Sunteți pe pagina 1din 17

INTRODUCERE

DATELE STATISTICE sunt îngrijorătoare.


Conform cercetătorului creştin George Barna, 35 la sută dintre cei pe
care el îi cataloghează ca fiind creştini „născuţi din nou“ (oameni care L-au
acceptat pe Isus Cristos ca Salvator şi Domn), au trecut printr-un divorţ.
Mai rău chiar, 23 la sută (aproape un sfert) dintre cei divorţaţi au mai multe
divorţuri la activ. „Dar, s-ar putea să gândeşti, creştinii divorţează mai rar
decât necredincioşii.“ Barna, însă, afirmă că nu aceasta este realitatea:
datele statistice sunt aproape egale, adică, 35 la sută pentru „noi“, şi 35 la
sută pentru „ei“.1
În rândul generaţiei mai tinere rata divorţurilor are tendinţă ascendentă.
Se estimează că jumătate dintre cei care se căsătoresc astăzi se vor despărţi.
Mii de alte cupluri care spun că Îl iubesc şi Îl urmează pe Isus trăiesc o viaţă
care nu seamănă deloc cu cea promisă de Isus: „o viaţă din belşug“.
Aşadar, este evident faptul că a fi creştin şi a fi „îndrăgostit“ nu este
suficient pentru a avea o căsătorie fericită. De-a lungul anilor de consiliere,
am întâlnit multe cupluri care au trecut de la „Totul este perfect!“ la „Nu îl

11
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

(nu o) mai pot suporta!“ Cum se pot prăbuşi speranţele unui cuplu, uneori,
doar în câteva luni, din vârful muntelui Everest până în adâncul oceanului?
Există o lecţie veche, pe care trebuie să o înveţe fiecare generaţie: ferici-
rea conjugală nu apare automat.
Din fericire, Dumnezeu nu ne-a lăsat de izbelişte. În Biblie, El ne învaţă
cum să trăim. De asemenea, ne arată cum să urmăm exemplul lui Isus. Soţii
şi soţiile, indiferent dacă sunt în luna de miere sau sunt veterani trecuţi prin
multe, pot învăţa din înţelepciunea divină. Principiile Bibliei au fost verifi-
cate de-a lungul timpului. În timpul consilierii, am putut vedea valoarea
principiilor biblice în multe dintre ocazii. Ele dau rezultate.
Desigur, simpla expunere intelectuală la aceste adevăruri nu va aduce
multe rezultate, doar aplicarea practică a adevărului va da roade. Cu alte
cuvinte, nu vă mulţumiţi să citiţi şi să daţi din cap în semn de încuviinţare,
spunând: „Dr. Chapman, aveţi dreptate!“ Cred că este util ca ambii parteneri
să completeze secţiunea „Este rândul tău“ de la sfârşitul tuturor capitolelor.
Pe măsură ce citiţi, faceţi o pauză ca să meditaţi la cele prezentate şi să
discutaţi despre ele, toate acestea într-un spirit de rugăciune şi cu speranţă,
încredinţându-vă căsnicia lui Dumnezeu, Cel care a creat-o şi care este
interesat de căsnicia ta.

Gary Chapman, Ph. D.

12
Capitolul trei

C E Este
D RAGOSTEA?
CE ÎNSEAMNĂ să îţi iubeşti partenerul? Poate că nu te-ai gândit la
răspunsul care urmează.
Dacă vei efectua un sondaj printre prietenii tăi căsătoriţi (garantându-le
caracterul anonim), cerându-le să se evalueze pe o scală de la 1 la 10, în
care 1 înseamnă „total devotat propriilor interese egoiste“, iar 10 înseamnă
„devotat total bunăstării partenerului“, cred că cei mai mulţi ar indica 5.
Dacă suntem sinceri, recunoaştem că suntem interesaţi de ce primim noi din
relaţie, de cât de avantajoasă este căsnicia pentru noi.
Aceasta să fie dragostea? În anii care au trecut, am pus întrebarea despre
cum defineau dragostea tuturor grupurilor unde ajungeam. Răspunsurile au
fost foarte diferite. Unii au subliniat aspectul emoţional-fizic, iar alţii s-au
referit la spiritul de sacrificiu al dragostei. Una dintre definiţii mi-a plăcut
foarte mult: „Dragostea este un cuvânt format din patru litere („love“; n.tr.),
două consoane şi două vocale; şi din doi nebuni, tu şi cu mine.“
Fără să definesc încă dragostea, doresc, totuşi, să prezint două afirmaţii
ciudate ale Scripturii. În Efeseni, 5:25, soţilor li se spune: „iubiţi-vă neves-
tele“, iar în Tit, 2:3-4, femeile mai în vârstă sunt îndemnate „să înveţe pe

37
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţii“. Construcţia gramaticală a ver-


setului Efeseni, 5:25, este aceeaşi cu cea din versetul 18: „fiţi plini de Duh.“
Este o poruncă.
De ce este necesar să i se poruncească bărbatului să-şi iubească soţia şi de
ce este necesar ca femeia să fie învăţată să-şi iubească soţul? Nu aşa ar trebui
să fie căsătoria? Nu de aceea ne-am căsătorit? Acestea sunt întrebările pe
care mi le pun cele mai multe cupluri. Oare de ce după căsătorie ni se porun-
ceşte să ne iubim partenerul?
Poate că răspunsul este legat de înţelegerea noastră greşită despre dra-
goste. Este oare posibil ca dragostea, pentru cele mai multe cupluri, să apară
după căsătorie, dacă mai apare?

CEA MAI BUNĂ DESCRIERE A DRAGOSTEI


Să analizăm textul din 1 Corinteni, 13:4-8, unde găsim cea mai bună
descriere a dragostei (nu definiţie). Citeşte atent, gândindu-te la implicaţiile
textului referitoare la căsnicie. Pasajul se citeşte cu predilecţie la căsătorii,
impresionându-i chiar şi pe necredincioşi prin frumuseţea limbajului.
Totuşi, puţini îi înţeleg implicaţiile practice.
„Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea
nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă
necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu
se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acopere totul, crede totul,
nădăjduieşte totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodată.“
Pasajul este prea complex pentru a fi înţeles pe deplin la prima citire.
Aşadar, să vedem câteva afirmaţii cheie. Dragostea este răbdătoare şi bună,
nu-şi caută propriile interese, nu „ştie totul“, dar înţelege, acceptă batjo-
curile, este politicoasă şi are o atitudine pozitivă faţă de probleme. Toate
aceste caracteristici ale dragostei sunt în favoarea bunăstării celui iubit.
Nu necesită aceste calităţi un „sentiment“ călduros faţă de cel iubit? Nu
te grăbi să răspunzi. Cât de „cald“ trebuie să fii ca să ai îndelungă răbdare?
Dragostea descrisă în 1 Corinteni, 13, nu accentuează emoţiile, ci atitudinile
şi acţiunile, asupra cărora avem control.

38
Ce este dragostea?

„NU O MAI IUBESC“


Cele mai multe cupluri vin la consiliere doar atunci când se confruntă
cu dificultăţi majore în căsnicia lor. Unii sunt pe punctul de a se separa şi la
întrebarea mea, de ce, încep să-mi spună despre nemulţumirile lor şi termină
cu un clişeu: „Nu ne mai iubim.“ Se presupune că această afirmaţie este
definitivă. Divorţul este singura alternativă. Nu se mai poate face nimic.
Unul dintre soţi mi-a spus: „Aş vrea să o iubesc, dar este prea târziu. Prea
multe s-au întâmplat.“
Eu nu cred aceste afirmaţii. Dacă cauţi pe cineva care să îţi aprobe
aceste idei, nu veni la mine. Ti-aş face mult rău dacă te-aş lăsa să crezi că
fericirea conjugală este „dincolo de controlul tău“.
Este momentul să cităm versetul întreg din Efeseni, 5:25: „Bărbaţilor,
iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru
ea.“ Care a fost atitudinea Bisericii când Cristos S-a dat pe Sine Însuşi pen-
tru ea? Au fost cu El cei pe care El i-a iubit, buni, respectuoşi şi răbdători?
Dimpotrivă, cel mai bun dintre ucenici a afirmat: „Nu cunosc pe omul
acesta!“ (Matei, 26:74). În Romani, 5:8, citim că Dumnezeu Şi-a arătat
dragostea faţă de noi prin jertfa lui Isus, atunci când eram murdari, egoişti
şi plini de ură.
Dumnezeu ne-a iubit atunci când eram de neiubit. Astfel, soţului i se
porunceşte să-şi iubească soţia şi atunci când este de neiubit. Orice bărbat
poate iubi o femeie care-l iubeşte. Nu are nevoie de o poruncă în acest caz.
Aceasta este dragostea dinainte de a ne căsători. Am fost bun cu ea pentru
că şi ea a fost bună cu mine, dar cum să reacţionez acum, când partenerul
meu este de neiubit? Aici intervin îndemnurile biblice. Dacă răspund cu
bunătate, înţelegere, răbdare şi politeţe, îl stimulez pe partenerul meu să-mi
răspundă la fel.
Totuşi, aceasta nu înseamnă că partenerul va fi obligat să mă iubească.
El îşi poate lua libertatea de a nu mă iubi. Acesta este şi motivul pentru
care fericirea unei căsnicii nu poate fi atinsă numai prin ceea ce face unul
dintre parteneri. Este nevoie de doi oameni care se iubesc pentru a atinge
maximum de satisfacţie într-o relaţie. Cu toate acestea, chiar dacă numai

39
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

unul dintre parteneri se decide să iubească, lucrurile se vor schimba în bine.


Pot întotdeauna să-mi îmbunătăţesc căsnicia, iar dragostea este arma mea
cea mai puternică.

RIDICĂ-TE DEASUPRA TA
Ar fi incorect din partea mea să nu îţi spun că am serioase îndoieli că
vei fi capabil să demonstrezi o dragoste atât de altruistă fără ajutorul
Duhului Sfânt. Scriptura spune: „dragostea lui Dumnezeu a fost turnată
în inimile noastre prin Duhul Sfânt“ (Romani, 5:5). Capacitatea de a-mi
iubi partenerul o primesc de la Dumnezeu.
Am posibilitatea să fiu agentul dragostei lui
Dumnezeu pentru soţia mea şi în acest uni-
N U TREBUIE SĂ NE vers eu pot face cel mai bine acest lucru. Nu
EXPRIMĂM TOATE trebuie să risipesc această ocazie. Dacă sunt
EMOŢIILE NEGATIVE. dispus să mă întorc la Dumnezeu, recunos-
UNELE TREBUIE LĂSATE cându-mi lipsa dragostei, resentimentele şi
SĂ MOARĂ SINGURE. chiar ura mea, accept iertarea Sa şi Îi cer să
o iubească pe soţia mea prin mine, sunt un
adevărat soţ.
De obicei lucrurile urmează acelaşi tipar. Soţia mea face ceva ce eu
consider că este greşit sau, mai rău, nu face ceea ce eu cred că ar fi trebuit
să facă. Instant emoţiile vor deveni negative. Ele sunt spontane şi sunt inca-
pabil să le controlez. Totuşi, ceea ce pot face este să decid ce voi face cu ele.
Dacă îmi urmez firea pământească, îmi voi exprima emoţiile prin cuvinte
tăioase sau o voi trata cu tăcere, care o va răni la fel de mult. Rezultatul este
că amândoi vom fi nefericiţi. Acţiunile mele negative vor atrage acţiuni
negative din partea ei.
Dar dacă decid să nu îmi urmez emoţiile negative, pot deveni un agent al
dragostei, adică Îi pot mulţumi lui Dumnezeu că, prin puterea Sa, nu trebuie
să fiu negativ pentru că am emoţii negative şi, astfel, Îi pot cere puterea de
a exprima dragoste. Această reacţie va schimba complet situaţia.

40
Ce este dragostea?

Contrar părerilor psihologice la modă, nu trebuie să ne exprimăm toate


emoţiile negative. Unele trebuie lăsate să moară singure.
Să vă dau o ilustraţie. Pe Jason, l-am întâlnit în Tucson, Arizona. Se
stabilise aici, acum doi ani, în urma pronunţării divorţului. Nu voi uita
niciodată descrierea vie făcută de Jason, asupra modului său necontrolat
de a-şi exprima emoţiile: „Îmi dau seama că mi-am distrus căsnicia. Pentru
că eram diferit de Susan, lucrurile pe care le făcea mă iritau. Am permis
emoţiilor să mă domine şi aproape zilnic îi spuneam că mă simţeam jignit,
iritat, dezamăgit, frustrat şi mânios. Pentru Susan cuvintele mele sunau a
condamnare. Tot ce doream eu era să fiu cât mai deschis, dar, acum, realizez
că nu poţi revărsa atâtea murdării în căsnicie şi totuşi să speri că vei avea o
grădină frumoasă.“
Jason are dreptate. Nu ne putem exprima verbal emoţiile negative şi să
sperăm ca ele să aibă un efect pozitiv asupra partenerului nostru.
Nu vreau să afirm că emoţiile negative sunt păcătoase. Numai atunci
când încep să-mi hrănesc emoţiile negative cu idei şi acţiuni devin vinovat.
Lumea este plină de cupluri care au ajuns în pragul despărţirii pentru că
şi-au exprimat toate emoţiile negative. Nu vreau să spun că trebuie să ne
suprimăm emoţiile negative ci, cel mai bine este să le exprimăm înaintea
lui Dumnezeu şi să-I mulţumim că nu suntem obligaţi să mergem pe traseul
indicat de ele.
Unii vor spune: „Da, am înţeles. Îmi spui să îmi iubesc partenerul indi-
ferent care sunt sentimentele mele faţă de el. Nu este aceasta ipocrizie?“
Nu, nu eşti ipocrit decât dacă afirmi că ai sentimente diferite de cele
reale. Când îţi exprimi bunătatea printr-o acţiune sau printr-un cadou, nu
eşti obligat să susţii că ai sentimente deosebit de calde. Nu faci altceva decât
să fii bun. Poate că nu simţi nimic sau poate ai sentimente negative. Dar
acţiunea ta plină de dragoste va stimula dragostea partenerului faţă de tine,
fapt ce îţi va influenţa sentimentele în mod pozitiv. De obicei sentimentele
negative se atenuează mult atunci când sunt ignorate, şi nu răsfăţate.
Mii de căsnicii ar fi putut fi salvate dacă unul dintre parteneri ar fi
descoperit principiul dragostei aşa cum l-am prezentat. Chiar dacă uiţi tot

41
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

conţinutul acestei cărţii, să îţi aminteşti doar să iubeşti cu „dragostea din


1 Corinteni, 13“. Dragostea este cel mai preţios dar şi se află la dispoziţia
tuturor.
Să presupunem că te-ai decis să iubeşti. S-ar putea să nu ai niciun sen-
timent, sau ai doar sentimente negative, dar te-ai decis să fii canalul prin
care Dumnezeu să transmită dragoste partenerului tău. Cum îţi poţi exprima
dragostea? Există două posibilităţi: prin cuvinte şi prin fapte.

IUBIND PRIN CUVINTE


În 1 Corinteni, 8:1, citim: „dragostea zideşte.“ Cuvântul „zideşte“
înseamnă a construi. Substantivul este zidire sau construcţie. Aşadar, a-ţi
iubi partenerul înseamnă a-l „zidi“. Unul dintre instrumentele cele mai efi-
cace este complimentul. Alege o calitate mai mică sau mai mare pe care ai
descoperit-o la partenerul tău şi exprimă-ţi aprecierea.
Se spune că o femeie a consultat un consilier marital pentru a-i cere
sfaturi. „Vreau să divorţez de soţul meu, a spus ea, şi vreau să sufere cât mai
mult.“ „În acest caz, a răspuns consilierul, începeţi să-l copleşiţi cu compli-
mente. Când veţi deveni indispensabilă pentru el, când va crede că îl iubiţi
cu tot devotamentul, atunci începeţi procedura divorţului. Aşa va suferi cel
mai mult.“
Peste câteva luni, femeia s-a întors la consilier şi i-a spus că i-a urmat
în totul sfaturile. „Foarte bine. Acum este momentul divorţului“, a spus
consilierul.
„Divorţ, a spus femeia indignată. Niciodată! M-am îndrăgostit de el.“

IUBIND PRIN CUVINTE CÂND EŞTI TRATAT RĂU


„Dar cum să-i fac un compliment când se poartă atât de urât cu mine?“,
poate întreba o soţie. Prin ajutorul Duhului Sfânt, răspunde Scriptura.
Nu acesta este sfatul lui Isus din Matei, 5:44: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri,
binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă“? Dacă iubeşti şi atunci când eşti tratat
inadecvat, îţi poţi salva căsnicia.

42
Ce este dragostea?

Dacă am cunoaşte forţa formidabilă ce stă într-un compliment, nu


ne-am mai plânge atât de des. Vă voi da un exemplu:
Soţia priveşte pe fereastră şi vede că soţul ei aproape că a terminat de
tuns gazonul. Ia o decizie rapidă: „Este momentul să ies la atac.“ Iese, îşi
face mâinile pâlnie la gură şi strigă tare pentru a acoperi zgomotul maşinii
de tuns iarbă: „Crezi că, după-amiază, reuşeşti să faci curăţenie în garaj?“
Soţul ei a lucrat două ore la tunsul gazonului şi, înainte să termine, ea îi mai
dă o sarcină. Nu ştiu ce îi va răspunde el, dar intuiesc ce îi va trece prin
minte: „Femeie, mai lasă-mă în pace!“ Cel mai bine ar fi fost dacă ar fi ieşit
din casă pentru a-i aduce un pahar de suc şi i-ar fi spus că gazonul tuns arată
bine.
Nu garantez că soţul tău se va oferi voluntar să facă ordine în garaj, dar
îţi garantez că va primi cu bucurie complimentul. Bărbatul este mult mai
înclinat să participe la treburile casei dacă este recompensat prin compli-
mente.
Desigur, la fel trebuie să procedeze şi soţul. O soţie, care avea deja
douăzeci şi cinci de ani de căsătorie, şi-a adus aminte de o zi când a venit
obosită de la muncă şi a început să pregătească mâncarea pentru cină.
„Pregăteam ceva cu multe legume. Soţul meu s-a uitat la tavă şi mi-a spus:
«Dar carnea unde e?» Prima reacţie a fost să las totul baltă şi să-i spun
iritată: «Foarte bine. Găteşte tu.»“ Ideal ar fi fost ca soţul şi-şi fi exprimat
aprecierea pentru o cină bine pregătită, chiar dacă lipsea din ea carnea.

IUBIND PRIN CUVINTE PLINE DE BUNĂTATE,


PRIN RUGĂMINŢI ŞI PRIN ACCEPTARE
A doua posibilitate de a iubi prin cuvinte este folosirea cuvintelor pline
de bunătate. Dragostea este caracterizată de bunătate (1 Corinteni, 13:4). Este
vorba despre modul în care vorbeşti. „Un răspuns blând potoleşte mânia,
dar o vorbă aspră aţâţă mânia“ (Proverbele, 15:1). De ce când vorbeşti cu
partenerul ridici vocea? De ce îi vorbeşti aspru? Pentru că urmezi calea
emoţiilor negative. Dacă te bazezi pe ajutorul lui Dumnezeu, poţi vorbi cu
bunătate chiar şi atunci când nutreşti sentimente negative faţă de partener.

43
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

Nu este greşit să-ţi recunoşti sentimentele în faţa partenerului dacă îi


vorbeşti cu bunătate, mai ales când simţi că vrei să acuzi şi să cicăleşti.
Soţia îi poate spune soţului: „Dragă, te iubesc foarte mult, eşti un soţ
extraordinar, şi aş fi fericită dacă ai încerca să vezi ce este cu computerul
meu, aşa cum mi-ai promis acum câteva săptămâni.“ Nu este nimic rău dacă
adaugi un compliment la o cerere făcută cu bunătate.
A treia posibilitate de a iubi prin cuvinte este folosirea rugăminţilor, nu a
poruncilor. Dragostea nu este egoistă şi nu condiţionează (1 Corinteni, 13:5).
„Ce crezi despre aceasta?“ „Am putea face aceasta?“ „Se poate?“ Sunt cu-
vinte care exprimă o dorinţă, o rugăminte şi nu forţează nota, cum ar fi „Ai
grijă să termini azi lucrul acela!“
O altă posibilitate, de a exprima dragostea verbal, este folosirea cuvin-
telor de acceptare. Asigură-ţi partenerul că poate să-şi exprime gândurile
fără ca să adopţi o atitudine defensivă sau să te simţi atacat. O soţie poate
spune: „Mi se pare că nu mă mai iubeşti ca înainte.“ Prin natura lui, soţul
va răspunde: „De ce spui asta? Nu ţii aminte că ţi-am cumpărat o poşetă
acum trei ani, iar anul trecut te-am scos la masă în oraş?“ Ce face soţul?
O condamnă pentru sentimentele ei. Ar fi mai bine să spună: „De ce crezi
asta, dragă? Ce te face să spui aşa ceva?“ Oferă-i şansa să-şi exprime sen-
timentele şi apoi acceptă-i cuvintele. Caută modalităţi prin care poţi aborda
sentimentele respective, în loc să le condamni.
De asemenea, a vorbi cu dragoste înseamnă a folosi cuvinte la timpul
prezent. Dragostea nu ţine socoteala greşelilor şi nu aminteşte trecutul la
oricare criză nouă. Dacă greşelile din trecut au fost mărturisite, de ce să ne
mai amintim de ele? Dragostea se referă numai la fapte din prezent şi nu
foloseşte ca argument imperfecţiunile din trecut. În unele cupluri, partenerii
se atacă vehement folosind greşelile din trecut. Acest lucru dărâmă „zidi-
rea“ căsniciei.

IUBIND CU FAPTA
Cum ar fi căsniciile dacă am aplica sfatul lui Ioan, „ucenicul pe care-l
iubea Isus“, de a iubi nu numai prin cuvinte, ci şi „cu fapta“ (1 Ioan, 3:18).
Reflectă faptele noastre cuvintele noastre?

44
Ce este dragostea?

Dragostea este îndelung răbdătoare. Aşadar, dacă vrem să ne exprimăm


dragostea prin comportament, să fim răbdători. Implicaţiile sunt foarte
importante. Nu te mai plimba nervos prin cameră până când şi soţia ta va
fi gata de plecare! De ce să nu aştepţi relaxându-te? Nerăbdarea ta nu va
creşte viteza de pregătire a soţiei, ci doar îţi va produce agitaţie, fapt ce ar
duce la consecinţe fizice. Nu trebuie să fii nerăbdător. Poţi decide. De ce să
nu iubeşti?
Dragostea este plină de bunătate. Faptele pline de bunătate ale dragostei
reprezintă una dintre cele mai puternice aspecte ale dragostei. Limitele în
acest caz sunt doar imaginaţia şi voinţa noastră. Lalelele de la supermarket
într-o iarnă care pare că nu se mai termină transmit mesajul „Te iubesc“
tuturor femeilor, cu excepţia celor care au alergie la flori. Un mesaj trimis
pe telefonul mobil al soţului la lucru: „Eşti cel mai grozav soţ din lume“
are un efect spectaculos. O cină surpriză la care este invitată soţia comunică
mesajul: „Eşti o femeie deosebită“ unei soţii care zi de zi pregăteşte masa
acasă.
De când nu ai mai scris o scrisoare de dragoste partenerului tău?
„Unii vor spune: „Să nu exagerăm, îl văd în fiecare zi. De ce să îi scriu o
scrisoare?“ Într-o scrisoare poţi să îi spui cuvinte pline de dragoste pe care
nu le vei rosti într-o conversaţie. O scrisoare de dragoste pe lună păstrează
căsnicia vie şi o face tot mai plăcută. O scrisoare este o faptă plină de
bunătate.
De ce să nu-ţi stabileşti scopuri noi în acest domeniu al bunătăţii?
Gândeşte-te la un lucru prin care ţi-ai putea exprima zilnic iubirea faţă de
partener. Fă lucrul respectiv şi apoi spune-i: „Te iubesc!“ Nu fi ca bărbatul
care mi-a spus: „I-am spus soţiei mele că o iubesc când ne-am căsătorit.
Dacă îmi schimb sentimentele, o să-i spun.“ Dragostea nu se rezumă la un
singur act de bunătate. Ea este un mod de viaţă.
Dragostea este curtenitoare. Cuvântul curtenitoare înseamnă „a avea
maniere ca la curte, politeţe“. Ai uitat de lucrurile mărunte? Îi tratezi pe alţii
cu mai multă politeţe decât pe partenerul tău? Unii bărbaţi duc la extremă
zicala: „căminul unui bărbat este castelul lui“ şi îşi permit să se poarte acasă

45
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

într-un mod cum nu ar îndrăzni la serviciu sau la biserică. La fel de rău


este să uităm de lucrurile mărunte, precum: „Bună dimineaţa“, sărutările la
plecare şi la venire, oferirea unui sprijin soţiei când trece peste o porţiune
alunecoasă, etc. A telefona soţiei pentru a-i spune că întârzii înseamnă a te
comporta cu ea la fel ca şi cu cei cu care ai avut o întâlnire pe care trebuie
să o contramandezi. De ce să nu ne tratăm partenerii cu acelaşi respect cu
care îi tratăm pe ceilalţi?
Dragostea nu este egoistă. Dragostea caută să facă binele cel mai mare
persoanei iubite. Dacă soţul urmăreşte ca soţia lui să-şi atingă potenţialul
şi dacă soţia urmăreşte acelaşi lucru pentru soţul ei, am împlini idealul
biblic.
Poate că aceste caracteristici ale dragostei despre care am discutat vi se
par supranaturale. Aveţi dreptate, sunt. Oamenii îi iubesc doar pe cei care îi
iubesc. Isus a spus: „Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai
aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?“ (Matei, 5:46). Nu ai nevoie de Dumnezeu
ca să îţi poţi iubi partenerul care te iubeşte. Este o dragoste naturală. Isus,
însă, ne spune: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri“ (Matei, 5:44).
Cu siguranţă că partenerul tău nu poate fi mai rău decât un duşman.
Aşadar, responsabilitatea este clară. Dumnezeu doreşte să-Şi exprime dra-
gostea prin tine. Îi acorzi şansa să-Şi demonstreze puterea dragostei? Nu
acorda o atât de mare atenţie emoţiilor tale. Nu te condamna pentru sen-
timentele negative. Prin puterea Duhului Sfânt exprimă-ţi dragostea prin
cuvinte şi prin fapte şi emoţiile vor deveni corespunzătoare. Dacă, în timp,
partenerul va face la fel, atunci „furnicăturile“ ar putea reveni. Dragostea nu
este imposibilă dacă eşti creştin.

IRITĂRI ŞI IMPERFECŢIUNI
Dacă aş parafraza 1 Petru, 4:8: „dragostea acopere o sumedenie de
păcate“, versetul ar arăta astfel: „Dragostea acceptă multe imperfecţiuni.“
Dragostea nu pretinde perfecţiune din partea partenerului. Există lucruri
pe care partenerul fie nu le poate schimba, fie nu doreşte să le schimbe.
Eu numesc aceste lucruri imperfecţiuni. Cele mai multe nu au un caracter

46
Ce este dragostea?

moral, dar sunt lucruri care nu ne plac. Permiteţi-mi să prezint un exemplu


din propria mea căsnicie.
Au trecut câţiva ani de la căsătoria noastră, până mi-am dat seama că
soţia mea era o „deschizătoare de sertare“, nu o „închizătoare de sertare“.
Nu ştiu cum de nu am observat în primii trei-patru ani ai căsniciei noastre,
sau poate era un comportament mai nou al soţiei mele, dar faptul acesta mă
irita în mod deosebit.
După părerea mea, am procedat asemenea unui „adult“. I-am spus soţiei
mele cât de mult mă irita faptul că lăsa sertarele deschise şi i-am cerut să
se schimbe. Săptămâna care a urmat, am urmărit cu mare atenţie de fie-
care dată când intram în apartament să văd cum erau sertarele, dar, spre
supărarea mea, nu s-a produs nicio schimbare. De fiecare dată când vedeam
un sertar lăsat deschis, parcă explodam. Uneori chiar explodam.
După vreo două luni, am decis să apelez la experienţa mea din domeniul
educaţiei. Ajuns acasă, am scos toate lucrurile din sertarul din baie, am scos
apoi sertarul şi i-am arătat soţiei mele rotiţele şi benzile pe care rula sertarul.
I-am explicat despre ce invenţie extraordinară era sertarul. De data aceasta,
am fost sigur că a înţeles modul cum funcţionează sertarul şi va fi încântată
să-l închidă.
Săptămâna care a urmat am aşteptat cu nerăbdare schimbarea anticipată,
dar nu s-a întâmplat nimic. Apoi, într-o zi când am ajuns acasă am aflat că
fetiţa noastră de optsprezece luni a căzut şi s-a lovit la ochi în colţul ser-
tarului. Karolyn a dus-o la spital şi a experimentat suferinţa de a vedea cum
doctorul îi pune copcii pe rană şi de a se întreba dacă fata nu va rămânea cu
probleme la ochiul respectiv.
Mi-a povestit toată întâmplarea, iar eu am reuşit să-mi stăpânesc
emoţiile în timp ce ea vorbea. Eram mândru de mine. Nu am făcut nicio
aluzie la sertarul deschis, dar în mintea mea mi-am spus: „Sunt sigur că
acum va închide sertarele.“ Ştiam că accidentul a fost suficient pentru ca
soţia mea să se schimbe. Era obligată! Dar... nu s-a schimbat.
După vreo două săptămâni, mi-a trecut prin minte un gând: „Cred că nu
se va schimba niciodată.“ Am analizat alternativele, apoi le-am scris: (1) o

47
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

părăsesc; (2) o să mă enervez de fiecare dată când voi vedea vreun sertar
lăsat deschis, de acum înainte şi până când unul dintre noi moare; (3) o să
pot accepta realitatea că este o „deschizătoare de sertare“ şi îmi voi asuma
sarcina de a le închide
În timp ce analizam aceste alternative, am eliminat imediat alternativa
unu. Am analizat alternativa doi şi mi-am dat seama că nefericirea mea va
persista de fiecare dată când voi vedea un sertar deschis, şi aceasta până la
sfârşitul vieţii. Aşadar, am ajuns la concluzia că alternativa numărul trei este
cea mai bună. Voi accepta imperfecţiunea soţiei mele.
Am luat decizia şi m-am dus acasă să îi spun soţiei mele. „Karolyn, i-am
spus, ştii ce facem cu sertarele?“
„Gary, te rog, nu mai aduce în discuţie sertarele“, mi-a răspuns ea.
„Am rezolvat problema lor. De acum înainte nu te mai îngrijora cu pri-
vire la ele. Nu mai trebuie să le închizi. Voi considera închiderea sertarelor
slujba mea. Problema sertarelor este rezolvată.“
Începând cu acea zi şi până acum sertarele deschise nu au mai constituit
nicio problemă pentru mine. Nu mai simţeam nicio emoţie, nicio ostilitate
când le vedeam, ci pur şi simplu le închideam. Aceasta este slujba mea.
Când ajung acasă, vă garantez că mă aşteaptă sertarele deschise. Le închid
şi totul este bine.
Ce vreau să vă spun prin acest exemplu? Adevărul că în căsnicie vei
descoperi la partenerul tău aspecte care te vor deranja. S-ar putea să fie
modul cum pune prosoapele la loc (sau nu le pune). S-ar putea să fie postul
de radio pe care-l ascultă în maşină. S-ar putea să fie faptul că te întrerupe
când vorbeşti sau faptul supărător că uită numele cunoştinţelor sau faptul că
îşi lasă pantofii peste tot şi te împiedici de ei.
Prima acţiune este să te schimbi tu. (Dacă te poţi schimba, de ce
nu? Este un lucru mărunt, dar îl poţi face fericit pe partener.) Totuşi, vă
asigur că vor fi lucruri pe care partenerul fie nu le poate schimba fie nu
vrea să le schimbe. În aceste lucruri se manifestă „dragostea care acceptă
imperfecţiunile.“ Tu trebuie să decizi care este linia de demarcaţie de unde
vei accepta imperfecţiunile.

48
Ce este dragostea?

ÎN ÎNCHEIERE
Unii dintre voi poartă bătălii de mai bine de douăzeci de ani din cauza
unor lucruri minore, cum ar fi închiderea sertarelor. Nu ar fi timpul să
încetaţi focul şi să faceţi o listă cu imperfecţiunile pe care le puteţi accepta?
Nu vreau să te descurajez, dar partenerul tău nu va fi niciodată perfect. Nu
va face niciodată tot ceea ce doreşti tu.
Alternativa cea mai bună este acceptarea dragostei.

49
CĂSNICIA PE CARE ŢI-AI DORIT-O DINTOTDEAUNA

E STE R ÂNDUL T ĂU
1. După ce ţi-ai mărturisit greşelile, ai acceptat iertarea lui Dumnezeu,
ai cerut partenerului să te ierte, cere-I lui Dumnezeu să te ajute să
fii agentul dragostei Lui pentru partener. Cere-I să te umple cu
Duhul Sfânt şi cu dragostea Sa. (Dumnezeu va răspunde acestei
rugăciuni pentru că ne-a spus care este voia Lui: vezi Efeseni, 5:18,
25; Tit, 2:3-4).
2. Nu mai fi preocupat de sentimente. Nu ai nevoie de sentimente pen-
tru a-ţi iubi partenerul. Sentimentele se pot schimba datorită
acţiunilor, dar ele nu trebuie să-ţi dicteze acţiunile. Decide să-ţi
iubeşti partenerul, indiferent de sentimentele pe care le ai.
3. Exprimă-ţi dragostea faţă de partener prin cuvinte şi acţiuni o dată
pe zi timp de o lună. Citeşte din nou secţiunea „Iubind prin cuvinte“.
Poate că eşti capabil să începi fiecare zi din săptămâna viitoare cu
un compliment.
4. Nu permite reacţiilor partenerului tău să îţi înăbuşe dragostea.
Partenerul tău nu poate face nimic care să te oprească să-l iubeşti
atât timp cât îţi menţii decizia de a-l iubi. Dacă dragostea este
arma ta principală pentru a aduce îmbunătăţirea căsniciei tale, de
ce să renunţi să o foloseşti?
5. Gândeşte-te la posibilitatea de a accepta unele imperfecţiuni ale
partenerului tău care de mult îţi produc inconveniente. Dacă
decizi să le accepţi, nu uita să îi spui partenerului tău. Acceptarea
imperfecţiunilor poate fi un pas pozitiv în dezvoltarea ta
emoţională.
6. Puţini oameni se pot împotrivi mai mult de un an dragostei auten-
tice, necondiţionate. De ce să nu iubeşti începând de azi? Fă din
anul acesta anul cel mai bun al căsniciei tale. Mulţi au descoperit
faptul că în mai puţin de o lună dragostea a dat naştere la dragoste
şi întreaga căsnicie s-a transformat.

50

S-ar putea să vă placă și