje, aşa cum este Scrooge din opera lui
Charles Dickcns. îşi pol schimba viaţa în bine. înfăptuind pentru cei din
jur adevărate miracole. Aşa este cazul şi lui Alfrcd Nobcl. Când şi-a
găsit în ziar propriul necrolog (fratele lui era cel care murise, dar editorul
le încurcase numele, menţionând că materialele explozive pe care le
producea compania lui Alfrcd Nobcl ucisese foarte mulţi oameni). Nobel
a jurat să promoveze pacea şi să recunoască pe plan internaţional
contribuţiile pe care le aduceau oamenii în scopuri umanitare. Aşa au
luat naştere Premiile Nobel.

2. Gândirea altruistă îi învăluie pe oameni îtur-o mantie a valorii.

în 1904. Bessie Anderson Stanley a dat următoarea definiţie a

succesului în „Brown Book Magazine":

„Succesul este apanajul celui care a trăit frumos, a râs adesea

şi a iubit mult; al celui care s-a bucurat de încrederea femeilor
cinstite, de respectul oamenilor inteligenţi şi de iubirea copiilor;
al celui care şi-a descoperit misiunea în viaţă şi şi-a dus-o la bun
sfârşit; al celui care a lăsat în urma sa o lume mai bună decât cea
pe care a găsil-o la naştere, o lume pe care ¿1 înfrumuseţat-o,
salvând un suflet chinuit, creând o poezie nemuritoare sau
descoperind o specie unică de mac; al celui care nu a încetat
niciodată să laude frumuseţea pământului şi a naturii dumnezeieşti;
al celui care a dăruit semenilor săi lot ce a primit mai bun de la
Dumnezeu şi a descoperit în oameni un izvor de frumuseţe; al
celui a cărui viaţă este o sursă de inspiraţie, iar amintirea - o
binecuvântare.

223
 ¡ÎNCEPE SÂ G ÂNDEŞTI

în momentul în care vă depăşiţi condiţia umană şi vă dăruiţi cu trup

şi sunet semenilor voştri. începeţi cu adevărat să trăiţi.

3. Gândirea altruistă încurajează apariţia altor virtuţi umane.

Când vedeţi un copil de 4 ani. vă aşteptaţi să dea dovadă de egoism.

Dar când egoismul se manifestă la o persoană în vârstă de 40 de ani. nu
este o privelişte prea atrăgătoare, nu-i aşa?
Dintre toate calităţi le umane, se parc că cea care reuşeşte să promoveze
apariţia altor virtuţi este gândirea altruistă. Şi asta pentru că este extrem
de greu să gândeşti într-un mod eât mai generos eu putinţă, ignorându-li
propriile dorinţe şi interese. Gândirea altruistă vine în contradicţie cu
natura umană. Dar dacă învăţaţi să deveniţi generoşi şi să dăruiţi
semenilor voştri cât mai mult cu putinţă Iară să aşteptaţi nimic în schimb,
veţi descoperi atunci că poate fi foarte uşor să daţi naştere şi altor virtuţi
nepreţuite: recunoştinţa, dragostea, respectul, răbdarea, disciplina ele.

4. Gândirea altruistă îmbunătăţeşte calitatea vieţii.

Nu există viaţă mai pustie ca viaţa egoistă. Generozitatea creată

Nu există viaţă mai egoistă i. a viaţa cea de gândirea altruistă le
pustie. oferă oamenilor posibili­
tatea să aprecieze viaţa
şi să-i înţeleagă adevăratele valori. Faptul că săriţi în ajutorul celor
nevoiaşi vă conferă o nouă perspectivă asupra universului. Fa
îmbunătăţeşte calitatea vieţii atât a celui care dăruieşte, dar şi a celui
care primeşte. De aceea eu cred că:
Nu există viaţă mai pustie ca viaţa egoistă.
Nu există viaţă mai egoistă ca viaţa cea pustie.
Dacă vreţi să vă exlindcţi graniţele universului, dăruiţi-vă trup şi
suflet semenilor voştri!

5. Gândirea altruistă vă oferă o misiune ce vă descătuşează din

ghearele universului vostru îngust.

Compania internaţională de produse farmaceutice Merck & Company

a considerat mereu eă misiunea ei nu este doar aceea de a fabrica produse

224
 I ¡îUţi bucuriii ^hulirii nllruifitc!

farmaceutice, urmând să obcină un prolil de pe urma lor. Ea îşi doreşte

să sc afle în permanentă în slujba oamenilor. Ea mijlocul anilor ’80.
compania a scos pe piaţă un medicament destinat vindecării unei afecţiuni
oculare ec duce în cele din urmă la orbire. în special în ţările aflate în
curs de de/vollare. Deşi era un produs foarte bun. potenţialii clienţi
nu-şi puteau permite să-l cumpere. Ce a făcut compania în acest caz? A
continuat să fabrice produsul, iar în 1987 a anunţat eă il va oferi gratuit
tuturor celor care vor avea nevoie de el. Până în 1998, compania donase
deja peste 250 de milioane de tablete.
George W Merck spune: „încercăm să nu uităm niciodată eă medicina
se află în slujba oamenilor, nu a câştigurilor bănoase. Acestea din urmă
oricum sunt o consecinţă a economici de piaţă, dar nu trebuie să devină
o prioritate. Dacă ţinem seama de acest lucru, vom avea mereu parte de
ele.” Lecţia pe care trebuie să o învăţăm astăzi'' Este foarte simplă. în loc
să încercaţi să vă luptaţi pentru o poziţie socială avantajoasă, dăruiţi-vă
trup şi suflet semenilor voştri şi vă veţi descătuşa astfel din ghearele
universului voaslm atât de îngust!

6. Gândirea altruistă creează o moştenire.

Jack Balousck, preşedintele companiei Truc North Communications,

spune: „Procesul de învăţare, de câştigare şi de recompensare - acestea
sunt cele trei etape ale vieţii.
Prima etapă trebuie să o Procesul de învăţare, de câştigare şi dc
dedicaţi pregătirii profesio­ recompensare - acestea sunt cele trei etape
nale, cea dc a doua - consa­ ale vieţii.
crării înlr-un anumit dome­ - Jack Balousck
niu şi câştigării propriei
existenţe, iar cea de a treia - recompensării faţă dc semenii voştri. Fiecare
etapă este o rampă dc lansare spre următorul nivel."
Dacă obţineţi succesul în viaţă, este posibil să le lăsaţi descendenţilor
voştri o avere drept moştenire. Dar adevărata moştenire pe care o puteţi
lăsa semenilor voştri este averea spirituală - generozitatea şi gândirea
altruistă.

225
 IN C .m -: SA (lA riD I'.Ş T I

C um TUTLŢI TRĂI BUCURIA l.ÂNDIRII Al TRUISTE?

Oamenii recunosc în general valoarea gândirii altruiste, considerând o

chiar un talent care trebuie perfecţionai. Dar cei mai mulţi nu au nici
cea mai vagă idee cum îşi pol schimba modul de a gândi. Ca sâ adoptaşi
gândirea altruistă, vă recomand să faceţi următorii paşi:

1. Plasap-i pe semenii voştri pe primul loc!

Trebuie sâ înţelegeţi în primul rând eă nu sunteţi cenliul universului!

Acest lucru presupune să daţi dovadă de modestie şi de o schimbare de
atitudine. în cartea „The Power olT.thieal Management", Ken Blanchard
şi Normau Vinccnt Peale
Oamenii modeşti nu au o părere proastă spun: ..Oamenii modeşti
despre ei înşişi; pur şi simplu se gândesc nu au o părere proastă des­
mai puţin la propria persoană. pre ei înşişi; pur şi simplu
- Ken Blanchard şi Normau Vinccnt Peale se gândesc mai puţin la
propria persoană.
Dacă vreţi să deveniţi mai altruişti în fapte şi gândire, trebuie să
încetaţi să mai acordaţi o atenţie nemăsurată propriilor dorinţe şi interese
şi să începeţi să vă concentraţi asupra problemelor eu care se confruntă
cei din jurul vostru. Apostolul Pavcl ne sfătuieşte: „Nu faceţi nimic din
duh de ceartă sau din slavă deşartă, ei în smerenie fiecare să privească
pe altul mai presus de el însuşi. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele
lui, ei la foloasele altora.“71 Luaţi-vă angajamentul spiritual şi emoţional
„de a vă uita numai la foloasele altora"!

2. Implieap-vă în ¿ic[inni ele caritate!

Să crezi eă vrei să dăruieşti ceva eu lot sufletul este complet diferii

de actul de a dărui în sine. Pentru a realiza această tranziţie ele la simplul
gând la realitate, trebuie să încercaţi să înţelegeţi problemele semenilor
voştri şi să le oferiţi o mână de ajutor. Urmaţi sfatul lui Tod Barnharl.
autorul volumului „The Fivc Rituals of Weallh"! Unul dintre aceste
cinci „ritualuri" sună în felul următor: „Acţionaţi în aşa fel încât acţiunile
voastre să aibă o rezonanţă copleşitoare - trebuie să dăruiţi ea să trăiţi!"
Iată care este sfatul său:

226
 I r iiili bm ih m y<nniii ii <illnti<lc:

..Dăruiri lin ceea ce va cer .semenii wişlri! Cred eu convingere

ca scopul nostru csic să schimbăm indicai ciupi celor din jur...
Dăruiesc ceva indiferent căi dc mic csic acest ceva luiuior
celor care îmi solicită ajutorul. Lsic un hicru plăcui, in mod
deosebii dacă nu ii faceţi din obligaţie Crcdeţi-mă pc cuvânt, vă
va schimba perspectiva pc care o aveţi în privinţa propriei
persoane, dar ţi în privinţa banilor1”

Generozitatea sc poate manifesta sub vii verse forme. Vă puteţi implica

în acţiuni caritabile organizate de biserică, puteţi laee donaţii pentru
cantina săracilor, puteţi lucra ca voluntari în diverse domenii de activitate
sau puteţi participii la diferite opere de caritate, ldcea este să învăţaţi să
dăruiţi din lot .sufletul ţi să vă însuţiţi obiceiul de a gândi ca un ..donator"

Fuccli iiunuiii unanime:

Dacă aţi învăţat să vă dăruiţi eu trup ţi suflet, următorul pas este să

învăţaţi să faceţi doiniţii fără să aşteptaţi nimic în schimb. Este mult mai
uşor să dăruieşti când ştii că geslui tău va fi răsplătit cu recunoştinţă
decât atunci când este învăluit în anonimat. Oamenii care dăruiesc doar
ca să aibă parte de laude si osanale primesc ceea îţi doresc - nimic mai
mult. Dar valorile spirituale, sufleteşti şi emoţionale le revin doar celor
care fac donaţii învăluiţi în mantia anonimatului. Dacă n-aţi făcut
niciodată aeesl lucru, vă sfătuiesc să încercaţi!
Am nişte prieteni care ..adoptă" în fiecare an de Crăciun câte o familie
nevoiaşă. Consultă o agenţie care se ocupă de ea/.urile sociale ţi aleg o
familie, de obicei un părinte singur, care nu ar fi pulul oferi copiilor săi
un Crăciun fericit. Prietenii mei ţi copiii lor aleg masa dc Crăciun,
cumpără cadourile si se asigură că familia respectivă va avea nişte
sărbători de iarnă cu lotul deosebite Apoi. agenţia este cea care livrează
bunurile cumpărate de prietenii mei. în aţa fel încât aceştia să nu fie
nevoiţi să-ţi deconspire identitatea. Singurul lucru pe care îl cer aceşti
binefăcători anonimi este o fotografie a familiei respective, pc care o
folosesc ca să se roage pentru sănătatea si fericirea lor. (Am aflat de
aeesl obicei extraordinar alunei când i-am întrebat cine sunt persoanele
dintr-o fotografie pe care am vă/ul-o pe frigider.) Prietenii mei spun eă
această activitate le oferă - eu ocazia fiecărui Crăciun în parte - o bucurie
nemăsurată.

227
 ¡NCEPF.SÂ G ÂNDEŞTI

4. Investiţi cu bunii ştiinţă în oameni!

Valoarea cea mai de preţ. a gândirii allmisie ia naştere din dăruire şi

iubire necondiţională. Dacă sunteţi căsătoriţi sau sunteţi părinţi,
cunoaşteţi acest lucru din proprie experienţă. Ce apreciază cel mai mult
soţul sau soţia voastră: contul din bancă sau timpul pe care îl petreceţi
împreună? Ce preferă copiii să le daţi: o jucărie sau atenţia voastră
desăvârşită? Persoanele care vă iubesc doresc să se bucure de prezenţa
voastră fizică în detrimentul unui cadou trimis - probabil - cu ocazia
vreunei sărbători.
Dacă vreţi să investiţi în oameni, atunci gândiţi-vă cu multă seriozitate
la cei din jurul vostru şi la călătoria lor prin viaţă pentru a putea colabora
cu ci! Fiecare relaţie interumană poate fi asemănată eu un parleneriat
creat în scopul obţinerii unor avantaje mutuale. în cazul fiecărei relaţii,
trebuie să vă gândiţi cum puteţi investi în ..partenerul" vostru pentru ca
ambele părţi să se bucure de avantaje. Iată cum se desfăşoară anumite
relaţii şi care sunt consecinţele lor:
Fu câştig, tu pierzi - Câştig o singură dală.
Tti câştigi, eu pierd - Câştigi o singură dată.
Câştigăm amândoi - Câştigăm de foarte multe ori.
Pierdem amândoi - Adio, parleneriat!
Cele mai bune relaţii sunt cele în care ambii parteneri câştigă. De ce
nu se întâmplă aşa în toate relaţiile? Pentru că cei mai mulţi oameni îşi
doresc să câştige ci primii şi apoi restul hunii. Pe de altă parte, gânditorii
altruişti pornesc într-o relaţie hotărâţi să facă tot ee le stă în putinţă ea
partenerii lor să fie cei care câştigă primii. Şi asta schimbă radical lucrurile.
Viaţa mea s-a schimbat în 1975 când am citit cartea lui Zig Ziglar.
intitulată „See You al the Top" Am descoperit acolo următoarele
cuvinte, care m-au încurajat să adopt imediat gândirea altruistă: ..Dacă
îi ajutaţi pe semenii voştri să-şi împlinească dorinţele, ei vă vor ajuta -
la rândul lor - să vi lc împliniţi pe ale voastre.
Mi-am însuşit de-ndală acest principiu şi am început să pun în practică
gândirea altruistă. Am înfiinţai trei companii numai din dorinţa de a
investi în semenii mei. Am pus bazele companiei 1NJOY ca să-i învăţ
pc preoţi cum să-şi păstorească enoriaşii înlr-un mod mult mai eficient.
Compania INJOY Stcwardship Services a luat fiinţă datorită faptului că

228
 ¡ iviţi bucurie g iiiuUrii altruiste!

lin om tic afaceri m-a rugai N-am cre/ul vreodată că dorinţa mea de a
să-l ajut să slrângă fonduri conferi valoare oamenilor mă va învălui
pentru construirea unei săli intr-o mantie de măreţie.
mai mari destinate serviciilor L
religioase. L£QIIP este rezultatul dorinţei mele de a crea un milion de
lideri pe plan internaţional. N-am crezul vreodată eă dorinţa mea de a
conferi valoare oamenilor mă va învălui într-o mantie de măreţie.

Analiziili-vă mereu motivele!

F'ran^ois de la Roehefoueauld a spus: „Ceea ee pare a fi generozitate

nu este altcev a decât ambiţie deghizată, care urmăreşte un interes mie
pentru a pune mâna pe unul de proporţii. Ceti mai mare problemă eu
care se confrunta oamenii este tendinţa de a se situa ei înşişi pe primul
loc. De aceea, este extrem de important să vă analizaţi motivele pentru
a fi siguri eă nu cădeţi din nou pradă egoismului.
Vreţi să vă analizaţi motivele'? Alunei, urmaţi exemplul lui Benjamin
Franklin, care îşi punea în fiecare zi două întrebării Când se trezea
dimineaţa, se întreba: „Ce faptă bună voi face astăzi'?" şi înainte de a se
culca. îşi punea întrebarea: „Ce faptă bună am făcut astăzi'’“ Dacă puteţi
răspunde la aceste întrebări eu toată sinceritatea şi lipsiţi de egoism,
putem spune eă vă aflaţi pe calea cea bună.

D ă r u i ţ i c â t t r ă iţ ii

In toamna anului 2001, am fost eu toţii martorii unor exemple

incontestabile de altruism, aşa cum nu am mai văzut niciodată în Statele
Unite. Cine poate să uite tragedia de la 11 septembrie ? Tocmai terminasem
un seminar eu tema „Talentul de a conduce'', când asistenta mea, I.inda
Fggers. a intrat în sală pentru a-mi aduce la cunoştinţă veştile cumplite.
Ca toţi compatrioţii mei. am rămas ţintuit în faţa televizorului ea să aflu
ştirile despre lupta pompierilor si a poliţiştilor, care au pătruns în ruinele
turnurilor de la World Tradc Center ea să-i ajute pe cei rămaşi acolo. Iară
să-şi pună vreodată problema eă şi-ar putea pierde viaţa.
In zilele care au urmat tragediei, milioane de americani şi-au exprimat
dorinţa de a se implica în acţiunile de ajutorare eu toate mijloacele pe

229
 itfc .m : s A (iA r s i)t;ş T i

c;nv Ic aveau -Li dispoziţie .'ji eu muream aceeaşi dorinţă. In ziua de 15

seplemhrie. in sâmbăta care a m inai tragediei. am hotărât împreună
cu echipa mea de lideri să reali/ăm un program miuulal ..America
Prays" („America se roagă ). eu o durală de o oră si jumătate. în care II
rugam pe Dumnezeu să ajute America să treacă peste această nenorocire.
Prietenul meu. Max Lucado. a compus şi a citit o rugăciune. în care
exprima durerea unei ittmi întregi. Prankiin Graham se ruga pentru
conducătorii noştri naţionali. Jim şi Shirlev Dohson le ofereau sfaturi
părinţilor referitoare la modalităţile prin care îşi puteau ajuta copiii să
înţeleagă şi să îndure suferinţa provocată de pierderea celor dragi. lat
eu şi Bruce Wilkinson îi rugam pe spccialori să Iacă donaţii oamenilor
răniţi la I 1 septembrie În mod uimitor, s-au strâns 5.9 milioane de
dolari, pe care compania de televiziune World Vision i-a distribuit eu
generozitate celor aflaţi la restrişte. Gândirea altruistă a transformat
nişte clipe de coşmar într-o rază de lumină si speranţă.
La două săptămâni după tragedie, am ajuns îi. Punctul Zero din New
York. Doream să văd scena tragediei, să le mulţumesc celor care s-au
luptai eu moi manele de dărâmături si să mă rog pentru ei. Nu vă pot
descrie în cuvinte scena care mi s-a ivit în faţa ochilor. Am călătorit de
foarte multe ori la New York. Lstc unul dintre locurile mele preferate.
Urcasem de nenumărate oii în Turnurile Gemene împreună cu soţia .şi
copiii mei şi aveam amintiri extraordinare din New York. Să priveşti
locul în care fusesetă cândva cele două turnuri şi să Iii înconjurat dinlr-o
dată numai dc moloz, praf şi metale contorsionate este o privelişte
pentru care nu există cuvinte.
Cc nu au priceput americanii este că oamenii au muncii luni întregi
ca să elibereze locul de moloz, praf şi mizerie. Mulţi dintre aceşti oameni
erau pompieri în New York. muncitori sau voluntari. Au lucrat zi şi
noapte, şapte zile pe săptămână. Iar când găseau cadavre sau rămăşiţe
umane, ţineau un moment de reculegere, apoi Ic transportau cu smerenie
spre locul unde tocau să fie identificate si redate rudelor.
Pentru că sunt preot, mi s-a spus să port gulerul de la sutană. în timp
cc treceam prin zonă. muncitoiii care vedeau gulerul îmi cercau să mă
rog pentru ei. Era un privilegiu în faţa căruia in-am înclinat eu smerenie.
Profesorul american I Ionice iVlann a spus: „Să nu îndrăzniţi să muriţi
Iară să câştigaţi o victorie pentru omenire!" Cu siguranţă, pompierii din
New York sunt pregătiţi în orice clipă să moară. Misiunea lor este eu

2.sO
 Tr,lili Inn uriii gândirii nl',nă<l-'

adevărat eroică. Nu mm fi puşi niciodată iu situaţia de a ne da viaţa

pentru semenii noştri, aşa cum o lac ei. dar ii putem ajuta pe cei din
jurul nostru din alte puncte de vedere Putem adopta gândirea altruistă,
care ne va ajuta să-i plasăm pe semenii noştri ¡ie primul lo c în viata
noastră, conferindu le astfel o valoare inestimabilă. Putem lucra împreună
cu ei în aşa fel încât să ajungă in locuri la care nici nu au îndrăznit să
viseze vreodată.

P robă practică

Mă gândesc mereu la cei din jurul meu yi la călătoria

lor prin viaţă în aşa fel încât să por realiza
cu ei o colaborare maximă:'

(Juni puteţi pune în practică gândirea altruistă?

1. Sunteţi dispuşi să-i plasaţi pe primul loc pe semenii voştri, să vă

construiţi şi să vă bazaţi existenţa numai pe motive altruiste? Atunci,
slabiliţi-vă obiective altruiste! Gândiţi-vă ce puteţi face ca să-i ajutaţi
pc cei din jur. Iară să beneficiaţi sub nici un formă de acest ajutor!
Oferiţi cuiva o anumită stimă de bani. ascunzându-vă în spatele
anonimatului' Rczervaţi-vă mai multe ore pc săptămână sau pe lună ca
să vă ajutaţi semenii! Descoperiţi o cauză care vă va ajuta să realizaţi lot
ceea ce v-aţi plănuit! Dacă vă veţi stabili ţeluri altruiste şi veţi căuta
modalităţi prin care să le duceţi la bun sfârşit, veţi descoperi că
generozitatea şi gândirea altruistă lac deja parte din viaţa voastră. Cum
v-aţi gândii să vă sprijiniţi semenii?

2. De cele mai multe ori. dovezile de altruism iau naştere din dorinţa
oamenilor ele a veni în ajutorul celor aflaţi la strâmtorare. Săptămâna
viitoare, activaţi-vâ radarul intuitiv ea să descoperiţi problemele cu care
se confruntă cei din jur! Cânii radarul vă indică o problemă şi simţiţi
dorinţa de a întinde o mână de ajutor, urmaţi-vă instinctul! Dacă vreţi

23 I
 ÎNCEPE SA GÂNDEŞTI

cu adevărat, să vă însuşiri gândirea altruistă, încercaţi fără întrerupere să

descoperiţi problemele şi necesităţile semenilor voştri pentru o perioadă
îndelungată de timp (de exemplu, un an)!

3. Investiţiile pe care le faceţi în oameni sunt cele care vă oferă cea

mai mare satisfacţie, pentru că ele reuşesc să schimbe în bine viaţa celor
din jur. Gândiţi-vă la lucrurile pe care trebuie să le investiţi în semenii
voştri! Cu ce talent nativ v-a înzestrat natura. în aşa fel încât să îl puteţi
pune în slujba unei persoane'.' Cum i-ar putea ajuta pe cei din jurul
vostru experienţa de viaţă pe care o aveţi'.' Ce resurse aţi putea împărtăşi
apropiaţilor voştri?

în momentul în care aţi identificat „darurile" pe care le puteţi oferi

unui individ, investiţi fără întârziere în persoana respectivă!

4. Când nutriţi speranţa să încheiaţi un „partcncrial" profesional,

gândiţi-vă la avantajele pe care le-ar putea câştiga ambii parteneri! Dacă
nu aveţi nimic de câştigat de pe urma „parlcncriatului" vostru, atunci
nu îl încheiaţi! Şi în momentul în care sunteţi convinşi că este un
partcncrial avantajos pentru ambele părţi, faceţi tot ce vă stă în putinţă
să facilitaţi victoria mai întâi pentru partenerul vostru şi apoi pentru voi
înşivă!

232
Categoria 11
Bucuraţi-vă de gândirea bazată pe un scop
bine definit!

„Aici nu există legi scut reguli, pentru că încercăm

să realizăm ceva.
- THOMAS EDISON, inventator

La ce se gândeau autorii acestor citate?

,, Staţia de autobuz este locul în care se opreşte

autobuzul. Gara este locul unde se opreşte trenul.
Iar biroul meu este locul unde munca
nit încetează niciodată...
- ANONIM

Cum vă imaginaţi scopul bine definit după care sc conduc afacerile,

instituţia, departamentul, echipa sau grupul în fruntea cărora vă aflaţi?
In multe afaceri, un scop bine definit este într-adevăr un scop bine
definit. Profilul este măsura succesului. Dar banii nu trebuie să fie prin
excelenţă măsura succesului. Măsuraţi succesul familiei voastre în funcţie
de banii pe care îi aveţi la sfârşitul fiecărei luni sau al fiecărui an? Şi
dacă vă aflaţi în fruntea unei organizaţii non-profit sau de voluntariat,
cum vă daţi scama dacă aveţi sau nu succes'’ Cum apreciaţi în această
situaţie misiunea pe care o aveţi de îndeplinit?

O MISIUNE NON-PROEIT

Franccs Hessclbein a fost nevoită să-şi pună exact această întrebare

în 197b, când a devenii director executiv al Organizaţiei de Ccrceiaşe

233
 IN C LIT . SA G AM OK ŞTI

din America. Când s-a implicai in aclivilaiea ccrccia.şclor. nu sc gândea

că va ajunge să conducă organizaţia. Ha si soţul ci. John, erau parteneri
la Hesselbein Studios, o mică afacere de familie, care realiza reclame
de televiziune şi filme promoţionale. Ha scria scenariile, iar soţul ei
producea filmele. La începutul anilor '50. a fost selectată pentru postul
de lider al trupelor de voluntariat din cadrul bisericii prcshilcricne
(Second Prcsbylerian Chureh) din Johnstown, Pennsylvania. Chiar şi
acest lucru era neobişnuit, de vreme ce ca avea un fiu. nu fiice. Dar a
acceptat postul pe termen setul, l-a plăcut însă atât de mult, încât a
rămas în fruntea cercelaşclor timp de 9 ani.
Cu timpul, a devenit preşedintele consiliului şi membru activ al comisiei
naţionale de cercetaşi. A activat apoi pe post dc director executiv în cadrul
Consiliului de Cercetaşc Talus Rock cu normă întreagă. Până să ocupe
ea acest post, organizaţia eercelaşelor se alia în impas. Nu avea o direcţie
clară pe care să o urmeze, adolescentele îşi pierduseră interesul pentru
activitatea specifică cerceiaşilor şi era extrem de dificil să recrutezi
voluntare adulte, din cauza numărului marc de femei cate intrau în câmpul
muncii. Intre timp. organizaţia dc cercetaşi sc gândea s-o încorporeze şi
pe cea a fetelor. Hesselbein dorea cu disperare să redea organizaţiei un
scop bine definit pc care aceasta să-l ducă la bun sfârşit.
„Ne puneam întrebări foarte simple“ spune ca. ..Care este misiunea
afacerii noastre .' Cine sunt clienţii noştri? Ce apreciază în mod deosebit
_________________________________ __ clientul nostru? Indiferent
Indiferent dacă faceţi parte din Organizaţia | dacă faceţi parte di fi
Cercelaşclor, dacă lucraţi la IBM sau la Organizaţia Cercelaşclor.
AT&T, trebuie să aveţi o misiune bine dacă lucraţi la IBM sau la
conturată. AT&T. trebuie să aveţi o
- Prances Hesselbein misiune bine conturată."70
Atenţia deosebită pe
care a acordai-o Hesselbein misiunii cercelaşclor a ajutat-o să identifice
scopul principal al acestei organizaţii. „Ne aflăm aici pentru un singur
motiv să ajutăm fetele să-şi descopere adevăratul potenţial. Acest aspect
ne schimbă radical viaţa. Căci - atunci când ştiţi cu certitudine care este
misiunea voastră - scopurile corporative şi obiectivele operaţionale vin
de la sine."77
O dată ce a identificat misiunea pe care trebuia să o urmeze, şi-a
conceput o strategic cu ajutorul căreia să o poală duce la bun sfârşii. A

254
 ih/, u rn ii rti df $imtli!v,i hizntii ne un tron bute definit!

începui prin reorganizarea pe plan naţional a personalului. Apoi a creai

un sislem de planificare, ee urma să fie pus în funcţiune de fiecare
dintre cele 350 de consilii regionale. Şi a introdus managementul în
pregătirea personalului.
Hesselbein era dispusă să adopte ideea de schimbare în toate
domeniile, nu numai în organizare sau conducere. In anii '60 şi '70.
(ara acceptase noile schimbări, pe care le adoptaseră şi cercetatele, dar
nu organizaţia în sine. Hesselbein a abordai şi această problemă.
Organizaţia şi-a adaptai activităţile la noua cultură, acordând o mai
marc atenţie tehnologiei moderne (folosirii computerelor, de exemplu)
în defavoarea pregătirilor pentru o petrecere. A determinat minorităţile
să-şi aducă şi ele contribuţia la activităţile societăţii pe care o conducea;
acreai materiale bilingve; şi a implicai în serviciile organizaţiei familiile
eu venituri reduse Dacă misiunea grupului era descătuşarea potenţialului
fetelor, alunei de ee n-ar fi dus o luptă mult mai acerbă ca să le ajute pe
cele cărora destinul nu Ic-a oferii prea multe oportunităţiStrategia a
funcţionat excelent. Participarea minorităţilor s-a triplat.
în 1990. Hesselbein a părăsit conducerea Organizaţiei Ccrcelaşclor
după ee a transformal-o înlr-o societate de primă clasă. A devenit apoi
preşediniele-londalor al societăţii Peter F. Drueker Foundation for
Nonprofil Management si ocupă în pie/ent postul de director în
consiliul de conducere. în I99S. i s-a decernat ..Medalia Prezidenţială
pentru Libertate" în timpul ceremoniei la Casa Mbă. preşedintele
Clinlon a rostit următoarele cuvinte referitoare la activitatea lui
Hesselbein: ..Ne-a oferii reţeta unică a perfecţiunii şi măreţiei, dovedite în
cadrul nenumăratei! >rorganizaţii ţ\' care le-a condus, demonsirându-nc astfel
că un scop bine definii nu se măsoară în dolari, ci în schimbarea calităţii
vieţii." s Nimeni nu ar fi putut să o spună mai elocvent!

D f. ci : t rf .buif . să v ă b u c u r a u df: o â n d i r f a

BAZAIĂ l’F UN SCOP BINI-Î Dl FINIT?

Dacă asociaţi gândirea bazată un scop bine definit numai cu

domeniul financiar, s-ar putea să pierdeţi din vedere nişte lucruri vitale,
(îândiţi-vă. în schimb, că acest scop bine definit reprezintă rezultatul
final, dorinţa voastră acerbă, câştigul vostru absolut! Fiecare activitate

235
 ÎNCEPE SA Ci AMD EŞTI

Gândiţi-vă, în schimb, că acest scop bine se desfăşoară în funcţie de un

definit reprezintă rezultatul final, dorinţa scop bine definit. Dacă aveţi
voastră acerbă, câştigul vostru absolut! o slujbă, munca voastră se
derulează după un scop bine
definii. Dacă slujiţi într-o biserică, activitatea voastră are un scop bine
definii. Dar şi eforturile pe care le depuneţi să creşteţi un copil sau să
menţineţi o căsnicie - toate presupun un efort bine definit.
In timp ce exploraţi conceptul de ..gândire bazată pe un scop bine
definit", trebuie să recunoaşteţi faptul că vă poale ajuta din foarte multe
puncte de vedere:

I. Gândirea bazată pe un scop bine definit vă oferă o capacitate nun

mare de percepere a lucrurilor.

Care este diferenţa dintre jocul de popice şi munca pe care o faceţi la

.serviciu,., La jocul de popice, nu este nevoie decât de trei secunde ca să
aliaţi rezultatul! Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii
iubesc sportul atât de mult. Rezultatul se află imediat, astfel că oamenilor
nu le este pusă la încercare răbdarea sau intuiţia.
Gândirea bazată pe un
Gândirea bazată pe un scop bine definii vă scop bine definit vă oferă
oferă posibilitatea să estimaţi rezultatele posibilitatea să estimaţi re­
muncii voastre mult mai rapid şi mai uşor. zultatele muncii voastre
mult mai rapid si mai uşor.
Vă oferă o cotă de nivel cu ajutorul căreia vă puteţi măsura activitatea.
Vă ajută să înţelegeţi faptul că toate activităţile voastre - indiferent cât
de nesemnificative par la prima vedere au un scop bine determinat şi
se îmbină armonios pentru realizarea unui ţel cu adevărat extraordinar.

2. Gândirea bazată pe un scop bine definii vă ajută să evaluaţi fiecare

situaţie în parte la justa ei valoare.

Dacă aveţi un scop bine definii, este mult mai uşor să obţineţi
rezultatele dorite în orice domeniu. Când Frances Hessclbein a ajuns în
fruntea Organizaţiei Ccrcetaşelor. de exemplu, toate activităţile ei s-au
desfăşurat în funcţie ţelul pe care îl stabilise de la bun început - acela de
a descătuşa potenţialul fiecărei fele din echipa de cerceiaşe. Toate

236
 Ruainiţi-vă degiindirett biizold pe un scop bine definit!

eforturile depuse în acest seop - de la schimbarea structurii dc mana­

gement a organizaţiei până la cele mai mărunte îndeletniciri ale fetelor -
toate ţineau seama de obiectivul primordial. Nu există instrument de
măsură mai bun decât gândirea bazată pe un scop bine definii.

Gândirea bazată pe nn scop bine definii vă ajută să ¡nap cele mai

bune decizii.

Este mult mai uşor să luaţi decizii dacă aveţi un scop bine determinat.
Când Organizaţia Cereelaşelor se alia în impas în anii '70, alte fundaţii
şi societăţi încercau să le convingă pe cercetase să se implice în lupta
pentru câştigarea drepturilor femeilor şi să facă propagandă în acest
sens din uşă în uşă. Dar. sub conducerea lui Hesselbein. ccrcetaşcle au
spus „NC" şi au făcut acest lucru cu uşurinţă. Organizaţia îşi cunoştea
acum scopul şi dorea să-l realizeze cu ardoare şi concentrare.

4. Gândirea bazată pe un scop bine definit venerează valori nobile.

In momentul în care v-aţi conceput un scop bine definit şi luptaţi din

răsputeri să-l împliniţi, şansele voastre de câştig cresc considerabil. Şi
nimic nu generează valori mai nobile ca victoria atât de greu dobândită.
Cum descrieţi bucuria unei echipe sportive care a câştigat un campionat,
sau a unei companii care şi-a realizat obiectivul, sau a voluntarilor caic
şi-au dus misiunea la bun sfârşit'' Extraordinară - este o bucurie ce nu
se poate măsura în cuvinte şi - în acelaşi timp - o bucurie contagioasă.
Niinerirea ţintei provoacă nişte sentimente cu adevărat unice si
indescriptibile. Şi ţinta o poţi nimeri numai dacă o cunoşti.

5. Gândirea bazată pe un scop bine definit vă asigură viitorul.

Dacă vreţi ca mâine să aveţi succes, trebuie să vă conccpeţi chiar dc

astăzi un scop bine definit. Aşa a procedat Franccs Hesselbein şi a
transformai Organizaţia Cereelaşelor într-o organizaţie dc prestigiu.
Analizaţi, dc exemplu, companiile mari, care au înfruntat cu succes testul
timpului şi veţi descoperi că în fruntea lor se află lideri care sunt
impulsionaţi de obiective foarte bine definite. Ei sunt cei care iau deciziile
în acest sens. îşi angajează oamenii potriviţi, îşi introduc în luptă toate

237
 ÎNCEPE SÁ GÂNDEŞTI

Dacă vreţi ca mâine să aveţi succes, trebuie resursele de care dispun .şi
să vă concepcţi chiar de astăzi un scop bine ' îşi structurează organizaţia
definit. ea să-şi realizeze aceste
obiective bine definite.

Cum p u t e ţ i s ă vă bucu ra ţi de g â n d ir e a

BAZATĂ PE UN SCOP BINE DEFINIT?

Nu este greu să vedeţi valoarea inestimabilă a gândirii bazate pe un

scop bine definii. Oamenii recunosc că această categorie a procesului de
gândire Ic oferă cele mai mari câştiguri. Dar să înveţi să-ţi concepi un
scop bine determinai poate fi uneori o adevărată provocare.

/. Identificaţi scopul pe care vreţi să-l realizaţi!

Procesul gândirii bazate pe un scop bine definit debutează cu

identificarea obiectivului principal pc care doriţi să-l realizaţi. Poate fi
la fel de important ca viziunea dc ansamblu, ca o chemare către ceva
sublim sau ca o misiune pc care o organizaţie trebuie să o ducă la bun
sfârşit. Sau poate fi un anumit proiect pe care doriţi să-l realizaţi.
Important este să ştiţi cu certitudine ce doriţi să faceţi în viaţă. Dacă
scopul vostru este sinonim cu „succesul' într-un sens extrem dc vag,
atunci vă va fi cumplit de greu să-l duceţi la îndeplinire.
Primul pas pe care trebuie să-l faceţi este să vă stabiliţi cu claritate
dorinţele pc care vreţi să le vedeţi împlinite, rezultatele la care vreţi să
ajungeţi în final - căci ele sunt chintesenţa scopului primordial. înlăturaţi
orice emoţie care v-ar putea întuneca raţionamentul şi eliminaţi toate
lucrurile inutile care vă pot influenţa negativ capacitatea dc percepţie!
Ce doriţi cu adevărat să realizaţi? Când vă debarasaţi de toate lucrurile
şi aspectele nesemnificative, care este dorinţa ceti mai aprinsă pe care
vreţi să o vedeţi împlinită? Ce trebuie să se întâmple? Ce este acceptabil?
Acesta este adevăratul scop pe care trebuie să vi-l concepcţi.
Am trecut recent prin acest proces al gândirii bazate pe un scop bine
definii împreună cu consiliul director al companiei EQU1P în ultimii
şapte ani, EQUIP a organizat seminarii având ea tematică „Talentul de
a fi lider", la care au participat trei grupuri diferite: studenţi de facultate.

238
 Bttaiivţi-vâ de gândim) bnzntn pe un scop bine definit!

preoţi caic păstoresc biserici urbane şi lideri ai bisericilor naţionale de

peste hotare. Deşi am avut succes cu seminariilc noastre, am înţeles
faptul că atenţia noastră divizată ne împiedica să ne exploatăm potenţialul
la maxim, pentru eă trebuia să ne concentrăm asupra a trei grupuri de
oameni eu interese şi activităţi complet diferite unele de altele. Acest
lucru însemna că trebuia să luăm o hotărâre importantă, dar - pentru
asta - trebuia să ne identificăm scopul primordial.
Ne-am pus următoarea întrebare: „Dacă am putea.realiza numai un
singur lucru în viaţă, care ar fi acela'?“ Am discutat eu toţii problema şi
am ajuns la concluzia că trebuie să organizăm pe plan internaţional
seminarii cu tema „Talentul de a conduce'1 Acesta este scopul principal
al companiei EQUIP.
Visul nostru este ca - până în 2007 - să oferim lumii întregi un
milion de lideri. De luni întregi, de când am luat această hotărâre, am
adoptat o strategic care ne va ajuta să ne atingem scopul. Rezultatul
constă înlr-o explozie de idei, energie, dolari şi partencriate. De ce?
Pentru că ne-am identificat şi ne-am urmat obiectivul bine definit.

2. Transformaţi obiectivul misiunii voastre într-o adevărată cruciadă!

Aţi discutai vreodată cu o persoană ale cărei intenţii au rămas doar

simple intenţii? Această situaţie presupune o dezamăgire deliberată. Şi
asta pentru eă persoana respectivă nu are nici un scop bine definit.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru companii. Uneori, o misiune idealistă
şi obiectivul pe care compania trebuie să-l ducă la bun sfârşit nu coincid.
Scopul şi profitul se află într-o permanentă competiţie.
L-am citat puţin mai devreme pe George W. Merck, care a spus: „încercăm
să nu uităm niciodată că medicina se află în slujba oamenilor, nu a câştigurilor
bănoase. Acestea din urmă oricum sunt o consecinţă a economiei de piaţă,
dar nu trebuie să devină o prioritate. Dacă ţinem seama de acest lucru, vom
avea mereu parte de ele." A făcut această afirmaţie pentru a le reaminti
celor din organizaţia eă profilul trebuie să activeze în slujba scopului
primordial - aceste noţiuni nu trebuie să concureze.
Dacă scopul fundamental este obţinerea unui profit, iar ajutorul acordat
oamenilor nu este decât un mijloc prin care obţii acest profit, atunci compania
va avea de suferii. Atenţia sa va fi în mod negativ divizată, astfel încât nici
nu le va fi de vreun folos oamenilor şi nici nu va obţine profitul dorit.

239
 irSCKPK S A C'iAMUEŞTI

Crca[i un plan stratepie van să vă ajute să vă realizau ohieetivul

fundamental

Gândirea bazată pe un scop bine definit are rezultate excepţionale.

De aecea. este un lueru eât se poate de lirese ea planurile eaie se naşe
___________________________din aecaslă gândire să
Gândirea bazată pe un scop bine definit a r e s e afle în directa
rezultate excepţionale j legătură eu obiectivul
------------------------------------------------------- ele bază şi acesta nu
poale fi decât unul singur, nu pol exista două sau trei obiective
fundamentale. în momentul în care v-aţi conceput un obiectiv foarte
bine definii, trebuie să creaţi o strategie prin intermediul căreia să duceţi
obiectivul la bun sfârşit. în ca/ul societăţilor sau organizaţiilor, acesi
lucru înseamnă identificarea clementelor sau funcţiilor de baza care
trebuie să funcţioneze la cote maxime pentru atingerea scopului clar
definit. Aceasta este responsabilitatea urnii lider.
Vi l-am prezentat deja pe Dave Suilterland. preşedintele uneia dintre
companiile mele. ISS. Scopul principal al acestei companii este sa ajute
bisericile să adune fonduri în valoare de un miliard vie dolari pe an
pentru diverse construcţii si ¡aciuiaţi. Dave este un siiatcg prin excelenţa,
dar este şi un adept ai obiectivcior bine definite. 1.1 este conştient de
faptul eă - pentru a-.şi atinge scopul primordial compania ISS are
nevoie dc trei departamente de baza.
• Markctiny: Obiectivul acestui departament este să contacteze
bisericile care au nevoie de fonduri si să le determine să-i pcimiia
unui reprezentant al companiei ISS să prezinte m lata consiliului
de conducere al bisericilor respective avantajele pe care aceasta
le poate oferi. Scopul principal, realizarea unui număr cal mai
mare de prezentări in faţa reprezentanţilor bisericii.
Departamentul de vânzări: Misiunea acestui departament consta
în stabilirea întâlnirilor dintre pastorii şi consiliul de conducere
al unei biserici cu reprezentantul companiei ISS. identificarea
problemelor şi necesităţilor cu care <c conlrmuâ biserica respectivă,
explicarea metodelor prin care ISS o poale ajuta şi încheia eu
unui pariencriul. Scopul principal: încheierea unui număr cal mai
mare dc parlencriate eu leprezentanţii bisericilor.

240
 Bucuraţi-mi de gândirea bazată pe un scop bint’ definit!

Departamentul de consultanţă: Misiunea sa esle aceea de a oferi

consultanţă bisericilor în aşa fel încât acestea să obţină fondurile
necesare. Scopul principal: satisfacerea clienţilor.
Orice obiectiv se poate diviza în acest mod. Important este faptul
că - atunci când este atins scopul fiecărei activităţi în parte - se realizează
în cele din urmă OBIECTIVUL DE BAZĂ. Dacă suma scopurilor mai
mici nu are drept rezultat atingerea scopului de bază, atunci strategia
voastră nu este bine concepută sau nu v-aţi identificat adevăratul obiectiv
pe care trebuie să-l realizaţi.

4. Membrii echipei trebuie să fie în perfectă concordanţă cu obiectivul

fundamental.

In momentul în care v-aţi conceput o strategic puternică, asiguraţi-vă

că membrii echipei voastre sunt în perfectă concordanţă cu această strategic!
Ar fi ideal ca oamenii voştri să cunoască foarte bine atât obiectivul de
bază, cât şi rolul pe care îl joacă fiecare în parte în realizarea acestuia. Ei
trebuie să ştie care este misiunea lor personală şi cum funcţionează aceasta
în atingerea scopului primordial al organizaţiei lor.

5. Rămâneţi fideli unui singur sistem fi monitorizaţi rezultatele în

permanenţă!

Dave Sutherland consideră că unele societăţi întâmpină greutăţi

datorită faptului că încearcă să amestece sistemele. El afirmă că multe
sisteme pot asigura succesul, dar amestecarea unor sisteme diferite sau
trecerea continuă de la un sistem Ia altul duce în cele din urmă la eşec.

„Gândirea bazată pe un scop bine definit“ - spune Dave este

un proces extrem de dificil. Este un sistem în care munca,
parteneriatul şi rezultatul final trebuie să se armonizeze perfect.
Nu le poţi gândi doar din când în când la rezultatul pe care doreşti
să-l obţii cândva, căci atingerea unui scop bine definit trebuie să
fie un mod de viaţă. Altfel, vă va trimite numai mesaje contradictorii.
Eu sunt un adept al acestei categorii a procesului de gândire. Face
parte din sistemul meu existenţial. II practic în fiecare zi. Nu există
alte măsurători şi nici eforturi irosite în zadar."

24 1
 inC.EPF. SÁ GÂNDEŞTI

Atingerea unui scop bine definit trebuie să Davc îşi verifică în fie­
fie un mod de viaţă. Altfel, vă va trimite care seară oamenii, între-
numai mesaje contradictorii. bându-i care csle scopul
- Davc Sulhcrland primordial al organizatei
lor.
Kevin Small, preşedintele companiei INJOY. practică o disciplină
similară. Din ianuarie 2002, a început să organizeze şedinţe scurte cu
reprezentanţii fiecărui departament în parte. în 30 de minute, ci verifică
cifrele obţinute în ziua precedentă şi fac estimări în funcţie de scopurile
şi proiectele pe care trebuie să Ic realizeze în cursul anului respectiv.
Trec în revistă şi priorităţile de pe agenda de lucru din ziua curentă şi
analizează modalităţile prin care le pot corela cu obiectivul de bază.
Kevin afirmă că acest procedeu a schimbat fundamental mersul lucrurilor
în compania noastră:

„Ne-am întrecut propriile pronosticuri, pentru că supraveghem

cifrele cu un ochi vigilent. Obţinem rezultate mult mai bune, iar
până acum ne putem lăuda cu un an prolific. Acest lucru este
consecinţa faptului că avem mereu în vedere obiectivul principal
pe care trebuie să-l realizăm. Vă pot spune cu certitudine când nc
confruntăm cu anumite probleme sau când lucrurile merg pe
făgaşul dorit. Mă puteţi întreba absolut orice în legătură cu
afacerea noastră şi vă pot oferi răspunsul pe loc. Dacă iiu am fi
procedat în acest fel, nu am fi ştiut că în această săptămână se
iviseră nişte probleme la departamentul de relaţii cu publicul şi
nu am fi aflat că trebuie să angajăm pe altcineva la acest
departament.
Procesul gândirii mele bazate pe un scop bine definii se deru­
lează acum aproape automat în fiecare zi. De unde - în trecut -
puneam în funcţiune acest proces doar o dată pe lună, acum se
desfăşoară în fiecare dimineaţă. Curând, va deveni un proces
automat. Acest lucru îmi conferă statutul de lider în adevăratul
sens al cuvântului. Fondatorul companiei noastre, John Maxwell,
ne vorbeşte în cartea sa - Cele 21 de legi supreme cile liderului -
despre Legea Navigării. Această lege spune că oricine poate să se
afle la cârma unei nave, dar numai un lider poate să-i traseze
cursul. Eu trasez. în fiecare zi cursul companiei noastre cu ajutorul

242
 Bucunifi-vü de gíuuHren bnrjitñ pe un sen; - ! ti,fin ii!

echipajului meu şi efectuăm împreună corecţi ¡ie necesare. Noi

ştim cu certitudine unde ne aflăm şi unde a; aiungcm."

Kcvin este - din fire - un lider ideal. Este tuna; şi se află în proces
de continuă perfecţionare, devenind - pe zi ce trece iot ntai bun în
acest domeniu şi asta pentru că este dornic să înveţe şi să se perfecţioneze.
Este îiilr-o căutare permanentă de oportunităţi ti-.tr supraveghează eu
vigilenţă şi obiectivul nostru de bază.

S copul bin e d e f in it a l obiectivi i ui df. b a z ă

Indiferent care este obiectivul vostru primoi !: l, ir- h ie să înţelegeţi

faptul că îl puteţi realiza dacă adoptaţi o gândire pr/iti' ă. Gândirea
bazată pe un scop bine definit vă oferă şansa d; a obţine câştiguri
inestimabile, pentru că vă ajută să vă transformaţi ideile în rezultate
concludente. Spre deosebire de alte categorii ale procesului de gândire,
aceasta vă oferă posibilitatea de a vă exploata potenţialul la maxim şi de
a obţine lot ce vă doriţi.

P robă p r a c t ic ă

Mă concentrez oare cu toată atenţia asupra scopului meu

bine definit în aşa fel încât să pot obţine rezultate extraordinare
şi să-mi exploatez la maxim potenţialul gândirii?

Cum puteţi pune în practică gândirea bazată

pe un scop bine definit?

1. Cât timp aţi acordat obiectivului vostru primordial? Ştiţi de ce

v-aţi ales cariera pe care o urmaţi acum? Aţi descoperit ce doriţi să
realizaţi în viaţa voastră de familie? Dacă v-ar întreba cineva care este
misiunea voastră pe acest pământ, aţi şti ee să-i răspundeţi?
Roadele gândirii voastre ar fi mult mai prolifice, iar viaţa v-ar oferi
mult mai multe satisfacţii dacă aţi şti cu certitudine care este misiunea
pe care destinul v-a încredinţat-o. Gândiţi-vă puţin la fiecare dintre

243
 ÎNCEPE 5Â GÂNDEŞTI

următoarele domenii! Scrieţi apoi succint care este obiectivul pe care

trebuie să-l realizaţi în cazul fiecărui domeniu în parte!
Carieră:________________________________________________
Căsnicie:______________________________________________
Statutul de părinte:______________________________________
Serviciu:______________________________________________
Scopul în viaţă:_________________________________________

Nu trebuie să vă faceţi probleme dacă nu v-aţi hotărât încă asupra

tuturor obiectivelor pe care trebuie să le duceţi la bun sfârşii. Este nevoie
- poate - de ani întregi ea să le descoperiţi pe toate, aşa cum se întâmplă
în cazul marii majorităţi a oamenilor. Acest exerciţiu este doar un punct
de plecare.

2. Stabiliţi-vă un ţel major pe care trebuie să-l atingeţi în viaţă sau în

carieră! Notaţi-1 pe hârtie!

A. Gândiţi-vă acum care este rezultatul pe care doriţi să-l obţineţi

de pe urma acestui obiectiv major! Nu uitaţi că acest scop bine
definit nu este un substitut pentru un alt obiectiv nedeclarat sau
poate un pas înainte în procesul de realizare! Dacă v-aţi identificat
acest scop bine definit, scrieţi-1 aici!
B. Următorul pas pe care trebuie să-l faceţi este să vă concepeţi o
strategie care să vă ajute să vă realizaţi scopul primordial. Care
sunt elementele necesare ducerii lui la bun sfârşit? Care sunt
obiectivele majore? Disecaţi-1 cu atenţie şi studiaţi cu minuţiozitate
fiecare clement în parte!
C. Gândiţi-vă acum dacă aveţi nevoie de ajutor pentru împlinirea
misiunii voastre! Puteţi să o duceţi singuri la capăt? Aveţi nevoie
de ajutorul prietenilor sau al colegilor? Trebuie să puneţi bazele
propriei voastre organizaţii ca să o înfăptuiţi cu succes? Există
deja o organizaţie prin intermediul căreia vă puteţi duce misiunea
la bun sfârşit?
D. Următorul pas este „să îmbinaţi“ în mod armonios echipa de lucru
cu strategia adoptată. (Dacă scopul vostru existenţial necesită

244
 lincuni[i-viî de gândirea bazaţii pe im scop bine definiţi

ajulorul altor persoane, dar dispuneţi de prea puţină experienţă

în conducerea oamenilor, trebuie să vă concepuţi dc-ndată un
plan personal de perfecţionare eare să vă ajute să deveniţi nişte
lideri desăvârşiţi.)
E. Găsiţi modalităţi prin care să monitorizaţi permanent atât progresul
vostru, dar şi pe eel al persoanelor implicate! Nu uitaţi că vă veţi
realiza obiectivul primordial numai dacă îl veţi supraveghea cu
un ochi extrem de vigilent!

245
 P ostfaţă

Nu ştii niciodată unde le poale duce gândirea pozilivă. în primăvara

anului 1999, David Phillips a descoperii o ofcrlă promovată de compania
de produse alimentare Healthy Clioice. Compania oferea - până la
sfârşitul anului - o călătorie pe o distanţă dc 500 de mile pentru fiecare
cod de bare pe care clienţii îl trimiteau pe adresa companiei. Aceasta
dubla distanţa călătoriei dacă primea dovada cumpărării unor produse
până pe data de 31 mai. Cei mai mulţi dintre noi n-ar fi acordat nici cea
mai mică atenţie acestei oferte. Dar ca „i-a făcut cu ochiul" lui David
Phillips. Căuta de foarte mult timp o modalitate ieftină de a-şi duce
familia în Europa pentru o scurtă vacanţă, aşa că aceasta i s-a părut cea
mai bună ocazie de a-şi vedea visul cu ochii.
Phillips a început să cerceteze cu multă atenţie magazinele cu produse
alimentare în căutarea celor mai ieftine sortimente ale companiei Hcallhy
Choice, acestea dovedindu-se în final pliculeţele cu budincă de ciocolată.
Phillips, profilând de meseria lui de inginer, şi-a făcut câteva calcule şi a
ajuns la concluzia că cea mai profitabilă afacere era să cumpere cât mai
multe pliculeţe din acest sortiment dc budincă. A luat, aşadar, cu asalt
toate magazinele alimentare din oraş în căutarea produsului de la Healthy
Choice. A cumpărat, în final, peste 12.500 de pliculeţe dc budincă!
Apoi, a tăiat toate codurile de bare ale produselor cumpărate şi s-a
grăbit să le trimită la destinaţie până la termenul limită, care nu era
deloc prea departe. S-a ocupai intens - împreună cu familia sa - de
această „afacere", dar timpul se scurgea implacabil. Aşa că a apelat la
gândirea creativă şi a găsit, în cele din urmă, o soluţie pentru problema
sa. A donat budinca Armatei Salvării Naţionale, iar voluntarii care
activau în armată i-au ajutat să laie toate codurile dc bare, urmând să se
delecteze - împreună cu soldaţii - din acest desert neaşteptat, dar
binevenit. în plus, Phillips urma să primească o reducere la plata
impozitelor!

246
 Postfaţă

Când totul s-a terminal, Phillips a câştigai călătorii pe o distantă de

peste 1,2 milioane de mile. Pentru o investiţie de 3.140 de dolari, a
câştigat destule mile ea să-şi ducă familia în Europa - nu doar o dată, ei
de mai mult de 30 de ori. Şi pentru că a călătorit de atâtea ori, a devenii
membru pe viaţă al clubului cunoscut sub numele de „American Airlines
AAdvanlagc Gold Club“.717
Phillips nu şi-a irosit nici o milă în zadar. în primul an, şi-a dus soţia
şi fiicele în Italia, Spania şi Londra, unde au petrecut Paştele, în Suedia,
unde au sărbătorit Crăciunul, şi la Cancun. unde s-au bucurat de Ziua
Recunoştinţei (împreună eu alţi trei membri ai familiei). Şi dacă nu
şi-a epuizat toate milele câştigate până când oferta va expira, puteţi fi
siguri că va găsi o modalitate de a le folosi în mod util.

C ă l ă t o r ia n o a s t r ă îm p r e u n ă

Povestea lui David Phillips ne demostrează faptul eă procesul gândirii

pozitive poate exercita o influenţă extraordinară în orice domeniu al
vieţii. Sper eă v-aţi bucurai de călătoria pe care am făcut-o împreună
prin categoriile procesului de gândire care le asigură oamenilor succesul
atât de râvnit. Şi sper că aţi aflat mai multe lucruri despre propria
personalitate şi despre felul în caic gândiţi. Mai mult decât orice altceva,
gândirea este cea care vă modelează viaţa. Este, aşadar, cât se poate de
adevărat că - dacă vă schimbaţi modul de a gândi - vă schimbaţi viaţa.
Rczervaţi-vă o clipă din timpul vostru atât de preţios pentru a evalua
toate categoriile procesului de gândire despre care am discutat în paginile
acestei cărţi! Puneţi-vă note de la 1 la 10 (10 fiind nota maximă)!
_____ încercaţi să înţelegeţi valoarea gândirii pozitive: Cred oare cu
tărie că adoptând gândirea pozitivă îmi voi schimba viaţa?
_____Creaţi impactul unui mod de gândire complet schimbat: Dorinţa
mea de a obţine succesul şi de a duce o viaţă mai bună este oare destul
de ferventă ea să mă impulsioneze să-mi schimb modul de gândire?
_____învăţaţi să stăpâniţi procesul gândirii deliberate: Sunt dispus
să plătesc preţul necesar „cultivării“ obiceiului de a da naştere, hrăni şi
dezvolta idei creatoare în fiecare zi?
_____Dobândiţi înţelepciunea gândirii de ansamblu: Sunt dispus
să-mi extind graniţele universului pentru a conferi ideilor mele o
perspectivă integratoare?

247
 ÎNCEPE SÂ G ÂNDEŞTI

_____Descătuşaţi potenţialul gândirii bazate pe concentrare: Suni

dispus să elimin din cale ţoale lucrurile care mi-ar puica distrage atenţia
de la priorităţile mele în aşa fel încât să mă pol concentra asupra
problemelor eu adevărat importante?
_____Descoperiţi bucuria gândirii creative: Depun oare un efort
susţinut ea să depăşesc graniţele universului meu îngust în aşa fel încât
să pot explora idei şi opţiuni care să-mi ofere şansa de a obţine adevărate
rezultate creative?
_____Recunoaşteţi importanţa gândirii realiste: îmi clădesc oare o
bază spirituală solidă în aşa fel încât să pol gândi realist ?
_____Descătuşaţi puterea gândirii strategice: Concep oare planuri
strategice care îmi oferă o bună îndrumare pentru ziua de astăzi şi îmi
sporesc potenţialul pentru ziua de mâine?
_____Simţiţi energia gândirii bazate pe un orizont plin de posibilităţi:
Descătuşez oare energia necesară gândirii bazate pe existenţa unor
posibilităţi nelimitate, în aşa fel încât să pot găsi soluţii chiar şi pentru
situaţiile aparent imposibile'?
_____învăţaţi lecţiile gândirii reflexive: Analizez adesea trecutul ea
să obţin o perspectivă de ansamblu asupra vieţii şi o gândire mult mai
profundă?
_____Puneţi sub seninul îndoielii gândirea unanimă: Resping în mod
conştient limitele impuse de gândirea unanimă ea să pol realiza lucruri
ieşite din comun?
_____încurajaţi gândirea bazată pe colaborare: Sunt de acord să
accept ideile semenilor mei şi să le îmbin cu propriile mele idei ca să
obţin rezultate eu adevărat ieşite din comun.
_____Trăiţi bucuria gândirii altruiste: Mă gândesc mereu la cei din
jurul meu şi la călătoria lor prin viaţă în aşa fel încât să pot realiza eu ei
o colaborare maximă?
_____Bucuraţi-vă de gândirea bazată pe un scop bine definit: Mă
concentrez oare cu toată atenţia asupra scopului meu bine definit în aşa
fel încât să pol obţine rezultate extraordinare şi să-mi exploatez la maxim
potenţialul gândirii'1

Sper că modul vostru de a gândi s-a îmbunătăţit considerabil.

Realitatea este că nimeni nu poate stăpâni toate categoriile procesului
de gândire. De aceea, vreau să vă ofer următorul sfat. Dacă la fiecare
categorie a procesului de gândire obţineţi scorul de...

248
 Postfnfil

8 - 10 = Rezcrvaţi-vă 8091 din timp pentru practicarea acestui gen

de gândire!
6 - 7 = Rezervaţi-vă 2091 din timp pentru practicarea acestui gen de
gândire!
0 - 5 = Aduceţi în echipă o persoană care obţine note de 8. 9 sau 10
pentru acest gen de gândire!

V-am povestit la începutul acestei cărţi cum tatăl meu s-a hotărât -
încă de când era foarte tânăr - să-şi schimbe modul în care gândea. Am
participat recent - împreună cu soţia mea. Margaret - la un banchet
organizai în cinstea tatălui meu. sponsorizat de organizaţia din care face
parte de 55 de ani. Am stat la masă cu părinţii mei şi am vorbit despre
hotărârea lui de a-şi dedica viaţa gândirii specifice oamenilor de succes.
Această hotărâre le-a oferit părinţilor mei posibilitatea de a creşte trei
copii, care şi-au dedicai viaţa - la rândul lor - semenilor. Această dăruire
i-a oferit şansa tatălui meu de a se distinge printre contemporanii săi şi
l-a ajutat să ocupe un post de lider în cadrul organizaţiei sale. Le-a
oferit, de asemenea, lui şi mamei mele, şansa de a se bucura de peste 60
de ani de căsnicie fericită.
Mă gândeam la toate aceste lucruri în timp ce îl ascultam pe
organizatorul banchetului vorbind despre contribuţiile extraordinare pe
care le-a adus tata dc-a lungul timpului şi ochii mi s-au umplut de
lacrimi. Când publicul s-a ridicai în picioare pentru a-1 aplauda pe lata.
care se îndrepta spre podium, m-am ridicat şi cu şi l-am ovaţionat din
toată inima, pentru că eu îl cunoşteam cel mai bine. Şi mi-am spus în
sinea mea: Acesta este un om care şi-a schimbat modul de a gândi,
schimbându-şi astfel nu doar propria viaţă - dar şi pe cea a semenilor
lui, dintre care fac parte şi eu.
Acelaşi lucru vi se poate întâmpla şi vouă. Iată motivul pentru care
am scris această carte. Fie ca raţiunea să devină cel mai puternic
instrument pentru crearea lumii pe care o doriţi!

249
 N ote

1. John C. Maxwell. Think on These Things (Kansas Cily, Missouri:

Beacon Hill, 1979), 13.

2. Philippians 4:8 (NRSV)

3. David J. Schwartz, The Magic of Thinking Big ( New York: Fire­

side, 1959), 66.

4. James Allen, The Wisdom o f James (San Diego: Laurel Creek

Press. 1997), 31.

5. James Allen, The Wisdom of James Allen (San Diego: Laurel

Creek Press. 1997), 54.

6. Sec Proverbs 23:7

7 „Wal-Mart Stores, Inc. at a Glance, www.walmartstores.com,

January 29, 2002.

8. Source unknown.

9. James C. Collins and Jerry I. Porras, Bidh to Last: Successful

Habits o f Visionary Companies (New York: Harper Business, 1994).
213.

10. 'Hie American Covenant

11. John C. Maxwell. The Winning Attitude (Nashville: Thomas

Nelson, 1991). 24.

250
 No tv

12. Marlin J. Gründer Jr., The 9 Super Simple Steps to Entrepre­

neurial Succès (Dayton, Ohio: Gatekeeper Books. 2002). 96.

13. Guy Gilchrist. „Keeper of the Keys, Mudpie (Canton, Con­

necticut: Gilchrist Publishing, 2001). Used by permission.

14. J. J. O’Connor and E. F. Robertson, „Eratosthenes of Cyrene,"

www.history.mcs.sl-abdrews.ac.uk, January 28, 2002.

15. James C. Collins nd Jerry I. Portas, Built to Last: Successful

Habits o f Visionary' Companies (New York: Harper Business. 1994),
43-44.

16. John C. Maxwell. Failing Forward: Turning Mistakes into Step­

ping Stones fo r Succès (Nashvilc: Thomas Nelson. 2000), 140.

17. „CrayolaTrivia." www.crayola.com/mediaeenler. March 6, 2002.

18. „Crayola Trivia.“ www.crayola.com/mediacentcr. March 6,2002.

19. „CrayolaTrivia,“ www.erayola.eom/mediaecnler, March 6,2002.

20. „The History and Development of Crayons,

www.crayola.com.mediaeenter, March 6, 2002.

21. Annette Moser-Wellman, The Five Faces o f Genius (New York:

Viking Press, 2001), 111.

22. „Coleco,“ Jones Telecommunications and Multimedia Encyclo­

pedia, www.digitaleenlnry.com, March 14, 2002.

23. Al Ries, Focus: The Future o f Your Company Depends on It

(New York: Harper Business, 1996), 1.

24. M. Scott Peck, The Road Less Traveled (New York: Simon and
Schuster, 1978). 27-28.

25 I
 ¡HCEPE sA g Am d e $ t i

25. Jim Collins. „Good to Great," Fast Company, October 2(M) 1.

26. Joshua S. Rubinstein. David E. Meyer, and Jeffrey E. Evans,

„Executive Control of Cognitive Processes in Task Switching,“ Jour­
nal of Experimental Psychology. quoted in Leadership Strategies, Vol­
ume 4, Number 12. December 2001.

27 „Martin First Female to Play, Score in Division 1.“

www.espn.com, August 31, 2002.

28. „Female Giving Up Football," The Atlanta Journal-Constitu­

tion, January 21, 2002, E10.

29. Annette Moser-Wcllman, The Five Faces of Genius: The Skills

to Master Ideas at Works (New York: Viking, 2001), 6.

30. Skipp Rosss with Carole C. Carlson, Say Yes to Your Potential
(Nashville: Word, 1983).

31. Annette Moser-Wellman, The Five Faces of Genius: The Skills

to Master Ideas at Works (New York: Viking, 2001), 9.

32. Ernie J. Zclinski, The Joy of Nat Knowing It All: Profiting from
Creativity>at Work or Play (Chicago: VIP Books, 1994), 7.

33. Source unknown.

34. Michael Craig, „Priscilla Presley's Control of the Elvis Presley

Estate," The 50 Best (and Worst) Business Deals of All Time (Franklin
Lakes, New Jersey: Career Press, 200), 18-22.

35. Cheryl Dahlc, „Mind Games,“ Fast Company, January-Fcbru-

ary 2000, 170.

36. James Allen, The Wisdom of James Allen (San Diego: Laurel
Creek Press, 1997).

252
 Note

37. „O'Leary Resigns as Notre Dame Football Coach," www.nd.edu.

December 14, 2001.

38. Chris Palochko, „Security a Huge Issue at Super Bowl,

sporls.yahoo.com/nfl/news, February 2, 2002.

39. „Strategy“ in Webster'a New World Dictionary o f American

English, Third Collegiate Edition (Cleveland: Webster’s New World,
1991).

40. Terry Ryan, The Contest Winner of Defiance, Ohio: How My

Mother Raised 10 Kids on 25 Words or Less (New York: Touchstone,
2001), 25.

41. Terry Ryan, The Contest Winner of Defiance Ohio: How My

Mother Raised 10 Kids on 25 Words or Less (New York: Touchstone,
2001), 92.

42. Bobb Biehl, Masterplanning: /\ Complete Guide fo r Building a

Strategic Plan for Your Business, Church, or Organization (Nashville:
Broadman and Holman, 1997). 10.

43. Alan Axelrod, Patton on Leadership: Strategic Lessons for Cor­

porate Warfare (Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall, 1999).
68 .

44. „George S. Patton, Jr.,“ http://gi.grolicr.coin/wwii, May 28,2002.

45. Janet Frankston, „Maxwell House Tic to Passover Spans Years,"

The Atlanta Journal-Constitution, March 27, 2002, FI.

46. Janet Frankston, „Maxwell House Tie to Passover Spans Years,"

The Atlanta Journal-Constitution, March 27, 2002, F10.

47. Sally Kline (editor). George Lucas: Interviews (Jackson: Uni­

versity Press of Mississippi, 1999), 32.

253
 ¡NCEPE SÄ CiÂNDEÇTl

48. Thomas G. Smith, Industrial Light A Magic: The Art of Special

Effects (New York i.allanline Books, 1986), 10.

49. Bruce Handy, ,.1'hc Force Is Back," Time, February 10, 1997,
www.timc.com.

50. Sally Kline (editor), George Lucas: Interviews (Jackson: Uni­

versity Press of Mississippi, 1999), 161.

51. Chris Salevvic/ George Lucas (New York: Thunders' Mouth

Press, 1998). 104.

52. Chris Salcv.i./ 'George Lucas (New York: Thunders' Mouth

Press, 1998). 105.

53. Richard Coriiss. ..Ready, Set, Glow!“ Time. April 26, 1999,
www.time.coni.

54. Chris Salcwi, George Lucas (New York: Thunders’ Mouth

Press, 1998), 113.

55. Jeremy M. Btosowsky. „No Payne. No Gay ne: 1’he Ins-and-

Outs of Winning a Modern Olympic Bid, Courtesy of the Man Behind
Atlanta's 1996 Plan, Washington Business Forward, August 2000,
www.bizforward.eu.

56. Eric Pooley, ..Mayor of the World,“ Time December 31, 2001,
www.time.com.

57. Sally Kline ¡editor), George Lucas: Interviews (Jackson: Uni­

versity Press of ,.i:, o- .ippi. 1999), 96.

58. Sally Klim, (editor), George Lucas: Interviews (Jackson: Uni­

versity Press ;ppi. 1999), 121

59. Joe! Bar! ¡lUtre Edge (New York: William Morrow & Co.
1002), 89

254
 Note

60. ..Leadership Lessons: An Interview with Don Soderquist, Wil­

low Creek Association.

61. Author Unknown.

62. Mark Twain. Following the Equator (Hopewell. New Jersey:

Hcco Press, 1996), 96.

63. „Chronology of Dr. Marlin Luther King. Jr.,

www.thekingeenter.eoni, January 3, 2002.

64. Alice Park, „Heart Mender.“ Time, August 20. 2001, 36.

65. Alice Park. „Heart Mender." Time, August 20, 2001. 36.

66. Bcnno Mnller-Hill, „Science, Truth, and Other Values," Quar­

terly Review o f Biology. Volume 68, Number 3 (September 1993). 399-
407

67. Pat Summit with Sally Jenkins, Reach fot the Summit (New
York: Broadway Books, 1998), 258.

68. Pat Summit with Sally Jenkins, Reach fot the Summit (New
York: Broadway Books, 1998), 69.

69. Jeffrey J Pox. How to Become CEO (New York: Hyperion.

1998), 115.

70. Peter Duncan Burchard. ..George Washington Carver in Iowa:

Preparation lor life serving humanity," The Gazette (Cedar Rapids,
Iowa), www.gazctteonline.eom. February 14. 1999.

71. „George Washington Carver," web.mit.edu/invcnt, April 27,

2002.

72. „George Washington Carver." web.biographv.com. February 23.

2002 .

255
 în c e p e s â g â n d e ş t i

73. „Mectizan Program Removes Darkness from an Ancient Dis­

ease.“ Corporate Philanthropy Report. Merck, p. 11, www.merek.com,
April 27, 2002.

74. Philippians 2:3-4 (NIV).

75. Tod Barnhart, The Five Rituals o f Wealth: Prown Strategies for
Turning the Little You Have into More Than Enough (New York:
Harperbusiness. 1996).

76. John A. Byrne, ..Profiting from the Non-profits,“ Business-Week,

March 26, 1990, 70.

77. John A. Byrne, „Profiling from the Non-profits," Business-Week,

March 26, 1990. 72.

78. „H esselbein Wins Presidential Medal of Freedom .“

www'.drucker.org, December 19, 2001.

79. Kathleen Holder, „Engineer Finds Sweet T ravel Deal in Cups of

Pudding.“ www-dateline.ucdavis.cdu, February 4. 2000.

256