Walter A. Henrichsen Ucenicii Se Fac Nu Se Nasc PDF

UCENICII SE FAC, NU SE NASC
Walter A. Henhchsen
Cluj, 1992
Traducere de Priscila Pop Coperta: Rodica Mocan
Titlul srcinal
Cop!rig%t în limba
&'()* engleză:
+cripture D isciples Are Made - Not Born b! "alter A# $enric%sen
Press#
Publicată de ,ictor Boos di.ision o/ +cripture Press #
Drepturile în limba rom0nă &'(12 3astern 3uropean +eminar! Dallas Te4as 5B33
6nternational Dallas Te4as7# 8
,ersiunea în limba rom0nă retipărită în '((9 de 3ditura ogos Clu; Rom0nia#
Publicată cu permisiunea B33 6nternational Dallas Te4as#
6+BN ()<-(22()-=->
Toate citatele din Biblie aînt luate din .ersiunea Cornilescu '(9<#
Cuprins Cu.înt înainte
'# ?mul de care +e /olose@te Dumnezeu
9# 6sus ca Domn
<# Preul uceniciei
*# Ade.ărata imagine
a lui Dumnezeu @i a omului
2# 3.ang%elizarea @i ucenicul
=# Alegerea unui .iitor ucenic
)# Cum se /ormează un ucenic
- în.ăătura după con.ertire
1# Cum să /ormează un ucenic
- împărtă@e@te-i elementele de bază
(# Cum se /ormează un ucenic
- Con.ingere @i perspecti.ă
'# Cum se /ormează un ucenic
- Daruri @i c%emare
''# Multiplică-i
'9# Alegerea unuie/orturile
obiecti. de .iaă
79
23 35
2' =<
))
(2 ') '<<
'22 '=2 '))
Cu.înt înainte
acei uceniciE este porunca în.ăătorului 5Matei 91:'( 97# C%iar dacă noi o ignorăm ea
rămîne .alidă#
$ristos cel în.iat din mori a lăsat această mo@tenire - Magna C%arta Bisericii ui# 3l ne-a dat
atît modelul cît @i metoda# ,iaa @i moartea ui trans/ormă .ieile oamenilor# 3l a demonstrat
că nu /aci nimic dacă nu sc%imbi .iaa oamenilor după c%ipul ui#
,enii după MineE i-a îndemnat pe ucenicii ui iar apoi le-a /ăcut o promisiune @ocantă:
Fi iată că 3u sînt cu .oi în toate zileleE# într-un /el noi am uitat că această promisiune nu
este un cec în alb ci este legată de un proces# Nu putem îmbrăi@a promisiunea negli;înd
procesul#
Multe din acti.ităile /renetice @i /rustran te ale bisericii contemporane sînt lipsite de rele.ană
@i
ei împlinire# Programele
ar .rea %rană .e@nică#urmăresc să o/ere
C# +# eGis a spusunodată:
spectacol
Totnu
ce în.ăătură#
nu e .e@nicaicii
rămînesînt.e@nic
dezamăgii
demodatE#
Hcenicii se /ac nu se nasc nu este o colecie de dogme seci ci este o carte predominant
practică cu un mesa; incitant# Autorul pune degetul pe rană#
"alt $enric%sen nu este doar un teoreticianI lucrînd mult timp cu Na.igatorii 5o organizaie
dedicată lucrării de /ormare de ucenici7 el a cercetat +cripturile @i a do.edit e/ecti. rezultatele
studiului @i e4perienei lui#
3l se inspiră @i d in .iaa lui de /amilie# împreună cu s oia lui eette are bucuria de a /orma
ca ucenici patru copii acti.i a cunoscut însă @i durerea pierderii celui mai mare dintre copii
bolna. de leucemie#
Cartea este un abecedar al uceniciei recomandată celui ce .rea să calce pe urmele lui $ristos
@i să e/ectueze o lucrare de multiplicare# Aceste pagini răspund unei ne.oi urgente a generaiei
noastre
6sus a zis:cînd bătăliaucenic
###orice se dă desă.îr@
pentru cî@tigarea
it .a /i ca minilor @i inimii
în.ăătorul oamenilor#
luiE 5uca =:*7#
Această carte te in.ită să iei ;ugul ui asupra ta @i să
în.ei de la 3l#
$oGard J# $endrics
Pro/esor de educaie cre@tină la +eminarul Teologic din DaliaK
?MH D3 CAR3 +3 ??+3FT3 DHMN3L3H
înd 6sus $ristos Fi-a dat .iaa de bună.oie pe cruce acum aproape două mii de ani 3l a murit
pentru oameni @i nu pentru o cauză# 6n timpul lucrării +ale pe pămînt 3l a r înduit dintre ei
doisprezece ca să-i aibă cu +ine @i s0-i trimită să propo.ăduiascăE 5Marcu <:'*7# C%iar
înainte de a muri la Cal.ar 6sus +-a rugat pentru oamenii ui 5.ezi 6oan ')7# 6n această
rugăciune
în 3l a /ăcut
timpul scurtei +alepeste patruzeci
lucrări de re/eriri
pe pămînt 6sus a la ceipe
a.ut doisprezece ucenicilumii
inimă mîntuirea ai ui#dar 3l pri.ea
lumea prin oc%ii ucenicilor ui# înainte de înălare a dat acestor oameni ceea ce numim
Marea TrimitereE# După cum citim în Matei 91:'( 6sus le spune să ducă 3.ang%elia în
întreaga lume /0cînd ucenici#
3l a.ea o .iziune mondială @i a@tepta ca adepii ui
'
OU! "E CA#E SE FO!OSE$%E "UNE&EU
''
să aibă aceea@i .iziune# 6sus urmărea ca ei să .adă lumea prin ucenicii pe care-i .or /orma ei
a@a cum @i 3l a pri.it lumea prin cei doisprezece oameni pe care i-a /ormat# ,iziunea
propo.ăduirii 3.ang%eliei în lumea întreagă prin metoda multiplicării ucenicilor nu o găsim
într-un pasa; obscur din Biblie ci este o temă ce pulsează în /iecare pagină a ei#
3.ident acest lucru îl preocupa @i pe apostolul Pa.el cînd @i-a scris Testamentul @i ultima
dorină a inimiiE pentru copilul său în credină Timotei# +ă analizăm pe scurt 9 Timotei 9:'-9:
Tu dar copilul meu întăre@te-te în %arul care este în $ristos 6s us# Fi ce-ai auzit dela mine în
/aa multor martori încredinează la oameni de încredere care să /ie în stare să în.ee @i pe
aliiE#
TuE indică importana indi.idului# Cînd 6sus '-a întîlnit pe Petru în 6oan ':*9 i-a s pus: Tu
e@ti +imon# #-#tu te .ei c%ema C%i/a 5Tu e@ti +imon dar tu .ei de.eni o piatră7E# Cînd 6sus s-a
uitat la Petru
potenial nu '-a .ăzut a@a cum era ci cum urma să de.ină cînd.a# ,iaa omului este un
e4traordinar#
Tu ### de la mineE arată importana relaiilor personale a încrederii reciproce /ormate de-a
lungul anilor de colaborare# Cînd Pa.el a scris din înc%isoare bisericii din ilipi a spus că
deoarece el personal nu poate să-i .iziteze îl trimite pe Timotei copilul său în credină# Ce le-a
spus în esenă era că atunci cînd .a sosi Timotei .a /i ca @i cum eu însumi a@ /i acoloE#
Cu muli ani înainte Pa.el a .ăzut potenialul acestui tînăr din Asia Mică @i a %otărît să-@i
in.estească
.iaa în el#
încredineazăE sugereaz ă transmiterea a ce.a de la o persoană la alta @i indică încredinarea
unui ade.ăr sacru# Pa.el îi spune lui Timotei: Tu e@ti ucenicul meu# Aceasta este relaia
dintre noi# Acum transmite acest lucru ca un în.ăător ucenicilor luiE# Cînd in.estim în .ieile
altor oameni
iecare transmitem
de.enim asemeneanucelor
numai ceeane
cu care ce asociem#
@tim ci ce.a
+înt mult
sigurmai important
că dacă - ceeape
i-am întîlni cePa.el
sîntem#
@i
Timotei am descoperi că se aseamănă în multe pri.ine#
Pa.el îi scrie mai tîrziu: Tu însă ai urmărit de aproape în.ăătura mea purtarea mea
%otărîrea mea credina mea îndelunga mea răbdare dragostea mea răbdarea mea
prigonirile @i su/erinele care au .en it peste mine###E 59 Tim# <:'-''7# Aceasta ne dă o pri.ire
generală asupra celor transm ise de Pa.el lui Timotei lucruri pe care Timotei trebuia la rîndul
lui să le transmită unor oameni credincio@i#
+ecretul uceniciei se ascunde în aceste cu.inte: oameni de încredereE# +olomon în eleptul
împărat al 6sraelului antic a spus: Muli oameni î@i trîmbiează bunătatea dar cine poate
găsi un om credinciosE 5Pro.# 9:=7# ?amenii credincio@i au /ost întotdeauna puini#
Dumnezeu e ste @ i astăzi în că utarea lor# Căci Domnul î@i întinde pri.irile pes te tot pămîntul
ca să spri;inească pe aceia a căror inimă este întreagă a uiE 59 Cron# '=:(7#
+ă în.ee pe aliiE - sînt cu.inte ce se re/eră la
'9
UCENICII SE FAC. NU SE NASC
momentul în care procesul de /ormare a ucenicilor începe s0 ia a.înt# Ne găsim la a patra
generaie# Am încep ut cu Pa.el apoi a urmat Timotei apoi oameni credincio@i @i în cele din
urmă ceilali oameni# Nu-i poi în.ăa pe alii /olosind numai sistemul clasă-pro/esor căci
aceasta implică dăruirea .ieii in.estirea ei la un ni.el la /el de pro/und ca în cazul lui Pa.el
@i Timotei#
3ste .orba de un proces de multiplicare# în timp ce oamenii de încredere îi în.a ă pe alii
Timotei este antrenat în procesul de /ormare a noi oameni de încredere care să /ie în stare s0-i
în.ee pe alii# 6mplementarea acestei .iziuni de multiplicare a ucenicilor este singura
modalitate de a împlini porunca lui $ristos# Celelal te lucrări @i abordări o pot ampli/ic a dar
nu o pot înlocui# DaGson Trotman /ondatorul Na.igat orilor obi@nuia să spună: #Acti.it atea
nu poate /i un substitut al produciei nici producia un substitut al multiplicăriiE# în orice
lucrare am /i antrenai ea trebuie să /ie reproducti.ă adică să aibă ca rezultat multiplicarea#
Am ar ătat mai sus că secretul lucrării d e cre@tere a ucenicilor este să găse@ti bărbai @i /emei
de încredere# Care sînt calităile unui om de încredere Ce calităi biblice îi de/inesc .iaa +ă
.edem cîte.a trăsături eseniale ale unei persoane despre care se poate spune că este un om
de încredereE#
'# 3l a adoptat pentru .iaa lui acela@i obiecti. pe care
Dumnezeu îl prezintă în +cripturi#
6sus
OU! a spus: Căutai
"E CA#E SEmai întîi împărăia
FO!OSE$%E lui Dumnezeu
"UNE&EU
'<
@i nepri%ănirea ui @i toate aceste lucruri .i se .or da pe deasupraE 5Mat# =:<<7# Rareori a
cerut Domnul 6sus oamenilor să caute ce.a dar aici ne îndeamnă să căutăm două lucruri
5care trebuie s0 de.ină dublul obiecti. al /iecărui credincios7: împărăia ui @i nepri%ănirea
ui# ?bser.ai că 6s us nu spune @ă căutăm bani soie sau alte lucruri care ne-ar putea reine
/oarte u@or atenia# 3l spune că dacă .om căuta împărăia @i nepr i%ănirea ui 3l î@i .a asuma
responsabilitatea de a rezol.a toate celelalte ne.oi ale .ieii noastre#
Hn prieten de-al meu este ;urist la o /irmă de consultaii ;uridice de prestigiu# An după an el a
a.ut cel mai mare salariu dintre anga;aii /irmei dar colegii lui nu .oiau să-' /acă asociat
principal# Moti.ul era că toi ceilali colegi ai lui î@i sacri/icau .iaa timpul @i energia pentru
/irmă# Dar pentru că prietenul meu era cre@tin nu considera că ser.iciul era cea mai
impor
arătautantă prioritlui#
.eniturile ate# Dar
3ra obiecti.ul
un e4celentlui;urist @i î@i /ăcea
era Matei =:<<I /oarte
pentrubine
el adatoria
/i ;urista@a
eracum de alt/el
un mi;loc
pentru a atinge un scop @i nu un scop în sine# 3u cred că Dumnezeu îl binecu.înta cu atîta
succes tocmai din cauza dedicării lui în primul rînd Domnului#
?ricare ar /i .ocaia ta ea niciodată nu trebuie să /ie obiecti.ul .ieii tale pentru că această
.ocaie oricît de nobilă este în ultimă instană temporară# +criptura ne în.aă că trebuie să
ne dăruim .iaa lucrurilor .e@nice nu celor trecătoare# Hn om de încredere este un om care @i-
a ales pentru .iaă obiecti.e .e@nice#
'=
ele se pot scalda @i teologii /ără să le poată măsura
adîncimea#
într-o ziconinutul
în.ăat mă a/lamaînzeci cabinetul
de c0rti#unui c%irurg#
Fi a@a a@ .reaDe-a
să /ielungul
cel ce anilor de să
ar trebui pregătire el a pe
mă opereze a.ut de
mine
sau pe cine.a din /amilia mea 6n timp ce mă gîndeam la acest lucru am realizat /aptul că noi
ca ucenici ai lui $ristos nu trebuie să stăpînim decît o singură carte - +criptura# Cu toate
acestea cînd le spun oamenilor să in.estească cinci ore pe săptămînă în studierea Bibliei @i să
memoreze .ersete se uită la mine de parcă le-a@ cere ce.a monstruos#
Cît timp te îndeletnice@ti cu +criptura Ai un program regulat de citire a Bibliei +tudiezi
+criptura sistematic +etea ta pentru Biblie este a@a de mare încît nu reu@e@ti s-o satis/aci
*# Are o inimă gata să slu;ească#
6sus le-a spus odată ucenicilor că celor necredincio@i le place să /ie slu;ii @i s0-@i e4ercite
autoritatea asupra altora# Dar zicea 3l între .oi să nu /ie a@a# Ci oricare .a .rea să /ie mare
între .oi să /ie slu;itorul .ostru @i oricare .a .rea să /ie cel dintîi între .oi să .ă /ie rob# Pentru
că nici iul omu lui n-a .en it să 6 se slu;ească ci 3l să slu; ească @i să-Fi dea .iaa ca
răscumpărare pentru muliE 5Mat# 9:9=-917#
Motto-ul Academiei Regale Militare din Marea Britanie este + lu;e@te ca să conduciE#
Acela@i ade.ăr a
')
încercat @i 6sus să-' comunice ucenicilor +ăi cînd le-a spălat picioarele 5.ezi 6oan '<7# Dacă
3l Domnul lor le-a s pălat picioarele se c u.enea ca @i ei să / ie gata s-o /acă# Hnii recrutează
adepi care să-i a;ute în realizarea obiecti.ului lor# Cel care /ormează ucenici î@i in.este@te
.iaa
2# Nuînsecine.a @i îlîna;ută
încrede /ireasă-@ i împlinească
pămîntea .isul# accentuează deseori acest principiu # Pa.el
scă +criptura
spune: Ba încă ne spunea gîndul că trebuie să murim pentru ca să ne punem încrederea nu
în noi în@ine ci în Dumnezeu care în.iază moriiE 59 Cor# ':(7# To t el spune: Ftiu în ade.ăr
că nimic bun nu locuie@te în mine adică în /irea mea pămîntească###E 5Rom# ):'17#
A /i lumesc @i a te încrede în /irea pămîntească sînt două lucruri /oarte strîns legate unul de
altul pentru că a /i lumesc poate însemna să trăie@ti ca @i cum nu ai a.ea ne.oie de
DumnezeuE# De e4emplu a pleca la lucru dimineaa /ără să petreci mai întîi timp cu Domnul
înseamnă a a.ea o mare încredere în tine însui# 3ste totuna cu a spune: 3u îmi pot conduce
azi .iaa /ără dependenă absolută de DumnezeuE#
Hnul din modurile prin care poi determina e4act cît de mare încredere ai în /ire este să
obser.i cît de des /aci re/eriri la tine într-o con.ersaieI cît de des .orbe@ti despre cît de groza.
e@ti tu @i despre lucrurile pe care le-ai /ăcut tu#
*=# Nu are un spirit independent#
'1
UCENICII St FAC, NU SE NASC
Astăzi se .orbe@te /oar te mult despr e a aciona în /elul tăuE# în societatea antiautoritarist0 în
care trăim atitudinea generală este: Nu permite celorlali să-i spună ce să /aciE Dar
lucrarea Domnului este un e/ort colecti. realizat concertat @i cu acela@i gînd de /rai @i surori
în credină# în .iaa ucenicului nu este loc pentru o atitudine de genul: Dacă nu /acei a@a
cum zic eu atunci nu mai /ac nimicE#
Hn tînăr mi-a spus cînd.a: ,oi asculta ce-mi spune Dumnezeu dar nu .oi în.ăa de la aliiE#
A a.ea o asemenea atitudine înseamnă a trăi în@elîndu-te singur# Dumnezeu se /olose@te
adesea de oameni pentru a .orbi semenilor lor# Dumnezeu caută oameni de încredere care să
/ie dispu@i să renune la propriile lor idei de dragul celorlali din ec%ipă#
)# 6ube@te loan
Apostolul oamenii#
a spus:  Fi dragostea nu stă în /aptul că noi am iubit pe Dumnezeu ci în / aptul
că 3l ne-a iubit pe noi @i a trimis pe iul +ău ca ;ert/ă de ispă@ire pentru păcatele noastreE 5'
loan *:'7# A /i e.la.ios înseamnă a /i ca Dumnezeu# A /i ca Dumnezeu înseamnă a iubi
oamenii pentru că Dumnezeu iube@te oamenii#
Mi-aduc aminte că am .ă zut o caricatură în car e cine.a zicea:  6ubesc lumea cred că lumea
este minunată dar nu pot su/eri oameniiE# Fi totu@i oamenii sînt moti.ul pentru care a apărut
6sus în istoria omenirii# 3l a .enit să răscumpere oamenii# Despre aceasta .orbe@te întreaga
3.ang%elie# Hcenicul este omul implicat în
OU! "E CA#E SE FO!OSE$%E "UNE&EU 19
.ieile altor oameni# ?mul de încredere iube@te oamenii#
1# Nu se lasă cuprins de resentiment e# Autorul 3pistolei către 3.rei ne a.ertizează să .eg%em
ca nimeni să nu se abată de la %ar ul lui Dumnezeu pentru ca nu cum.a să dea lăstari .reo
rădăcină de amărăciune să .ă aducă tulburare @i muli să /ie întinai de eaE 53.rei '9:'27#
Acest .erset apare în conte4tul mustrării @i primirii mustrării# Muli oameni s-au lăsat cuprin@i
de resentimente /iindcă cine.a le-a arătat o gre@eală în .iaa lor# 3i gîndesc cam a@a: Cine se
crede el de-mi .orbe@te despre păcatele mele De ce nu-@i scoate bîrna din oc%i înainte de a
scoate paiul din oc%ii meiE
3ram de curînd întors la $ristos cînd am auzit predicîndu-s e din acest .erset @i mi-am notat pe
marginea Bibliei: Resentime ntul este rezultatul unui tratament real sau presupus gre@it nu
contează care din eleE# +-ar putea ca cine.a să te nedreptăească într-ade.ăr sau poate tu crezi
că
Hncine.a
bătrîn te-a
s/întnedreptăit#
@i înelept aînspus:
ambele cazuri dacă
Niciodată nupermite
nu .oi e@ti atent poi de.eni
.reunui ranc%iunos#
om să-mi distrugă .iaa
/ăcîndu-mă să-' urăscE#
Rădăcina ranc%iunei poate .eni @i dintr-un spirit competiti. din ruperea r elaiei dintre tine @i
ali cre@ti ni sau din sentiment ul că i s-a /ăcut o nedreptate# 3u cred că mai muli credi ncio@i
de.in neroditori în .iaa de
2'
9'
credină din cauza unui lăstar de amărăciuneE decît din cauza oricărui alt păcat# ?amenii de
încredere î@i păzesc bine inimile în această problemă delicată#
(# A în.ăat să-@i disciplineze .iaa# Hnul dintre cele mai moti.atoare te4te din +criptură a /ost
scris
numaideunul
apostolul
capătăPa.el: NuAlergai
premiul @tii că cei
darceînaleargă în locul
a@a /el ca de alergare
să căpătai toiToi
premiul# aleargă
cei ce dar
se luptă
la ;ocurile de ob@te se supun la tot /elul de în/rînări# Fi ei /ac lucrul acesta ca să capete o
cunună care se poate .e@te;iI noi să /acem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate
.e@te;i# 3u deci alerg dar nu ca @i cum n-a@ @ti încotro alerg# Mă lupt cu pumnul dar nu ca
unul care lo.e@te în .înt# Ci mă port aspru cu trupul meu @i-' in în stăpînire ca nu cum.a
după ce am propo.ăduit altora eu însumi să /iu lepădatE 5' Cor# (:9*-9)7#
într-o zi mă gîndeam care ar /i cel mai groaznic lucru ce mi s-ar putea întîmpla ca @i cre@tin#
Am a;uns la conc luzia că acest lucru ar /i ca după moartea mea Dumnezeu să mă ia deoparte
@i să-mi spună: $en-ri c%sen .reau să-i arăt cum ar /i putut /i .iaa ta dacă ai /i /ăcut ce i-
am cerut dacă Mi-ai /i /ost credincios dacă i-ai /i disciplinat .iaa @i ai /i /ăcut-o cu ade.ărat
.aloroasă a@a cum a@ /i .rut 3uE#
Ai în.ăat să te disciplinezi Ai în.ăat să zici nuE ispitelor Poate ai .reun obicei de care nu
te poi
dar nudebarasa# Tu @tii
ai depus nici un că Du%ul
e/ort lui Dumnezeu
esc%i.îndu-te .readacă
ast/el: să /iiDumnezeu
biruitor .rea să renun la acest
obicei atunci îmi .a da puterea s-o /acE# Cu toate că e ade.ărat ce spui este o încercare de a
e.ita ade.ărata problemă /iindcă Dumnezeu i-a dat de;a puterea# 3a este la dispoziia ta prin
Du%ul +/înt# Tot ce trebuie să /aci este să i-o însu@e@ti dar însu@irea ei necesită disciplină#
Niciodată să nu- în.inuie@ti pe Dumnezeu dacă tu nu ai /ăcut ce @tiai că este bine#
,ine seara pe care ai %otărît s-o rezer.i studiului biblic dar descoperi că tocmai atunci la
tele.izor este una din emisiunile tale pre/erate a@a că îi zici că .ei /ace studiul altădată# Nu
numai că studiul biblic rămîne ne/ăcut dar stai în /aa tele.izorului pînă seara tîrziu a@a că a
doua zi dimineaa nu mai poi să te scoli la părtă@ie cu Domnul înainte de a merge la lucru#
Ceea ce contează nu sînt unul sau două cazuri izolate de compromis ci /aptul că dacă /aci o
dată o e4cepie este atît de u@or să o repei# +emeni un gînd @i culegi o /aptă# +emeni o /aptă @i
culegi un obicei# +emeni un obicei @i culegi o .e@nicie#
3ste e.ident că nu poi de.eni om de încredereE /iind un cre@tin de duminicaE# ?mul de
încredere este cel care aplică +criptura în toate domeniile .ieii sale# ,iaa de ucenic este o
.iaă de disciplină: ucenicul 5discipolul7 este un om disciplinat# ? ast/el de .iaă nu este
u@oară dar Dumnezeu nici nu a promis a@a ce.a# Că nu este u@or o do.ede@te numărul mic al
oamenilor de încredere de astăzi#
22
Medalia de aur este obinută de sporti.ul care s-a antrenat din greu care a în.ăat să se
disciplineze careclar
are un obiecti. a în.ăat
@i caresăînspună nuE
su/letul săunenumăratelor distracii
a luat decizia să ce ies
nu se dea în calea
bătut pînă omului
cînd nu care
îl
realizează# 6ată omul pe care-' /olose@te Dumnezeu#
6+H+ CA D?MN
Onul dintre Na.igatori srcinar din amaica lucra acum cîi.a ani la o /ermă de banane în
apropiere de ora@ul său natal Qingston 5în amaica7# 3l muncea atît de con@tiincios încît într-
o zi unul din directori '-a in.itat în birou la el ca să discute despre .iitorul său#
După ce a apreciat capacitatea tînărului directorul i-a spus: Ai în /a ă un .iitor strălucit în
compania noastră cu perspecti.e e4celente de a.ansare rapidă# Dar noi căutăm oameni
de.otai# Dacă .rei să reu@e@ti .reau să-i spun că .a trebui să-i dai .iaa în sc%imbul
bananelorE#
Tînărul s-a gîndit cîte.a momente @i a a;uns la concluzia că nu poate renuna la .iaa sa
pentru banane#
A- recunoa @te pe $ristos ca Domn presupune a-6 da ui locul suprem mai presus de toate
bananeleE care ar putea să i se o/ere în .iaă#
Acest capitol se ocupă de patru aspecte pri.itoare la domnia lui $ristos în .ieile noastre:
2( UCENICII SE FAC, NU SE NASC
'# 6sus este Domn indi/erent că .rem noi sau nu#
9# Moti.ele pentru care nu .rem să- recunoa@tem ca Domn#
<# Ce înseamnă să- recunoa@tem pe 3l ca Domn#
*# De ce .rea 6sus să /ie Domnul nostru
+ă e4aminăm /iecare din aceste patru aspecte#
6sus este Domn indi/erent că .rem noi sau nu
6sus $ristos este creatorul tuturor lucrurilor @i prin Cu.întul puterii uiE 3l ine toate
lucrurile# Pentru că prin 3l au /ost /ăcute toate lucrurile care sînt în ceruri @i pe pămînt cele
.ăzute
/ost @i cele
/ăcute prinne.ăzute: /ie scaune
3l @i pentru 3l# 3l de
estedomnii /ie dregătorii
mai înainte /ie domnii
de toate lucrurile /ie stăpîniri#
@i toate Toate
se in prin 3l# au
3l
este Capul trupului al Bisericii# 3l este începutul cel întîi născut dintre cei mori pentru ca în
toate lucrurile să aibă întîietateaE 5Col# ':'=-'17#
Te-ai gîndit .reodată în ce măsură in/imă deii controlul asupra .ieii tale Tu ai %otărît data
na@terii tale Tu i-ai ales părinii Tu ai ales ara în care te .ei na@te sau culoarea pielii tale a
oc%ilor sau a părului tău De tine a depins inteligena darurile @i talentele cu care ai /ost
înzestrat Dar înălimea ta tu ai ales-o +au în/ăi@area ta /rumoasă sau urîtă tu i-ai ales-o
Răspunsul la toate ace ste întrebări este nu# în toate aceste domenii @ i în m ulte altele tu nu ai
nimic de spus#
ISUS CA "ON
25
,otul tău nu are nici o importană
Atunci unde îi e4ercii tu controlul Biblia spune că tu ai controlul asupra unei pări mici
dar importante din .iaa ta @i anume .oina ta# A- recunoa@te pe $ristos ca Domn este în
directă legătură cu .oina ta pentru că implică supunerea .oinei tale lui 6sus $ristos# Aceasta
înseamnă că 6sus este Domnul tău în întregime @i nu numai al unei pări din .iaa ta# uînd
această %otărîre cu pri.ire la .oina ta gînde@te-te că 3l are controlul asupra multor lucruri
care te pri.esc pe tine indi/erent c0-i place sau nu#
De ce nu .rem să-' recunoa@tem pe $ristos ca Domn
De@i /iecare om are moti.ele lui pentru care nu- recunoa@te pe 6sus ca Domn anumite
moti.e
'# 3l arapar
putea/oarte
să ne/rec.ent:
ceară să /acem ce.a ce noi nu .rem să /acem#
Bineîneles că o să ne ce ară a@a ce.a# Dacă nu ar / i a@a atunci nu ar / i nici o p roblemă# Cînd
îl recunoa@tem pe 6sus $ristos ca Domn al .ieii noastre putem să /im siguri că 3l ne .a cere
să /acem lucruri pe care am pre/era să nu le /acem#
A.raam n-a .rut s ă-' o/ere pe 6saac ca ;ert/ă Moise n- a .r ut să meargă înaintea lui araon
6osi/ n-a .rut să-@i petreacă toi acei ani în înc%isoare 6sus $ristos n -a .rut să mergă la cruce#
2)
Nimănui nu-i place crucea# Nimănui nu-i place s0 moară# Nimănui nu-i place să se lepede de
sine însu@i# Dar tocmai acest lucru presupune recunoa@terea lui $ristos ca Domn# Hn discipol
este un om disciplinat# 3l spune nuE lucrurilor care l-ar tenta din respect pentru .oia
Domnului său# Hcenicul nu se răs/aă satis-/0cîndu-@i dorinele permiîndu-@i tot ce .rea#
Cînd 6sus /aptele
gîndurile $ristos planurile
este Domnul .ieii timpul
.ocaia tale /iecare
liber @ idomeniu al eitale#
scopul .ieii este Toate
sub ;urisdicia
acestea seui:
a/lă sub
domnia +a#
9# Noi credem că @tim ce este cel mai bine pentru noi# Nimic nu este mai departe de ade.ăr ca
acest lucru# Hn copil lăsat singur se poate omorî: ar putea mînca ce.a neindicat poate /ugi în
stradă poate pune mîna pe un cuit ascuit sau se poate ;uca cu ce.a la /el de periculos#
Părintele trebuie să .eg%eze mereu asupra copilului adică trebuie să /ie domnE al .ieii
copilului# într-ade.ăr legea cere acest lucru iar atunci cînd părintele re/uză să-@i e4ercite
controlul @i autoritatea asupra copilului instana îl consideră răspunzător#
Cînd a;unge la maturitate /izică credem că lucrurile se sc%imbă brusc# Aici însă este punctul
în care gre@im# Hn copil l0sat de capul lui probabil că î@i .a /ace r0u# Hn adult lăsat de capul
lui cu sigurană î@i .a /ace rău# +tatisticile arată ca mai muli oameni mor anual în accidente
rutiere decît de cancer @i de inimă la un loc#
Hn
ISUSgrup
CAde"ON
sa.ani au a.ertizat că +tatele Hnite
27
dein su/iciente arme atomice pentru a distruge orice /iină omenească de pe /aa pămîntului#
Ast/el pentru /iecare bărbat /emeie @i copil din lume au ec%i.alentul unui .agon de dinamită
/ără să mai punem la socoteală armele atomice ale altor naiuni#
Te-ai gîndit la /aptul că noi plătim polii@ti care să ne supra.eg%eze ca nu cum.a să /acem
ce.a rău Fi totu@i a.em îndrăzneala să spunem că noi @tim ce este cel mai bine pentru .ieile
noastre#
<# Nu a.em certitudinea că Dumnezeu ne .rea într-ade.ăr binele
Dacă Dumnezeu ar .rea să ne îngreuneze . ieile poi să-i imaginezi ce ar putea /ace Dacă ar
.rea să ne /acă nenorocii @i să ne cople@ească cu greutăi ne-ar putea /ace .iaa de
nesuportat#
Hnii ar putea susine că Dumnezeu nu .rea să se amestece în .ieile noastre dar este ridicol să
a/irmi că 3l .rea să ne /acă rău#
Totu@i nu poi do.edi că 6sus $ristos nu .rea să se amestece în .iaa ta# însă@i această
problemă a recunoa@terii lui $ristos ca Domn gra.itează în ;urul /aptului că 3l .rea să se
implice în .iaa ta# Ascultă ce ne spune prin pro/etul 6eremia: Căci 3u @tiu gîndurile pe care
le am cu pri.ire la .oi zice Domnul gînduri de pace @i nu de nenorocire ca să .ă dau un
.iitor @i o năde;deE 56er# 9(:''7#
91
UCENICI* SE FAC, NU SE NASC
Ce înseamnă să- recunoa@tem pe el ca Domn
6mplicaiile recunoa@terii lui 6sus ca Domn se pot .edea clar în rugăciunea pe care au în.ăat-
o ucenicii de la 3l: 6ată dar cum trebuie să .ă rugai: Tatăl nostru care e@ti în ceruri
s/inească-se numele Tău .ie împărăia Ta /acă-se .oia Ta precum în cer @i pe p ămînt# Pîinea
noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi @i ne iartă nouă gre@elile noastre precum @i noi
iertăm gre@iilor no@tri @i nu ne duce în ispită ci izbă.e@te-ne de cel rău căci a Ta este
împărăia @i puterea @i sla.a în .eci# AminE 5Mat# =:(-'<7#
+ă obser.ăm că rugăciunea începe cu Tatăl nostruE# 6sus nu ne în.aă să zicem Tatăl meuE
ci Tatăl nostruE# Hcenicul trebuie să se poată identi/ica cu oamenii a@a cum sînt ei să se
considere asemenea lor# Hcenicul însu@i n-a a;uns de;a la desă.îr@ire dimpotri.ă el în.aă
este un pelerin un om care caută să-@i modeleze .iaa în con/ormitate cu .oia lui Dumnezeu
pentru el# De aceea
+/inească-se el trebuie
Numele TăuE#să6sus
/ie înelegător cu slăbiciunile
nu +-a rugat ca Numele @i uine.oile
s0 se oamenilor#
s/inească ci Numele
Tatălui# A- recunoa@te ca Domn înseamnă a renuna la numele tău#
3@ti interesat în a-i /ace un nume Dore@ti să /ii recunoscut de oameni +copul .ieii tale este
egoist - să /aci o mare descoperire @tiini/ică să reu@e@ti în a/aceri să te căsătore@ti cu o
persoană importantă toate doar pentru a te e. idenia A- a.ea pe $ristos ca Domn înseamnă
să dore@ti ca Numele ui să se s/inească nu
ISUS CA "ON
9(
al tău#
,ie împărăia TaE# Dorina lui Dumnezeu este ca 3l să domnească aici pe pămînt a@a cum
domne@te în ceruri#
Dumnezeu se a/lă în procesul de zidire a împărăiei ui# ucrezi @i tu neobosit pentru a zidi
împărăia
@coala lui $ristos
duminicală pe sau
caree@ti ocupat tu
o conduci cu în
zidirea propriei
comitetul undetale
e@tiîmpărăiiE
tu membru în
în biserica ta de
planul tău la
zidire în programul tău de misiune ?are aceste lucruri pun s tăpînire pe atenia ta sau poi să
spui sincer că încerci să zide@ti împărăia lui $ristos
Hn mod de a căuta împărăia lui Dumnezeu este e.ang%elizarea - aducerea oamenilor din
întuneric la lumină @i de sub puterea lui +atan la DumnezeuE# Participi acti. la
e.ang%elizare Cîi necredincio@i care te cunosc te consideră prieten apropiat
acă-se .oia TaE# +ă obser.ăm din nou că 6sus nu a spus /acă-se .oia MeaE ci /acă-se
.oia TaE#
3ste aceea@i idee pe care a e4primat-o 6sus cînd a spus: 3u nu pot /ace nimic de la Mine
însumi ;udec după cum aud @i ;udecata Mea este dreaptă pentru că nu caut să /ac .oia Mea
ci .oia Tatălui care M-a trimisE 56oan 2:<7#
Nu te poi ruga /ac0-se .oia TaE dacă nu caui în m od acti. să a/li .oia lui Dumnezeu pentru
.iaa ta @i dacă nu o împline@ti# începe prin a împlini .oia lui Dumnezeu a@a cum o găse@ti în
+criptură# Dacă .ei /ace a@a Du%ul +/înt .a /i credincios @i-i .a da lumină @i în
3'
domeniile în care ai îndoieli#
Pîinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăziE# Noi ne putem ruga a@a cu ade.ărat
doar dacă prin atitudinea noastră recunoa@tem că tot ce a.em .ine de la 6sus @i îi aparine ui#
Alt/el de ce 6-am cere ce.a ce am obine oricum în mod natural# Pa.el spune: Nu @tii că
trupul .ostruFieste
Dumnezeu Templul
că .oi Du%ului
nu sîntei +/înt Căci
ai .o@tri care ai
locuie@te înumpărai
/ost răsc .oi @i pecu
care
unl-ai
pr e#primit de ladar
Proslă.ii
pe Dumnezeu în trupul @i în du%ul .ostru care sînt ale lui DumnezeuE 5' Cor# =:'(-
97#
,oi nu sîntei ai .o@tri deoarece 6sus .-a cumpărat cu preul sîngelui + ău# ,oi 6i aparinei ui#
A- recunoa@te ca Domn înseamnă a recunoa@te că-6 aparinei ui că-6 încredinai ui tot
a.ei @i că sperai să /ii asemenea
ui#
Jînde@te-te la lucrurile pe care le consideri preioase @i care se a/lă în posesia ta# Poate e
.orba de obiecte din cristal sau porelan poate ec%ipamentul tău sporti. caseto/onul tău sau
poate automobilul tău# ?rice ar /i întreabă-te ale cui sînt Dacă ele aparin într-ade.ăr
Domnului 6sus $ristos atunci desigur c0 nu te .ei împotri.i să / ie /olosite a@a cum crede 3l de
cu.iină#
Fi ne iartă semni/icaie:
următoarea nouă gre@elileDoamne
noastre precum
.reau să@i mă
noi ieri
iertăm gre@iilor
e4act a@a cumno@triE#
îi iertAceste cu.inte
@i eu pe ali au
oameniE# Poi spune asta Poi să ceri Domnului să te ierte tot a @a cum îi ieri @i tu pe alii
ISUS CA "ON
<'
Recunoa@terea lui 6sus ca Domn duce la o dăruire reciprocă care presupune nu numai a
primi ci @i a da# $arul este dorina lui Dumnezeu de a ni +e dedica nouă în întregime#
Recunoa@terea lui $ristos ca Domn este dorin a noastră de a ne dedica în întregime lui Dum -
nezeu# Toi am .rea ca Dumnezeu să ni se dăruiască în întregime dar puini sînt gata să se
dăruiască ei în întregime lui Dumnezeu#
Fi nu ne duce pe noi în isp ităE# Prin aceste cu.inte 6sus se roagă Tatălui să nu ne aducă în
situaii în care am putea /i ispitii# +înt multe situaii în .iaă care nu sînt rele în ele însele dar
îi o/eră lui +atan prile;ul să ne biruiască#
6susînseamnă
a@a nu zice Ficănu
sîntnedispus
duce pe
să noi 6n pla
renun ăcatE ci Fiasupra
lucrurile nu ne cărora
duce pee4istă
noi însemne
ispităOO#
de Dacă mă rog
întrebare#
+înt gata să renun nu numai la lucru rile care sînt păcat ci @i la toate acele domenii din . iaa
mea care tind să mă ducă în ispită#
Tu @tii care anume sînt acele domenii# A- /ace pe $ristos Domn al .ieii tale înseamnă c0 e@ti
dispus să renuni la ele#
Ci izbă.e@te-ne de cel r0uE - es te aceea@i rugăciune pe care a /ăcut-o 6sus în noaptea trădării
5.ezi 6oan '):'27#
A- recunoa@te pe 3l ca Domn înseamnă a recunoa@te că nu putem lupta singuri# $ristos @i
numai 3l este Cel ce ne ine Nimeni nu se poate m ăsura de unul singur cu .ră;ma@ul @i să
cî@tige# însu@i 6sus $ristos '-a în.ins pe
32
+atan numai cu preul crucii#
6aco. /r atele Domnului nostru 6sus $ristos e4primă aceasta în /elul următor: +upunei-.ă
dar lui Dumnezeu împotri.ii-.ă dia.olului @i el .a /ugi de la .oiE 56ac# *:)7# Dia.olul .a /ugi
de la noi cu două condiii: în primul rînd dacă ne .om supune lui Dumnezeu @i în al doilea
rînd dacă ne .om împotri.i lui prin puterea Domului#
De ce .rea 6sus să /ie Domnul nostru
De ce se ostene@te $ristos să se amestece în .iaa noastră De ce nu ne lasă în nenorocirea
noastră Aceasta este una din marile taine ale Bibliei# +criptura spune /oarte clar că 3l ne
iube@te @i .rea#
la păcatele melesălaseînclinaia
implice înmea
.iaa noastră#
spre 3l .reasăsămărturisesc
rău trebuie /ie Domnulcă.ieii
acestnoastre#
gînd măCînd mă uit
cople@e@te#
Cunosc un comerciant din ?la%oma Cit! care uneori /olose@ te un a.ion mic pentru
deplasările lui în interes de ser.iciu deoarece merge în multe locuri din ară greu accesibile#
?dată pe cînd zbura deasupra unui teren neregulat a .ăzut un automobil care încerca să
depă@ească un camion mare# 3ra e.ident că @o/erul ma@inii era /oarte nerăbdător să treacă de
camion# Ma@ina i se mi@ca dintr-o bandă în alta#
Prietenul meu s-a %o t0rît să încetinească @i să pr i.ească# De /iecare dată cînd ma@ina încerca
să depă@ească /ie că a;ungea la o linie dublă la un deal
ISUS CA "ON
33
într-un .ira; sau întîlnea o altă ma@ină care .enea din sens opus# Prietenul meu putea .edea
din a.ion la cîi.a ilometri depărtare pe @osea @i s-a gîndit: Dacă a@ putea comunica cu
@o/erul acestei ma@ini
iind implicai i-a@putea
în această spune cînd
mare a.entură poate
care estedepă@i /ărOă
.iaa nu pericol
putem @i dincolo
pri.i cînd estedeîn.ira;
pericolE#
la ziua
de mîine sau peste deal la săptămîna .iitoare# Prin urmare nu @tim cînd putem înainta /ără
pericol# Domnul 6sus $ristos însă este Domnul tuturor lucrurilor @i .ede s/îr@itul de la
început 3l @tie totul#
aptul că 3l .rea să /ie Domnul nostru ne descoperă dorina ui de a intra în .ieile noastre
pentru a ne spune cînd putem înainta @i cînd este mai bine s ă stăm pe loc# Nu am /i e4trem de
nesocotii dacă am re/uza o asemenea o/ertă plină de îndurare
PR3H HC3N6C636
cum cîte.a luni luam masa cu un om de a/aceri# în timpul mesei l-am întrebat ce gînduri îl
preocupă#
/irma 3l mi-a
lui# 6dee a erarăspuns
simplă: că tocmai
pentru a nulucra la ree.aluarea
da /aliment rapor tuluiprodusului
costul /abricării in.estiieSbene/iciu din
nu a.ea .oie
să depă@ească preul cu care putea /i .îndut# C%iar @i eu am îneles importana raportului
in.estiieSbene/iciu# Dacă /abricarea unui produs costă '2 lei dar se .inde cu '92 lei atunci
întreprinderea respecti.ă .a da /aliment#
Pe cînd cugetam la acest lucru m-am gîndit că bene/iciile de a /i cre@tin sînt mult mai mari
decît costul# De /apt ucenicia a /ost plănuită de Dumnezeu pentru binele nostru# 3a nu a /ost
concepută pentru a- a;uta pe DumnezeuE ci pentru ca să ne a;ute pe noi#
Dumnezeu nu are ne.oie de a;utorul nostruI noi a.em ne.oie d e a;utorul ui# Hcenicia a /os t
proiectată de Dumnezeu pentru a ne da a;utorul de care a.em n e.oie#
3)
+#EU! UCENICIEI
37
într-o primă.ară o /amilie de cinci persoane călătorea într-un ,olsGagen prin Jeorgia# 3ra
noaptea tîrziu @i ploua atît de tare încît abia se .edea la < m# Pe cînd înaintau cu gri;ă au
obser.at un bărbat @i o /emeie mergînd pe @osea în ploaia torenială# Au oprit i-au întrebat
dacă îi pot a;uta cu ce.a @i au obser.at că /emeia a.ea un copil în brae#
3a le-a spus că locuiesc într-un ora@ din apropiere dar o /urtună electrică a produs un
scurtcircuit în casa lor pro.ocînd un incendiu @i casa a ars pîn0 în temelii# 3i abia au scăpat
cu .iaă @i mergeau într-un ora@ .ecin cam la '' m pentru a locui la sora ei pînă î@i .or
putea
ma@inăaduna
omul ce.a#
a scosiindu-le milă de
din portmoneu 9 /amilia
de dolariaceasta ne.oia@ă
@i i-a dat /emeii@idupă
nea.înd
care loc pentrumai
au pornit ei în
departe în noapte#
Cîia ilometri mai încolo el a oprit ma@ina @i @i-a întrebat /amilia: Cîi bani a.eiE Fi-au
scotocit buzunarele @i au strîns aproape ' de dolari# Au mers înapoi @i cînd i-a întîlnit pe cei
doi care-@i continuau drumul i-a întrebat: Mai a.ei banii pe care .i i-am datE oarte
surprinsă /emeia a răspuns: DaE Atunci dai-mi-iE
înmărmurită a băgat mîna în buzunar @i i-a întins cei 9 de dolari# 3l i-a luat i-a adăugat la
suma pe care o mai a.eau @i i-a întins pe toi /emeii spunînd: amilia noastră dore@te să .ă
dăruiască ace@ti baniE#
Cînd am auzit această întîmplare m-am gîndit că este o ilustraie minunată @i e4actă a /elului
în care ne
tratează Dumnezeu# Domnul nostru ne dă atîtea daruri minunate după care .ine @i ne spune:
Mi-ar place să@iMipentru
+ale nelimitate le daiaînapoi
ni le da- pe /iecare
nouă din eleE# 3l o /ace pentru a le adăuga la bogăiile
pe toate#
Hcenicia este ocazia noastră de a a;unge la bogăiile nelimitate ale lui Dumnezeu# 3ste @ansa
noastră de a ne consacra .iaa unui scop semni/icati. @i nu mediocrităii# A /i ucenic nu
înseamnă a-6 /ace lui Dumnezeu o /a.oare căci 3l ne-o /ace nouă# 3ste .ital ca ucenicul să
îneleagă importana acestui concept#
Totu@i 6sus ne pre.ine s0 cîntărim preul uceniciei @i să-' cîntărim bine pentru că ea costă#
Ne .a costa c%iar .iaa noastră# Rezultatele sînt însă in/init mai mar i decît pr eul atît de mari
încît am /i ni@te neg%iobi să re/uzăm o asemenea o/ertă# 
+ă analizăm împreună capitolul ' * din uca @i să obser.ăm cîte.a p rincipii ale uceniciei a@ a
cum le prezintă 6sus#
,ersetul ': într-o zi de +abat 6sus a intrat în casa unuia din /runta@ii ariseilor ca să
prînzească# ariseii SS pîndeau de aproapeE# ?riunde mergea 6sus oamenii erau cu oc%ii pe
3l pentru
spunea: căam
3u 3l .enit
susinea c0 este
ca oile Melealt/el#
să aibă3l .iaă
a/irma că aibă
@i s-o este Autorul unui56oan
din bel@ugE nou ':'7#
drum înDin
.iaă @i
cauza a/irmaiei că 3l este deosebit oamenii îi urmăreau orice mi@care ca s0 .adă dacă a@a
este#
Ce era .alabil pentru Mîntuitor în pri.ina aceasta
3-
+#EU! UCENICIEI
39
este ade.ărat pentru toi CPI e.la.io@i# Cre@tinul este un ambasador al lui 6sus $ristos# Ca
ucenici ai ui noi susinem că @tim ade.ărul @i de aceea lumea are oc%ii aintii asupra
noastră#
Domnul nostru a trăit întotdeauna con/orm principiilor @i niciodată con/orm împre;urărilor#
Cum trăim noi ca ucenici ai ui Condu@i de principii sau de împre;urări
Ai o ma@ină .ec%e piesele s-au uzat @i încep să-i dea de lucru# A .enit .remea s-o sc%imbi cu
una nouă de aceea mergi la cel ce .inde ma@ini de ocazie# 3l se uită în oc%ii tăi @i te întreabă:
Ce anume este stricat în ma@ina aceastaE Acum ai posibilitatea să alegi între a trăi con/orm
unor principii sau să pro/ii de împre;urare# 6i spui ade.ărul sau o minciună Hcenicul este
omul care în orice domeniu al .ieii lui %otără@te ce este bine după Biblie @i trăie@te în
con/ormitate cu aceasta#
,ersetul 9: Fi înaintea ui era un om bolna. de dropicăE# 6sus era mereu în apropierea celor
cu
.inagreutăi#
cine.a 3i erauînîntotdeauna
la 3l înaintea
timpul lucrării ui @iuiE#
să /ieRareori
re/uzat# sau poatecăniciodată
+e pare s-asăîntîmplat
n-ar /i .rut asculte să
strigătul /emeii siro-/eniciene dar în cele din urmă i-a împlinit rugămintea#
Trebuie subliniat aici un alt principiu al uceniciei: Hcenicul este în contact permanent cu cei
în ne.oie# Ca ucenic al lui $ristos încerci tu să răspunzi mereu ne.oilor altora
,ersetele 1-': Cînd e@ti po/tit de cine.a la masă să
nu te a@ezi la masă în locul dintîiI ca nu cum.a printre cei po/tii de el să /ie altul mai cu .ază
decît tine @i cel ce te-a po/tit @i pe tine @i pe el să .ină să-i zică: UDă locul tău omului
acestuiaK# Atunci cu ru@ine .a trebui să iei locul de pe urmă# Cînd e@ti po/tit du-te de a@ează-te
în locul cel mai de pe urmăI pentru că atunci cînd .a .eni cel ce te-a po/tit să-i zică:
UPrietene mută-te mai susK# ucrul acesta îi .a /ace cinste înaintea tuturor celor ce .or /i la
masă împreună cu tine#E
6sus se a/la în casa unui /ariseu de .az ă# +e /ăcuse ora mesei @i oamenii începeau să se
îng%esuie spre locurile cele mai bune# ?bser.înd aceasta 6sus /olose@te ocazia pentru a-i
în.ăa un principiu#
Cînd .ii la masă nu te a@eza pe locul de onoare deoarece atunci cînd gazda .a intra cu
oaspetele de onoare .a /i ne.oită să-i spună să cedezi locul# Jazda se .a simi stîn;enită pentru
că .a trebui să-i spună să te mui# ?aspetele de onoare se .a simi @i el stîn;enit pentru că
trebuie să-i ia loculI toi ceilali oaspei se .or ;ena ca martori ai acestei scene @i tu te .ei simi
/oarte penibil întrucît e@ti cel în cauză#
3ste mai bine spune 6sus ca atunci cînd mergi la mas ă s ă caui locul cel mai modest @i să te
a@ezi acolo# Cînd gazda .a intra @i .a obser.a ca tu oaspetele de onoare stai pe locul cel mai
de pe urmă te .a lua @i te .a conduce spre locul de onoare# în timp ce te .a conduce .a gîndi:
Ce om modestE @i .ei /i cinstit de toată lumea# Ce plăcut 6sus ne dă în.ăături ce ne .or
a;uta să /acem o impresie bună @i să ne simim @i noi bine#
('
UCENICII
Din cele treiSE FAC,amintite
.ersete NU SE mai
NASC
sus se desprinde o lec ie importantă pentru ucenic: Poruncile
lui Dumnezeu nu sînt niciodată produsul unui capriciu sau arbitrare ci sînt date pentru binele
nostru suprem # Dumnezeu nu se gînde@te în ceruri: ?are cum a@ putea să le îngreunez .iaa
acestor creaturi ale MeleE ci: ?are ce îndrumări a@ putea să le dau copiilor Mei pentru a-i
în.ăa cum să-@i trăiască .iaa din bel@ugE# egile @i poruncile Domnului sînt date pentru a
ne a;uta nu pentru a ne stîn;eni# 3le au rolul de a ne /ace /ericii @i împlinii# 3le au /ost scrise
pentru a ne /eri de nep lăceri# Dacă uceni cul ar putea în.ăa această lecie multe probleme ale
.ieii lui ar /i rezol.ate#
,ersetul '': Căci oricine se înală .a /i smerit @i cine se smere@te .a /i înălatE#
Po/tele @i dor inele noastre înnăscute n u sînt rele în ele însele căci sînt cr eate de Dumnezeu#
3le de.in rele cînd încercăm să le satis/acem în mod nebiblic#
De e4emplu nu este nimic r0u în a .rea să /ii înălat sau să /ii primul să trăie@ti sau să /ii
liber să /ii un conducător sau orice alte dorine ai a.ea# 6sus spune că ele trebuie satis/ăcute
în /elul %otărît de 3l# +oluia pentru a /i primul este să /ii ultimul# Pentru a trăi trebuie să
mori# +ecretul de a /i liber este să /ii robul lui $ristos# +ecretul de a primi constă în a da#
Pentru a conduce trebuie să slu;e@ti# Pentru a /i înălat trebuie să trăie@ti în smerenie#
Toi .rem să trăim dar n imeni nu .rea să moară# Toi .rem să /im liberi dar nimeni nu .rea să
/ie rob#
+#EU! UCEN
*'
Eoi .remlumea
3l a creat să primim
@i pe dar
noinimeni nu .iaa
3l a dat .rea să
@i dea#
3l a Fistabilit
a@a a;ungem în con/lict
legile con/orm cu Dumnezeu#
cărora trebuie să ne
trăim .iaa# Atît de des .rem să obinem rezultatele promise de Dumnezeu dar nu .rem să
plătim preul# Fi în mintea noastră mesc%ină gîndim ast/el: Cu sigurană că este posibil să
prime@ti @i /ără să dai să /ii primul @i /ără a /i c%iar ultimul să trăie@ti @i /ără să moriE @i
ast/el încercăm să nesocotim legile .ieii stabilite de Dumnezeu# Dar Biblia ne în.aă că atunci
cînd dorim să a;ungem la rezultatul dorit luînd-o pe scurtătură în sistemul .ieii se produce
un scurtcircuit# Cu nici un c%ip nu poate cine.a primi /ără să dea @i nu poate trăi cu ade.ărat
/ără să moară# Hcenicul este cel care a în.ă at acest important ade.ăr @i trăie@te con/orm lui#
,ersetele '2-9*: Hnul din cei ce @edeau la masă cu 3l cînd a auzit aceste .orbe 6-a zis:
Uerice de acela care .a prînzi în împărăia lui DumnezeuK 6sus i-a răspuns: UHn om a dat o
cină mare @i a po/tit pe muli# a ceasul cinei a trimis pe robul său să spună celor po/tii:
,enii căci iată că toate sînt gata#E Dar toi parcă /useseră înele@i au început să se
dez.ino.ăească# Celaltul
te să mă ieri#E Hn dintîi i-a zis:
a zis: AmAm cumpărat
cumpărat cinciunperec%i
ogor @ide
trebuie
boi @isămămăduc
ducsă-i
să-' .ădI rogu-
încercI iartă-
mă te rogE# Hn altul a zis: Tocmai acum m-am însurat @i de aceea nu pot .eniE# Cînd s-a
întors robul a spus stăpînului său aceste lucruri# Atunci stăpînul casei
(2
+#EU! UCENICIEI
(3
s-a mîniat @i a zis robului său: Du-te degrab în pieele @i uliele cetăii @i adu aici pe cei
săraci ciungi orbi @i
@c%iopiE#
a urmă robul a zis: +tăpîne s-a /ăcut cum ai
poruncit
Fi stăpînul@i tot
a zismai este locE#
robului: 6e@i la drumur i @i la garduri @i pe cei ce-i .ei găsi sile@te-i s0 intre
ca să mi se umple casa# Căci .ă spun că nici unul din cei po/tii nu .a gusta din cina meaEKE#
Pe cînd mînca 6sus cu /runta@ul ariseilor @i cu oaspeii lui unul dintre ei a zis plin de
entuziasm: erice de acela care .a prinzi în împărăia lui DumnezeuE Atunci 6sus a început
să le spună Pilda celor po/tii la cinăE# Pilda se re/eră e.ident la împărăia cerurilor @i la
marea sărbătoare cu Dumnezeu Tatăl @i cu Domnul 6sus $ristos# De ce ar re/uza cine.a o in-
.itaie la masa ui Dumnezeu Asta s-ar putea întîmpla numai dacă nu se @tie cine a /ăcut
in.itaia# După cum spune @i Pa.el: @i pe care n-a cunoscut-o nici unul din /runta@ii .eacului
acestuiaI căci dacă ar /i cunoscut-o n-ar /i răstignit pe Domnul sla.eiE 5' Cor# 9:17# Romanii
@i /runta@ii religio@i ai iudeilor -au răstignit pe 6sus $ristos pentru c0 ei nu au @tiut cine era
3l# ?amenii îl re/uză astăzi pe Dumnezeu pentru că nu-@i dau seama cine /ace in.itaia#
Pilda celor po/tii la cină arată c0 preocuparea pentru lucrurile lipsite de importană ne
împiedică să acordăm atenie lucrurilor importante#
Poate că dacă 6sus ar spune pilda aceas ta astăzi în
loc de cumpărarea unui ogor ar .orbi de construirea unei .ile# 6n loc de cinci perec%i de boi
ar .orbi poate despre o a/acere sau aciuni la bursă# 34emplul căsătoriei ar rămîne acela@i
pentru că de-a lungul secolelor ea nu s-a sc% imbat#
A de.eni ucenic nu te costă nimic pentru că prin %ar ai /ost mîntuii prin credită @i aceasta
nu .ine de la .oi ci este darul lui DumnezeuI nu prin /apte ca să nu se laude nimeniE 53/es#
9:1-(7# Dar e4istă totu@i un pre pe care trebuie să-' plătească ucenicul# Preul este să ne
îndeletnicim
cre@tinului sămai mult cu lucrurile
/ie preocupat lui Dumnezeu
de propriile decît
lui .isuri de cu ale noastre#
aspiraiile Ce u@or lui
lui de a/acerile îi este
@i să
negli;eze planul desă.îr@it al lui Dumnezeu pentru .iaa lui#
Rareori strigă la cine.a Du%ul lui Dumnezeu# ,ocea ui se aude de obicei sub /orma unui
îndemn lăuntric 5în timp ce credinciosul cite@te +criptura7# Hcenicul este în armonie cu .ocea
Du%ului lui Dumnezeu#
,ersetul 92: împreună cu 6sus mergeau multe noroade#E A /ost întotdeauna la modă să-
.orbe@ti de bine pe 6sus# Politicianul î@i asigură .oturi în plus dacă poate introduce un citat
biblic sau două în discursul său# Jand%i de@i era un %indus con.ins îl admira pe 6sus
$ristos# Da mulimile -au urmat întotdeauna pe 6sus dar să o bser.ăm cine îl ascultă: Toi
.ame@ii @i păcăto@ii se apropiau de 6sus ca să- asculteE 5uca '2:'7# Mulimile îl urmau
.ame@ii @i păcăto@ii îl ascultau#
A@a a /ost întotdeauna @i probabil că a@a .a /i#
((
UCENICI* SE FAC. NU SE NASC
Cre@tinismul este o religie a sal.ării pentru cel disperat pentru oameni care doresc ce.a mai
mult decît pot obi ne de la .iaă prin ei în@i@i# 3i candidea zăE la ceea ce are de spus 6sus# 3i
sînt cei care- ascultăE adică nu numai că aud ce spune 3l ci @i împlinesc# Hna dintre
cerinele /undamentale pentru a /i un ade.ărat ucenic este un du% de disperare care să ardă#
în adîncul inimii#
,ersetele 9=-<<: Dacă .ine cine.a la Mine @i nu ură@te pe tatăl său pe mama sa pe ne.astă-
sa pe copiii săi pe /raii săi pe surorile sale ba c%iar însă@i .iaa sa nu poate /i ucenicul
Meu# Fi oricine nu-@i poartă crucea @i nu .ine după Mine nu p oate /i ucenicul Meu# Căci cine
dintre .oi dacă .rea să zidească un turn nu stă mai întîi să-@i /acă socoteala c%eltuiel ilor ca
să .adă dacă are cu ce să-' s/îr@ească Pentru ca nu cum.a după ce i-a pus temelia  să nu-'
poată s/îr@i @i toi cei ce-' .or .edea să înceapă s ă rîdă de el @i să zică: U?mul acesta a început
să zidească
împărat nu@istăn-amai
putut
întîiispră.iK# +au care dacă
s0 se s/ătuiască împărat cînd merge
.a putea mergesăcusezece
batămii
în război
Ast/elcupeuncînd
alt
celălalt împărat este încă departe îi trimite o solie să ceară pace# Tot a@a oricine dintre .oi nu
se leapădă de tot ce are nu poate /i ucenicul Meu#E
3 momentul să .orbim despre preul uceniciei# 3l începe prin a /i gata să renuni la
de.otamenul /aă de orice altă cauză pre/erîndu- pe 6sus $ristos# Numeri '* .orbe@te despre
copiii lui 6srael la Cades-Barnea gata să intre în ara Promisă cînd cele douăsprezece
iscoade
+#EU! UCENICIEI
(5
re.in cu .e@ti rele# Preul intrării în#ara Promisă este mult prea mare căci .ai acolo trăiesc
uria@i /iii lui Anac 5.ezi Num# '<:<9-<<7# într-un moment de groază poporul a %otărît să se
întoarcă cu scuza că uria@ii le .or ucide ne.estele @i copiii#
Dumnezeu nu le-a promis niciodată că nu .or întîlni greutăiI le-a promis însă că 3l î@i asumă
responsabilitatea că ei .or a;unge în sigurană în ara Promisă# Dar în panica lor e.reii s-au
ascuns dupăE ne.estele @i copiii lor# Hnul dintre primele semne de neîncredere este gri;a
e4agerată pentru /amilie#
Pentru a /i un ucenic al lui $ristos trebuie s ă- urmez @i să împlinesc poruncile ui c%iar @i
atunci cînd s-ar părea că ar trebui să renun la mama sau la tata la soie respecti. so sau la
copii#
Pentru a ne /ace să înelegem cît mai b ine ce implică aces t pre 6sus /olose@te două ilustraii
plastice:
,ersetul zidirea unuiun
91 prezintă turn
om@icare
pregătirea
începe pentru bătălie# un turn /ără a-' termina# Ai început
să construiască
ce.a .reodată @i nu ai reu@it să termini Ai /ăcut .reo promisiune pe care n-ai reu@it s-o ii Ai
/ăcut .reodată un ;urămînt pe care nu l-ai inut Dacă da atunci +olomon are un s/at pentru
tine: Nu te grăbi s0 desc%izi gura @i să nu-i rostească inima cu.inte pripite înaintea lui
Dumnezeu căci Dumnezeu este în cer @i tu pe pămînt de aceea să nu spui .orbe multe### Dacă
ai /ăcut o ;uruină lui Dumnezeu nu zăbo.i s-o împline@ti căci ui nu-6 plac cei /ără minte de
aceea împline@te ;uruină pe care ai
()
/ăcut-o# Mai bine să nu / aci nici o ;uruină decît să /aci o ;uruină @i să n-o împline@tiE 53cl#
2:9 *-27#
Cînd locuiam în ort "ort% trebuia să /ac deseori călătorii în interes de ser.iciu la Dallas# 6n
timp ce mergeam
+c%eletul cu ma@ina
e4 ista dar treceam
din anumite pe lîngă
moti.e o clădire mare
er a neterminată# ce părea
ună un bloc
după lună neterminat#
treceam pe lîngă
această construcie dar nu obser.am nici un progres# Mai tîrziu am descoperit că cel ce a
început zidirea ei i-a calculat gre@it costul# ?mul @i-a epuizat resursele @i nereu@ind să cî@tige
nimic de pe urma casei n-a mai putut s-o continue# Fi iată că ea a rămas o mărturie a
planului său gre@it#
6sus a /olosit ca ilustraie o ast/el de situaie pentru a accentua importana cînt0ririi preului
uceniciei înainte de a ne anga;a la ce.a# Nu începe ce.a dacă nu e@ti %otărît să s/îr@e@ti lucrul
respecti.#
?bser.ai că 6sus a spus: ### să nu-' poată s/îr@iE# ?mul acela din Dallas nu a putut să-@i
termine clădirea# Cît despre ucenic a putea depinde de .oină# A /i sau a nu /i ucenic depinde
de noi prin puterea lui 6sus $ristos 59 Pet# ':<7I singurul /actor pe care trebuie să-' adăugăm
ecuaiei este .oina noastră#
6sus
la $r istos
război# o/erîl ăpro.ocăm
Cînd o altă ilustraie în pe
la război ceea ce pri.e@te
du@manul costul
nostru uceniciei:
trebuie să neun împărat
punem douăcare merge
întrebări#
6n primul rînd pot să-' biruiesc cu resursele mele 6n al doilea rînd sînt dispus să plătesc
preul pe care-' cere biruina Dacă răspunsul la
+#EU! UCENICIEI
(7
una din aceste întrebări este nuE atunci e mai înelept să trimit un ambasador care să ceară
pace#
6sus $ristos a spus: ### pe această piatră .oi zidi Biserica Mea @i porile ocu inei morilor nu
o .or biruiE 5Mat# '=:'17# Porile sînt pentru apărare nu pentru atac# Ai auzit .reodată ca
cine.a să meargă la luptă balansînd o poartă în nasul du@manului Porile sînt /ăcute pentru
a-' ine pe du@man a/ară# Hcenicul este c%emat la luptă împotri.a /orelor unite ale lui +atan
pentru a s/ărîma porile iadului @i a elibera prizonierii în Numele lui 6sus# 6sus promite că
dacă .om duce o ast/el de luptă porile iadului nune .or birui# Dar e4istă un pre cerut de
lupta aceasta#
Dacă nu e@ti dispus să plăte@ti preulE spune Domnul trimite o solie să ceară paceE# Ca
@i credincios poi spune dia.olului: Ascultă +atan eu sînt acum cre@tin @i mă găsesc pe
calea către cer dar .reau să /ac un tîrg cu tine# Dacă mă la@i în pace te .oi lăsa @i eu în pace#
Nu .oi /i un ade.ărat ucenic al lui $ristos @i nu .oi lupta contra lanurilor cu care ii legate
.ieile oamenilor nici nu-i .oi in.ada împărăia# în sc%imb nu mă tulbura# asă-mă să
trăiesc lini@tit @i în pace#E Dia.olul îi .a spune:  Prietene /acem tîrgulE Dar aminte@te-i că
+atan esteplăti
care-' .ei mincinos
pentru@ică tatăl
nu aimincino@ilorI
/ost un ucenicNueste
ai nici o garanie
in/init mai marecădecît
nu tecel.ape
în@ela#
care-'Preul pe
plăte@ti
ca ucenic ade.ărat#
,ersetele <*-<2: +area este bună dar dacă sarea î@i
(-
pierde gus tul ei de s are p rin ce i se .a da înapoi gustul acesta Atunci nu mai este bun ă n ici
pentru pămînt nici pentru gunoi ci este aruncată a/ară# Cine are urec%i de
auzit să audă#E
6sus î@i înc%eie dizertaia despre ucenicie cu această pildă ciudată despre sarea care @i-a
pierdut gustul# Mult timp n-am îneles legătura dintre ea @i ucenicie# Mai tîrziu mi-am dat
seama că această pildă este o ilustraie a cre@tinului care re/uză să /ie ucenic# Planul lui Dum-
nezeu este ca /iecare credincios să /ie un ucenic dar cînd î@i calcă anga;amentul nu mai este
bun de nimic#
disponibil# Nu-'
3l este ca poi
sareamîntui estecare
/ără gust de;aeste
mîntuit# Nu-' a/arăE#
aruncată poi /olosi pentru că nu este
+ăptămînă de săptămînă îl .ezi mergînd la biserică @ i de.ine un e4emplu a c eea ce nu trebuie
să /ii# Tot ce poi să-i spui lui TimoteiE al tău este: îl .ezi pe omul acesta 3ste un credincios
care a re/uzat să plătească preul de a de.eni un ucenic# uînd această %otărîre el a ales o
.iaă de mediocritate# Dîndu-i-se ocazia de a /i primul el a ales să /ie ultimul# Numindu-' cu
cu.intele Domnului 6sus el este ca sarea /ără gust# ă orice numai să nu de.ii ca elE
Cînd Cortez a debarcat la ,era Cruz în '2'2 pentru a începe dramatica cucerire a Me4icului
cu o mînă de )  de oameni a d at /oc intenionat /lotei sale de '' corăbii# ?amenii lui se uitau
de pe ărm cum se cu/undă în Jol/ul Me4ic singurul lor mi;loc de retragere# Nu mai era decît
o singură direcie în care puteau merge -
+#EU! UCENICIE
*(
înainte aspre
Pentru interiorul
putea Me4icului
plăti preul pentru
uceniciei @i tua în/runta
trebuie sătotdistrugi
ce le-ar cu
putea ie@iintenie
bună în cale#toate căile de
retragere# $otără@te în inima ta astăzi că e@ti gata să plăte@ti orice pre pentru a- urma pe
6sus# +au trimite o solie @i cere pace#
AD3,VRATA 6MAJ6N3 A ?MHH6 F6 A H6 DHMN3L3H
rice problemă a unui om se raportează la concepia Olui despre Dumnezeu# Dacă ai un
Dumnezeu mare atunci ai probleme mici# Dacă ai un Dumnezeu mic atunci ai probleme
mari# 3ste /oarte simplu: cînd Dumnezeul tău este mare atunci orice ar părea o problemă
de.ine o ocazie# Cînd Dumnezeul tău este mic orice problemă de.ine un obstacol#
?rice ucenic trebuie să îneleagă clar: 5'7 cine este Dumnezeu @i 597 cine este omul#
Niciodată nu .ei înelege cu ade.ărat cine este Dumnezeu pînă nu te .ei înelege pe tine
însui# Totu@i @i reciproca #este ade.ărată: niciodată nu te .ei înelege cu ade.ărat pe tine
însui pîn0 nu .ei înelege cine este Dumnezeu# Aceste două idei sînt interdependente# Cele
două întrebări în legătură cu cine este Dumnezeu @i cine
52
sîntem noi au răspunsurile în 6saia *-==# +ă analizăm cîte.a pasa;e#
Natura @i caracterul lui Dumnezeu
6saia *:<-2: Hn glas strigă: UPregătii în pustie calea Domnului netezii în locurile uscate
un drumcoastele
plecate pentru să
Dumnezeul
se pre/acănostru ?rice
în cîmpii .ale să /ie înălată
@i strîmtorile orice
în .îlcele munte
Atunci @i orice
se .a deal să
descoperi /ie
sla.a
Domnului @i în clipa aceea orice /ăptură o .a .edea căci gura Domnului a .or bitKE#
Biblia ne în.aă că Dumnezeu este un Dumnezeu plin de s la.ă care se re.elează# întregul s cop
al .ieii de credină este să .edem măreia ui @i să /im cuprin@i de sla.a ui# în .ersetul *
citim că Dumnezeu îndepărtează orice obstacol din calea părtă@ie i noastre cu 3l# Apoi .edem
că Dumnezeu este iniiatorul acestei relaii# A- cunoa@te pe Dumnezeu este ideea ui nu a
noastră# Cre@tinismul este unica religie a lumii în care nu omul îl caută pe Dumnezeu ci
Dumnezeu îl caută pe om#
6saia *:'-'': 6ată Domnul Dumnezeu .ine cu putere @i porunce@te cu braul ui# 6ată că
plata este cu 3l @i răsplătirile .in înaintea ui# 3l î@i .a pa@te turma ca un Păstor .a lua mieii
în brae îi .a duce la sînul ui @i .a călăuzi blînd oile care alăpteazăE#
+ă obser.ăm ec%ilibrul dintre puterea @i tăria lui Dumnezeu pe de o parte @i e4trema +a
gingă@ie
A"E/0#A%Ape de altă parte# Dumnezeul
IAINE A OU!UInostru este "UNE&EU
$l A !UI un Dumnezeu puter-
53
nic pentru că prin 3l au /ost create toate lucrurile 5.ezi îs# *:9= 917# Psalmistul spune:
Cerurile au / ost / ăcute pr in Cu.întul Domnului @i toată o@tirea ui prin su/la rea gurii uiE
5Ps# <<:=7# Ftiina a/irmă că energia este substana din care e /ăcută materia# Dumnezeu a
creat uni.ersul numai prin puterea Cu.întului +ău# Cu.întul +ău este energie creatoare#
6lustraia din 6saia *:'' prezintă un păstor care-@i pa@te turma @i ne în.aă că Domnul .a
/ace două lucruri: ne .a %răni @i ne .a conduce# 3l Fi-a luat răs punderea pentru toate ne.oile
noastre# Tot 3l Fi-a asumat @i călăuzirea noastră#
6saia *:'<-'*: Cine a cercetat Du%ul Domnului @i cine -a luminat cu s/aturile lui Cu cine
+-a s/ătuit 3l ca să ia în.ăătură Cine -a în.ăat cărarea dreptăii Cine -a în.ăat
înelepciunea
Aceste @i 6-a
întrebări sînt/ăcut cunoscut
retorice calea priceperiiE
răspunsul /iind e.ident nimeniE# ?are de ce n-a trebuit să-
s/ătuiască cine.a pe Dumnezeu +au de ce n-a trebuit să-6 arate cine.a cărarea pe care s-o
urmeze Răspunsul este simplu: pentru că 3l n-a a.ut ne.oie să întrebe# 3l însu@ a spus: 3u
sînt Dumnezeu @i nu este altul 3u sînt Dumnezeu @i nu este nici unul ca Mine# 3u am .estit de
la început ce are să se întîmple @i cu mult înainte ce nu este încă împlinit# 3u zic: U$otărîrile
Mele .or rămînea în picioare @i îmi .oi duce la îndeplinire toată .oia MeaKE 5îs# *=:( '7#
6saia *:'2-'): 6ată neamurile sînt ca o picătură d e
5(
apă din .adră sînt ca pra/ul pe o cumpănăI 3l ridică ostroa.e ca un bob de nisip# ibanu l n-
a;unge pentru /oc @i dobitoacele lui n-a;ung pentru arderea de tot# Toate neamurile sînt ca o
nimica înaintea ui nu sînt decît nimicnicie @i d e@ertăciune#E
Aceste .ersete reprezintă lumea în ade.ărata ei perspecti.ă# 3ste u@or să te uii la răul din
lume @i să te descura;ezi # Decăderea omului propria noastră pornire spre rău neputina de a
ne controla pe noi în@ine /aptul că e4tinderea te%nicii in.entate de noi ne creează deseori
probleme - toate acestea sînt su/iciente pentru a-i /ace pe muli oameni cinici @i plini de
amărăciune# Dacă nu-i război atunci sînt crime# Dacă nu sînt crime atunci este scandal#
Dacă nu este scandal atunci au loc calamităi naturale# întotdeauna e4istă ce.a rău#
Puterile lumii acesteia nu pot modela destinele oamenilor nici /ilozo/ii liderii politici sau
problemele economice# Dumnezeu spune că cele mai puternice popoare sînt mai puin ca o
picătură de apă
ce st0pîne@te din .adr ă @i la /el de neînsemnate ca /irul de pr a/ de pe o cum pănă# 3l este cel
totul
6saia *:91: Nu @tii N-ai auzit Dumnezeul cel .e@nic Domnul a /ăcut marginile
pămîntului# 3l nu obose@te nici nu ostene@teI priceperea ui nu poate /i pătrunsă#E Domnul
Dumnezeu nu obose@te niciodată nu duce niciodată lipsă de idei @i niciodată nu 6 se întîmplă
să nu @tie ce are de /ăcut @i unde să meargă# 3l stăpî-ne@te în mod absolut @i des0.îr@it toate
lucrurile @i nu /ace niciodată gre@eli# Dacă am crede acest lucru multe
A"E/0#A%A IAINE A OU!UI $l A !UI "UNE&EU
55
din problemele .ieii noastre ar /i rezol.ate#
Numai două persoane pot să-i /acă rău - tu @i Dumnezeu# +atan nu-i poate /ace rău# Acest
lucru reiese clar din cartea lui 6o.# Din con.ersaia lui +atan cu Dumnezeu 5.ezi 6o. '7 reiese
că +atan nu se poate atinge de 6o. /iindcă Dumnezeu '-a ocrotitE# Acest lucru este ade.ărat
pentru
Mesa;ul/iecare
minunatcredincios#
al Bibliei+atan nuDumnezeu
este că se poate atinge
.rea de el decît
binele cu permisiunea
nos tru# 3l nu .rea săCerului#
ne /acă r0u# 3l
are numai gînduri bune pentru noi @i dore@te ce e mai bine pentru /iecare# Deci Dumnezeu Fi-
a stabilit 3l însu@i limite prin promisiunile pe care ni le-a /ăcut#
Deci cercul se restrînge tot mai mult# +ingura persoană care-i poate distruge .iaa e@ti tu @i
nimeni altul # Cu sigurană că nici ali oamen i nu pot să-i /acă rău decît cu permisiunea
di.ină# Dacă asta n-ar /i a@a ar însemna că Dumnezeu nu controlează destinele oamenilor
ui# Am a.ea atunci situaia ridicolă a unui Dumnezeu în cer /rămîntîndu-Fi mîinile @i
spunînd: +per din toată inima că robul Meu nu .a /i lo.it de .reo ma@ină sau omorît într-un
accident de a.ionE#
Nimeni nu se poate atinge de .iaa ta în a/ară de tine @i Biblia ne în.aă că omul se poate
distruge pe sine însu@i# Tu e@ti du@manul tău cel mai mare# Dar dacă umbli prin credină @i
ascultare iar Dumnezeu este a@a cum spune atunci nimeni altul nu-i poate distruge .iaa#
Nimeni altul nu te poate /ace să nu împline@ti .oia desă.îr@it0 a lui Dumnezeu#
2=
6saia *9:'-*: 6ată Robul Meu pe care- spri;inesc Alesul Meu în care î@i găse@te plăcere
su/letul Meu# Am pus Du%ul Meu peste 3lI 3l .a .esti neamurilor ;udecata# 3l nu .a striga
nu-Fi .a ridica glasul @i nu-' .a /ace să se audă pe ulii# Tre stia /rînt ă n-o .a zdrobi @i mucul
care mai arde încă nu-' .a stinge# ,a .esti ;udecata după ade.ăr# 3l nu .a slăbi nici nu se .a
lăsa pînă .a a@eza dreptatea pe pămîntI @i ostroa.ele .or nădă;dui în legea
uiE#
Acest pasa; este o pro/eie despre 6sus $ristos# 6sus a spus că ;udecata 6i aparine ui 5.ezi
6oan 2:99 9<7# udecata pe care o /ace 3l este în con/ormitate cu ade.ărul @i cu totul
consec.entă cu 3l însu@i# Am .ăzut de;a că 3l nu dezn0dă;duie@te niciodată @i nu-Fi pierde
inima din cauza nelegiuirii din lume# Dumnezeul nostru .a aduce ;udecata @i dreptatea pe
această planetă numită Pămînt#
6saia *9:1: 3u sînt Domnul acesta este Numele meu @i sla.a Mea n-o .oi da altuia nici
cinstea Mea idolilorE# Dumnezeu ne aminte@te mereu c0 3l nu-Fi .a împări sla.a cu nimeni#
Pa.el s ubliniază acela@i lucru cînd scrie că în împăr ăia lui Dumnezeu nu sînt muli înelepi
sau de neam ales 5.ezi ' Cor# ':9=-9(7# în sc%imb Dumnezeu dă înelepciune celor de ;os @i
dispreuii cînd trebuie să /ie /olosii spre sla.a lui Dumnezeu#
Conducătorii religiei iudaice i-au numit pe Petru @i 6oan oameni necărturari @i de rîndE 5.ezi
apte *:'<7 dar ace@ti oameni necărturariE @i pescari de rînd au scris @apte din cările
Noului Testament# Aceste @apte
57
cări sînt atît de pro/unde încît minile luminate ale secolelor care s-au scurs nu au /ost în
stare să le pătrundă adîncimile#
6saia *<:''-'<: 3u 3u sînt Domnul @i a /ară de Mine nu este nici un Mîntuitor 3u am .estit
am mîntuit am proorocit nu sînt străin între .oi: .oi îmi sîntei martori zice Domnul c0 3u
sînt Dumnezeu# 3u sînt de la început @i nimeni nu izbă.e@te din mîna MeaI cînd lucrez 3u
cine se poate împotri.iE
Biblia ne în.aă că Dumnezeu este Mîntuitorul omului# 3l @i numai 3l poate mîntui# Prin
urmare numai 3l este siguran a noastră# Dumnezeu .rea să ne spună: în a/ară de Mine nu
este siguranăE# Ju.ernul nostru caută să dea sigurana zilei de mîine prin planurile de
dez.oltare# Marile corporaii
mărirea salariilor posturi maipromit
bune @iprotecia
acces laanga;ailor
aciuni# Nilor prin pensii
se spune că omulprograme medicale
însu@i poate să-@i
creeze propriile lui mi;loace de securitate# în realitate numai Dumnezeu poate mîntui numai
3l poate elibera numai 3l poate răscumpăra# Numai Dumnezeu poate acorda omului
ade.ărata sigurană#
Am atins în trecere aceste grandioase capitole din 6saia despre caracterul @i natura lui
Dumnezeu# Cînd reu@im să a.em o perspecti.ă a măreiei ui ce u@or este să înelegem că
toate problemele @i /rămînt0rile noastre sînt mărunte#
5-
Natura @i caracterul omului
6saia *:=- ): Hn glas z ice: U+trigă K - Fi eu am răspuns UCe să strigK - U?rice /ăptură este
ca iarba
.întul @i toată strălucirea
Domnului peste eaKE#ei6ată
ca /loarea de peDumnezeu
cum îl .ede cîmp# 6arba
peseomusucă
@i cum/loarea cade+criptura:
îl prezintă cînd su/lă nu
ca pe un măre /ăuritor al propriului său destin ci asemenea ierbii de pe cîmp astăzi este
mîine nu mai e# 6aco. /ratele Domnului 6sus spune: Fi nu @tii ce .a aduce ziua de mîine
Căci ce este .iaa .oastră Nu sîntei decît un abur care se arată puintel @i apoi piereE 56ac#
*:'*7# 6ată cu ce trebuie să începem pentru a-' înelege pe om#
+curtimea .ieii ne /ace să ne dăm seama cît de important e ste să ne dedicăm .iaa unui lucr u
bun# Psalmistul spune: Da îl .or .edea căci înelepii mor nebunul @i prostul deopotri.ă pier
@i lasă altora a.uiile lor# 3i î@i înc%ipuiesc că .e@nice le .or /i casele că locuinele lor .or
dăinui din .eac în .eac ei care dau numele lor la ări întregi# Dar omul pus în cinste nu
dăinuie@te ci este ca dobitoacele care se taie# Nu te teme cînd se îmbogăe@te cine.a @i cînd i se
înmulesc .istieriile casei căci nu ia nimic cu el cînd moareI .istieriile lui nu se pogoară după
elE 5Psalmii *(:'-'9I '=-')7#
Ceea ce spune psalmistul este ade.ărat @i pentru zilele noastre: ###dau numele lor la ări
întregiE# +tatele ouisiana Penns!l.ania ,irginia Carolina de Nord toate stau ca mărturie#
Hn om din statul Mic%igan a.ea multe bogăii# Multe bule.arde @coli @i librării îi poartă
59
numele datorită actelor lui /ilantropice# C%iar înainte de a muri a .enit la mai marii ora@ului
@i le-a spus că .rea să le dea toată a.erea dacă ar /i dispu@i să numească ora@ul după numele
lui# +curtimea .ieii îl determină pe om să ină de ea @i să tindă spre nemurire prin orice /ormă
posibilă#
6saia *):1- ': #As cultă însă acum tu cea deda tă plăcerilor care s tai /ără gri;ă @i zici în inima
ta: U3u @i numai eu nu .oi /i niciodată .ădu.ă @i nu .oi /i niciodată lipsită de copiiK Fi totu@i
aceste două lucruri i se .or întîmpla deodată în aceea@i zi# Fi pierderea copiilor @i .ădu.iaI
.or cădea asupra ta cu putere mare în ciuda tuturor .ră;itoriilor tale @i multelor tale
descîntece# Căci te încredeai în răutatea ta @i ziceai: UNimeni nu mă .edeK înelepciunea @i
@tiina ta te-au amăgit de ziceai în inima ta: U3u @i numai euKE# Deoarece omul luptă pentru
nemurire într-un /el nepermis el se opune scopurilor lui Dumnezeu# +ubiectul acestui pasa;
este în legătură cu Babilonul dar el poate /i aplicat la întreaga omenire#
într-un pasa; celebru pro/eind .enirea lui 6sus $ristos 6saia spune: Noi rătăceam cu toii ca
ni@te oi /iecare î@i .edea de drumul luiE 5îs# 2<:=7# Tot el spune: Toi am a;uns ca ni@te
necurai @i toate /aptele noastre bune sînt ca o %aină mîn;ită# Toi sîntem o/ilii ca o /runză @i
nelegiuirile noastre ne iau ca .întulE 5îs# =*:=7#
? perspecti.ăcecorectă
nenorocirile se abatasupra
asupralui Dumnezeu
omului @i asupra
sînt urmarea omului@ine
nebuniei arată că tot răul @i toate
păc0to-
)'
@eniei lui# Pe de altă parte tot binele care .ine peste om este urmarea %arului @i îndurării lui
Dumnezeu# ?mul /iresc contrazice în mod .iolent aces t ade.ăr# 3l ar .rea să le întoarcă @ i să
spună că toate realizările omului binecu.întările @i progresul lui se datorează propriei sale
ingeniozităi @i măreii dar cînd .ine o nenorocire sau un dezastru se grăbe@te să-
în.inuiască pe Dumnezeu#
?amenii care nu îneleg că tot ce este bun se pogoară de la Dumnezeu @i tot ce este rău @i
nedrept se datorează păcatelor omului nu îneleg nici caracterul lui Dumnezeu @i nici
caracterul omului# Trebuie să menionăm că deseori împre;urările care inter.in în .iaa
noastră sînt o re/lectare a planului desă.îr@it al lui Dumnezeu dar noi pentru că ne lipse@te
perspecti.a
alături le socotim
de ucenici rele#aceea
în ziua +ă luăm
greade/ără
e4emplu crucă
îndoială ceaam
de /ilainterpretat
Cal.ar# Dacă tu @i eu am
răstignirea ca o/i /os t
tragedie a@a cum au /ăcut ei# a /el dacă am /i /ost cu /emeia la mormînt duminica
dimineaa cînd l-au găsit gol am /i crezut ca @i ele că a inter.enit încă o nenorocire că cine.a
a /urat trupul#
Dar din perspecti.a ce lor dou ă mii de ani considerăm cr ucea @i mormîntul gol nu nenorociri
sau dezastre ci trium/ @i .ictorie# +întem con/runtai adesea cu situaii aparent potri.nice cum
este de e4emplu pierderea cui.a drag @i pe care le percepem ca ade.ărate dezastre# Dar din
perspecti.a lui Dumnezeu s e prea poate ca ele să /ie des/ă@ur area unui plan mai măre @i mai
/rumos#
='
Anga;amentul 6ui Dumnezeu /aă de om
? mare parte a proorociei din 6saia *-== are un caracter mesianic @i marea ma;oritate a
promisiunilor din aceste capitole sînt /ie pentru Mesia /ie pentru 6srael# Totu@i Du%ul +/int
promite că ###s/aturile Domnului dăinuiesc pe .ecie @i planurile inimii ui din neam în neamE
5Ps# <<:''7# Din aceste /rumoase capitole natura ui Dumnezeu @i a omului putem deduce @i
cîte.a principii @i promisiuni pentru propr iile noastre .iei#
+ă ne gîndim la promisiunea pe care o /ace Dumnezeu în 6saia 21:'-'9: Dacă .ei da
mîncarea ta celui /lămînd dacă .ei sătura su/letul lipsit atunci lumina ta .a răsări peste
întunecime @i întunericul tău .a /i ca ziua în amiaza mare Domnul te .a călăuzi neîncetat îi
.a săturabine
grădină su/letul
udatăc%iar în iz.or
ca un locuriale
/ără
cărapă @i .a
ui ape nudaseadin
că#nou putere
Ai tăi mădularelor
.or zidi taleI .ei /i cadeo
iară@i pe dărîmăturile
mai înainte .ei ridica din nou temeliile străbuneI .ei /i numit UDregător de spărturiKI UCel ce
drege drumurile @i /ace ara cu putină de locuitKE#
umina ta .a răsăr i peste întunecimeE# Dumnezeu î@i .a asuma răs punderea de a te călăuzi#
în momentele de secetă ale .ieii tale Dumnezeu îi .a sătura su/letul# ,ei a.ea pri.ilegiul de a
/i părintele multor generaii# Dar toate acestea sînt condiionate de un dacăE# Dacă .ei /i
aproape de cel /lămînd @i ne/ericit dacă îi .ei dedica .iaa unui asemenea el sau obiecti.
Dumnezeu în sc%imb te .a /ace să propă@e@ti mai mult decît îi
)2
UCENICI SE FAC, NU SE NASC
înc%ipui tu în .isurile tale cele mai îndrăznee#
Acesta este anga;amentul lui Dumnezeu /aă de om# în dragostea ui 3l ne mîntuie@te prin
lucrarea
ca a.înd des0.îr-@ită de 6susasemenea
ca el să de.enim $ristos @iluiapoi
6susne$ristos
binecu.intează
să putem ne dă propă@ire
pro.oca pe caleîn pentru
o sc%imbare .ieile
altor oameni# Acesta este de /apt scopulE credinciosului @i aceasta înseamnă de /apt a /ace
ucenici# Permitei-mi să .ă îndemn să mai insistai asupra capitolelor *-== din 6saia# Citii-le
de trei ori# Prima dată notai tot ce găsii despre natura @i caracterul lui Dumnezeu# A doua
oară notai tot ce găsii despre natura @i caract erul omului # A treia oară notai tot ce găsii
despre anga;amentul lui Dumnezeu /aă de om# Această a treia lectură .ă .a impresiona# După
ce ai .ăzut măreia ui apoi micimea noastră înclinaia noastră spre păcat .ei .edea cîtă
îndurare a a.ut pentru noi#
3,ANJ$36LAR3A F6 HC3N6CH
W cenicia începe cu o relaie potri.ită cu 6sus $ristos @i prin a /i însu/leit de gîndurile ui#
ormarea de ucenici începe cu e.ang%elizarea# Cum a zis cine.a: obiecti.ul .ieii cre@tine este
popularea
în pri.ina cerului @i depo-pularea
e.ang%elizării cel careiadului#
stabile@te pasul nu este altul decît însu@i Domnul 6sus
$ristos# Capitolul * din 6oan constituie un e4emplu /rapant al modului în care 6sus $ristos
abordează e.ang%elizarea#
A /olosit orice ocazie
,ersetul *: iindcă trebuia să treacă prin +amaria###E ? e4aminare atentă a %ării Palestinei
din .remea Domnului nostru 6sus ne arată că drumul cel mai scurt @i mai u@or de străbătut de
la 6erusalim spre Jalileea
)(
trecea prin +amaria# Totu@i ma;oritatea oamenilor nu mergeau pe acolo# Pentru a e.ita să
treacă prin +amaria coborau de la 6erusalim spre malurile 6ordanului @i urmau cursul u@or
@erpuitor al rîului spre Jalileea#
Moti.ul acestui ocol datează încă din timpul capti.ităii asiriene cînd cele zece triburi nor dice
ale 6sraelului au /ost mutate în alt loc# ? rămă@iă a acestor triburi a rămas în ară @i s-au
înrudit prin căsătorie cu alte neamuri dînd na@tere unui popor amestecat -samaritenii# Din
acest moti. ei erau dispreuii de iudeii pur sîngeE care ar /i /ăcut un ocol oricît de mare
numai să e.ite contactul cu samaritenii#
Dar aici îl .e dem pe 6sus care trebuia s ă treacă p rin +amaria# De ce De ce a considerat 3l că
este necesar să treacă prin această regiune a unor oameni dispreuii 3u cred că 3l a trebuit
s-o
era /acă
numai pentru a demonstra
pentru uni.ersalitatea
un popor ales ci era menit3.ang%eliei#
pentru oameniMesa;ul Domnului
de orice nostru
limbă popor 6sus nu
@i rasă#
Jăsim aici o lecie importantă pentru oricine aspiră să de.ină ucenic: obiecti.ul său trebuie să
/ie cî@tigarea celor pierdui# Pentru a /ace acest lucru el trebuie să urmeze e4emplul
Mîntuitorului @i să /ie prieten al .ame@ilor @i păcăto@ilorE# Muli e.ang%eli@ti interpretea ză
despărirea de lumeE ca o separare de oamenii din lume# 3.ang%elizarea începe prin a te
împrieteni cu oamenii din lume# Hcenicul trebuie să /ie credincios +cripturilor dar nu trebuie
să /ie credincios idiosincra-ziilor celor ce au o teologie e4tra-biblică#
E/ANHE!I&A#EA $l UCENICU!
)5
,ersetul (: emeia +amariteanc0 6-a zis: UCum Tu 6udeu ceri să bei de la mine /emeie
+amariteanc0K 6udeii în ade.ăr n-au legături cu +amaritenii#E
Ceea ce i-a comunicat 6sus prin interesul +ău pentru ea a /ost: 3u am legături cu toată
lumeaE#
6sus sosise la /întîna lui 6aco. obosit @i însetat 5.# =-)7# Ne.oile ui erau simple @i u@or de
dedus# A.ea ne.oie de odi%nă @i să se răcorească# Dar în loc să-Fi satis/acă propriile ne.oi a
/ăcut din ele o ocazie de a mărturisi 3.ang%elia#
Cînd am descoperit pentru prima dată acest ade.ăr din 6oan capitolul * am a.ut mustrări de
con@tiină pentru că eu îmi /olosesc deseori ne.oile ca scuze pentru a nu- mărturisi pe
$ristos# îmi amintesc de e4emplu o con/erină de pe Coasta de 3st# în timpul săptămînii am
.orbit de patru sau cinci ori @i am a.ut cîte.a discuii personale cu mai muli oameni# 3ram
obosit @i nu mai .oiam să .orbesc cu nimeni# a întoarcere spre casă m-am grăbit să /iu
primul care urca în a.ion am ales un loc lîngă /ereastră @i apoi repede mi-am pus ser.ieta pe
scaunul de alături pentru ca să nu se a@eze nimeni# Am admis că oboseala mea poate /i o
scuză pentru a nu mărturisi#
Pe cînd 6sus se a@ezase să se odi%nească a .ăzut o /emeie samariteană .enind la /întînă ca să
scoată nu
3.reii apă#a.eau
3a nu prea putea
legături /i considerată
cu samaritenii# o ocazieE:
3a era /emeie 3leraerasamariteană iar 3lnuera
bărba t# Bărbaii dauiudeu#
s/aturi
/emeilor# 3a era o /emeie imorală 3l era
))
E/ANHE!I&A#EA $ UCENICU!
)7
nepri%ănit# ?amenii nepri%ănii nu se asociază cu cei păcăto@i# 3a era o proscrisă# 3l un mare
în.ăător# 3a î@i pierduse reputaia iar 3l stînd de .orbă cu ea putea să @i-o piardă de
asemenea#
într-o zi călătoream cu un DC< .in a.ion de na.etă# Mă a@ezasem de;a cînd o doamnă
impunătoare în;ur de = de ani a .enit @i s-a a@ezat lîngă mine# Părea .eselă @i prietenoasă
înaintînd spre scaun rîzînd @i glumind cu
alii#
După ce s-a a@ezat am început o con.ersaie cu ea spunîndu-i: +întei o doamnă tînăr0 @i
/ericităE
3a @ i-a p us mîna pe braul meu @ i mi-a zis: Tinere nici nu-i imaginezi cît de ne/ericită s înt
în realitate# Am atîia bani încît îmi a;ung pe toată .iaa dar soul meu a murit nu am nici un
prieten ade.ărat @i n-am nici un moti. să mai trăiesc#E
După aparene nu a.eam cum să g%icesc că această /emeie era un candidat minunat pentru
3.ang%elia lui 6sus $ristos# Dar ea era acolo @i-a desc%is inima @i mi-a împărtă@it în /elul ei
ne.oia disperată
promiătoare dupăa-ceea
pentru ce-i putea
mărturisi o/eri Mîntuitorul#
pe $ristos era de /apt Ceea ce părea
o ocazie să /ie o ocazie puin
e4celentă#
Principii de e.ang%elizare
Putem desprinde multe principii din lucrarea Domnului nostru în domeniul e.ang%eliz ării# în
6oan * putem remarca opt din aceste principii# Poate că ele îi .or
stimula gîndirea @i te .or determina să studiezi Biblia pentru a descoperi mai multe#
'# acilitează ocazia cerind un ser.iciu
A .enit o /emeie din +amaria să scoată apă# UDă-Mi să
beauK i-a zis 6susE 5.# )7#
3ste caracteristic /irii omene@ti să-i p lacă ca alii să-î /ie îndatorai /iindcă ast/el te simi util
@i important# Cerîndu-i de băut 6sus a /ăcut-o pe /emeia samaritean0 să se simtă utilă @i
importantă# +punîndu-i care era ne.oia +a a creat o atmos/eră de acceptare în care ea se
putea simi liberă să .orbească despre ne.oile ei#
Hn
să-istudent a întîl@initnici
dea întîlnire o /ată
unul/rumoasă la 3l
nu reu@ise# o oră de biologie#
a %otărît Muli dint
s-o abordeze re colegii
alt/el# îi lipsealuiunîncercaseră
nasture de
la %aină a@a că a rugat-o să i-' coase# 3a a /ost de acord iar el a insistat să-i răsplătească
ser.iciul in.itînd-o în ora@#
Cînd .rem să ne împrietenim cu cine.a e4istă multe moduri în care-i putem /ace să se simtă
importani# a sc%i sau la o partidă @a% i-ai putea spune: Ascultă .ăd că te pricepi# N-ai
putea să-mi arăi @i mie cîte.a /iguri ca să @tiu mai bineE
? gospodină poate /olosi aceea@i meto dă prin a împrumuta de la .ecina ei o reetă o cană de
/ăină sau altce.a#
=1
9# olose@te abordarea potri.ită acelei persoa ne Drept răspuns lsus i-a zis: UDacă ai /i
cunoscut
cerut tu @idarul
să bei lui Dumnezeu
3l i-ar @i Cine
/i dat apă .ieKE 5.# este
'7#Cel ce-i zice Dă-Mi să beauE tu singură ai /i
lsus a /ăcut două lucruri la care puine /emei rezistă: i-a o/erit un dar @i i-a stîrnit curiozitatea#
a scurt timp după căsătorie i-am cumpărat soiei de ziua ei o .ază de cristal# Am adus-o
acasă dar am lăsat-o în ma@ină pîn0 a sosit .remea să i-o dau# 6n seara aceea cînd am mers
la culcare i-am spus că am cumpărat de;a un cadou pentru ziua ei @i i-am stîrnit curiozitatea
atît de tare încît n-a putut adormi pînă nu i-am arătat cadoul#
lsus $ristos a /ost un maestru în a /olosi metoda potri.ită pentru omul potri.it# A procedat la
/el cu Nicodim în 6oan <# Ftiind că Nicodim era un lider r eligios lsus '-a aborda t cu teologia:
Trebuie să te na@ti din nouE#
Marele în.ăător $# Cla! Trumbull călătorea cu trenul a@ezat alături de un om care a des c%is
o sticlă @i i-a o/erit o du@că de G%is!# Dr# Trumbull a re/uzat o/erta# Peste cîte.a minute omul
'-a îmbiat din nou @i e.ang%elistul '-a re/uzat din nou# A treia oară cînd s-a repetat acela@i
lucru omul a zis: 3u pun pariu că dumnea.oastră credei că sînt un om stricat pentru că
beau nu-i a@aE
NuE a răspuns Dr# Trumbull mă gîndeam ce om generos sîntei din moment ce mi-ai
o/erit de mai multe
=(
ori din băutura dumnea.oastrăE# Acest început a /ost su/icient pentru a-' conduce pe omul
respecti. la $ristos înainte de terminarea călătoriei#
<# Alege întrebările
emeia la care
+amariteanca 6-a .rei să răspunzi
zis: UCum @i negli;ea-ză-le
Tu 6udeu pe la
ceri s ă bei de celelalte
m ine /emeie +amariteancaK
6udeii în ade.ăr n-au legături cu +amariteniiE 5.# (7# lsus a considerat că e bine să ignore
problemele contro.ersate# +amariteanca a adus în discuie o altă c%estiune contro.ersată în
legătură cu locul unde oamenii ar trebui să se înc%ine lui Dumnezeu 5.# 97# De data aceasta
era .orba despre un lucru esenial @i lsus a @tiut că este necesar să răspundă#
în e.ang%elizare concentrează-te asupra problemelor importante @i .orbe@te despre ele# în
general acestea sînt întrebări despre modul de a- cunoa@te pe Dum nezeu lsus @i-a diri;at
con.ersaia pentru a răspunde ne.oilor ei @i nu pentru a se pierde în discuii minore#
Cînd le .orbe@ti oamenilor despre $ristos i se pun tot /elul de întrebări: Dacă Biblia a/irmă
că nu te poi căsători cu propria-i soră atunci Cain cu cine s-a căsătoritEI Ce .a /ace
Dumnezeu cu oamenii care nu au auzit niciodată mesa;ul mîntuiriiE etc# De multe ori nu poi
@ti cît de importantă este problema în discuie pentru persoana respecti.ă dacă este într-
ade.ăr o problemă
lucru poi sau doar
să-i răspunzi tot cuuno mi;loc de a ocoli subiectul# Pentru a-i da seama de acest
7'
întrebare: Dacă ai a/la răspunsul la întrebarea pusă de tine s-ar sc%imba relaia ta cu 6sus
$ristosE Dacă răspunsul este nuE atunci poi să-i spui că întrebările cu ade.ărat
importante se concentrează în ;urul cunoa@teri i lui Dumnezeu în mod personal# Dacă totu@i
răspunsul este daE atunci /ă tot posibilul ca să-i răspunzi# Dacă nu @tii răspunsul /ii cinstit
spune-i că nu @tii @i că .ei încerca s0-' găse@ti#
*# Atinge-l in punctul sensibil @i aceasta îl .a /ace să se desc%idă
emeia samaritean0 6-a spus că singur nu .a putea scoate apă din /întîna lui 6aco. dar 6sus i-
a răspuns cu totul altce.a: Du-te###de c%eamă pe bărbatul tău @i .ino aiciE 5.# '=7# 3a a
răspuns că nu are so @i atunci 6sus a dez.ăluit totul: Bine ai spus că n-ai bărbat# Pentru că
cinci bărbaieste
3.ang%elia ai a.ut @i acela
.estea pe care-'
cea bună ai acum nu-i
că Dumnezeu estesc%imba
poate bărbatE omul#
5.# ')-'17#
Această 3.ang%elie se
bazează pe /aptul că ne.oile /iecărui om pot /i împlinite# De aceea în e.ang%elizare unul
dintre primele obiecti.e este de a-' /ace pe om să-@i e4prime ne.oile#
+ă presupunem că în timp ce te plimbi pe stra dă apare ca din senin un necunoscut care#pu ne
mîna pe tine @i-i spune: Tu pari bolna. .ino cu mine te .oi opera în cabinetul meu @i te .ei
simi mai bineE# Ce crezi care ar /i reacia ta Cît despre mine a@ /ugi cît m-ar inea
picioarele#
E/ANHE!I&A#EA SI UCENICU!
)'
Trebuie să a.em gri;ă să nu /acem aceea@i gre@eală în e.ang%elizare# Poate că nu este cea mai
bună modalitate să te apropii de un necunoscut @i să-i spui: ,rei să /ii mîntuitE ci mai
degrabă caută să-' cuno@ti pe acel om @i pune-i întrebări de sonda; înainte de a începe o
con.ersaie despre 6sus $ristos# încearcă să a/li ne.oile @i gîndurile care-' preocupă#
Cu cîte.a luni în urmă .orbeam cu o studentă care se întorcea din .acană# 3a mi-a spus
întîmplător că se specializează în sociologie deoarece s-a %ot0rît să lucreze în acest domeniu
pentru a-i a;uta pe oameni# Am întrebat-o de ce a ales această carieră @i ea mi-a răspuns că
dore@te s0 a;ute oamenii# Atunci am întrebat-o care credea ea că erau ade.ăratele ne.oi ale
oamenilor ceea ce a declan@at o con.ersaie spirituală pro/undă în timpul căreia am putut
să-i .estesc 3.ang%elia#
2# +pune ade.ărul c%iar dacă e durer os ,oi .ă înc%inai la ce nu cunoa@teiI noi ne înc%inăm
la ce cunoa@tem
mîntuirea căci
.ine de la mîntuirea
6udeiE era.ine de lalucrul
de /apt 6udeiE 5.# 97#
care-i Această pe
despărea a/irmaie a Domnului
samariteni de iudei# 6sus
Prima
ei replică la o asemenea a/irmaie ar /i putut /i : 6ată un alt iudeu bigot care crede că @tie
totulE Totu@i sinceritatea lui $ristos i-a dat încredere în caracterul +ău atunci cînd i-a spus
că 3l era Mesia# Dacă ne esc%i.ăm în legătură cu lucruri despre care @tim că sînt ade.ărate
atunci transmitem ascultătorului nostru o lipsă de încredere în propriile noastre con-
72
.ingeri#
Cre@tini care cred în Biblie sînt uneori stîn;enii de /elul în care lucrează Dumnezeu# a
întrebarea: De ce a distrus Dumnezeu popoare întregi în ,ec%iul TestamentE spunem
deseori în sinea noastră: ?% Doamne iară@i e@ti în încurcătură +ă .edem dacă Te pot a;uta
să te descurciE#
Cînd
,reiîlsămărturise @ti pe 6sus .ei
spui c0 într-ade.ăr ceiîntîl
ce nuni oameni care $ristos
cred în 6sus te .or pri.i drept înînoc%i
.or merge @i Ce
iadE te .or
.ei întreba:
/ace e
.ei spune ade.ărul +au .ei încerca s-o scalzi @i să sc%imbi subiectul
Aceasta nu înseamnă că trebuie să /im lipsii de tact sau nesu/erii cînd .orbim despre
ade.ărurile spirituale# Bunătatea răbdarea @i îngăduina trebuie să /ie .irtuile care să ne
caracterizeze 5.ezi 9 Tim# 9:9*-927#
=# ii de acord cu persoana respecti.ă în măsura în care
e posibil
Acest principiu ec%ilibrează principiul anterior# 6udeii @i samaritenii nu puteau c0dea de acord
asupra celor mai simple întrebări @i anume: Hnde trebuia să te înc%ini lui DumnezeuE 5.ezi
.# 9-9*7# Dîndu-i dreptate /emeii atunci cînd a.ea 6sus îi comunica: 3i bine în parte ai
dreptate# Disputa nu este între 6erusalim @i acest munte# Dumnezeu este Du%# înc%ină-te ui în
du% @i ade.ărE# Hn prieten îi mărturisea unui prieten de-al său despre $ristos# Acesta i-a
replicat: 3u sînt catolic
E/ANHE!I&A#EA $l tuUCENICU!
e@ti protestantE ca @i cum asta ar /i trebuit s0 pună
73
capăt discuiei# Cuno@tina mea i-a răspuns: 3i bine este interesant /aptul că eu am mai
multe puncte comune cu prietenii mei catolici decît cu muli dintre prietenii mei protestaniE#
Această simplă a/irmaie a /ost su/icientă pentru a e.ita un potenial con/lict @i a permis
continuarea discuiei#
)# Nu# lăsa ca discuia să alunece de la subiect ,edem acest principiu în modul în care /emeia
6-a răspuns Domnului 6s us cînd 3l îi spune că omul cu care trăia n u-i era so# 3a a încercat
imediat să sc%imbe subiectul începînd o dezbatere teologică în legătură cu locul unde trebuie
.enerat Dumnezeu# A încercat să ocolească problema morală punînd o întrebare teologică#
Acest lucru se întîmplă deseori cînd le .orbe@ti oamenilor despre 6sus @i con.ersaia de.ine
prea personală# 6n loc să pri.ească în /aă pr oblema ei ar putea întreba: Ce se .a întîmplă cu
toi oamenii din ările necre@tine care n-au auzit niciodată mesa;ul lui 6sus $ristosE
Hrmărind ade.ărata problemă trebuie să le arătăm cu tact că întrebarea care se pune nu este
de /apt ce se .a întîmplă cu cei ce n-au auzit ci mai degrabă ce .or /ace ei care au auzit
despre 3l# Totu@i dacă omul are într-ade.ăr o problemă care-' preocupă @i care-' împiedică
să de.ină cre@tin atunci trebuie să /acem tot ce ne stă în putină pentru a găsi răspunsul 5.ezi
principiul <7#
1# ii sensibil la lucrarea Du%ului +/înt în .iaa omului
7(
UCENICII
6sus nu a SE FAC,
/orat cu NU SE NASC
nimic discuia# 3l a legat o con.ersaie cu ea @i i-a dat ocazia să
cumpănească bine implicaiile cu.intelor ui# Dacă citim această întîmplare obser.ăm că în
cele din urmă mîntuirea este @i ideea ei nu numai a ui# 3a s/îr@e@te prin a o dori cu ade.ărat#
3l nu i-a impus-o cu /ora#
? /rumoasă ilustraie a acestui lucru o găsim în apte 9:<=-<1# Petru î@i terminase marea
predică din Liua Cincizecimii @i nu a /ăcut nici o c%emare# Nu le-a spus ascultătorilor ce să
/acă ci în înc%eiere a arătat că 6sus era $ristosul# Dar ceea ce le-a spus i-a mi@cat @i au
început să-@i pună ei problema mîntuirii @i nu Petru pentru că Du%ul lui Dumnezeu lucra în
inimile lor# 3i au luat iniiati.a întrebînd:  railor ce să /acemE
Petru le-a zis: Pocăii-.ă @i /iecare din .oi să /ie botezat în Numele lui 6sus $ristosE#
Cînd le .orbe@ti oamenilor despre 6sus poi să-i dai seama cam ce gîndesc după /elul cum î@i
sc%imbă părerea despre persoana ui# Acest lucru poate /i .ăzut @i după cum /emeia
samariteană
6 se adreseazăî@icusc%imbă atitudinea
DoamneE 5.# ''7/aă
apoide66$ristos#
nume@ teapro/etE
început 5.#
îl nume@te
'(7 @i la6udeuE 5.# (7 apoi
s/îr@it mărturise@te
că 3l este $ristosul 5.# 9(7#
ucrează cu pasiune
6sus a spus că mîncarea ui era să /acă .oia lui Dumnezeu# Acest lucru îl preocupa mai
presus de orice# 6sus le-a zis uc enicilor: Mîncarea Mea este să /ac .oia Celui
75
ce M-a trimis @i să împlinesc lucrarea ui# Nu zicei .oi că mai sînt patru luni pînă la seceri@
6ată 3u .ă spun: URidicai-.ă oc% ii @i pri.ii %oldele care sînt albe acum gata p entru seceri@KE
56oan *:<*-<27# 6sus nu a/irmă că 3l î@i /olose@te darurile sau că îi place realmente să le
.orbească oamenilor despre .e@nicie ci spune simplu că /ace .oia lui Dumnezeu#
?amenii e.ită e.ang%eliza rea spunînd că n-au talent că nu este darul lor sau că nu le place
s-o /acă#spiritualE
război Desigur căînseamnă
îi îneleg#să3.ang%elizare înseamnă
te lupi cu puterile a te anga;a
întunericului în ceea
pentru ce Biblia
su/letele nume@te
oamenilor# +ă
recunoa@tem desc%is: la puini oameni le place să lupte# Hn prieten de-al meu o/ier de
marină mi-a mărturisit că îi place să conducă# îi plăcea să meargă în larg @i să /acă mane.re#
îi plăcea emoia paradei de uni/orme dar cînd a /ost în ,ietnam în război @i cînd @i-a .ăzut
oamenii murind @i-a dat seama că de /apt ura lupta#
Ceea ce este ade.ărat în războiul /izic este ade.ărat @i în războiul spiritual# Dacă nu-i place
să conduci oamenii în lupta spirituală nu trebuie să te simi singur# Puini sînt cei cărora le
place# Dar nu aceasta este problema nici dacă e.ang%elizarea este darul sau talentul tău#
+ingura problemă rele.antă care se pune este dacă e.an g%elizarea este .oia lui Dumnezeu sau
nu - @i noi @tim din +criptură că .oia lui Dumnezeu este ca noi să /acem lucrarea de
e.ang%elizare# ucrarea ucenicului începe cu e.ang%elizarea#
A3J3R3A HNH6 ,66T?R HC3N6C
stăzi este o mare concurenă pentru cî@tigarea suportului oamenilor# Multe organizaii cu o
înaltă con@tiină ci.ică atrag oamenii cu zecile @i mai e4istă apoi o mie @i una de comitete
programe @i organizaii# Pe lîngă toate acestea constatăm secularizarea societăii @i
materialismul în cre@tere# Mai e4istă @i teatrul cinematogra/ul tele.izorul /otbalul @i
nenumărate alte sporturi#
în zilele noastre dacă un tînăr .rea să urce pe scara organizatorică a unei companii trebuie
să se dăruiască trup @i su/let societăii respecti.e# ?pt ore pe zi timp de cinci zile pe săptămînă
muncind
să mănîncedinsăgreu @i cu @icon@tiinciozitate
doarmă nu sînt
să respire .iziunea su/iciente#
@i produsele lor#Companiile prospere .or ca tînărul
6n această arenă a întrecerii inter.in a/irmaiile
7-
îndrăznee ale lui 6sus $ristos# 6sus a zis: Dacă .oie@te cine.a să .ină după Mine să se lepede
de sine să-@i ia crucea în /iecare zi @i să Mă urmezeE 5uca (:9<7# Astăzi ca @i întotdeauna
6sus a re ne.o ie de ucenici nu numai de cre@tini de duminica# Bărbaii @i /emeile de.otai ui
re/uză să cedeze atraciilor lumii# 3i sînt în lume dar nu ai lumii# Ast/el de oameni au un
singur Domn - 6sus $ristos# 3l @i numai 3l poate pune în ordine .iaa# 3l %otără@te unde @i
cum să /ie /olosit timpul banii @i celelalte resurse#
Ca ambasadori ai lui 6sus $ristos noi sîntem preocupai să găsim ucenici# în acest sens e4istă
cîte.a principii de bază de@i uneori negli;ate dar eseniale pentru a alege oameni de care
Dumnezeu
să /ie /olositsedepoate /olosi# Am
Dumnezeu# arătat
,rem de ;a calităile
să arătăm pe care
acum cîte.a trebudeiecare
lucruri să letrebuie
aibă cine.a
să inăcar e .rea
cont cel
ce alege un .iitor ucenic pentru a găsi un om de calitate pentru lucrarea Domnului# ista de
mai ;os nu este nici pe departe completă ci are doar menirea de a-i stimula gîndirea#
'# Alege omul pentr u o .iziune nu pentru o organizaie ?ricît de mare ar /i o organizaie nu
poate /i n iciodată pe primul loc în sistemul de .alori al lui Dumnezeu# Dumnez eu dă .iziunea#
?rganizaia trebuie să se pună în slu;ba acestei .iziuni ea nu poate /i .iziunea# Prin
organizaie îneleg orice /el de muncă organizată /ie că este .orba de o biserică 5baptistă
metodistă pres-
A!EE#EA UNUI /II%O# UCENIC
)(
biteriană7 o organizaie cre@tină sau de un grup în cadrul bisericii cum ar /i: comitet
societatea surorilor grupul tinerilor etc#
Noi nu căutăm@i un
.icepre@edinte să secretar#
a.em o Dimpotri.ă
organizaie ne
@i apoi să încercăm
implicăm noi în@inesă-i găsim
în ceea un pre@edinte
ce @tim că este .oia un
lui Dumnezeu @i dacă prin această acti.itate .om cre@te numeric @i se .a /ace simită ne.oia
unei organizări /oarte bine#
Hcenicul trebuie să aibă gri;ă să nu predice niciodată despre credincio@ie cu scopul de a
asigura organizaiei sale mai mult succes# Cît de u@or este să cazi într-o asemenea cursă
rec.ena la @coala duminicală începe să lase de dorit deci trebuie să recrutăm noi membri# în
aparenă aceasta înseamnă a-i implica pe oameni în lucrare dar în realitate e legată de
statistici reduce la statistică @i doborîrea de recorduri în numărul de membri @i mai puin în
apropierea oamenilor de Cu.în-tul lui Dumnezeu# Dacă ne îngri;im de ne.oile spirituale ale
oamenilor este /oarte probabil că numărul membrilor î@i .a purta singur de gri;ă#
6sus a spus:  Fi după ce .oi /i înălat de pe pămînt .oi atrage la Mine pe toi oameniiE 56oan
'9:<97# 6oan e4plică în .ersetul următor că aceasta se re/erea la ce /el de moarte .a a.ea
$ristos# Totu@i în aceste cu.inte se ascunde un ade.ăr /un damental: cînd în lucrarea noastră
înălăm persoana lui 6sus $ristos oamenii .or /i atra@i spre 3l#
?dată am a.ut prile;ul să .izitez o biserică în Mic%i-
1
UCENICII SE FAC. N SE NASC
gan# în /iecare an pastorul @i presbiterii cereau repre zentanilor /iecărui grup din biserică s0-
@i ;usti/ice dreptul de a e4ista pe baza a două criterii:
5'7 legitimitatea scopului @i obiecti.elor lorI
597
Dacămăsura
.reun gînrup
care
nu@i-au
îndepatins
lineaaceste
ambeleeluri @i obiecti.e#
condiii pr esbiterii îl dizol.au# ? idee e4celentă Dacă
am aplica /ără milă această practică în toate bisericile noastre /ără îndoială că ea ar contribui
la .italitatea @i sănătatea p0rtă@iei#
într-o biserică /emeile au %otărît să se roage pentru misionarii pe care-i /inanează biserica
lor# 3le se întîlneau o dată pe săptămînă în acest scop# 6n prima săptămînă s-au întîlnit în casa
doamnei ones iar ea le-a ser.it pră;ituri ceai @i ca/ea# +ăptămînă următoare s-au întîlnit în
casa doamnei +mit% care dorind să nu /ie mai pre;os decît doamna ones le-a pregătit o masă
mai bogată# în săpt0mînile următoare s-a acordat o atenie tot mai mare mînc0rii# +urorile
petreceau tot mai mult timp în ;urul mesei la .orbe @i tot mai puin în rugăciune# +copul
iniial al societăii /emeilor a /ost nobil într-ade.ăr dar încetul cu încetul ele au pierdut din
.edere moti.ul întîlnirilor#
De multe ori predicam 3.ang%elia în di/erite bar ăci @i dormitoare m ilitare# Cînd întîlneam pe
cine.a @i-i sînt#
con/esiune spune amimprimat
Am că .reaunoisă- i .o
oare înrbe sc despre lumii
mentalitatea $ristonecre@tine
s mă întrideea
eba că
ine. itabil de ce
sîntem
1'
mult mai interesai în a recruta oameni în con/esiunea noastră decît pentru persoana lui 6sus
$ristos 3ste atît de u@or să cădem în cursa de a cere oamenilor să /ie credincio@i unor
programe @i nu .oii lui Dumneze u# Am în.ăat demult că cei pe care îi alegem pentru ucenicie
trebuie să poată /ace deosebire între aceste două lucruri#
9# +ă nu creezi impresia că oamenii îi /ac o /a.oare ie sau lui Dumnezeu dacă sînt credincio@i
cauzei lui $rist os Apostolul 6oan relatează o întîmplare din .iaa Domnului nostru 6sus#
?amenii au .rut să- încoroneze ca împărat dar 6sus @tiind că moti.ele lor nu erau curate
le-a răspuns cu cîte.a obser.aii sincere dar tăioase# 6oan spune: Din clipa aceea muli din
ucenicii ui s-au întors înapoi @i nu mai umblau cu elE# în acest moment 6sus a reacionat cu
totul surprinzător
56oan =:==-=)7# +-a întors spre cei doisprezece @i le-a spus: ,oi nu .rei să .ă duceiE
Nu cred că Domnul 6sus +e autocompătimea# Nu Domnul 6sus sublinia încă o dată preul
care trebuia plătit ca ucenic al ui#
Dacă negli;ăm acest principiu important riscăm să alegem oameni nestatornici# 6n
Deuteronom 9:1 găsim condiiile necesar e pe care trebuia să le îndeplinească cel ce mergea
la luptă: Mai marii o@tirii să .orbească mai departe poporului @i să spună: UCine este /ricos @i
slab la inimă să plece @i să se întoarcă acasă ca să nu moaie inima /railor luiKE#
ucrarea pentru Domnul s-a /ăcut întotdeauna de
-2
bună.oie# ?ricît ar /i de mari ne.oile - @i ne.oile sînt multe $ristos nu .a sacri/ica calitatea
pentru a cî@tiga cantitate# Nici noi ca ambasadori ai ui n-o putem /ace#
într-o zi am /ost rugat să predic într-una din bisericile din ora@ul meu pentru că păstorul
lipsea din ora@# Pe cînd .orbeam la tele/on cu unul din presbiterii bisericii l-am întrebat dacă
.a /i necesar să in @i @coala duminicală# 3l mi-a zis că nu era ne.oie /iindcă biserica a.ea
în.ăătorii ei#
După ser.iciul de dimineaă pe cînd stăteam la u@ă @i dădeam mîna cu cei ce ie@eau îl zăresc
pe coordonatorul @colii duminicale /ăcîndu- @i grăbit loc spre mine# Cu o pri.ire nelini@tită mi-
a pus ni@te materiale în mîn0 spunîndu-mi: A@ dori să inei @coala duminicală cu tinerii
pentru că /ratele Jri//in lipse@teE#
6-am răspunsîntorcîndu-se
pregătisem# că /raii m-au asigurat
să plece că .a /i cine
a bombănit să inăsine:
ca pentru @coala
3i duminicală a@a că nu mă
b ine daca dumnea.oastră
n-o inei nimeni n-o .a ineI pe lîngă asta nici eu nu sînt pregătit pentru lecia ce urmează s-
o in euE
A@a că iată-mă stînd acolo cu materialele @colii duminicale în mînă întrebîndu-mă cum de s-a
putut întîmpla a@a ce.a# Am re/lectat la cele întîmplate @i după un timp am a;uns la conclueia
că acesta este probabil rezultatul unei alegeri care a a.ut loc cu cîte.a luni în urmă cînd au
/ost numii în.ăătorii @colii duminicale# ?amenii au /ost întrebai unul cîte unul dacă ar /i
dispu@i să se ocupe de cîte un grup @i unul
-3
cîte unul @i-au prezentat re/uzul scuzîndu-se că nu se simt cali/icai#
+ă luăm acum e4emplul domnului 3lliot# 3l nu se considera într-ade.ăr necali/icat cînd a dat
răspunsul# Dacăincompetent
ci mai degrabă i s-ar /i spus:
în rate 3lliot
domeniu îmia.înd
totu@i dau seama că nu
în .edere sînteisituaie
această un în.ăător cali/icat
disperată ne
întrebăm dacă ai .rea să luai dumnea.oastră o grupă a @colii duminicaleE /ratele 3lliot ar /i
părăsit biserica /urios# Nu scuza lui era /elul său de a spune că nu .rea să plătească preul
implicării# Re/uzat de toi coordonatorul a a;uns la disperare @i a început să-i roage pe toi
oamenii# 6n cele din urmă unul a bine.oit să spună: 3i bine îi /ac o /a.oare am să in eu
@coala duminicalăE# Acum mă întreb ce treabă .a /ace un om care are o ast/el de atitudine
+e .a pregăti la întîmplare în timpul reclamelor pe cînd .izionează programul său /a.orit la
tele.izor sîmbătă seara# Fi dacă n-are c%e/ să .ină sau are alte treburi duminica nu .a ezita să
absenteze#
Mîntuitorul nostru se simte on orat @i pri.ilegiat că ne are ca ucenici de.otai dar Dumnezeu
ne interzice să credem că 6i /acem o /a.oare /iindu-6 credincio@i# Tot ast/el dacă nu a.em
oameni potri.ii pentru programele noastre atunci ar trebui să ne gîndim /oarte serios la
suspendarea
deloc @i anumeprogramelor# Cred căconduse
să a.em acti.ităi e4istă un singur lucru
de oameni mai rău decît a nu a.ea program
nepotri.ii#
-(
<# Cre@te în lucrare nu te lansa în lucrare Acest principiu ne în.aă că trebuie să începem cu
puin @i să construim în adîncime în loc să ne e4tindem prea mult# Cînd încerci să te lansezi în
lucrare în loc să cre@ti în lucrare îi împră@tii resursele @i îi risipe@ti e/orturile 5.ezi Pro.#
9*:9)7#
+ă presupunem că tu @i cu mine ne-am propus s0 mergem împreună la o .înătoare de
căprioare @i obiecti.ul nostru este să împu@căm cît mai multe căprioare# Dis-de-di mineaă ne
a/lăm la marginea unui lumini@ unde pasc < sau * de căprioare# A.em două pu@ti: una cu
lunetă @i o pu@că de .înătoare cu alice# 6ncîntat îi @optesc să /olosim pu@ca cu alice pentru că
în /elul acesta am putea nimeri apoape /iecare căprioară din lumini@# Tu îmi răspunzi în
@oaptă:
Dar în / elul ac esta nu .om omorî nici un a# +ă /olosim pu@ca cu lunetă pentru că ast/el am
putea a.ea cel puin una sau două căprioare#E
Da dar a@a toate celelalte .or /ugi#E
6ată dilema noastră# ,rem satis/acia de a @ti că lo.im /iecare căprioară d in lumni@ c%iar dacă
asta înseamnă că toate .or scăpa sau .rem să ducem acasă măcar una sau probabil două /ără
s0 le atingem pe celelalte +înt sigur că .om /i toi de părere să /olosim pu@ca cu lunetă @i nu
cealaltă#
ucrarea
număr micnoastră trebuie
de oameni să aibă
@i apoi un ritm@i .iu
încetine@te de plon;are
in.este@te @i conser.are#
în .ieile Mai întîi
lor# Numai după ce aualege un
de.enit
ucenici ade.ărai te poi lansa
-5
din nou în căutarea altora# Nu căuta să te ocupi de mai muli oameni decît ai putea s-o /aci în
mod corespunzător#
*# 3 mai bine să modelezi o lucrare după om decît omul după lucrare
Trebuie să /im e4trem de ateni ca să nu alegem oameni pentru a ne /olosi de ei# elul nostru
trebuie să /ie să-i a;utăm @i oamenii de obicei sesizează di/erena#
Cînd Domnul 6sus '-a întîlnit pe tînărul bogat i-a spus să-@i împartă a.erea săracil or @i apoi
să .ină @i să- urmeze# Mîntuitorul nu a încercat să-' /olosească pe tînăr cerîndu-i să le
împrumute un a;utor pentru lucrare ci a încercat să răspundă ne.oilor sale - primul pas în
acest sens Domnului
Roagă-te /iind dezlipirea
ca săinimii lui de bogăie#
poi descoperi ce ne.oie are omul pe care .rei să-' a;ui @i apoi
a;ută-' în domeniul respecti. în loc să a/li la ce s-ar pricepe mai bine pentru a-i cere un
ser.iciu# ,a .eni @i timpul cînd .om da cea mai mare importană darurilor @i capacităii lui
dar în prima etapă a uceniciei trebuie să ne îndreptăm atenia spre ne.oile lui# Domnul nostru
6sus $r istos este mult mai interesat în ce /el de om e@ti dec ît de ceea ce poi /ace# Tu trebuie
să /ii Dumnezeu trebuie să /acăE#
2# Hcenicia trebuie să ia în considerare dez.oltarea integrală a omului
Dez.oltarea presupune instruire# Poate cine.a .a spune: Credeam că discutăm despre
recrutare nu despre
-)
UCENICII SE FAC. NU SE NASC.
instruireE# A@a estetrebuic- să ne amintim că în .iaa cre@tină spre deosebire de alte
îndelrecrutat
este etniciri pentru
alegereamarină
@i pregăti rea merg
primul om pemînă în întîlne@te
care-' mînă# +ă .edem
este unun e4emplu:
o/ier /oarte cînd un tînăr
politicos @i
prietenos care-i prezintă toate .irtuile @i a.anta;ele ser.iciului la marină# După ce recrutul
semnează de acceptare este trimis la instrucie @i acolo îl întîlne@te pe cel mai dur mai se.er @i
mai neplăcut om de pe /aa păm0ntului instructorul de mane.re# Primul gînd al recrutului
este: 6n ce belea m-am băgatE Dar este prea tîrziu pentru că nu mai poate /ace absolut
nimic# 6nstructorului de mane.re puin îi pasă ce gînde@te recrutul despre el despre instrucie
sau despre marină# 3l /ace doar instrucia nu @i recrutarea#
Dar în .iaa cre@tină nu este a@a# Biblia n e în.aă că anga;area noastră în oastea lui $ristos
este strict .oluntar ă - poi pleca cînd dore@ti# Deci recrutarea trebui e să continue @i în timpul
procesului de /ormare# Noi con tinuăm să-' alegem pe .iitorul ucenic pentru $ristos arătîndu-
i că .rem să-' a;utăm să se dez.olte în toate domeniile .ieii sale#
De dragul simplităii permitei-mi să împart dez.oltarea în trei domenii: în.ăare antrenare @i
zidire# ,oi de/ini în.ăarea ca transmitere de cuno@tineI antrena rea ca /ormare de deprinderi
iar zidirea ca /ormare a caracterului# Dez.oltarea ucenicului nostru trebuie să includă toate
aceste trei domenii: în.ăarea antrenarea @i zidirea#
1)
+ă presupunem că .rem să-' în.ăăm pe omul nostru să /acă e.ang%e lizare# Ne /acem timp @i
îl în.ăăm di/erite metode de e4emplu cele pe care le-am .ăzut în întîlnirea lui 6sus cu
samariteanca# 3l .a în.ăa cum să înceapă o con.ersaie despre $ristos# ,a memora .ersete
c%eie
/olositepentru
cînd di/eritele aspecte
mărturise@te ale6n.ăîndu-'
cui.a# 3.ang%eliei#aceste
,a stăpîni două
lucruri oaresaune-am
trei ilustraii
terminatcelucrarea
pot /i
Nu pentru că el încă nu a mers să .orbească cu i.a despre $ristos#
,a trebui deci să-' antrenăm# ,om ie@i pentru a /ace e.ang%elizarea împreună# Amîndoi
a.em emoii el mai mult decît mine de aceea îi promit că .oi începe eu con.ersaia tot ce are
el de /ăcut este doar să obser.e# acem acest lucru de mai multe ori pînă cînd treptat  încep
să-' antrenez în con.ersaie alături de mine# Pe măsură ce se simte în largul lui @i stăpîn pe
sine preia o tot mai mare parte din con.ersaie# Pînă la urmă el conduce toată discuia iar eu
îl însoesc doar# Acum el poate conduce un om la $ristos tot a@a de bine ca @i mine# ?are
munca mea de a-' în.ăa cum să /acă e.ang%elizarea s-a terminat Nu nu încă#
+ă presupunem că după toate acestea omul tău nu /ace e.ang%elizarea din toată inima
deoarece în con.ingerile lui teologice crede că Dumnezeu .a mîntui pe cine .rea @i .a pierde
pe cine .rea# în ultimă analiză e.ang%elizarea este lucrarea lui Dumnezeu @i nu a oamenilor
deci
-- nu trebuie să se implice în e.ang%elizare# Dacă a@a stau lucrurile atunci el .a înceta să
/acă e.ang%elizare în ziua în care .ă .ei despăr i#
3ste ne.oie de un ultim /actor pentru dez.oltarea lui: zidirea# în cadrul acestui proces .om
căuta să-i sc%imbăm sistemul .alorilor @i aceasta îi .a a/ecta întreaga personalitate# ,ei .edea
că pe măsură ce înaintăm în procesul de /ormare sarcinile de.in tot mai grele# Lidirea este
mult mai grea decît în.ăarea sau antrenarea# Cum zide@ti în .iaa unui om Cum îi
in/luenezi personalitatea 6ată cîte.a sugestii:
a# 3/ectuai un studiu biblic pe tema respecti .ă# A;ut0-' să .adă perspecti.a lui Dumne zeu
asupra problemei#
b# Creează un mediu în care trăsătura de caracter dorită este e.identă# Dacă se a/lă într-
un mediu în care e.ang%elizarea este e.identă atunci sînt @anse să de.ină con.ingere
personală#
c# Cel mai important lucru roagă-te pentru acest lucru în .iaa lui#
+criptura spune că 6sus cre@tea în înelepciune în statură @i era tot mai plăcut înaintea lui
Dumnezeu @i înaintea oamenilorE 5uca 9:297# Aici .edem cele patru domenii în care +-a
dez.oltat Mîntuitorul nostru ca tînăr:
înelepciune - intelectul
+tatură - /izicul
Plăcut înaintea lui Dumnezeu - partea spirituală
Plăcut înaintea oamenilor - pe plan social
A!EE#EA UNUI /II%O# UCENC
-9
Cînd alegem oameni care să de.ină ucenici ai lui $ristos trebuie să ne gîndim la dez.oltarea
lor în aceste patru domenii# Aceasta nu înseamnă că trebuie să /im e4peri în /iecare din aceste
domenii pentru a /orma un ucenic# +arcina noastră nu este să împlinim întreaga lucrare ci să
a.em gri;ă ca ea să /ie /ăcută#
Trupul lui $ristos .a completa lucrarea de ucenicie# 6nspiră-te din e4periena @i s/aturile altor
oameni# în timp ce lucrezi cu Timotei al tău sarcina ta este pur @i simplu să .eg%ezi ca el să
primească tot a;utorul @i atenia de care are ne.oie - a@a cum /ace un părinte cu copilul său#
=# Trebuie să e4iste un ec%ilibru între dragoste @i mustrare
în Biblie se .orbe@te despre dragoste probabil la /el de mult ca despre oricare alt subiect#
Dumnezeu e ste plin de dr agoste / aă d e noi @i a@teaptă ca noi să /im la /el / aă de alii# +ă ne
amintim
uceniciei:că,ă
Domnul
dau o 6sus a spus
poruncă că dragostea
nouă# esteunii
+ă .ă iubii unul
pe din
aliiIsemnele de recunoa@tere
cum .-am ale.ă
iubit eu a@a să
iubii @i .oi unii pe alii# Prin aceasta .or cunoa@te toi că sîntei ucenicii Mei dacă .ei a.ea
dragoste unii pentru aliiE 56oan '<:<*-<27#
Domnul nu a z is că lumea .a @ti că e@ti ucenicul ui după numărul .ers etelor memorate nici
după regularitatea cu care /rec.entezi biserica nici după numărul oamenilor pe care-i
conduci la $ristos# 3l spune: Prin
.
(
aceasta .or cunoa@te toi că sîntei ucenicii Mei dacă .ei a.ea dragoste unii pentru aliiE#
Dar această dragoste trebuie îmbinată cu mustrarea# Poate că una dintre cele mai mari
slăbiciuni ale trupului lui $ristos în ziua de azi este că am renunat la responsabilitatea de a
ne disciplina
Mai unul pe altul#
bine o mustrare îneleptul
pe /aă +olomon ascunsă#
decît o prietenie se re/ereaRănile
e4act /ăcute
la acestdelucru cînd adospus:
un prieten .edesc
credincio@ia lui dar sărutările unui .ră;ma@ sînt mincinoaseE 5Pro.# 9):2-=7# Hn prieten mi-a
spus că aplicaia lui din studiul biblic a /ost să se roage ca Dumnezeu să-i scoată în cale cel
puin o persoană în /iecare săptămînă care să-' mustre în legătură cu .reun aspect al .ieii
sale ce a.ea ne.oie de îndreptare# Nu e un lucru u@or nu-i a@a
Nu mustra pe cel bat;ocoritor ca să nu te urascăI mustră pe cel înelept @i el te .a iubiE
5Pro.# (:17# oarte adesea moti.ul pentru care semenii no@tri nu ne mustră este teama de
reacia noastră# e este teamă că .om lua mustrarea în nume de rău @i nu .or s0-@i
prime;duiască prietenia sau relaiile cu noi# De aceea cînd .ăd lucruri rele în .ieile noastre @i
ar .rea să ne a;ute sînt cons-trîn@i să tacă pentru c0 ei presupun că sîntem bat;ocoritoriE nu
înelepiE#
Cînd a .enit ultima dată la tine cine.a ca să-i arate ce.a rău în .iaa ta Dacă nu s-a
întîmplat
în .iaa tademult
ca @i în nu e pentru
a mea# că .iaa
+ingura ta ca
soluie ar oamenii
/i irepro@abilă# ucrurile
să ne atragă au asupra
atenia ne.oie gre@elilor
de îndreptare
('
noastre este ca ei să-@i dea seama că sîntem într-ade.ăr oameni înelepi care î@i dau seama că
orice mustrare pe care ne-o aduc este /ăcută în dragoste#
?amenii sînt atra@i spre ucenicie prin doze uria@e de dragoste# Dar dacă dragostea este
con/orm Bibliei ea trebuie să se îmbine cu mustrarea# ?amenii pe care Dumnezeu îi poate
/olosi sînt cei care răspund la o asemenea dragoste unită cu mustrarea# 6sus nu poate /olosi
oameni care se supără cînd sînt mustrai#
)# ii slu;itorul omului pe care-l alegi +emnul de recunoa@tere al liderului este slu;irea#
C%est! Puller numit de muli Domnul MarinăE a a/irmat că marina militară a.ea ne.oie de
oameni care să conducă nu care să comande# Hn comandant spune oamenilor ce să /acă# Hn
lider arată oamenilor ce să /acă prin e4emplul personal#
Acesta este categoric unul dintre cele mai dure aspecte ale procesului de ucenicie# Tuturor ne
place să /im răs/ăai @i ser.ii dar la puini ne place să ne su/lecăm mînecile @i să-i slu;im pe
alii# Totu@i acesta este modul în care se /ac ucenicii# Puine lucruri sînt atît de impresionante
ca a .edea un om slu;indu-i de bună.oie pe alii# Prietene cînd ai slu;it-o ultima dată pe soia
ta a;utînd-o s0 spele .asele sau cînd ai /ăcut .reo altă muncă ce trebuia /ăcută în casă Cînd
i-ai a;utat ultima dată pe copii /ăcîndu-le patul sau dereticînd camerele în locul lor
Tuturor celor care cunoa@tem Cu.întul lui Dumnezeu
(9
(<
ne place să /im numii slu;itori dar nici unul nu ne comportăm ca slu;itori# Ca @i cre@tin cînd
mă nume@ti slu;itor îmi /aci cel mai /rumos compliment# Dar cînd mă tratezi ca pe un slu;itor
mă simt insultat# Toi .rem să /im numii slu;itori ai lui 6sus $ristos dar ne împotri.im cu
în.er@unare să acionăm ca slu;itori ai lui 6sus $ristos#
1# Hcenicul tău .a /i ca tine /ie că-i place /ie că nu Acesta este unul din ade.ărurile cele mai
serioase din Biblie# Muli nu pot sau nu .or să se identi/ice cu apostolul Pa.el care zice:
Călcai pe urmele mele###E# Noi ne spunem cu e.la.ie nouă în@ine @i ucenicilor no@tri: Pa.el
a putut spune acest lucru dar eu unul n-a@ putea# Nu mă urmai pe mine urmai- pe
$ristosE# apt este că ucenicul te .a urma /ie că .rei /ie că nu# Cînd începi să a;ui pe cine.a
în .iaa
el .a cre@ticeea
de.eni nă el
cetee@ti
.a nu
urma la /el
ceea de /iresc
ce spui# cum î@i
Am .ăzut urmează
acest lucru un copil părinii
întîmplî ndu-se debamulte
mai ori
mult
în
.iaa cre@tină# iderul poate să predice /ără încetare că oamenii trebuie să se implice în
e.ang%elizare dacă el n-o /ace sînt /oarte mici @ansele ca alii s-o /acă# Multe ilustraii din
Biblie sînt o mărturie a /aptului că /ormăm oameni după c%ipul nostru# A.raam ca să-@i
sal.eze .iaa a spus că ne.asta lui îi este soră 5Jen# 9:97# Acela@i lucru '-a /ăcut 6saac 5Jen#
9=:)7# Biblia spune că 3li marele preot nu @i-a crescut bine copiii 5' +am# 9:'9-')7 @i acest
lucru s-a transmis @i în .iaa lui
+amuel prote;atul său 5' +am# 1:'-27#
3ste esenial deci să te străduie@ti să /ii ceea ce .rei să de.ină ucenicul tău# Poi să /ii sigur că
.ei transmite ceea ce e@ti în .iaa lui de aceea cartea noastră începe cu capitolul ?mul pe
care-' /olose@te DumnezeuE# Pentru ca aceste calităi să se /ormeze în .iaa ucenicului tău ele
trebuietesăîndoie@ti
Dacă e4iste în/ieprimul rînd oînclipă
@i pentru .iaacă
ta#aceste calităi esen iale pentru ucenic e4istă în .iaa
ta atunci trebuie să începi cu ele# întoarce-te la capitolul întîi @i începe prin a traduce în .iaă
calităile arătate acolo#
CHM +3 ?RM3ALV HN HC3N6C
CR3FT3R3 +HPRA,3J$3ATV
ormarea unui ucenic începe cu e.ang%elizarea#
Dacă în munca de /ormare a ucenicilor lucrăm numai cu credincio@i atunci cî@tigul net adus
împărăiei .a /i zero# Trăsătura ucenicu lui dăruit este e.ang%eliza rea acti.ă @i ca rezultat al
acestei e.ang%elizări îl .a alege el pe TimoteiE omul pe care .rea să-' /ormeze ca ucenic#
Dacă primul pas în procesul de /ormare al ucenicului îl constituie e.ang%elizarea atunci al
doilea pas este cre@terea supra.eg%eată# 3ste una să lupi cu du@manul @i să eliberezi
prizonierii dar este cu totul altce.a să petreci timp alături de un nou con.ertit supra.eg%indu-
i cre@terea @i maturizarea în asemănarea cu 6sus $ristos# în cazul reproducerii /izice
responsabilitatea părinilor începe ia na@terea copilului# După na@tere urmează anii de
cre@tere @i educare atentă pentru a asigura dez.ol-
9) UCENICII SE FAC, NU SE NASC
tarea copilului pînă cînd se poate căsători @i poate să-@i asume răspunderea pentru propria sa
/amilie#
Deci cre@terea supra.eg%eată este pediatrie spirituală legată de îngri;irea @i prote;area
copilului spiritual# 3a se ocupă de dez.oltarea pruncilor în $ristos de la na@terea lor din nou
pînă
Bibliacenecresc @i secădescurcă
în.aă Dumnezeusinguri#
are o inimă de tată @i am putut să ne dăm seama d e acest lucru
studiind 6saia * - ==# 6sus însu@i ne-a în.ăat să ne adresăm lui Dumnezeu cu Tatăl nostruE#
Cre@terea supra.eg%eată înseamnă deci să arătăm tînărului cre@tin aceea@i gri;ă plină de
dragoste pe care Dumnezeul nostru a arătat-o /aă de noi# Ni se pare de necrezut cînd auzim
că un copil a /ost părăsit lăsat singur /ără îngri;irea necesară dar con@tiina ne este amorită
cînd auzim de nou-năs-cui în $ristos care sînt negli;ai# ăsai singuri ei rede.in /ire@ti#
Multora le este /rică să se anga;eze în munca de cre@tere supra.eg%eată deoarece nu se simt
.rednici# 3i cred că nu @tiu destul despre .iaa cre@tină pentru a-@i putea asuma
responsabilitatea de a /i părini spirituali# +au consideră că mai au atît mult de parcurs din
.iaa cre@tină îneît ei ar trebui să /ie în.ăai nu ei să-i în.ee pe alii# Toate aceste sentimente
de ne.rednicie sînt cît se poate de normale @i probabil că nu ne .or părăsi niciodată# 3le
însoesc mereu condiia umană# N-am întîlnit niciodată părini care în cre@terea copiilor să /i
crezut că posedă
Cre@terea toate răspunsurile#
supra.eg%eată deci nu-i nimic mai mult
C#E$%E#E SU+#A/EHEA%0
()
sau mai puin decît gri;ă părintească împletită cu bun sim# Totu@i e4istă cîte.a linii
călăuzitoare /undamen tale pentru a-i a;uta pe noii cre@tini să a;ungă la maturitat e# Care sînt
responsabilităile părinilor /aă de copiii lor nou-născui +ă analizăm pe scurt cele mai
e.idente dintre ele#
Asigură îngri;ire @i protecie adec.ată @i se ocupă de toate problemele care s -ar putea i.i
etia mea cea mai mare Debora% !nn s-a născut cu o boală a membranei %ialine o
membrană /ormată în ;urul acelei poriuni a plămînului unde se amestecă o4igenul cu sîngele#
în cele mai multe cazuri copiii născui cu o ast/el de boală mor# Copilului nostru medicii i-au
dat o @ansă de supra.ieuire de 'X# ,ă putei imagina recuno@tina noastră cînd am a/lat că
Debora%
incuba tora@i a;uns
a luatsub
toatesupra.eg%erea celui mai
măsurile de precau ie cabun
ea sămedic pediatru
trăiasc din rul
ă# Cu a;uto ora@#
lui3l a pus-o aîn
Dumnezeu
scăpat @i astăzi Debora !nn este o tînără sănătoasă îngri;irea dată Deborei ser.e@te ca o
/rumoasă ilustrare a preocupării pline de gri;ă ce ni se cere cînd ne ocup ăm de noii con.ertii#
Presupunînd că ai responsabilitatea unui nou-născut în $ristosE iată cîte.a sugestii:
'# Recapitulează cu el planul mîntuirii
Fi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat .iaă
.e@nică @i această .iaă este în iul +ău# Cine are pe
(1
iul are .iaaI cine n-are pe iul lui Dumnezeu n-are .iaaE 5' 6oan 2:'' '97#
?ricine îl are pe iul are .iaa# Ai putea să-' întrebi pe noul con.ertit: Hnde este 6sus
$ristos în seara aceastaE în răspunsul lui nu trebuie să uite să spună că 6sus se a/lă în inima
lui# Pentru a-' /ace să îneleagă aceasta poi /olosi ilustraia cu creionul pus în Biblie Biblia
reprezentîndu- pe 6sus $ristos iar creionul reprezentînd .iaa .e@nică# Dacă credinciosul are
Biblia 56 sus $ristos7 atunci el are @i creionul 5.iaa .e@nică7 căci .iaa .e@nică se găse@te în
iul#
Din ne/ericire muli cre@tini trăiesc ani de-a rîndul într-o ceaă a nesiguranei# Neînelegînd
în.ăătura Bibliei despre acest subiect nu au sigurana mîntuirii# Cre@terea @i dez.oltarea
e/icientă a noului credincios nu poate /i /undamentată decît pe cunoa@terea /aptului că el este
un copil al lui Dumnezeu pentru .e@nicie#
9# Roagă-te
Marea pentru ael rugăciunilor din Noul Testament nu se ocupă de cei nemîntuii ci de
ma;oritate
cre@terea @i maturizarea noilor con.ertii# Două din rugăciunile lui Pa.el din 3pistola către
3/eseni de pildă au ca subiect pr eocuparea sa pentru cre@terea @i maturizarea lor 5.ez i 3/es#
':'2-9<I <:'*-97#
Pentru mine rugăciunea este munca cea m ai grea din .iaa cre@tină da r în acela@i timp este
cea mai importantă parte a cre@terii supra.eg%eate# Dacă @i tu găse@ti ca rugăciunea este o
treabă grea îi propun să te rogi
C#E$%E#E SU+#A/EHEA%A
((
pentru noul con.ertit de care te ocupi cu cu.intele rugăciunilor pe care le găse@ti în Biblie
cum ar /i cele din 3/eseni# Ai putea /ace un studiu al rugăciunilor din Noul Testament
potri.ite pentru această situaie ca apoi să le /o lose@ti ca parte a p rogramului tău de cre@tere
supra.eg%eată#
<# Petrecei timp împreună după ce s-a %otărît pentru $iistos
Acest lucru este important mai ales în zilele de după con.ertire# +atan î@i regrupează /orele
pregătind contra-o/ensi.a iar noul cre@tin este .ulnerabil mai ales pentru că nu înelege
natura războiului spiritual @i nici marile ade.ăruri din Biblie care îl pot a;uta în încercări @i
ispite#
în primele zece zile după na@tere mama trebuie să stea aproape tot timpul cu copilul ei# Cu cît
copilul cre@te cu atît supra.eg%erea mamei de.ine mai puin necesară# Tot a@a ceea ce este
ade.ărat în .iaa biologică este ade.ărat @i în .iaa spirituală#
Hna dintre lucrările cele mai semni/icati.e pentru noul con.ertit este cea de încura;are#
+pune-i că acum /ace parte din /amilia lui Dumnezeu @i că sîntei /rai în $ristos# +atan .a
încerca să-' în@ele @optindu-i că nimeni nu are de în/runtat probleme @i ispite ca ale lui#
încura;ează-' spunîndu-i că toi a.em de luptat cu acelea@i probleme @i mai spune-i că în
asemenea momente de ispite e@ti gata să stai alături de el#
'
Asigiiră-i o %rană potri.ită
Cînd micua Debora% a .enit în cele din urmă acasă de la spitalY biruitoare asupra bolii a
trebuit să ne asumăm răspunderea de a o %răni regulat# Am %rănit-o nu atunci cînd .oiam noi
ci atunci cînd .oia ea deseori la orele cele mai nepotri.ite# Hn lucru este sigur nu i-am cerut
să -se descurce singură# Ar /i /ost inuman să-i spunem: +cumpa noastră dacă .rei să
mănînci n-ai decît să desc%izi /rigiderul @i să te ser.e@tiE#
Z $rana spirituală potri.ită pentru un nou-născut în $ristos trebuie să includă cel puin:
'# Hn timp de părtă@ie consec.ent
6n Marcu ':<2 citim despre unul din obiceiurile lui 6sus $ristos: A doua zi dis-de-diminea ă
pe cînd era încă întuneric de tot 6sus +-a sculat a ie@it @i +-a dus într-un loc pustiu# Fi se ruga
acoloE 5Marcu ':<27# iecare zi trebuie să înceapă cu cîte.a momente de părtă@ie cu Domnul
căci în /elul acesta credinciosul î@i ia %rana spirituală pentru ziua respecti.ă# Părtă@ia trebuie
să includă un timp de rugăciune @i de citire a Cu.întului# Rugăcinea trebuie să cuprindă
următoarele pări:
Adorare - +ă înceapă cu cîte.a momente de înc%inare
@i slă.ire a măreiei lui Dumnezeu# încura;ează-' pe cel
nou-.enit la $ristos să /olosească cîte.a dintre cele mai
emni/icati.e rugăciuni din Biblie cum ar /i cea din '
Cronici 9(:''-'*#
Mărturisire - Acum urmeaz ă să ne recu noa@tem păcăto@enia @i dependena /aă de Dommnul#
Dacă ne
''
mărturisim păcatele 3l este credincios @i drept ca să ne ierte păcatele @i să ne curăească de
orice nelegiuireE 5' 6oan ':(7# Acest .erset este săpunulE cre@tinului# Cînd /etia mea cea
mică neascultîndu-mă merge să se ;oace în noroi @i apoi .ine la mine plîngînd @i cerîndu-mi
iertare nu numai că o iert dar o duc în baie o spăl din cap pînă-n picioare îi spăl %ainele
a@a încît ai zice că n-a /ost murdară niciodată# Aceasta este promisiunea pe care Domnul 6sus
o /ace credinciosului în ' 6oan ':(#
Mulumire - ista lungă de păcate pomenite în Romani ' începe cu .ersetul 9 ': nici nu 6-au
mulumitE# Cre@tinul trebuie încă de la începutul .ieii de credină să în.ee importana
/aptului de are.ărsate
binecu.întări /i recunoscător# Aceastădeparte
asupra #noastră a rugăciunii
Dumnezeul constă
nostru plin din Biblia
de %ar# enumerarea multor
spune: ?rice
ni se dă bun @i orice dar desă.îr@it este de sus pogorîndu-se de la Tatăl luminilor în care nu
este nici o sc%imbare nici umbră de mutareE 56ac# ':')7#
Cerere - Noi ne rugăm @i pentru alii: /amilie prieteni biserică ară# 6n acest sens poi s0-'
a;ui pe cel tînăr în credină în.ăîndu -l cum să /olosească liste le de rugăciune# 6a o /oaie de
%îrtie împarte-o în două de-a lungul paginii intitulînd coloana din stînga CereriE iar
coloana din dreapta RăspunsuriE# Alături de /iecare cerere pune data# Cînd prime@ti
răspunsul scrie cum i s-a răspuns menionînd de asemenea data# Aceasta .a /i demonstraia
gra/ică a /elului minunat în care Dumnezeu răspunde r ugăciunilor noastre#
'9
A;ută-' pe cel nou născut în $ristos să /ie consec.ent cu timpul de părtă@ie a.îiidu-' la
început împreună#
părtă@ie De e4emplu
în /iecare dimineaă după
timp de ocon.ertirea
săptămînă#sa6neste
ceabine
de asădoua
/ii împreună
s ăptămînălaîntîlnii-.ă
timpul detot
la două zile apoi în următoarele două luni o dată pe săptămînă#
îndeamnă-' să înceapă mai degrabă cu cîte.a minute decît cu un timp mai lung# 3ste mai bine
să ai cîte.a minute de părtă@ie cu Domnul în /iecare zi decît să începi cu o oră @i apoi să
abandonezi descura;at#
9# Citirea Bibliei
Fi ca ni@te prunci născui de curînd să dorii laptele du%o .nicesc @i curat pentru ca prin el
să cre@tei spre mîntuireE 5' Pet# 9:97# +ă înceapă cu puine .ersete de pre/erină din Noul
Testament sau din Psalmi pe care să le încorporeze în timpul de părtă@ie# ? metodă deosebit
de e/icientă este să citească un paragra/ sau două @i în timp ce meditează la ce a citit să
însemneze .ersetul care i se pare mai semni/icati.# Acesta .a de.eni .ersetul pre/erat al zilei#
+ă /acă acest lucru timp de @ase z ile în /iecare dimineaă alegînd un .erset pr e/erat# Apoi în
timpul părtă@iei din ziua a @aptea să re.adă cele @ase .ersete @i să-' aleagă pe cel care-i place
mai mult# îl poate scrie pe un cartona@ @i memora apoi#
<# +tudiul biblic
Cel mai important obiecti. al cre@terii supra.eg%eate
'<
este să-' în.ei pe noul cre@tin cum să se %rănească din Cu.întul lui Dumnezeu# Pune-' în
contact cu oameni care pot să-' %rănească @i ast/el să în.ee toate legile lui Dumnezeu# Dar nu
uita că aceastadenu
îmi amintesc poate
zilele înlocui
cînd %rănirea
Debora% personală#
era mititică ce /ericire era pentru mine s-o in în brae @i
să-i dau să mănînce# +tătea cuibărită la pieptul meu doi oc%i un nas @i o sticlă# Cînd s-a /ăcut
mai măricică am îndemnat-o să mănînce singură# Atît de important era acest lucru pentru noi
părinii încît la început n-a con tat nici /aptul că -@i /o losea @ i degetele# Ftiam că .a trece mult
timp pînă o .om în.ăa să mănînce /rumos dar era /oarte important să mănînce singură#
în etapele iniiale ale cre@terii supra.eg%eate tu @i pastorul tău .ei %răni în cea mai mare
parte noul-năis-cut în $ristos# Pentru muli noi con.ertii sarcina de a în.ăa să se %rănească
singuri din Cu.întul lui Dumnezeu este o muncă ane.oioasă# 34istă o tendină de a părea
legalist @i sterp# De aceea noul credincios .a /i deseori tentat să se lase păguba@# Dîndu-i
seama de această ispită .a trebui să lucrezi alături de el încura-;îndu-' să nu-@i părăsească
munca#
?rice metodă de studiu biblic s-ar /olosi ea trebuie să includă un timp de pregătire indi.iduală
aîmpărtă@esc
studiului @iconcluziile
apoi întîlniri sistematice
în.ăînd unul cu
de un grup de oameni
la celălalt# care
în primele pe baza .a
săptămîni aceluia@i studiu
/i ne.oie să î@i
pregătii studiul împreună#r
'*
Nimic nu poate înlocui parcurgerea acestui proces de cre @tere pas cu pas#
Arată-i dragoste @i atenie
34istă un singur lucru care nu prisose@te niciodată @i acesta este dragostea# ?amenii îneleg
gre@it ce înseamnă dra gostea @i î@i înc%ipuie că este sinonimă cu răs/ă ul# Dar cele două n-au
nimic comun# +ociologii @i psi%ologii a/irmă că dacă un copil este pri.at în primii ani de .iaă
de dragoste este puin probabil că .a înelege ce înseamnă cu ade.ărat să iube@ti sau să /ii
iubit# Hna Z din ne.oile /undamentale ale omului este aceea de a /i iubit @i dorit# Dăruie@te-i
deci multă dragoste celui tînăr în credină#
'# 6n.ită-l
ani în urmăla masă
a /ost @iun/ă-l să se simtă
dulg%er parteBob
pe nume din"%eeler#
/amilie Cel
Hnulcare m-a cele
dintre condus
mailasemni/icati.e
$ristos cu muli
lucruri pe care le-a /ăcut a /ost să mă includă în /amilia lui# Casa lui era casa mea# Mă sim-
eam întotdeauna bine.enit# Nu-mi pot aminti e4act de cîte ori am luat masa la el dar sînt
sigur că de /oarte multe ori# Cînd mă gîndesc la Bob îmi .ine în minte ' Corinteni '=:'2:
încă un îndemn /railor# Cunoa@tei ca sa lui Fte/anaI @ tii că el este cel dintîi rod al A%aiei @i
că s-a pus cu totul în slu;ba s/inilorE# Acest .erset a de.enit pentru mine atît de plin de
semni/icaie încît soia mea @i cu mine l- am adoptat ca motto pentru
propria noastră casă#
'2
9# 6mplicări în biserică pentru ca să simtă căldura @i părtă@ia ei
Autorul cării 3.rei spune: +ă nu părăsim adunarea noastră cum au unii obicei ci să ne
îndemnăm unii pe alii @i cu atît mai mult cu cît .edei că ziua se apropieE 53.rei ':927#
34istă un anumit proces în părtă@ia credincio@ilor care /ace ca acest mediu să /ie prielnic
cre@terii @i statornicirii în credină# in minte cînd m-a dus Bob la biserică pentru prima dată#
Prietenii lui au de.enit @i ai mei# Părtă@ia @i încura;area pe care mi-au arătat-o au /ost un
/actor ma;or în /ormarea mea#
Biserica a /ost locul unde am a.ut prile;ul de a-i obser.a pe ali credincio@i @i de a le adopta
stilul de .iaă# A.eam multe din omul .ec%i care trebuiau abandonate @i multe din .iaa nouă
care trebuiau adoptate @i aplicate# Biserica aceea mică a ;ucat un rol /oarte important în
această tranziie#
<# 6a-l cu tine
+e spune despre Domnul 6sus că a rînduit dintre ei doisprezece ca să-i aibă cu sine @i să-i
trimeată să propo.ăduiascăE 5Marcu <:'*7# Călătorii împreună petrecei .acanele împreună
/acei sport împreună lucrai împreună# în Pro.erbe 9):'( ni se spune ce se .a întîmpla:
Cum răspunde în apă /aa la /aă a@a răspun de inima omului inimii omuluiE#
'=
Creează o atmos/eră de acceptare
îmi aduc aminte din .remea copilăriei că unul din lucrurile pe care le-am apreciat la tatăl meu
/ost /aptul că puteam .orbi oricînd cu el despre orice subiect care mă pr eocupa /ără teama de
a /i îneles gre@it sau certat# Cu cît îmbătrînesc aceasta de.ine o mo@tenire tot mai preioasă @i
acum mă străduiesc
+e întîmplă de multes-oori/olosesc
să a.emcupecopiii
su/letmei#
lucruri pe care am .rea s ă le spu nem altora dar ne
este teamă că .om /i gre@it înele@i# Cînd lucrezi la /ormarea unui ucenic este esenial ca el să
se simtă liber să-i împărtă@ească îndoieli le temerile @i problemele personale oricît de intime
ar /i ele /ără să se teamă că .a /i ;udecat sau respins din cauza lor#
Petru spune: Dragostea acoperă o sumedenie de păcateE 5' Pet# *:17# Nu e4istă un s/at mai
bun pentru a putea depă@i sentimentele de in/erioritate pe care le a.em cu toii mai ales în
relaiile interumane# Hneori cînd încerc să întîmpin ne.oile soiei mele în cre@terea copiilor
cînd îi a;ut pe alii să crească în $ristos acest sentiment de ne.rednicie este cople@itor# Dar
pînă la urmă toate ies bine adăugind acest ingredient numit dragosteE#

Teama pe care o ai cînd îi asumi responsabilitatea de a-' a;uta pe noul cre@tin este cît se poate
de normală# Aplicarea acestor principii simple te .or a;uta dar nu .or izgoni toată teama# ii
alături+3
CHM de?RM3ALV
el @i iube@te-'HN
ca pe un membru al /amiliei tale @i Dumnezeu .a /ace restul#
HC3N6C
[MPVRTVF3FT3-6 BAL33
înd ucenicul î@i începe lucrarea de /ormare de noi ucenici se .a a/la în /aa unui obiecti.
compus din cinci elemente elaborat de apostolul Pa.el în ' Tesaloni-ceni ':2-'#
'# Decizii /erme pentru $ristos: într-ade.ăr 3.ang%elia noastră .-a /ost propo.ăduită nu
numai cu .orbe ci cu putere cu Du%ul +/înt @i cu o mare îndrăzneală# Căci @tii că din
dragoste pentru .oi am /ost a@a printre .oiE 5.# 27# Cînd Pa.el a propo.ăduit 3.ang%elia
tesalonice-nilor Cu.întul a /ost proclamat cu putere @i a /ost însoit de Du%ul +/înt drept
urmare oamenii care au .enit la $ristos au primit o mare sigurană luînd decizii /erme
pentru $ristos#
9# Hcenicii: Fi .oi în@i.ă ai călcat pe urmele mele @i pe
'1
urmele Domnului întrucît ai primit Cu.întul în multe necazuri cu bucuria care .ine de la
Du%ul +/întE 5.# =7# A.em aici o de/iniie utilă a ucenicului: unul care ca lcă pe urmele noas tre
@i ale Domnului# ?amenii în.aă să- urmeze pe Domnul urmînd u-i pe oamenii ui# Pa.el a
putut /ace ucenci în Tesalonic pentru că ei erau gata să- urmeze# Fi /iindcă .iaa lui Pa.el
era consec.entă +cripturii @i călăuzirii lui Dumnezeu tesalonicenii -au urmat pe Domnul#
<# Cei care imp un pasul : ai a;uns o pildă pentr u toi credin cio@ii din Mace donia @i din
A%aiaE 5 .# )7# Tepentru
au /ost e4emple salonicenii
restulau de.enit un
oamenilor dinmodel
Jrecia#a ceea ce înseamnă să /ii cre@ tin# ,ieile lor
*# Multiplicare: în ade.ă r nu numai c ă de la .oi Cu .întul Do mnului a răsun at pri n
Macedonia @i A%aia dar .estea despre credina .oastră în Dumnezeu s-a răspîndit
pretutindeni a@a că n-a.em ne.oie să mai .orbim de eaE 5.# 17# ?riunde se ducea Pa.el
răspunsul era: Ftim bine despre ce .orbe@ti căci am întîlnit pe unii din acei cre@tini din
TesalonicE# Ca urmare a lucrării lui Pa.el printre Tesaloniceni ace@tia au împărtă@it
numaidecît 3.ang%elia @i altora#
2# Dedicare: ### de la idoli .-ai întors la Dumnezeu ca să slu;ii Dumnezeului celui .iu @i
ade.ăratI @i să a@teptai din ceruri pe iul +ăuE 5.# (-'7#
+0#%4$E$%EI 6A&E!E 1'9
?bser.ai ce cuprinde .ersetul de mai sus:
a7 întoarcerea de la idolatrieI
b7 întoarcerea
c7 slu;ire la ade.ăratul
nu o credină DumnezeuI
pasi.ăI
d7 a@teptarea întoarcerii glorioase a lui $ristos#
Pînă acum am stabilit ce este necesar pentru aduce rea oamenilor la $ristos @i pentru cre@ terea
lor supra.eg%eată ca noi cre@tini# +ă .edem acum @i de ce anume este ne.oie pentru a aduce
oamenii de la primele etape ale cre@terii supra.eg%eate la ucenicie# Acest proces poate /i numit
/ormare#
Procesul de /ormare
ormarea are ca el mărirea la ma4imum a potenialului oamenilor pentru 6sus $ristos# 6n
procesul de /ormare să nu uităm că cel ce /ormează ucenici nu poate /ace lucrarea Du%ului
+/înt# 3l nu poa te atinge lăuntrul unui om @i sc%imba s istemul său de .alori de@ i deseor i ar
dori să poată /ace acest lucru cînd întîlne@te oameni dedicai lucrurilor gre@ite al căror sistem
de .alori pare denaturat#
Tot ceomul
Dacă poatenu/ace
.edecellucrurile
ce /ormează ucenici de
din punctul este.ede
să-'
re a;ute
al luipe om să de.ină
Dumnezeu dacăceea
nu-@icepredă
.rea să
.ia/ie#
a lui
6sus ca Domn dacă nu este dispus să plătească preul de a /i ucenicul lui $ristos atunci
puine se pot /ace pentru el# 6ată de ce cea mai
''
mare parte a acestei cări este dedicată aducerii în prim plan a problemelor de bazu ale .ieii#
Dacă cine.a este predat lui 6sus $ristos a.înd o puternică moti.aie pentru a-6 /ace .oia
atunci procesul de /ormare de.ine simplu c%iar plăcut#
în ultimă instană cel care /ormează ucenici poate contribui la dez.oltarea unui om numai
prin: 5'7 timpul o/erit lui @i 597 prile;ul de a în.ăa# Toi ceilali /actori care duc la sc%imbare @ i
cre@tere - sentimentul de responsabilitate personală .oina de a se ;ert/i recepti.itate @i
/le4ibilitate inteligenă nati.ă - sînt /ie mo@tenite /ie controlate de el însu@i#
Deci cel care /ormează ucenici trebuie să cedeze întreaga responsabilitate pentru sc%imbare
persoanei pe care o /ormeaz ă# 3l poate totu@i să-i pună la dispoziie o .arietate de te%nici de
instruire pe care să le /olosească pentru propria sa dez.oltare# Deci el î@i asumă doar rolul de
g%id @i stimul pentru acea persoană dîndu-i posibilitatea de a-@i atinge inta @i obiecti.ele#
34istă multe instrumente te%nici @i metode de /ormare a ucenicilor care trebuie deosebite net
de principii care au o aplicaie uni.ersală# De e4emplu 6sus le-a spus iudeilor care crezuseră
în 3l: Dacă rămînei în cu.întul Meu sîntei în ade.ăr ucenicii MeiE 56oan 1:<'7# Hnul din
principiile uceniciei este să rămî-nem în Cu.întE# Di.ersele cursuri de studiu biblic @i de
memorare a +cripturii
tînărul ucenic să a@teptesînt
de metode de aa;ui
la tine să-' a;utasă-@i
oamenii să rămînă
însu@ească cele în
maiCu.înt# +-ar putea ca
+4#%0$E$%EI 6A&E!E
'''
bune metode dar metodologia nu trebuie să /ie niciodată scopul @i obiecti.ul primordial în
procesul de /ormare a ucenicilor#
în munca cu un nou cre@tin poi începe cu întrebarea: Ce este un ucenicE După ce dă o
serie de de/iniii îi poi sugera să /acei un studiu al 3.ang%eliei după 6oan pentru a .edea ce
spune în legătură cu aceasta#
Peste o săptămînă te .ei întîlni cu el pentru a .edea ce spune 3.ang%elia lui 6oan că este
ucenicul# Apoi îl poi întreba: Ai .rea să /ii un ucenicE Presupunînd că răspunsul este
poziti. aminte@te-i ideea din 6oan 1:<' despre rămînerea în Cu.înt @i cere-i să-@i petreacă
săptămînă următoare meditînd la /elul în care ar putea rămîne în Cu.înt# Mai tîrziu îi poi
sugera
spune tumai multesămoduri
- lasă-' prin care
le descopere cine.a poate rămîne în Cu.întul lui Dumnezeu dar nu i le
singur#
a următoarea întîlnire cere-i să-i împărtă@ească di/erite moduri prin care se poate a;unge la
cunoa@terea Cu.întului lui Dumnezeu# După ce discutai despre ce a descoperit singur tema
pentru următoarea săptămînă .a /i să se roage o săptămînă pentru ceea ce .rea Domnul să
/acă el la /iecare din punctele enumerate# De e4emplu dacă el a descoperit ca metode de
pătrundere a Cu.întului ui Dumnezeu studiul biblic ascultarea Cu.întului citirea
Cu.întului @i memorarea de .ersete obiecti.ul său acum este să a/le ce .rea Domnul de la el
la /iecare din aceste puncte# Data .iitoare cînd .ă întîlnii este /oarte posibil să descoperi că
obiecti.ele pe
''9
care @i le-a propus sînt muit mai mari decît cele pe care i le-ai /i stabilit tu# De aceea una din
sarcinile
sînt ideiletale
luieste să-' a;ui
rezultatul să le modi/ice
timpului @i să
petrecut în /ie realiste#
rugăciune ?ricare
pe ntru a a/laar.oia
/i aceste obiecti.e
lui Dumnez eu ele
pentru .iaa lui#
A;ută-' să descoper e singur principiile uceniciei prin studierea Cu.întului @i .ezi ca aplicaiile
acestor principii să /ie ideile lui#
A@a cum am arătat în capitolul despre cre@terea supra.eg%eată acest tip de /ormare
indi.iduală poate /i /ăcut e/icient numai pe baza unei relaii de om-la-om# Părtă@ia @i
în.ăarea în grup .or ;uca un rol strategic pentru a spri;ini munca de om-la-om dar nimic nu
poate înlocui atenia personală#
Care sînt bazele
Acum cîi.a ani mă întîlneam cu cine.a pentru a-' a;uta în munca de /ormare a ucenicului
său# Discutînd despre ce a.ea ne.oie ucenicul său s-a i.it întrebarea: Care sînt lucrurile
absolut eseniale care trebuie să e4iste în .iaa unui om pentru a putea /i considerat ucenicE
După ce ne-am /răm0ntat un timp am %otărît să /acem un s tudiu /iecare în pa rte @ i pe urmă
să discutăm concluziile la care am a;uns# a următoarea întîlnire am /ăcut o listă a tuturor
calităilor care trebuie să e4iste în .iaa acelui om# Cînd am terminat a.eam o listă de
cumpărături Atunci am %otărît să /acem o distincie
+0#%0$E$%El 6A&E!E
''<
între lucrurile care ne-ar plăcea să e4iste în .iaa sa @i cele absolut eseniale pentru un ucenic#
Ne-am apucat din nou de treab ă @i am r ămas la acelea@i lucruri pe care le sublinia o ilustraie
/olosită
CR3FT6NHde Na.igatori
A+CHTVT? numită
R [RoataE#
N AC6HN3
''*
Roata este o ilustraie a cre@tinului care umblă în ascultare în centrul .ieii căruia se a/lă
$ristos @i care este plin de Du%ul +/înt#
Butucul roii
Butucul roii este 6sus $ristos# 3l este centrul tuturor lucrurilor# Pa.el scrie: Am /ost
răstignit împreună cu $ristos @i trăiesc ###dar nu mai trăiesc eu ci $ristos trăie@te în mine# Fi
.iaa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credina în iul lui Dumnezeu care m-a iubit
@i +-a dat pe +ine însu@i pentru mineE 5Jal# 9:97# Butucul are cel puin două roluri:
/urnizează /or a necesară pentru deplasarea roii @i îi dă o direcie# Acela@i rol îl a re @i 6sus în
.iaa
Cînd credinciosului#
eram copil îmi amintesc că l-am .ăzut pe un prieten de-al meu rostogolind la .ale o
roată de ma@ină# Pierzînd controlul asupra ei roata a lut-o razna prin curile oamenilor peste
/lori apoi s-a izbit într-o tindă a sărit @i a răsturnat cîte.a sticle iar în cele din urmă s-a oprit
în gardul unui .ecin# Necazul a /ost că roata nu a a.ut direcie# Dar $ristos /iind butucul din
roata .ieii cre@tinului îi dă o direcie# ără direcia indicată de $ristos a.em mereu necazuri
ne ci\pnim de oameni ne .îrîm în încurcături @i /acem pagube#
+0#%4$E$%EI 6A&E!E
''2
+piele roii
'# Cu.întul
+pia de bază a roii este Cu.întul lui Dumnezeu# Biblia spune: Cu.întul lui $ristos să
locuiască din bel@ug în .oi în toată înelepciunea# în.ăai-.ă @i s/ătuii-.ă unii pe alii cu
psalmi.oastrăE
inima cu cîntări de <:'=7#
5Col# laudă @i cu cîntări du%o.nice@ti cîntînd lui Dumnez eu cu mulumire în
DaGson Trotman /ondatorul mi@cării Na.igatorilorE a /ăcut o ilustraie arătînd modul în
care poate /i însu@it Cu.întul în .iaa cre@tinului# 34istă cinci moduri importante: auzirea
citirea studierea memorarea @i meditarea @i toate trebuie să /uncioneze dacă .rem să ne
însu@im bine Cu.întul#
a# Auzirea - A;ută-i ucenicul să-@i /ormeze un program regulat de auzire a Cu.întului# +pune-
i să-@i ia notie din predici# După ser.iciul de înc%inare poate să-@i compare notiele cu cele
luate de alii s@ discute despre
''=
cele auzite @i să încerce să le aplice# +-ar putea ca pastorul să /ie atît de surprins că ia notie
încît să /acă un atac de cord la am.on dar sînt sigur c0-@i .a re.eni @i .a /i o încura;are să @tie
că e4istă cine.a atît de pasionat de +cripturi#
=# Citirea - încura;ează-i ucenicul să-@i /acă un plan de citire a Bibliei în întregime într-un
an# Citind apro4i mati. trei capitol e pe zi poate parcurge Biblia într- un an# Aceasta îi .a da o
perspecti.ă panoramică asupra Bibliei @i-' .a /amiliariza cu /elul în car e a lucrat Dumne zeu
de-a lungul .eacurilor#
c# +tudierea - Caută să te în/ăi@ezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat ca un lucrător
care n-are de ce să-i /ie ru@ine @i care împarte drept Cu.întul ade.ăruluiE 59 Tim# 9:'27#
+tudiul
/olosităbiblic
e4istăescinci
te pîinea @i sareaE
principii pe carecercetării Cu .întului
orice studiu lui Dumneze
biblic trebuie u# 6ndi/erent de metoda
să le respecte:
5'7 Cercetarea personală - Hcenicul @i Du%ul +/înt se întîlnesc în Cu.întul lui Dumnezeu iar
Du%ul +/înt are rolul de în.ăător# Hcenicul trebuie să înceapă cu o in.estigaie personală @i
numai după aceea să recurgă daca dore@te la unele a;utoare de studiu biblic#
597 Consec.enă @i sistem - Prin consec.enă înelegem nu oc%irea @i apoi ratarea intei ci un
pro-
+0#%0$E$%EI 6A&E!E
'')
gram de muncă în cadrul căruia ucenicul î@i .a /ace s tudiul propus săptămînal @i nu .a lăsa să
treacă luni de-a rîndul /ără să-@i /i /ăcut acest studiu# +istemul înseamnă că ucenicul are un
plan de atac @i nu abordează Biblia la întîm-plare#
5<7 însemnări - Hcenicul î@i .a nota ideile din studiul biblic# Cine.a spunea că cerneala cea
mai @tearsădeeste
ne/ericită a /i mai
uitatbună decîtdin
un gînd ceaCu.înt
mai ascuită
pentru memorie#
că nu l-amMuli
notatdintre noi am a.ut e4periena
imediat#
5*7 Transmisibilitate - Aminte@te-i că obiecti.ul tău este lucrarea de /ormare de ucenici pînă
la a treia @i a patra generaie# Hn prieten de-al meu ne .orbea despre metoda sa de studiu
biblic ce includea /olosirea mai multor comentarii critice te4te grece@ti @i ebraice - toate
încorporate î ntr-o abo rdare dest ul de co mplicată# 3ra o met odă impresionantă dar
de/icientă în ce pri.e@te transmisibilitatea#
527 Aplicaie - Biblia nu ne-a /ost dată în primul rînd pentru a ne îmbogăi cuno@tinele ci
pentru a ne sc%imba .iaaI a@a cum spunea pro/esorul $oGard $endrics de la +eminarul
Teologic din Dallas: 6nterpretarea /ără aplicaie este un
11- UCENICII SE FAC, NU SE NASC
a.ortE# Prin studiul biblic .rem să a/lăm nu numai ce spune Biblia ci @i ce ne spune nouă#
în studierea unui pasa; biblic .ă .a /i de /olos să încercai să răspundei la următoarele
întrebări: Ce spune te4tul Analizează pasa;ul 5un paragra/ sau un capitol7 .erset cu .erset
5'7
notînd orice trimitere sau re/erină care îi .ine în minte# De pildă dacă studiezi ' Timotei
<:'= o posibilă trimitere ar /i 9 Petru ':9'# Apoi /ă o listă cu toate obser.aiile @i ideile tale
asupra acelui pasa;#
597 Ce nu îneleg Notează-i toate lucrurile neînelese din pasa;ul respecti.# Cînd am
început să studiez Biblia am crezut că dacă am puine probleme cu te4tul înseamnă că l-am
îneles# Dar cu cît studiez mai mult +criptura cu atît îmi dau seama că e e4act pe dos: cu cît
apro/undez pasa;ul cu atît găsesc mai multe probleme adică îmi dau seama cîte nu îneleg din
acel capitol# a unele întrebări .ei găsi răspuns în studiul biblic la altele în discuiile cu alii
iar la unele nu .ei găsi niciodată răspuns#
5<7 Care este rezumatul te4tului ă o sc%iă a capitolului împărindu-' în cîte.a seciuni
sau scrie rezumatul capitolului# Dacă optezi pentru rezumat ai gri;ă să nu conină mai multe
cu.in-
+0#%0$E$%EI 6A&E!E
''(
te decît pasa;ul studiat# Hnii au găsit că este /oarte util să /olosească ambele te%nici - adică să
dea titlu /iecărei seciuni @i apoi să /acă @i un rezumat al /iecăreia#
5*7 Ce-mi spune te4tul mie Notează-i aplicaiile personale în /elul următor:
a7 stabile@te problemaI
b7 dă unsoluia
c7 arată e4emplu
pespeci/ic de o lui
care Du%ul ast/el de problemăI
Dumnezeu te îndeamnă s-o apliciI
d7 /ă planul pa@ilor pe care intenionezi să-i /aci în aplicarea soluiei#
olose@te numai pronumele euE mieE al meuE /erindu-te de pronumele noiE pe noiE
sau nouăE pentru că nu este problema noastrăE ci a meaE#
d# Memorarea - Probabil că nici o metodă de însu@ire a Bibliei nu răsplăte@te timpul in.estit
mai bine ca mem orarea# 3u mem orez +crip tura conse c.ent de mai mul i ani @i astă zi o
consider o disciplină e4trem de /olositoare de@i uneori e4igentă @i e4actă# Memorarea în sine
nu constituie decît o mică parte a muncii# Partea mai grea este repetarea pînă e@ti sigur că nu
.ei uita#
e# Meditarea - Auzi Cu.întul @i meditezi asupra lui cite@ti Cu.întul @i meditezi asupra lui
studiezi @i
'9
meditezi memorezi @i meditezi# Prin meditare pătrunzi sensul te4tului @i-' /i4ezi# Meditarea te
a;ută să /ormulezi aplicaia#
Dacă nu /ac decît să ascult Cu.întul lui Dumnezeu @i să meditez la el este ca @i cum a@ ine
Biblia cu două degete: n-o pot ine bine# Dar dacă ascult citesc Cu.în tul lui Dumnezeu @i
meditez asupra lui o apuc mai bine dar nu su/icient# Pe măsură ce /olosesc /iecare din
mi;loacele de însu@ire a Bibliei in tot mai strîns sabia Du%ului# Dar numai cînd îl in bine cu
toate cele cinci degete stăpînesc Cu.întul lui Dumnezeu#
9# Rugăciunea
Această spiă se a/lă în partea opusă Cu.întului 5.ezi imaginea cu roata7 @i are rolul de a
ec%ilibra Cu.întul în .iaa cre@tină# Cel care este tare în Cu.înt @i slab în rugăciune este ca un
sc%elet nu are pic de carne# Cel ce este tare în rugăciune dar slab în Cu.înt are carne dar n-
are sc%elet
.iaa unui - este ca o meduză# Cu.întul @i rugăciunea /ormează împreună ec%ilibrul potri.it în
cre@tin#
Rugăciunea nu necesită prea multă metodologieI ea este o simplă con.ersaie cu Dumnezeu#
Din cauza rolului strategic pe care îl ;oacă în .iaa cre@tină dia.olul /ace tot ce poate ca să
descura;eze practicarea ei# Dacă e@ti slab în rugăciune caută-i un partener de rugăciune care
să se roage cu tine regulat la ore /i4ate de .oi# îmi aduc aminte că în colegiu mi-am dat seama
+0#%0$E$%El 6A&E!E
'9'
cît de slab eram în această pri.ină a@a că i-am cerut unui prieten să se roage cu mine o zi în
/iecare săp-tămînă# Ne întîlneam într-o cameră liberă la ora '' dimineaa @i ne rugam pînă la
ora * după-amiaza# Nu-mi mai amintesc toate lucrurile pentru care ne rugam dar @tiu că a
/ost un e4erciiu e4trem de /olositor pentru a consolida în .iaa mea deprinderea de a mă ruga#
<# Mărturia
Hn alt semn distincti. al ucenicului îl constituie mărturia personală ca parte integrantă a .ieii
sale# Hltimele cu.inte pe care Domnul 6sus le-a adresat ucenicilor +ăi au /ost: Ci .oi .ei
primi o putere cînd se .a pogorî Du%ul +/înt peste .oi @i-Mi .ei /i martori în 6erusalim în
toată 6udeea în +amaria @i pîn0 la marginile pămîntuluiE 5apte ':17# Prezentarea mărturiei
personale este una din sarcinile pe care încercăm să le e.ităm dar după ce începem să .orbim
altora despre $ristos entuziasmul @i bucuria pe care le simim sînt atît de mari încît ne
întrebăm de ce am ezitat s-o /acem pînă atunci#
Poate
teama că
de una
a nudintre cele mai
/i respin@i# Numar i temeri
.rea să măpeasculteE
care le au oamenii
gîndim noi# înPoate
pre zentarea mărturiei
că-i ocupat @i es te
preocupat de altce.a @i oricum s-ar putea să se supere @i să mă repeadă pentru că-i .orbesc
despre probleme religioase#E Dar totu@i cînd i-ai .orbit cui.a despre Domnul 6sus @i s-a simit
o/ensat De obicei
'99
oamenii sînt calzi @i /oarte dornici să .orbească despre lucruri spirituale#
Cu cîi.a ani în urmă am a;utat un tînăr căruia nu-i plăcea deloc să mărturisească# 3ra
implicat în începerea unei lucrări cu studenii a@a că l-am întrebat: oe cîi studeni din
uni.ersitate cuno@ti tu personal ,reau să spun cîi din ei te cunosc după numeE De@i era
acolo de cîte.a luni nu cuno@tea decît doi sau trei# 6-am spus: oe .reau ca în următoarele
patru săptămîni să cuno@ti cît mai muli studeni să zicem cincizeci# Nu trebuie să le
mărturise@ti
/aci este să-i despre
cuno@ti#$ristos
Treci penulaeeine.oie nici măcar
prin cameră să de
@i stai le .or
spuibăcăcue@ti
ei# cre@tin# Tot ceîmpreună
acei sport trebuie să@i
mergei la meciuri luai masa împreună# ă ce .rei dar să a;ungi să cuno@ti cincizeci de
oameni ast/el ca peste o lună să mi-i poi prezenta pe nume pe /iecare în parteE#
Peste o lună cînd am re.enit am a/lat că oe condus ese de;a @ase persoane la $ristos# Nu l-am
mai întrebat nimic despre cei cincizeci de oameni# Nu era ne.oie# A/lase de;a că pe măsură ce
se împrietenea cu .ame@ii @i păcăto@iiE Domnul îi pregătea prile;uri în mod natural ca să-@i
împărtă@ească credina# Deci prezentarea mărturiei începe prin prietenia cu cei necredincio@i#
Pe măsură ce prieteniile se întăresc Du%ul +/înt .a crea ocazii de a mărturisi#
Cînd îl pregăte@ti pe ucenicul tău ia-' cu tine pentru a cî@tiga e4perienă în prezentarea
mărturiei# ă-i cuno@tină cu prietenii tăi necre@tini @i o/eră-i posibilita-
+0#%0$E$%EI 6A&E!E
'9<
teasimi
.a de a te
în .edea
largul.orbindu-le despre lucru
său /ăcînd acela@i $ristos#
cu Pe măsurălui#ce .a cî@tiga încredere în sine însu@i se
prietenii
îmi amintesc o altă ocazie cînd lucram cu studenii: am a.ut în grup un tînăr pe nume Bill
căruia îi era /oarte teamă să .orbească altora despre $risos# Bill /ăcea studii biblice memora
.ersete dar nu-' puteam /ace să mărturisească altora despre $ristos# După mai multe luni de
con.ingere a consimit /ără tragere de inimă să mă însoească pentru a prezenta cui.a 3.an-
g%elia cu condiia să .orbesc numai eu# Am mers @i i-am .orbit unui prieten despr e Domnul#
Am /ăcut lucrul acesta de mai multe ori cu mai muli prieteni @i în cele din urmă Bill a
cî@tigat încredere în sin e @i a încep ut să participe la con.ersaie# Pe măsură ce treceau să p-
tăm0nile de.enea tot mai dezin.olt @i curînd a sosit @i ziua în care el a împărtă@it 3.ang%elia
unuia dintre prietenii lui# 3u l-am însoit ca simplu obser.atorI de data aceasta el trebuia să
poarte toată discuia#
Am a;uns în camera lui Ron @i am .orbit cîte.a minute despre di.erse după care Bill
sc%imbînd subiectul a început să-i împărtă@ească 3.ang%elia# As-cultîndu-' mi-am dat
seama cu groază că Bill proceda cu totul gre@it# începuse pe dos cita .ersetele nepotri.ite a
încălcat toate regulileE# 3ra o situaie atît de penibilă încît a trebuit să-mi mu@c limba ca să
nu inter.in în con.ersaie pentru a-l sal.aE#
După cîte.a minute lungi @i /oarte penibile Bill îi spuse: 3i bine Ron .rei sau nu să-
prime@ti pe
'9*
$ristosE
+igur că .reauE a .enit răspunsul nea@teptat#
îngenunc%ind alături de ei lîngă patul lui Ron mi s-a părut că .isez# Nu-mi .enea să-mi cred
urec%ilor# Ron s-a rugat @i -a primit pe $ristos Apoi pe măsură ce Bill lucra la /ormarea lui
Ron se do.edea a /i un ucenic în toată puterea cu.întului#
Ce lecie m-a în.ăat Du%ul +/înt 3.ang%e lizarea este lucrarea lui Dumnezeu nu a omului#
Du%ul ia cele mai slabe e/orturi din partea oamenilor @i le /olose@te pentru a- aduce pe
$ristos în inimile care- caută#
*# Părtă@ia
în capitolul următor .om .orbi despre culti.area darurilor noastre @i rolul lor în Trupul lui
$ristos# Părtă@ia în rugăciune în ;urul Cu.întului cu $ristos în centru este o parte /oarte
importantă a .ieii cre@tine# Adu-' pe ucenicul tău în to.ără@ia /railor @i surorilor de aceea@i
credină care-' pot zidi# Nu trebuie să .orbim mult despre părtă@ie căci ea ;oacă în general un
rol mare în .iaa
imcomparabil maicre@tină - atît
mare decît de mare
restul încît dacă nu sîntem ateni ea tinde să de.ină
spielorE#
Pentru ca roata să se în.îrtă u@or @i /ără să .ibreze spiele trebuie să /ie în ec%ilibru# Nici o
spiă nu trebuie să /ie mai lungă decît celelalte sau să ;oace un rol mai
I+4#%0$E$%EI 6A&E!E
'92
mare în .iaa ucenicului# Pe de altă parte cu cît sînt mai lungi spiele cu atît este mai mare
circum/erina roii @i poate parcurge o distană mai mare cu /iecare rotaie# +copul ucenicului
este să întărească /iecare spiă#
Hn alt lucru care se poate spune despre spie este că ele constituie singurul contact dintre
butuc @i obadă# Cre@tinul se a/lă în contact cu 6sus $ristos prin intermediul spie lorE# Două
dintre ele Cu.lntul @i rugăciunea sînt legate de ceea ce prime@te celelalte două mărturisire a
@i părtă@ia sînt legate de ceea ce dă altora# Cine.a a spus: Dacă ceea ce dai depă@e@te ceea ce
prime@ti atunci .ei da /alimentE# De aici rezultă /oarte clar importana ec%ilibrului în .iaa
cre@tină#
?bada roii
6sus a spus: Cine are poruncile Mele @i le păze@te acela Mă iube@teI @i cine mă iube@te .a /i
iubit de Tatăl Meu# 3u îl .oi iubi @i Mă .oi arăta luiE 56oan '*:9'7# Ascultarea este un lăstar al
.ieii ucenicului @i această .iaă de ascultare este ceea ce .ede lumea în primul rînd#
Hn tînăr din 6ndia studia la una din uni.ersităile noastre @i un coleg obi@nuia să-i .orbească
despre în.ăătura lui $ristos# 6ndianul obser.ase /elul de trai al cre@tinilor @i răspunsul său a
/ost: Ceea ce sîntei .oi cre@tinii .orbe@te a tît de tare încît nu pot auzi ceea ce s puneiE# Acei
cre@tini nu trăiau con/orm predicilor lor#
A@a cum spiele constituie singura legătură între
'9=
obadă @i butuc tot a@a obada este singura legătură dintre 6sus $ristos @i lume# +ingurul
$ristos pe care necredincio@ii 66 pot . edea este cel d in .ia a / iecărui cre@tin# Cînd oamenii se
uită la tine 66 .ăd ei pe $ristos în .iaa ta
Dacă .rei ca în pregătirea omului tău pe lîngă ilustraia cu Roata să încerci să-i /ormezi @i
unele trăsătu ri de caracter cum ar /i bunăoară curăia credina dragostea @i integritatea nu
trebuie să uii că stabilirea obiecti.elor de /ormare trebuie /ăcută în con/ormitate cu ne.oile
sale#
Alcătuie@te-i un plan pe baza acestor ne.oi @i încearcă întotdeauna să răspunzi la trei
întrebări:
5'7 De ce are ne.oie
597 Cum poate obine ce-i trebuie
5<7 Cum pot @ti că are ce-i trebuie
Aceste trei întrebări pot /i puse în di/erite /eluri de e4emplu:
5'7 Hnde merg
597 Cum pot a;unge acolo
5<7 Cum .oi @ti că am a;uns
?ricum le-ai /ormula pune-i întotdeauna aceste trei întrebări#
+ă aplicăm acum acest plan la problema speci/ică a credinei# Răspunsul la întrebarea 5'7 este
credină#
+0#%4$E$%EI 6A&E!E
'9)
întrebarea
a.ea ne.oie597deeste mai di/icilă
o gîndire maiPoate
creati.ă# ales într-o
îi .ei problemă subiecti.ă
propune să citească cum
cîte.ae credina#
cări careAici
să-i.ei
întărească credina# ,ei include cu sigurană @i rugăciunea în planul tău atît din partea ta cît
@i din partea lui @i cere-i să memoreze cîte.a .ersete în legătură cu acest subiect# A;ută-' să
/acă o alegere într-un domeniu al .ieii lui unde poate pă@i prin credină - în problemele
/inanciare sau în alegerea unui om cu care să poată lucra# Cînd alcătuie@ti planul cere-6 lui
Dumnezeu o imaginaie inspirată#
întrebarea 5<7 este poate cea mai di/icilă deoarece presupune o e.aluare dar /ără ea nu .ei @ti
niciodată dacă i-ai atins obiecti.ul @i cînd l-ai atins# ?ricare ar /i planul el trebuie să conină
o te%nică de e.aluare prin care să @tii măsura în care i-ai atins obiecti.ul#
Planul întocmit pentru /iecare aspect al .ieii ucenicului tău trebuie să /ie /oarte /le4ibil#
împotri.e@te-te ispitei de a-' aplica în mod rigid# ?rice plan ai păstrea-ză-' doar pentru tine
pentru a crea pe cît posibil o atmos/eră de spontaneitate# Nu încer ca să-i /ormezi omul dup ă
un plansăci transmită
A;ută-' mai degrabă adaptează planul la om#
altora
Procesul de /ormare nu constă numai din transmiterea de in/ormaii ci presupune /olosirea
metodelor uceniciei pentru a a;uta ucenicii să-@i realizeze .iziunea# inînd
'91
cont de aceasta încura;ează-i ucenicul de la prima ocazie să /ormeze @i el la rîndul lui
ucenici# Aceasta îl .a a;uta în multe pri.ine:
'# îi .a întări propriile con.ingeri
De cele mai multe ori cînd ucenicul începe să .orbea scă altora despre în.ăăturile cre@tine i se
pun întrebări pătrunzătoare# orm ularea răspunsur ilor pecetluie@te aceste ade.ă ruri în inima
lui @i îl a;ută @i pe interlocutor#
9# Constituie un laborat or pentru propria sa cre@tere Cînd zide@te .ia a altuia ucenic ul are
prile;ul să .adă dacă ceea ce /ace el însu@i se poa te aplica altora#
<# ,a /i desc%is în.ăăturii ]i dornic să în.ee întrebările incomode puse de alii îl .or /ace să
dorească să în.ee mai mult# Hn prieten de-al meu preda cursuri de artilerie imediat după
războiul cu Coreea# Tinerii o/ieri cărora le preda erau mereu neateni @i deseori adormeau în
timpul cursurilor# Cîi.a ani mai tîrziu preda aceea@i materie numai că de data aceasta în
toiul războiului cu ,ietnamul# Nici unul dintre cei prezeni nu mai era neatent nici unul nu
mai adormea ci toi îl asaltau cu întrebări @i erau /oarte ateni# Moti.ul acestei di/erene era
e.ident: în al doilea caz războiul era în des/ă@urare @i o/ierii @tiau că imediat după
termi
:
Ease#narea instruct a;ului .or pleca să lupte în ,ietnam# Pentru primul grup războiul se terY
+4#%0$E$%EI 6A&E!E
'9(
Ce trebuie reinut re/eritor la ucenicie
în procesul de /ormare sînt implicate atîtea lucruri încît ar /i ne.oie de cîte.a .olume pentru
tratarea e4%austi.ă a acestui subiect# Rugăciunea mea este ca acest capitol să acioneze ca un
catalizator @i să te determine să încerci# în orice relaii interumane e4istă cîte.a reguli general
.alabile# 6ată cîte.a dintre cele mai importante pe care să le aplici în procesul de ucenicizare:
'# Adu-i aminte că el aparine lui Dumnezeu Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu @i
Dumnezeu trebuie să-i zidească .iaa# Tot ce poi a@tepta tu este să /ii o unealtă în mîna lui
Dumnezeu# Dacă nu zide@te Domnul la o casă degeaba lucrează cei ce o zidescI dacă nu
păze@te Domnul o cetate degeaba .eg%ează cel ce o p ăze@teE 5Ps# '9):'7#
9# 3lîncredina
Nu-i trebuie să niciodată
@tie că tu ai încredere
o sarcină pe în el să i-o iei apoi#
care
<# Nu-i da .oie să de.ină dep endent de tine orm ează-' în a@a /el ca să aibă o gîndire
independentă# Datoria ta este să-' a;ui să în.ee de la Dumnezeu# Nu-' lega de tine#
*# asă-i libertatea de a gre@i
6n lumea a/acerilor muli în.aă mai mult din e@ecuri dec ît din succeseI totu@i cea mai mare
teamă a omului este teama de e@ec# Hcenicul tău trebuie să @tie că poate
13' UCENICl SE FAC. NU SE NASC

gre@i /ără teama că .a /i respins#
2# 6n.aă-l cum să aprecieze oamenii
6sus nu s-a grăbit în alegerea celor doisprezece# Alegerea a /ăcut-o în timpul lucrării +ale#
Pa.el spune: +ă nu-i pui mîinile peste nimeni cu grabă @i să nu te /aci părta@ păcatelor
altera#
=# Pe tineîncredere
6nsu/l0-i însui păze@te-te
în sine curatE 5' Tim# 2:997#
Hcenicul trebuie să în.ee să aibă încredere în el însu@i# Am /ost răstignit împreună cu
$ristos @i trăiesc### dar nu mai trăiesc eu ci $ristos trăie@te în mine# Fi .iaa pe care o trăiesc
acum în trup o trăiesc în credina în iul lui Dumnezeu care m-a iubit @i +-a dat pe +ine
însu@i pentru mineE 5Jal# 9:97# în acest .erset găsim mai întîi eulE răstignit @i apoi eulE
în.iat# în procesul de /ormare deseori lucrăm din greu la răstignirea .ec%iului euE dar
acordăm prea puin timp pentru a-' a;uta pe noul euE să în.ie în $ristos# Nu trebuie să mă
încred în /irea mea dar trebuie să cred că pot totul în $ristos care întăre@teE#
+0#%4$E$%EI 6A&E!E
'<'
dorina de a a.ea producie în serie# Totul se produce în serie: ma@ini aparate mobilă cale @i
cratie tot /elul de articole de mena;# Am de.enit producti.i pînă @i în construirea caselor în
serie 3ste atît de u@or să preiei această mentalitate de serieE @i s-o aplici la /ormarea
ucenicilor Dar acest lucru nu dă rezultate# Hcenicii se /ac nu se produc în serie# iecare
dintre ei este modelat @i /inisat indi.idual de Du%ul lui Dumnezeu#
Timpul necesar este o problemă de con;unctură @i di/eră de la om la om depinzînd în mare
măsură de ni.elul la care se a/lă cînd începe ucenicia# Hn lucru este însă sigur: este ne.oie de
timp# Domnul 6sus a început cu doisprezece oameni monotei@ti temători de Dumnezeu ce se
trăgeau din /amilii destul de bune# 3l Fi-a dedicat tot timpul instruirii @i /ormării lor# 6sus a
/ost un maestru în arta /ormării oamenilor @i totu@i această m uncă 6-a luat trei ani# Nu putem
spera
Rezumatca noi s-o putem /ace într-un timp mai scurt#
Hcenicia cere timp @i nu poate /i /ăcută printr-o serie de cursuri @i seminarii inute în biserică
@i nici citi nd cări # Nu se poate /ace în pripă# Hna dint re caract eristicile dominante ale
culturii moderne este capacitatea @i
C?N,6NJ3R3 F6 P3R+P3CT6,V
n 3.rei '' a.em galeria eroilor - eroii credinei
bărbai @i /emei din .remuri trecute a.înd un singur lucru în comun: credina în Dumnezeu#
? de/iniie simplă a credinei ar /i a crede în promisiunile lui Dumnezeu @i a aciona pe baza
lorE# Credina înseamnă a asculta promisiunile lui Dumnezeu# Credina nu este niciodată
pasi.ă ci e întotdeuna acti.ă# +ă remarcăm .erbe le care arată o aciune în acest capitol: Abel
a adusE 5.# *7 Noe a /ăcutE 5.# )7 A.raam a ascultatE 5.# 17#
Dar
3.reicredina /ărăeu
'' Dumnez unaanga;ament
/ăcut acelordin parteani@te
oameni lui Dumnez eu nu
promisiuni estedreptul
de-a credină ci prezumie#
/antastice 6n
iar ei au
acionat pe baza lor# ără aceste promisiuni ac iunile lor s-ar reduce la ni@te simple prezumii#
'<*
+ă zicem că sîntem într-un a.ion la o înălime de <m @i eu te întreb: Mă poate prinde
Dumnezeu dacă sar din a.ionE Tu răspunzi ezitînd: Nu sînt sigur###E# 6nterpretînd răspunsul
tău ca lipsă de credină eu spun: 3u cred că poateE @i sar# în cădere îmi dau seama cu
groază că de@i a/irmaia mea este ade.ărată Dumnezeu mă poate prindeE 3l nu a promis
niciodată că o .a /ace# 3u .oi muri nu din necredină ci din lipsa unei promisiuni din partea
lui Dumnezeu# Am /ost prezumios# Credina trebuie să aibă o bază pentru a e4ista#
înainte ca cine.a să acioneze pe baza promisiuni lor lui Dumnezeu trebuie să îndeplinească
două condiii: să aibă con.ingere @i perspecti.ă# Aceste atribute se pot .edea clar în .iaa lui
Moise
6n a@a cum
.ersetul e descrisă
9< citim: în 3.rei
Prin ''# a /ost ascuns Moise trei luni de părinii lui cînd s-a
credină
născutI pentru că .edeau că este /rumos copilul @i nu s-au lăsat înspăimîn-tai de porunca
împăratuluiE# ?bser.ai credina începe cu mama @i cu tatăl lui Moise# Moise /iind copil nu
putea aciona pe baza promisiunilor lui Dumnezeu dar părinii lui au /ăcut-o#
în .ersetul 9* citim: Prin credină Moise cînd s-a /ăcut mare n-a .rut să /ie numit /iul /iicei
lui araonE# a început a /ost credina părinilor lui Moise acum este credina lui# Cum s-a
întîmplat aceasta Cînd a de.enit credina luiE Cînd s-a /ăcut mareE#
îmi imaginez că în timp ce cre@tea Moise imita cu mult entuziasm în.ăăturile credinei de la
mama sa#
CON/INE#E $l +E#S+EC%I/0
'<2
5Ftim că după ce /iica lui araon '-a găsit pe Moise '-a dat înapoi propriei sale mame pentru
a-' îngri;i#7 3ste /rumos să auzi un copil mic spunînd: 6sus trăie@te în inima meaE c%iar
dacă aceste cu.inte nu ar /i decît e4presia credinei părinilor lui# Dar iată că .ine o .reme în
.iaa /iecăruia dintre noi cînd nu ne mai putem baza pe con.ingerile altora# Cînd ne /acem
mariE .ieile noastre trebuie să se bazeze pe propriile noastre con.ingeri# Moise credea în
acela@i Dumnezeu în .ersetul 9* în care credeau părinii lui în .ersetul 9< dar erau
con.ingerile lui rezultatul e4perienei sale personale cu Dumnezeu#
Citii .ersetele 9*-9)# 3l a re/uzat să /ie numit /iul /iicei lui araon# 3l a .rut mai bine să
su/ere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale
păcatului#
a începutul3l aprocesului
părăsit 3giptul# Acestea
de /o rmare au /ostnoas
primele aciuni
tre acbazate pe propriile
iuni sînt în mar esale con.ingeri#
măsură determinate
de e4emplul celui ce ne a;ută# Cu.intele pe care /iica mea cea mică le roste@te sau ceea ce
crede ea depind de ceea ce aude de la părinii ei# 3ste amuzant s-o asculi rugîndu-se pentru
că nu înelege sensul cu. intelor le amestecă repetînd papagalice@te e4presii auzite de la alii#
A@a se întîmplă @i cu noul cre@tin# Deseori se roagă înainte de a ser.i masa sau înainte de a
merge la biserică nu datorită con.ingerilor sale ci pentru că alii i-au spus că a@a ar trebui să
/acă# Asta nu este neapărat ce.a rău# ,enind la $ristos prin in/luena altcui.a este
'<=
/iresc să continue s ă /ac ă ce spun a lii# Totu@i .ine o .reme cînd as t/el de moti.e nu mai s înt
.alabile @i cînd trebuie să-@i /ormeze propriile con.ingeri# 3ste important să @tiu ce să /ac @i
cum să /ac @i am subliniat mereu în cartea noastră acest lucru# Dar nu este su/icient e ne.oie
@i
oede Marine
con.ingerea
/ăceapersonală
instruciecăîntr-o
aceastatabără
este ceea ce .reaDupă
militară# Dumnezeu să /ac eu#de instrucie s-a
opt săptămîni
anunat o inspecie generală# Dacă l-am /i însoit pe comandant cum am /i găsit patul lui oe
Per/ect aran;at cu pătura întinsă# Dulapul 6maculat cu toate lucrurile la locul lor# Dar baia
Curată de parcă n-ar /i /ost /olosită niciodată#
De atunci au trecut patru ani @i oe Marine este acum student în anul doi la uni.ersitate# Dacă
i-am /ace o .izită cum i-am găsi patul Des/ăcut \i mototolit de parcă n-ar /i /ost niciodată
aran;at iar dulapul dezordonat din cale-a/ară# Cît despre baie îi aminte@te de toaleta unei
cîrciumi ordinare#
De ce această deos ebire Nu pentru că oe n-ar @ti ce să /acă sau cum să /acă ci pentru că el
nu are con.ingerea că trebuie să /ie ordonat odată ce nu mai este în armată#
Muli cre@tini nu au nici metodele @i nici con.ingerile necesare pentru a /ace ucenici# Dar
dacă ar trebui să se /acă o alegere între con.ingeri @i metode con.ingerile ar /i mult mai
importante#
numai pentru5+pun dacă deoarece
a sublinia o asemenea
importana alegere nu este necesară dar am .orbit de ea
con.ingerii#7
CON/INE#E SI +E#S+EC%I/0
'<)
Dacă găse@ti o persoană care are con.ingerea că trebuie să /acă ucenici /ără a @ti cum .ei
.edea că în cele din urmă .a găsi o metodă# Dar dă-i unui om toată metodologia din lume @i
dacă îi lipse@te con.ingerea .a înceta pînă la urmă să /acă ucenici oricîtă gri;ă ai a.ut să-'
în.ei# Persoana care are metode /ără con.ingeri este ca un buc%et de /lori tăiate:
impresionant la .edere dar nu .a dura
în .ersetul 9= citim: 3l socotea ocara lui $ristos ca o mai mare bogăie decît comorile
3giptului pentru că a.ea oc%ii pironii spre răsplătireE# Traducerea lui P%illips redă ast/el
ultima parte a .ersetului: el pri.ea intă spre răsplătirea /inală nu spre cea imediatăE#
Aceasta înseamnă perspecti.a - capacitatea de a .edea s/îr@itul încă de la început# Am putea-o
numi .iziune bi/ocală - capacitatea de a .edea realitatea imediată în lumina a ceea ce .a /i#
?mul care .ede lucrurile în perspecti.ă ia %otărîri asupra lucrurilor de moment în lumina
celor /inale# ormarea ucenicului are două pietre de temelie: con.ingerea @i perspecti.a#
Perspecti.a înseamnă a .edea realitatea a@a cum este# 3a este legată de concepia despre .iaă
a indi.idului de ceea ce prezintă importană pentru el de sistemul său de .alori de ceea ce-'
moti.ează# 6sus a spus: Hitai-.ă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă nici nu seceră
n-au nici cămară nici grînar: @i totu@i Dumnezeu îi %răne@te# Cu cît mai de pre sîntei .oi
decît păsările Fi apoi care dintre .oi c%iar îngri;orîn-
'<1
du-se poate să adauge un cot la lungimea .ieii lui Deci dacă nu putei /ace nici cel mai mic
lucru pentru ce .ă mai îngri;orai de celelalte Hitai-.ă cu băgare de seamă cum cresc crinii:
ei nu torc nici nu esI totu@i .ă spun că nici +olomon în toată sla.a lui n-a /ost îmbrăcat ca
unul din ei# Dacă ast/el îmbracă Dumnezeu iarba care astăzi este pe cîmp iar mîine .a /i
aruncată în cuptor cu cît mai mult .ă .a îmbrăca 3l pe .oi puin credincio@ilor +ă nu căutai
ce .ei mînca sau ce .ei bea @i nu .ă /rămîntai mintea# Căci toate aceste lucruri neamurile
lumii le caută# Tatăl .ostru @tie că a.ei trebuină de ele# Căutai mai întîi împărăia lui
Dumnezeu @i toate a ceste lucruri .i se .or da pe deasupra# Nu te teme turmă mică p entru că
Tatăl .ostru .ă dă cu plăcere împărăia# ,indei ce a.ei @i dai milostenie# acei-.ă rost de
pungi care nu se în.ec%esc o comoară nesecată în ceruri unde nu se apropie %oul @i unde un
roade molia# Căci unde este comoara .oastră acolo este @i inima .oastrăE 5uca '9:9*-<*7#
A. em aici
.edea un e4emplu
s/0r@itul per/ectAici
de la început# de perspecti.ă adică să
6sus ne îndeamnă de luăm
a .edea lucrurile
%otărîri a@a cum
în prezent sînt de a
în lumina
rezultatelor /inale#
?mul păcătuie@te în mod .oit numai atunci cînd pierde din .edere perspecti.a# +e ataăge@te
crezînd că poate păcătui /ără să suporte consecinele# Dacă un om care intră într-o bancă @i
/ură '# de dolari s- ar putea .ed ea petrecîndu-@i următorii 92 de ani într-o ce lulă strîmtă
credei că ar mai /ace-o Nu el ;e/uie@te
'<(
banca pentru că nu poate .edea consecinele /aptei lui nu are perspecti.a# Acela@i lucru se
întîmplă ori de cîte ori păcătuim#
Con.ingerea @i perspecti.a au caracterizat .iaa lui Moise# 3le sînt cele mai import ante
aspecte ale procesului de /ormare constituind ingredientele de bază ale artei de a /ace
uceniciE#
Cum poi Dacă ucenicului
dobîndi tău @iîi lipse@te
con.ingere con.ingerea
perspecti.ă Cum lesau
poiperspecti.a
încorpora înel .iaa
nu este
ta pregătit#
@i cum le
încorporezi în .iaa altuia Psalmistul spune: Dacă nu zide@te Domnul o casă degeaba
lucrează cei ce o zidescI dacă nu păze@te Domnul o cetate degeaba .eg%ează cel ce o păze@teE
5Ps# '9):'7# ormarea începe @i se s/îr@e@te cu Dumnezeu# Dacă 3l nu lucrează în noi .oina
@i în/ăptuireaE a ceea ce-6 este plăcut atunci lucrăm în zadar# Dumnezeu este Cel ce dă
con.ingere @i perspecti.ă# Acestea /iind spuse e4istă unele linii călăuzitoare care ne pot a;uta
în îndeplinirea responsabilităilor noastre# ,oi meniona patru dintre ele cerîndu-.ă să
meditai asupra lor @i să le aplicai# 3le nu sînt nici pe departe e4%austi.e @i le putei dez.olta
sau se mai pot adăug a @i altele la numărul lor#
'# Pune accent mai degrabă pe principii decit pe metode Aici ca @i în celelalte trei principii
e4presia mai degrabăE nu înseamnă ori### oriE# Deci principiile nu e4clud metodeleI trebuie
să le a.em în .edere pe amîn-două# Dar cînd /ormăm în om con.ingeri @i perspecti.ă
'*
'*'
trebuie să punem accentul mai degrabă pe principii decît pe metode# 3ste o problemă de
accent#
6n pilda cu semănătorul 5uca 1 7 6s us ne spun e de ce se seamănă sămîna ce se întîmplă pe
urmă @i cînd dar nu ne spune cum se seamănă# Modul de a o semăna este lăsat pe seama
noastră# 6sus se îlocupă
Hn alt e4emplu de principii
constituie nu de metode#
Marea însărcinare # Porunca este s0 mergem în toată lumea @i s0
propo.ă-duim 3.ang%elia la orice /ăptură# 3l a spus să se înceapă propo.ăduirea în
6erusalim 6 udeea @i + amaria iar apoi în toată lumea# ,iaa @i lucrar ea ui ne arată cum s-o
/acem# în Marcu <:'* citim: A rînduit dintre ei doisprezece ca să-i aibă cu +ine @i să-i
trimeată să propo.ăduiascăE# Din e4emplul lui 6sus putem .edea că cel mai bun mod de a o
/ace este să alegem cîi.a oameni @ i să ne in.es tim timpul @i .iaa în ei# Dar metoda în sine cu
amănuntele ei a /ost lăsată pe seama ucenicilor# Cartea aptelor constituie metodologia /elului
în care ace@ti oameni au căutat să împlinească Marea însărcinare dată de $ristos# Ce au /ăcut
ei a /ost în cea mai mare parte să aplice principiile în.ăate de la 6sus# în aptele Apostolilor
capitolul = citim că .ădu.ele au /ost negli;ate# Metoda /olosită în acea situaie a /ost numirea
celor @apte diaconi# 6sus nu le dăduse nici o poruncă cu pri.ire la slu;ba de diacon dar această
metodă a /ost /olosită de ucenici pentru a /ace /aă unei situaii nou i.ite#
Noi
a.emcre@tinii a.em
un ser.iciu demetodologia
înc%inare @i noastră# De e4emplu
@coala duminicală dimineaa @i un alt ser.iciu seara# iecare
con/esiune are stilul ei ordinea în care se înc%ină metoda de botez doctrina ei @i un program
al @colii duminicale# Toate acestea pot /i bune nu este nimic rău în a a.ea metode#
Dar dacă urmăm o anumită metodologie numai din cauza tradiiei 5A@ a am /ăc ut
întotdeaunaE7 @i nu datorită unor principii bine gîndite nu .om /i recepti.i la metode noi @i
mai bune# +c%imbarea de.ine o ameninare# Dar dacă la baza a tot ceea ce /acem se a/lă
principii biblice atunci .om /i dornici să adoptăm metode mai noi @i mai bune#
6ată o altă ilustraie domestică: soia mea are un anumit /el de a spăla .asele# începe cu
pa%arele urmate de tacîmuri apoi /ar/uriile castroanele @i numai la urmă spală oalele @i
cratiele# Asta-i metoda ei# Dar eu unul nu consideram că ar trebui să /ac la /el# într-o zi am
început cu cratiele iar ea mi-a /ăcut obser.aie# 34pli-cîndu-mi de ce trebuie să încep cu
pa%arele ea a spus că scopul spălării .aselor este de a le steriliza# Dacă am urmări doar să
îndepărtăm
aceea resturile
este mai bine sădespeli
mîncare de pe.asele
mai întîi ele am putea
care .in lăsa cîinelecu
în contact să gura
le lingă# 6ată principiul#
@i numai De
la urmă cele
ce se .or steriliza @i singure în contact cu /ocul# De atunci încep întotdeauna cu pa%arele apoi
continuu cu tacîmurile @i a@a mai departe# Nu o /ac numai pentru că m-ar .edea soia ci
pentru că înelegînd principiul care stă în spatele acestei metode am a;uns să-mi /ormez o
con.ingere
'*9
CON/INE#E $l +E#S+EC%I/A
'*<
proprie# Con.ingerile se /umează nu prin pr acticarea metodei ci înelegînd principiul#
,iitorul ucenic cî@tigă clar.iziune @i-@i /ormează con.ingeri cercetînd moti.ele care stau la
baza aciunilor întrebarea De ceE este uneori iritantă alteori greu de răspuns# în procesul
de /ormare e bine să rezi@ti ispitei de a trece u@or peste această întrebare# +ondează în
adîncime @i pune întrebări de /elul: Acesta este oare cel mai bun mod de a a.ea timpul de
părtă@ie De ce credem că e necesar studiul biblic Care sînt implicaiile unor e.entuale
alternati.eE Ast/el de întrebări a;ută la /ormarea perspecti.ei @i a con.ingerii#
9# Pune accent mai degrabă pe a;utorarea oamenilor decît pe transmiterea unor te%nici
6sus @i ucenicii săi coborau treptele Templului# înaintea lor stătea un orb# Ne.oia lui era
e.identă# Dacă a@ /i /ost @i eu acolo a@ /i scos probabil .reo bro@ură @i a@ /i început să-i
mărturisesc# Numaidecît mi-a@ /i dat seama că omul nu înelege pentru că nu .ede#
6sus
@i i-aazis:
procedat
Du-tecudetotul alt/el#în+-a
te spală plecat spre+iloamuluiE
scăldătoarea el a scuipat@iînorbul
ărînă a /ăcut
s-a tinăspălat
dus s-a i-a uns oc%ii
@i s-a
întors .ăzîndE 56oan (:)7#
,edem că omul a /ost pînă la urmă mîntuit dar 6sus a început prin a-' a;uta în ne.oia lui#
Muli cr e@tini cred că procesul de /ormare se aseamănă cu un sistem de predare-în.ăare în
care ele.ul în.aă să stăpînească cîte.a te%nici: cum să ină o @coală
duminicală cum să /acă o prezentare /inanciară unui alt membru al bisericii sau cum să
.estească 3.ang%elia# După cum am .ăzut în ultimul e4emplu /oarte adesea se întîmplă ca
persoana căreia îi mărturise@ti despre $ristos să nu se desc%idă @i în /elul acesta te des -
cura;ezi crezi că mai ai de în.ăat sau renuni de tot# ?mul respecti. nu răspunde pentru că
nu te adresezi ne.oii lui# 3l nu are nici un moti. să continue con.ersaia iar tu neprimind
răspunsul scontat nu mai .ezi rostul continuării unei munci atît de zadarnice#
Cînd lucram cu studenii din Mic%igan Domnul ne-a dat multe roade# +tudenii cre@tini care
locuiau în dormitoare
la cursuri la masă la cu studeni
meciuri necredincio@i
de /otbal eraupări#
sau în alte în relaii
întrebune cu /ormat
ei s-au ei# Mergeau împreună
legături care
constituiau puni naturale pentru .estirea 3.ang%el iei# Deseori mergeam la o petrecere
împreună @i eram /ericit să .ăd cîi.a dintre ei .enind la $ristos#
Auzind de aceste succese o biserică din ?%io ne-a in.itat pe cîi.a dintre noi s ă mergem @i să-i
a;utăm într-o aciune de e.ang%elizare# 3i au %otărît să-@i in.ite prietenii într-un loc neutruE
@i să se /acă una sau două mărturisiri înainte de a .esti 3.ang%elia# a ora /i4ată au .enit
muli din biserică dar nici un necredincios# Toi in.itaser ă pe cîte cine.a dar nimeni n-a
.enit#
Pe cînd stăteam @i ne întrebam care este cauza aces tui lucru ne-am dat seama curînd că de@i
muli dintre cei prezeni a.eau cuno@tine printre necredincio@i nici unul dintre ei nu a.ea un
prieten necredincios#
'**
UCENICII SE FAC,
CON/INE#E NU SE NASC
$l +E#S+EC%I/0
'*2
De aceea cînd au /ost in.i /ate cuno@tineleE au ezitat să accepte#
Cum ai putea să te împrietene@ti cu un necrdincios @i să-i descoperi ne.oile 6ată cîte.a
sugestii:
a7 +ă @tii să-l asculi
Trăim .remuri cînd toată lumea are ce.a de spus dar nimănui nu-i place să asculte# Cînd alii
.or a/la că e@ti dispus să-i asculi .ei /i surprins de cîte .or a.ea să-i spună# într-o atmos/eră
de acceptare î@i .or e4prima dorinele ne.oile @i preocupările#
Ai .orbit .reodată cu cine.a care îi răspunde cu î%î î%îE Tu .orbe@ti iar el î%î î%î î%î
î%îE# Cînd îi asculi pe alii .orbind nu răspunde î%î î%îE# ii un bun ascultător#
b7 împărtă@e@te-i ne.oile slăbiciunile @i e4perienele tale
Nu-' /ace pe prietenul tău să se simtă singur# 6spitele .in deopotri.ă peste toi oamenii#
Recunoa@te acest ade.ăr @i cu pri.ire la .iaa ta# Prin împărtă@irea gre@ elilor @i e@ecurilor se .a
crea o atmos/eră de acceptare în care @i alii se .or simi liberi să @i le împărtă@ească pe ale lor#
6n Amarillo o localitate din Te4as un grup de oa meni se întîlnesc în /iecare săptămînă în casa
unuia dintre ei pentru părtă@ie# Citesc cîte un pasa; din Biblie @i-' discută în lumina ne.oilor
lor# Credincio@i
@i necredincio@i deopotri .ă se întîlnesc ca prieteni @i-@i împărtă@esc problemele# Credincio @ii
au gri;ă să se e.ite di/erena dintre noiE @i eiE# Dimpotri.ă se .orbe@te despre problemele
noastreE
Ca urmare a/rămîntările
acestui /aptnoastreE @i păcatele
muli oameni noastreE#
.in la $ristos Apoi se roagă împreună pentru ele#
Mîntuitorul#
c7 Petrecei timp împreună
6n.ită-i prietenii la masă @i du-te @i tu la ei# Mergei împreună la pescuit# Pe măsură ce se es
relaiile de prietenie barierele cad# ? prietenie ade.ărată înseamnă acceptare reciprocă# Dacă-
' accepi a@a cum este între .oi se .a crea o libertate ce .a permite împărtă@irea reciprocă a
ne.oilor @i preocupărilor#
Pe măsură ce aceste ne.oi ies la i.eală .a /i /oarte /iresc să .orbe@ti @i despre /elul în care
$ristos dispune de .iaa ta#
Am enumerat doar trei moduri de a te apropia de un necredincios dar s-ar putea să -i mai
.ină @i alte idei în acest sens# Con.ingerile @i perspecti.a ucenicului @i în.ăătorului se
/ormează a;utîndu-i pe alii# Cînd .ei discuta cu prietenii tăi necredincio@i despre elementele
eseniale ale .ieii cre@tine .ei /i uimit cît de clar .ei e4pune problemele @i doctrinele care
erau doarmai
<# 6nsistă ;argon teologic
degrabă .or de.eni con.ingeri
pe dez.oltarea personale
gîndirii decît pe /erme#
'*=
însu@irea unor deprinderi
6sus este mult mai interesat de ceea ce sîntem decît de ceea ce /acem# Partea ta este să /iiE
partea lui Dumnezeu este  să /acăE - e ste un s/at simplu dar înelept# Mîntuitorul .rea să ne
reprogrameze computerul .rea să sc%imbe întregul nostru proces de gîndire#
Ce anume îl nemulumea la /arisei Că nu @tiau cum să predice 3.ang%elia C%iar 6sus
spunea că erau în stare să încon;oare marea @i pămîntu l ca să /acă un singur prozel it# Că nu
cuno@teau Cu.întul lui Dumnezeu 66 studiau cu regularitate# Plăteau zeciuială din .enitul
lor se rugau @i posteau regulat# După toate aparenele erau oameni buni#
6sus le-a găsit cusurul în inimă în concepia lor despre .iaă în m entalitatea lor# Problema lor
eralistă
? atitudinea
parialălor
caresistemul
indică lor de .alori lăuntrică
o sc%imbare /iloso/ia lor#
cuprinde: controlul total al lui Dumnezeu
asupra .ieii tale în a@a /el încît să nu simi ne.oia de a-i croi singur propriul tău destinI
atitudinea de slu;itor supunerea în /aa autorităii altora urmărirea intereselor altora c%iar
dacă înseamnă a renuna la ale tale# Poi întocmi propria ta listă cu ceea ce consideri esenial
pentru un ucenic al lui 6sus $ristos#
Deseori ast/el de sc%imbări în procesul de gîndire sînt lente @i puin .izibile# +c%imbarea
de.ine e.identă doar atunci cînd a.em un termen de comparaie# Hn prieten de-al meu @i-a
/ăcut ucenicia în Cali/ornia# După cîte.a luni s-a întors acasă @i spunea că nu @i-a dat seama
de
'*)
marile sc%imbări din .iaa lui decît după ce a început să reia relaiile cu .ec%ii prieteni din
ora@ul său#
Muli oameni consideră ucenicia ca transmitere de idei @i deprinderi ca la clasă în relaia
pro/esor-ele.# Dar ceea ce discutăm aici .izează caracterul - sc%im barea sistemului de .alori a
omului#
umea spune:
6a cît poi conser.ă tot ce iei @i otră.e@te restulE# Dumnezeu spune:
Dai cu împrumut /ără să nădă;duii ce.a înapoiE: umea spune:
Caută-i un so sau o soieE# Dumnezeu spune:
încrede-te în mine
.iaă la timpul @i eu
%otărît de îi .oi dărui
MineE# umeaun to.ară@
spune: de
Hrcă scara succesului c%iar dacă .a trebui să c alci
peste aliiE# Dumnezeu spune:
iecare din .oi să se uite nu la /oloasele lui ci @i la
/oloasele altoraE#
Aceste sc%imbări sînt de mare importană în oc%ii lui Dumnezeu mai .aloroase decît
dobîndirea unor deprinderi cum ar /i o anumită metodă de studiu biblic# încearcă să-i
armonizezi concepia despre .iaă cu Biblia iar con.ingerile @i perspecti.a .or .eni de la sine#
'*1
'*(
*# în.aă-i pe
Dumnezeu Amoameni maisus
.orbit mai degrabă
desp recum
pildasăsemănătorului
se încreadă în5uca
Dumnezeu decît
17 # +ă ne teorii despre
întoarcem la această
pildă pe care am mai putea-o numi @i pilda celor patru /eluri de pămînturiE sau pilda celor
patru atitudini /aă de Cu.întul lui DumnezeuE:
Prima atitudine /aă de cu.întul lui Dumnezeu es te necredină# 6n .er setul '9 citim: apoi .ine
dia.olul @i ia Cu.întul din inima lor ca nu cum.a să creadă @i să /ie mîntuiiE#
A doua atitudine /aă de Cu.înt este credină /ără con.ingere# Cei înc%ipuii în sămîna
căzută pe stîncă sînt cei care cînd aud Cu.întul îl primesc cu bucurie dar n-au rădăcină ci
cred pînă la o .reme iar cînd .ine ispita cadE 5.# '<7# 3i au acceptat cu mintea Cu.întul dar
cînd a sosit .remea să-i coste credina s-au întors de pe cale# e lipsea con.ingerea că acest
lucru merită preul cerut#
A treia atitudine reiese din .ersetul '*: + ămîna care a căzut între spini înc%ipuie@te pe aceia
care după ce au auzit Cu.î ntul î@i .ăd de drum @i-' lasă să /ie înăbu@it de gri;il e bogăiil e @i
plăcerile .ieii
perspecti.ă# acesteia
După ce au@iprimit
n-aducCu.întul
rod careeisăse a;ungă
reîntorclaspre
coacereE# Aceasta
lucrurile este credină
stricăcioase# /ărăt
Au pierdu
din .edere ceea ce era important @i @i-au dedicat .ieile unor nimicuri# Produsul secundar al
lipsei de perspecti.ă este mediocritatea#
,ersetul '2 prezintă ultima atitudine /aă de Cu.în-
tul lui Dumnezeu# 3i -au crezut pe Dumnezeu pe cu.înt @i au acionat în consecină# Aceasta
este singura atitudine corectă /aă de Cu.întul lui Dumnezeu credina roditoare#
6n această pildă se .orbe@te deci despre: necredină credină /ără con.ingere credină /ără
perspecti.ă @i credină roditoare# După această scurtă lecie asupra credinei 6sus trece la
situaii concrete de .iaă dîndu-le ucenicilor posibilitatea de a .edea în .iaa practică ce
înseamnă a umbla prin credină# Restul capitolului 1 din uca poate /i împărit în /elul
următor:
,ersetele 99-92 ,ersetele 9=-<(
,ersetele *-2= ,ersetele *<-*1
Potolirea /urtunii ,indecarea îndrăcitului din inutul gadarenilor în.ierea /iicei lui 6air
,indecarea unei /emei cu scurgere de sînge
în toate situaiile de mai sus 6sus încearcă să le arate importana credinei# +c%ema /iecărei
întîmplări este în esenă aceea@i:
5'7 +e i.e@te o ne.oieI
597 6sus inter.ine @i promite că .a răspunde acestei ne.oiI
5<7 îndată după promisiune se pare că nenorocirea nu mai poate /i e.itatăI
5*7 6sus îi îndeamnă
CON/INE#E pe ucenici să aibă încredere în 3l: Credei numaiES A.ei credinăE#
$l +E#S+EC%I/A
'2'
'2
iica lui 6air este bolna.ă iar 6sus promite că o .a .indeca# 3a însă moare @i 6sus spune: Nu
te teme crede numai @i .a /i tămăduităE# Pe 6sus nu- interesa ca oamenii să-@i însu@ească
bine di/erit e teorii cu pri.ire la atributele lui Dumnezeu ci 3l .oia ca oamenii să în.ee să se
încreadă în Dumnezeu#
Cine credei că @tia mai multe despre Dumnezeu A.raam din ,ec%iul Testament sau .reunul
din teologii moderni +ă zicem că teologii de astăzi# A.raam n-ar /i putut să .ă spună nimic
despre cele două .eniri ale lui $ristos nici despre di/eren ele pre- post- @i amilenism despre
na@terea din /ecioară despre dubla natură a lui $ristos @i nici despre alte zeci de probleme
teologice# Dar A.raam
iubit de Dumnezeu# îl cuno@tea
Numai în NoulpeTestament
Dumnezeu în pomenit
este Biblie el de
ocupă
)* deunori#
locA.raam
unic /iinda crezut
un om pe
Dumnezeu @i credina aceasta i-a /ost socotită ca nepri%ănireE 5Jal# <:=7# Dumnezeu '-a iubit
atît de mult încît în 3.rei '':'= citim că: ui Dumnezeu nu-i este ru@ine să se numească
Dumnezeul lorE#
3ste una să /ii cunoscut de Dumnezeu @i cu totul alta ca tu să- cuno@ti pe Dumnezeu#
Dumnezeu Creatorul cerurilor @i al pămîntului spune: 3u sînt Dumnezeul lui A.raamE#
antastic Creatorul poa^e /i cunoscut după creatură# Dacă .rei să @tii cum sînt uită-te la
A.raamE îl poi cunoa@te pe Dumnezeul cel ,iu Poate oare spune Dumnezeu Dacă .rei să
@tii cum sînt n-ai decît să pri.e@ti .iaa luiE
Am spus că în procesul de /ormare a ucenicilor trebuie:
'# +ă punem accent mai degrabă pe principii decît pe metode#
9# +ă punem accent mai degrabă pe a-i a;uta pe oameni decît pe a le transmite unele
te%nici#
<# +ă insistăm mai degrabă pe dez.oltarea gîndirii decît pe însu@irea unor deprinderi#
*# +ă-i în.ăăm pe oameni mai degrabă cum să se încreadă în Dumnezeu decît teorii despre
Dumnezeu#
Poate că i-ai dat seama că aceste patru puncte constituie pur @i simplu patru aspecte ale
aceluia@i ade.ăr ca /aetele unui diamant# Piatra preioasă pe care o e4aminăm este
con.ingerea @i perspecti.a#
Cine.a zicea că (X din .iaa cre@tină este supra.ieuire# Asta poate /i sau nu ade.ărat dar
dacă obiecti.ul tău în .iaa cre@tină este supra.ieuirea atunci .ei e@ua# ,ei /i ca un bo4er
care intră în ring dar nu @tie decît să se apere# 3l nu poate să cî@tige pentru că trebuie să @tie
@i să atace#
Pentru cre@tin atacul este un alt cu.înt pentru plan sau obiecti.# Contra unui atac agresi.
asupra umblării tale cu Dumnezeu ai ne.oie de con.ingere @i perspecti.ă @i aceste lucruri se
dobîndesc greu# Hcenicia este grea dar nu uita că ucenicia înseamnă cre@tere iar cre@terea
înseamnă lărgire# Cre@terea nu a /ost O nu .a /i nicioda-
'29
'2<
t0 o e4perienă plăcută# De aceea plîng @i noii născui# Hn copil care în.aă să umble cade
adesea @i se lo.e@te dar tu îi spui să se scoale @i să mai încerce o dată# 3l nu îi .a răspunde:
Nu#
ridiceAm
@i săîncercat
încercedestul @i nu
din nou# merge#meu
Băiatul Cred că .oidezăcea
a căzut atîteaaici
oritot restul
încît .ieiiE#/aa
îi spunem Nu trebuie
rănităE#să se
Cre@terea este un proces atît de dureros încît la prima ocazie am .rea să ne oprim# Dar e4istă
anumite /ore care îl determină pe om să crească# Cre@terea /izică este una# iica mea ar putea
să-mi spună: Tată am crescut de a;uns# îmi place .îrsta @i înălimea pe care o amI doresc să
mă opresc aiciE Da numai că nu poate să se oprească cînd .rea# Biologic ea .a mai cre@te
/ie că-i place sau nu# egile ării ne obligă @i ele să cre@tem# Hnui copil poate că i-ar place să
termine cu @coala în clasa a cincea dar legea nu-i dă .oie# Fi mai e4istă @i cerinele societăii
care pretind ca omul să-@i poarte singur de gri;ă să în.ee o meserie sau o pro/esie#
Pe la 92 de ani aceste presiuni cedeaz ă un pic cre@terea /izică încetează educaia s-a realizat
@i tînărul a în.ăat de;a cum să-@i cî@tige e4istena# Atît de mare este tentaia de a înceta să mai
cre@tem încît absol.irea liceului sau a /acultăii este numită debutE doar pentru a ne
încura;a să cre@tem# Dorina noastră de a scăpa de durerea cre@terii este în cele mai multe
cazuri
începutun obstacol
bine prea în
alunecăm mare#
celeîncepem
din urmăsăîntrăim tot restul .ieii din e4periene trecute# De@i am
mediocritate#
Perspecti.a @ i con.ingerea 5capacitatea de a .edea /inalul de la început @i o credină /ermă în
ceea ce pri.e@te lucrurile importante în oc%ii lui Dumnezeu7 sînt singurele care pot împiedica
această înclinaie naturală#
6n cartea sa 34cellence o%n "# Jardner spune: Deseori /acem gre@eala de a crede că
/ericirea presupune neapărat comoditate distracie ti%nă o stare în care toate dorinele
noastre sînt satis/ăcute# Cei mai muli însă nu găsesc /ericirea în această stare de le;eri-tate ci
în e/ortul de a atinge un obiecti. semni/icati.# ? persoană de.otată unei cauze nu-@i atinge
niciodată toate obiecti.ele propuse# ,iaa lui este o permanentă urmărire de inte unele dintre
ele rămînînd neatinse# +-ar putea ca niciodată să nu aibă timp pentru lu4# +-ar putea adeseori
să /ie încordat cople@it de gînduri @i oboseală# 3l nu are parte de a@a-zisa U/ericire din
po.e@tiK dar a găsit o /ericire mai plină de semni/icaii# Ade.ărul este că omul nu poate să
tindă spre
păsări daroîn/ericire în nu
orice caz sensul uneinoiE#
pentru totale satis/acii# Acest lucru este pentru .ite poate pentru
Pietrele d e c ăpătîi în /ormarea ucenicilor lui $ristos sînt con .ingerea @i perspecti.a# N-a /ost
u@or pentru Moise @i nu .a /i u@or nici pentru tine# 3l @i-a petrecut primii * de ani din .iaă în
palatul lui araon următorii * de ani i-a petrecut în de@ert bătătorind nisipul sub picioare
în timp ce pă@tea oile altuia# Hltimii * de ani i-a petrecut rătăcind prin pustiu @i su/erind
alături de cei din generaia lui# După un început atît de strălucit ce s/îr@it nenorocit  am zice
noi# Totul în el îi
'2*
spunea să renune dar el nu s-a dat bătut ci a stat la locul lui pînă cînd @i-a term inat
alergarea# Rezultatul este că toată lumea îl cunoa@te# ?rice arab e.reu @i orice cre@tin @tie cine
a /ost Moise# ?rice om cu carte @tie ce.a despre acest mare legiuitor#
,iaa lui Moise aparent o .iaă plină de pri.aiuni @i e@ecuri a /ost în realitate un succes#
Cum de @i-a înc%eiat alergarea atît de bine 3l a a.ut con.ingere @i perspecti.ă#
DARHR6 F6 C$3MAR3
nainte de a muri pe Jolgota Domnul 6sus 6-a spus
Tatălui tot ce a.ea pe inimă# Din acea rugăciune din 6oan ') a/lăm că una din marile ui gri;i
a /ost ca urma@ii ui cre@tinii să trăiască în unitate#
Darurile
Domnuluipenostru
care6sus
Du%ul +/întpentru
$ristos le-a unitate#
dat Bisericii au gri;ă
3l a a.ut constituit
ca toiun răspuns să
credincio@ii la aibă
rugăciunea
d aruri
dar nici unul nu le-a primit pe toate# Aceasta a asigurat importană /iecărui credincios
deoarece darurile +ale sînt necesare pentru a completa Trupul# 3le asigură @i interdependena
credincio@ilor# Din moment ce# nimeni nu posedă toate darurile a.em ne.oie de /raii @i
surorile noastre în $ristos# Aceasta a /ost /ormula lui Dumnezeu pentru unitate# Totu@i acest
plan a /ost pus în prime;die de cîte.a probleme care au apărut în .iaa Bisericii#
Hna din aceste probleme este educaia multor noi
'2=
"A#U#I $l CHEA#E
'2)
con.ertii#
realitatea seMuli pro.in
pot a/la dintr-un
numai mediu a/ectat Droguri
prin e4perienăE# de e4istenialism
se4 oricecare
este consideră că sensul
permis într-o .iaă ce@i
este în cel mai bun caz o glumă proastăE# Această dorină de a a.ea e4perieneE a pătruns
în cre@tinism @i în multe cazuri este e4primată prin căutarea darurilor spectaculoase ale
Du%ului +/înt#
? altă problemă cu care se con/runtă biserica în problema darurilor este că acestea sînt dorite
dintr-un spirit de comparaie @i concuren ă# 3u mă mîndresc că am daruri pe care tu nu le ai
sau sînt in.idios pentru că tu ai daruri care mie îmi lipsesc# Ceea ce iniial era menit să ne
unească ca /rai @i surori a a;uns un /actor de dezbinare# Cauza acestei stări este lipsa unei
ade.ărate dragoste /răe@ti @i acesta este @i moti.ul pentru care apostolul Pa.el a@ează marele
capitol al dragostei ' Corinteni '< între cele două capitole re/eritoare la darurile spirituale#
? altă problemă cu care ne con/runtăm astăzi este sentimentul unora de a /i ne/olositori în
sînul Bisericii numai pentru că nu @tiu precis ce daruri au# 3i @tiu că ar trebui să aibă daruri -
cel puin
putea să-ia@a au /ost în.ăai con/orm Bibliei dar dacă i-ai întreba care sînt darurile lor nu ar
răspundă#
în munca de /ormare a celor noi în credină unul dintre obiecti.ele noastre ma;ore ar trebui
să /ie acela de a-i a;uta să-@i descopere @i să-@i culti.e darurile# Din moment ce orice
credincios are daruri el este răspunzător înaintea lui Dumnezeu pentru /elul în care @i le
culti.ă @i le /olose@te în interesul Trupului# în munca noastră de cre@tere supra.eg%eată nu
căutăm să /ormăm te%nicieni e4peri care se pot multiplica con/orm unor metode prescrise ci
căutăm să /ormăm ucenici care să-@i e4ercite darurile @i capacităile cu rî.nă @i înelepciune#
+copul @i importana darurilor tale
Pentru a intra în a cest subiect să studiem pe scurt analiza pe care o /ace Pa.el în ' Corinteni
'9 asupra darurilor#
6n .ersetele '-'' .edem distribuirea @i di.ersitatea darurilor# +e pune /rec.ent întrebarea dacă
lista darurilor menionate în Biblie este completă sau este doar ilustrati.ă# ?are darurile
menionate sînt e4emple ale unei liste mai lungi de daruri +au atunci cînd enumeri toate
darurile menionate în Biblie ai obinut suma darurilor pe care le dă Dumnezeu Do.ezile ce
.in în spri;inul /iecărei din aceste păreri sînt pariale dar după părerea mea darurile
prezentate în .ersetele 1-' sînt doar ilustrati.e#
Acest lucru este /oarte important atunci cînd a;ui pe cine.a s0-@i desc opere darurile d eoarece
trebuie să %otără@ti dacă îi .ei limita căutarea la darurile menionate în Biblie sau dacă .ei
pri.i problema dintr-un ung%i mai larg#
A;utîndu-i pe oameni în acest sens eu pornesc de la premisa că orice talent sau abilitate a
cui.a
'21 este un dar de la Dumnezeu @i aceste daruri de.in spiritualeE
"A#U#I $l CHEA#E
'2(
atunci cînd sînt controlate Ii alimentate de Du%ul +/int# Pe lingă cele menionate în Noul
Testament mai e4istă daruri în domeniul muzicii literaturii sau artei# După ce am a;utat
ucenicul să-@i descopere darurile am putea medita creati. asupra /elului în care @i-ar putea
/olosi darurile pentru realizarea obiecti.ului de a /orma ucenici#
Tot ce are Dumnezeu pentru mine mi-a /ost dat prin crucea lui 6sus $ristos @i în calitate de
copil al +ău sînt răspunzător să pun la dispoziia ui tot ceea ce mi-a dat# Dacă-' a;utăm pe
ucenic să-@i descopere să-@i culti.e @i să-@i /olosească darurile îl a;utăm de /apt să-@i îndepli-
nească responsabilitatea de a pune la dispoziia lui Dumnezeu ceea ce i s-a dat prin $ristos#
6n
A@a.ersetele
cum am'9-<' .ed em
amintit maidependen a pe care/iecărui
sus înzestrarea o au mădularele
ucenic cudeun
Trup
dar@i speci/ic
Trupul de mădulare#
prin Du%ul
înseamnă că /iecare-n parte are un loc de o importană unică în trup @i o dependenă totală de
toi ceilali credincio@i#
Acest pasa; ilustrează inutilitatea oricărei comparaii# 3ste ridicol să mă compar cu /ratele
meu tot a@a cum ar /i ridicol să-mi compar mîna cu piciorul# Dacă pot să îneleg rolul pe care
îl am în Trup precum @i rolul /railor @i surorilor mele atunci pot să mă bucur de succesele
lor deoarece @tiu că ele contribuie la binele Trupului luat ca întreg#
Pe cînd .izitam Me4ico Cit! am .ăzut pe peretele uneia dintre clădirile uni.ersităii un mozaic#
Minunata
imagine era alcătuită din pietre de di/erite culori @i mărimi aran;ate cu multă măiestrie# Dacă
s-ar /i scos oricare dintre pietricele imaginea nu ar mai /i /ost completă# a /el ne/olosirea
darurilor tale în Trup ar /ace lucrarea lui $ristos incompletă#
Hn ;ucător
absolut dintr-oînec%ipă
necesară de /otbal
acest scop# nu nu
?boiul poate
estecî@tiga meciul singur
un instrument darîntr-o
de solo contribuia sa este
orc%estră
sim/onică dar cînd cîntă în armonie cu celelalte instrumente sună minunat#
în .ersetele '' @i '1 citim că Dumnezeu este cel care decide /uncia pe care /iecare dintre noi o
are în Trup# +entimentul de a /i ne/olositor sau comple4ele de in/erioritate pe care le au muli
dintre cre@tini î@i au deseori iz.orul într-o comparare gre@ită a persoanei lor cu alii# De pildă
dacă m-am întors la $ristos prin păstorul bisericii care apoi m-a în.ăat cum să /iu un ucenic
al lui $ristos sînt încl inat să mă compar cu el în ce pri.e@te talentul de a .orbi @i apoi să mă
simt mult in/erior lui pentru că nu pot imita darul lui# Dacă însă m-am întors @i m-am /ormat
a;utat de un muzician talent at sînt înclinat să mă compar cu el# Dacă nu-' pot imita alunec
pe panta comple4elor de in/erioritate#
Putem .edea deci cît de important este să a;utăm omul să-@i descopere darurile @i să-@i dea
seama de la început de importana lor deosebită unică# Aceste daruri oricare ar /i ele îi
asigură .aloarea ca indi.id# Trebuie să mai amintim că nici un dar nu a /ost dat numai în
.ederea /olosirii @i zidirii personale# Darul
'=
"A#U#I $l CHEA#E
'='
oricare ar /i el prin însă@i aatura lui nu poate /i /olosit decît în .ederea zidirii Trupului lui
$ristos# ,aloarea daru lui este apreciată dup ă gradul în care contribuie la bunăstarea restului
/amiliei
,ersetelecre@tine#
92-9= ne în.aă că Trupul depinde de /iecare mădular de buna lui /uncionare# în
Coloseni ':9* Pa.el spune un lucru ciudat: Mă bucur acum în su/erinele mele pentru .oiI
@i în trupul meu împlinesc ce lipse@te su/erinelor lui $ristos pentru trupul ui care este
BisericaE# Prin ceea ce spune aici Pa.el eu îneleg că 6sus mai su/eră încă într-un anumit
sens# 3l nu su/eră /izic su/erin ele /izice s-au terminat pe cruce dar /iind Capul Biseric ii 3l
continuă să su/ere a@a cum reiese din ' Corinteni '9:92-9=# Cînd capul este în pericol mîna îi
sare în apărare c0utînd să pareze lo.itura c%iar cu riscul de a /i nimicită#
De /iecare dată cînd un mădular al Trupului su/eră pentru cauza lui 6 sus $ristos el transm ite
durerea @i celorlalte mădula re din Trup# De pildă cînd im 3lliot @i cei patru colaboratori ai
săi au /ost martirizai în 3cuador toată Biserica a su/erit# ocul gol lăsat de moartea lor a
trecut în responsabi litatea noastră# +ă ne întoarcem din nou la ilustra ia /ăcută de Pa.el în '
Corinteni '9# Cînd un mădular 5să zicem piciorul7 este amputat trupul se poate obi@nui dar
nu
Dacămaidar
poate
urile/unciona tot a@anudesbine
unei persoane ca înainte#
înt /olosite Debunăstarea
pentru aceea spunem că trupul
Trupului estes e%andicapat#
el nu .a simi ca
un component
al părtă@iei @i în curînd î@i .a pierde simul .alorii personale#
Acesta poate /i unul din moti.ele pentru care ions Club ?ptimi@tii sau o;a masonică au
succes - ei transmit adepilor sentimentul de apartenenă @i importană#
Descoperirea darurilor personale
?rice credincios trebuie să @tie ce daruri are @i să le /olosească pentru bunăstarea Bisericii#
Biserica este %andicapată dacă darurile .reunui membru al ei nu sînt /olosite a@a cum trebuie#
Cum procedăm deci pentru a-i a;uta pe oameni să-@i descopere daruril e @i să le culti.e 6ată
cîte.a sugestii:
'# Dacă este ucenic a;ută-l să lucreze cu oamenii
' Corinteni '9 ne în.aă că scopul darurilor spirituale este de a a;uta la zidirea Trupului#
Darurilecă nu
pentru nu sînt niciodată
se dăruie pentru
altora# noi în@ine#
6i descoperi Dacănumai
darurile cine.aprintr-o
nu @tiedăruire
ce daruri
plinăare este poate
de abnegaie#
De aceea încura;ează-' pe ucenicul tău s0 aibă legături cu oamenii# Pe măsură ce .a slu;i
altora darurile îi .or ie@i la lumină#
9# A;ută-l să-@i e4erseze orice dar pe care tu sau el bănuii că-l are
Dacă de e4emplu omul tău presupune #că are darul de
'=9
a-i în.ăa pe alii /ără însă a /i sigur de asta încura-;ează-' să /olosească orice prile; i.it în
acest sens# Pe măsură ce .a practica acest lucru  î@i .a da seama dacă are sau nu un ast/el de
dar#
<# în general .orbind darurile unei persoane se a/lă în domeniul în care este interesat @i unde
î@i poate e4ersa mai u@or credina
+ă .ă ilustrez acest lucru prin propria mea .iaă# 3u nu am darul .indecării# Cînd întîlnesc
oameni bolna.i mi-e /oarte greu să am credină în .indecarea lor# 6n sc%imb eu predic# De@i
întotdeauna sînt plin de teamă în /aa unui auditoriu pot totu@i să-mi adun atîta credină încît
s-o /ac#
*# îndeamnă-l să-@i e4erseze darul în /aa unor oameni care-l pot aprecia în mod ;ust
Dacă omul de care te ocup i cred e că are darul de a-i în.ăa pe alii să-' aprecieze în.ăători
pricepui# Dacă crede că are darul de a .orb i să-' aprecieze .orbitori talentai#
+e impune însă o precizare aici# aptul că nu ai un anumit dar nu te absol.ă de
responsabilitatea
e.ang%elizare# +-arascultării de poruncile
putea /oarte bine ca tului Dumnezeu#
@i eu +ădarul
să nu a.em luămdecaa e4emplu munca
e.ang%eliza dar de
totu@i
Dumnezeu ne porunce@te să mărturisim# Porunca +a nu se anulează numai pentru că nu
sîntem înzestrai în acest sens# +-ar putea să nu /iu un e.ang%elist talentat dar sînt totu@i
"A#U#I $l CHEA#E
obligat să e.ang%elizez#
'=<
Darurile @i c%emarea lui Dumnezeu
Dumnezeu nu-i cere niciodată unui om să /acă ceea ce nu poate# Hneori însă se întîmplă ca
3l să-i ceară omului să /acă un lucru p e care crede că nu-' poate /ace# Dumnezeu i-a cerut lui
Moise să- reprezinte în /aa lui araon @i a poporului din 3gipt# +imindu-se /oarte nepotri.it
pentru această lucrare Moise 6-a răspuns Domnului: Doamne nu ai găsit omul potri.itE#
Dumnezeu însă '-a asigurat că el era omul potri.it @i că-' .a înzestra cu toate darurile
necesare
Darurile pentru a-@i putea
@i c%emarea îndeplini misiunea#
lui Dumnezeu merg întotdeauna mînă în mînă# Ma;oritatea bisericilor
au anumite /orme pentru ordinarea pastorilor precedate de obicei de .eri/icarea de către
comitet# Comitetul e4aminează omul pentru a-@i da seama dacă are darurile @i pregătirea
necesară pentru c%emarea de pastor#
?mul spune bisericii: Am o c%emare din partea lui Dumnezeu de a /i pastorE#
Ca răspuns biserica îi zice: Trebuie mai întîi să te supunem unui e4amen pentru a .edea dacă
c%emarea pe care zici că o ai @i darurile tale sînt în consensE# Apoi ordinarea este o
recunoa@tere a /aptului că darurile @i c%emarea lui Dumnezeu merg mînă în mînă#
3ste /oarte important ca de la începutul cre@ terii supra.eg%eate în.ăăcelul să înceapă să-@i
descopere
'1=
? altă promisiune
/lămînd dacă .ei e4traordinară se găse@te
sătura su/letul în 6saialumina
lipsit atunci 21:'-'9:
ta Dacă .ei da
.a răsări m0ncarea
peste ta celui@i
întunecime
întunericul tău .a /i ca ziua în amiaza mare Domnul te .a călăuzi neîncetat îi .a sătura
su/letul c%iar în locuri /ără apă @i .a da din nou putere mădul arelor taleI .ei /i ca o grădină
bine udată ca un iz.or ale cărui ape nu seacă# Ai tăi .or zidi iară@i dărîmăturile de mai
înainte .ei ridica din nou temeliile străbuneI .ei /i numit UDregător de spărturiK UCel ce
drege drumurile @i /ace ara cu putină de locuitKE#
6ată o întreagă listă de promisiuni /ăcute de Dumnezeu dar ele toate sînt condiionate de un
dacă# Care este condiia Dacă .ei da mîncarea ta celui /lămînd dacă .ei sătura su/letul
lipsitE# Trăim într-o epocă în care sînt multe su/lete /lămînde @i lipsite iar posibilităile de a
pătrunde în .ieile oamenilor sînt /antastic de multe# Cred că oricine se adresează lui
Dumnezeu prin cu.intele: Doamne iată obiecti.ul .ieii mele: am de gînd să-mi dăruiesc
.iaa oamenilorI .reau să-i satur pe cei lipsii @i pe cei /lămînziE acela .a găsi prile;uri din
bel@ug#
Cînd oamenii .or a/la că te interesează .iaa @i problemele lor te .or căuta muli @i spre u@a ta
se .a bătători o cărare# Tele/onul .a suna neîncetat casa ta .a /i ca o gară @i-n ;urul tău se .or
aduna oameni /lămînzi @i însetai spiritual# Nu se cere să /ii talentat pentru a a.ea tangenă cu
.iaa altora# Trebuie doar să-i asculi atîta totI nu-i ne.oie să /ii un s/ătuitor /oarte dotat# ,ei
A!EE#EA UNUI O6IEC%I/ +EN%#U /IAA
'1)
/i uimit cîi .or dori să- i .orbească @i te .ei mira de cîte îi .or spune aceste su/lete /lămînde
căutînd
Dacă te un răspuns#
implici în .iaa oamenilor în /elul ace sta .ei de. eni împreună lucrător cu Dumnezeu
în cea de a doua creaie# 6ată tabloul: Dumnezeu a creat cerul @i pămîn-tul 3l a /ăcut tot ce
e4istă# Apoi a apărut păcatul @i Dumnezeu a spus: ,oi nimici totul @i apoi .oi crea din nou
totul# Dar cea de a doua creaie .a /i cu mult mai minunată decît prima# 3a .a /i nespus de
/rumoasă @i totu@i .oi îngădui poporului Meu să lucreze împreună cu Mine la această nouă
creaieE#
Cînd îi dăruie@ti .iaa pentru alii @i cînd împărtă@e@ti cu ei bogăiile ascunse ale 3.ang%eliei
lui 6sus $ristos cînd e@ti interesat de preocupările @i de problemele lor de.ii colaboratorul lui
Dumnezeu la o creaie cu mult mai măreaă decît prima#
Fi totu@i oamenii continuă zi de zi să re/uze acest pri.ilegiu# Cine.a care .oia să /acă un
studiu biblic cu ni@te prieteni m-a întrebat dacă a@ .rea să-' a;ut să înceapă# Deoarece toi cei
.izai a.eau programe încărcate am con.enit să ne întîlnim la ora 2 dimineaa o dată pe
săptămînă în casa de
Cu o seară înainte prietenului meu# întîlnire am trecut pe la el a.înd la mine materialul de
prima noastră
studiuI .oiam să .ăd cum stau lucrurile# Cînd am intrat în casă mi-am dat imediat seama că
ce.a nu era în ordine: atmos/era era a@a de încărcată că te a@teptai la o e4plozie# +oia lui era
prezentă @i nu peste mult timp mi-a spus că nu-i
'11
con.enea să primească în casa ei ni@te oameni care să-i uzeze mobilierul @i să-i .erse ca/ea pe
co.oare @i să /acă /ărîmituri# Pe lingă asta ora cinci dimineaa era de-a dreptul ridicolă# Nu
.edea de ce tot restul casei trebuia să se scoale doar pentru ca ace@ti oameni să /acă studiu
biblic# ,ocea a început să-i tremure lacrimile îi @iroiau pe obra;i @i a început să tremure atît
era de a/ectată de situaie# Cum stăm @i o ascultam m-am rugat în lini@te: ? Doamne
/ere@te-mă să cred .reodată că mobilierul din camera mea de zi este mai important decît
oameniiE#
?are nu sînt .ieile oamenilor mai .aloroase decît mobila @i co.oarele pe care Dumnezeu a
promis dinainte că le .a nimici cu /oc Deoarece implicarea personală în .iaa altora este
costisitoare puini sînt cei care o iau în serios# Te costă timp# Tele/onul te .a deran;a în toiul
nopii pentru că .reun su/let adînc mî%nit .a căuta răspuns la ne.oile lui# Te .a costa c%iar
.iaa deoarece ea nu-i aparine#
Fi tu umbli după lucruri mari Nu umbla după ele Căci iată .oi aduce nenorocirea peste
orice /ăptură zice Domnul dar ie îi .oi da ca pradă de război .iaa ta în toate locurile unde
.ei mergeE 56er# *2:27# Fi tu umbli după lucruri mari Nu umbla după ele zice Domnul căci
.oi aduce nenorocire peste orice /ăptură#
6sus a spus: Căci oricine .a .oi să-@i scape .iaa o .a pierde dar oricine î@i .a pierde .iaa
pentru Mine o .a mîntuiE 5uca (:9* 7# Nu e4istă un obiecti. mai de pre în .iaă decît cel de a
te dărui altora#
a 3ditura ogos .a apărea:
C# +# eGis
+crisorile lui Lgîndărilă
+crisorile unui drac bătrîn către un drac tînăr în care primul dă s/aturi despre cî@tigarea @i
păstrarea unui su/let# Hn mod srcinal plin de umor @i imaginaie de a prezenta nu numai
în.ăături spirituale ci @i o perspecti.ă nouă asupra .ieii omului# Autorul are marele talent de
a prezenta e4plicit perspecti. a dracilor asupra .ieii omului iar cititorului i se dau su/iciente
aluzii
Carteapentru a putea
se înc%eie reconstitui roste@te
cu Lgîndărilă imaginea unreală#
toast în care Lgîndărilă promo.at într-o /uncie
mai înaltă 5sau mai ;oasă7 ine un discurs la un banc%et al dracilor#
3ditura ogos Clu; <* ?P# Nr# 2 CP# )'*
Robert 3# Coleman
Planul de e.ang%elizare al în.ăătorului
Cartea se adresează celor care doresc să îndeplinească Marea însărcinare a Domnului nostru:
ODucei-.ă @i /acei ucenici din toate neamurileO 5Matei 91:9( 97#
+întem astăzi martori ai unei e4plozii de te%nici e.ang%elistice ce promit roade imediate @i
spectaculoase# Autorul cării ne aminte@te că Mîntuitorul nostru ne-a lăsat un model mai puin
spectacular mai greu de urmat dar cu rezultate .e@nice# Ne@tiut de muli 3l @i-a in.estit
ultimii
3dituraani din .iaă
ogos Clu;în<*
doisprezece
?P# Nr# oam
2 CPeni# Rezultatul Peste tot în lume astăzi#
# )'*
Jordon D# ee Douglas +tuart
Biblia ca literatură# Principii %ermeneutice
Biblia este Cu.întul lui Dumnezeu dar ea este în primul rînd o carte adic ă literatură# Prin
urmare înainte de a-i înelege @i aplica ade.ărurile spirituale trebuie s-o abordăm în
concordană cu principiile generale de interpretare a te4telor literare#
Cartea tratează zece /orme literare - cinci din ,ec%iul Testament cinci din Noul Testament -@i
se adresează în celor interesai de studierea @i înelegerea Bibliei#
3ditura ogos Clu; <* ?P# Nr# 2 CP# )'*

Walter A. Henrichsen Ucenicii Se Fac Nu Se Nasc PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Walter A. Henrichsen Ucenicii Se Fac Nu Se Nasc PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UCENICII SE FAC, NU SE NASC

S-ar putea să vă placă și