De știut înainte de cșsștorie

Gary D. Chapman
 De știut
înainte de căsătorie

Ce mi-aș dori sș fi știut

înainte de cșsștorie

Traducere de Simino Mereu

Casa C ăr ți i, oradea
2011
This book was first pubished in the !nited States by Moody
820 60610
"ubishers, #.Known
Things I Wish I’d $aSaeBefore
%&d., We
Chica'o, ($ copyri'ht
Married, with the tite
) 2010
by Gary Chapman.
Transated by permission.
Toate drepturile asupra edi ției în limba român ă apar țin editurii
Casa
ț C ăr ii. Orie reproduere
ț sau sele
ă ie de te!te din aeast
arte este permisă doar u aprobarea în sris a editurii Casa
Cărții" Oradea.

Citatee bibice sunt uate din Sf*nta Scriptur ă, traducerea Dumitru

Corniescu.

De știut înainte de cșsștorie

de Gary D. Chapman
Copyri'ht ) 2011 + ditura Casa C ăr ții
.".2,C.".30,
410670 radea
Te.  a/0 0259-4690571 0359-8007611 0728-874975
+-mai0 info2ecasacartii.ro
www.ecasacartii.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a

României
CHAPMAN, GARY
De știut înainte de cșsștorie  Gary D.
Chapman1
trad.0 Simona Mereu. 5 radea 0 Casa C ăr ții, 2011
(S%# 978-606-8282-26-8

Traducerea0 Simona Mereu Timeia 3iman

+ditarea și tehnoredactarea0
Corectura0 Teofi Stanciu
Coperta0 4drian Mihocaș
C!"6(#S

(ntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.........7
1. Mi-aș dori sș fi știut cș a fi îndrș'ostit nu este o
temeie ........... . suficient de soidș pentru a cșdi o
cșsnicie reușitș . . . . . . . . 11
2. Mi-aș dori sș fi știut cș dra'ostea romanticș
............................... . are douș
etape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3. Mi-aș dori sș fi știut cș 7icaa 8așchia nu sare
.............................. . departe de trunchi9 nu este un
mit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
4. Mi-aș dori sș fi știut cum sș re7o&
............................................... . neîn ee'erie
ț f ră ă
ceartș . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
5. Mi-aș dori sș fi știut cș a-și cere iertare
........................................ . este un semn de tșrie . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
6 . Mi-aș dori sș fi știut cș iertarea
..................................................... . nu este un
sentiment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
7. Mi-aș dori sș fi știut cș toaetee
................................................... . nu se curșșș
sin'ure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
8. Mi-aș dori sș fi știut cș a&em ne&oie
............................................. . de un pan de
'estionare a banior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
9. Mi-aș dori sș fi știut cș împinirea se/uaș reciprocș
.................. . nu &ine de a sine . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . .79
10 . Mi-aș dori sș fi știut cș. prin intram cșsștorie
......................................... într-o famiie . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .87
11. Mi-aș dori sș fi știut cș spirituaitatea
........................................ . nu înseamnș doar 8sș
mer'i a bisericș9 . . . . . . . . . . . . . . . . 99
12. Mi-aș dori sș fi știut cș personaitatea
........................................ . ne infuen ea7ț profund
ă
comportamentu . . . . . . . . . . . . . 109
+pio'
. . . . . .. .. .. 127
.....................................
4ne/ș0 Cuti&area unei reașii de curtare sșnștoase
. . . . . . . . . . 131
6esurse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . 143
(ntroducere

; n facutate am studiat antropoo'ia ca materie

de spe- ................ciaitate. Mai t*r7iu, am urmat
masteratu în aceași domeniu. Timp de mai bine de
patru7eci
cuturi. de ani, m-am
 concu7ie este ocupat cu studiu
ine&itabiș0 mai între
Cșsștoria mutor
un
bșrbat și o femeie stș a ba7a tuturor societșșior umane.
+ste o reaitate faptu cș aproape toși copiii, odatș a:unși
a matu-ritate, se cșsștoresc. ;n Statee !nite, în fiecare
an au oc peste douș miioane de cșsștorii1 adicș peste
patru miioane de oameni rșspund 8da9 a întrebarea0 8;
iei în cșsștorie pe acest bșrbat<9 sau 8 iei în cșsștorie
pe aceastș femeie<9 4proape toate aceste cupuri se
'*ndesc cș 8&or trși fericiși p*nș a ad*nci bștr*neși9.
#imeni nu se cșsștorește sper*nd sș fie nefericit sau
dorind sș-și nefericeascș parteneru. Cu toate astea, se
știe cș rata di&orșurior în ccident se menșine în :ur de
50= și cș cee mai mute dintre acestea au oc în primii
șapte ani de a cșsștorie.
amenii nu se cșsștoresc cu intenșia sș di&orșe7e.
Di&orțu este re7utatu ipsei de pre'știre pentru
cșsștorie
a ucra înși echipș
a eșecuui
într-odereașie
a în&șșa deprinderie
intimș. necesare
(ronia este cș
recunoaștem ne&oia de pre'știre în toate ceeate
domenii ae &ie ții, dar nu o recunoa ștem c*nd &ine &orba
de cșsștorie. Ma:oritatea oamenior petrec mut mai mut
timp pre'știndu-se pentru o carierș dec*t pentru
cșsștorie. 4șadar, nu ar trebui sș ne surprindș faptu cș
au mai mut succes în preocu-pșrie &ocașionae dec*t în
atin'erea țeuui fericirii con:u'ae.
Deci7ia de a se cșsștori &a a&ea un impact mut mai
mare dec*t aproape oricare atș deci7ie din &iașa unui
om. și totuși oamenii se 7oresc sș intre în cșsnicie cu
puțăin sau chiar
ăă f r niciun fe de pre'știre pentru a face
din aceasta o reușitș. De fapt, mute cupuri acordș mai
mutș atenșie panurior de nuntș dec*t panurior pentru
cșsnicie. Ceremonia nunșii durea7ș doar c*te&a ore, pe
c*nd cșsnicia, sperșm noi, &a dura o &iașș șntrea'ș.
Cartea aceasta nu este un 'hid pentru panificarea
nunții,ț ci con ine sfaturi pentru
ă aă c di
țăoș c snicie reu i .
Mi-am petrecut utimii trei7eci și cinci de ani din &iașș
fșc*nd consiiere cu fami-iie ae cșror &isuri a o
cșsnicie fericitș au fost spuberate în umea reaș a
&aseor murdare, a facturior nepștite, a pro'ra-meor de
ucru incompatibie și a bebeușior p*n'șcioși. Cu mutș
muncș și uni de consiiere, mute dintre aceste famiii au
a:uns sș aibș cșsnicii împinite. și sunt recunoscștor
pentru asta.
Con&in'erea mea este cș mute dintre aceste upte ar
fi putut fi e&itate dacș cei doi și-ar fi fșcut timp sș se
pre'șteascș mai temeinic pentru cșsnicie. 4cesta este
moti&u pentru care scriu aceastș carte. 4ș &rea sș în&eși
din 'reșeie or. +ste mut mai pușin dureros așa, dec*t
sș în&eși din propriie tae 'reșei. 4ș &rea sș ai parte de
acea cșsnicie pinș de iubire, susșinere și beneficii
reciproce pe care ți-o doreș ă ti. ;ns trebuie
șă ă s tii c doar
cșsștoria în sine nu își asi'urș acest tip de cșsnicie.
Trebuie sș își faci
sfaturi maritae timp
care au sș descoperi cș
demonstrat și sș
facapici acee
posibiș o
astfe de cșsnicie.
"entru cei care nu se afș într-o reașie de curtare și
încș nu au panuri de cșsștorie, aceastș carte constituie
o hartș care îi &a con-duce dinspre sin'urștate spre
cșsștorie. "e cei care se afș într-o reașie de curtare, dar
nu sunt încș o'odiși, aceastș carte îi &a a:uta sș se
decidș dacș și c*nd sș-și anunșe panurie de cșsștorie.
"e cei o'odi ți, cartea îi &a a: uta s ă e/amine7e temeia
unei cșsnicii reușite și sș în&eșe deprinderie necesare
pentru a o cșdi.
"ri&ind în urmș, a primii ani ai cșsniciei mee, mi-aș
dori sș-mi fi spus și mie cine&a ceea ce își &oi spune eu
ție. Cred
ș ăsincer c a fi uat țaminte. Dar, în 'enera ia
mea, conceptu de 8pre'știre premaritaș9 nu e/ista.
#șdș:duiesc cș deschiderea mea cu pri-&ire a propria
cșsnicie te &a a:uta sș e&iși ce&a din durerea și
frustrarea pe care e-am trșit eu și >aroyn.
Cartea aceasta nu trebuie doar
cititș, ci și trșitș. Cu c*t înșee'eși Cartea aceasta
mai mut reaitș-șie discutate în nu este un ghid
pa'inie urmștoare și sun-teși pentru planificarea
nunții, ci con ține
sfaturi pentru a clădi
o căsnicie reu șită.
transparenți în a ă& ăăș
împ rt i '*ndurie
ș i sentimentee
cu pri&ire a aceste subiecte, cu c*t &ș respectași
reciproc opiniie și 'șsiși împreunș soușii &iabie pentru
diferențee dintre &oi, cu at*t
ț ț&e iăfi mai pre' ti i pen-tru
cșsnicie. Dacș i'norași aceste probeme și ae'eși sș
credeți c ă sentimentee euforice pe care e nutri ți unu
pentru ceșat &ș &or susșine în cșsnicie, atunci &ș
pre'știși pentru eșec. 3ș îndemn sș &ș pre'știși pentru
cșsnicie ca și cum ar fi cea mai importantș reașie
interumanș pe care o &eși de7&ota &reodatș. Dacș-i
acordați toat
ă șț aten iaț i tot ce a&e
ț i mai bun, a&e i toate
șansee sș &ș &edeși îndepinite &isurie a o cșsnicie
fericitș.
3reau sș &ș unde
startmarria'eri'ht.com in&it &esș &i7itași
ți ' ăsi di&erse site-u
resurse
care &ș &or a:uta at*t sș &ș pre'știși pentru cșsnicie, c*t
și sș cșdiși o cșsnicie reușitș, trainicș. Ma:o-ritatea
acestor resurse sunt 'ratuite, așadar sper sș e
accesați. și, nu uitași, 7iua nunșii este doar primu pas?
#ar$ Chapman
1

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș a fi ;#D6șGST(T nu este o
temeie suficient de soidș pentru a
cșdi o CșS#(C(+ 6+!ș(Tș
 4 r fi trebuit sș fie e&ident, dar mie mi-a scșpat.
#u citi- ................sem niciodatș o carte despre cșsnicie,
așa cș mintea mea nu era ancoratș în reaitate. știam
doar cș nutream pentru >aroyn sentimente pe care nu
e nutrisem niciodatș pentru o atș fatș. iecare sșrut era
ca o înșșare e cer. C*nd o &edeam dupș o absenșș
îndeun'atș, simșeam
de emo ție.ă;mi iteramente
p cea totu cum
ăa ea.ă ;mi p mș
cea treceau
cum ar fiori
ta,
cum &orbea, cum mer'ea și, mai aes, mș capti&au ochii
ei cșprui. ;mi pșcea chiar și de mama ei și am mers
p*nș acoo înc*t m-am oferit sș-i 7u'rș&esc casa 5 aș fi
fșcut orice numai sș-i arșt acestei fete c*t de mut o
iubeam. #u-mi puteam ima'ina cș e/ista pe ume o fatș
mai minunatș dec*t ea. și cred cș ea a&ea aceeași
'*nduri și sentimente cu pri&ire a mine.

Cu toate aceste '*nduri și sentimente, a&eam cee

mai pure inten ții de a ne face ferici ți unu pe ce at
ă
pentru tot restu &ie ții. ă;ns
ș , a aseă uni dup ce ne-am
cșsștorit, am*ndoi eram mai nefe-riciși dec*t ne
ima'inaserșm &reodatș. Sentimentee euforice
dispșruserș, iar în ocu or simșeam durere, m*nie,
de7amș'ire și ne purtam resentimente. C*nd eram
8îndrș'ostiși9, nu antici-pasem niciodatș cș am putea
a:un'e aici. 4m cre7ut cș percepșiie po7iti&e și
sentimentee pe care e a&eam unu fa ță de ce at ă
a&eau sș ne însoșeascș toatș &iașa.
;n utimii trei7eci de ani, am fșcut ședinșe de
consiiere prema-ritaș cu sute de cupuri. 4m descoperit
cș ma:oritatea dintre ee au aceeași perspecti&ș în'ustș
despre îndrș'ostire. $a prima ședinșș, îi întreb adesea0
5 De ce &re ițs ă&ă că ăs tori
ț i<
(ndiferent de ce atce&a mai spun, întotdeauna îmi
dau maree moti&. (ar maree moti& e aproape
întotdeauna aceași0
5 "entru cș ne iubim.
4poi e pun o întrebare foarte nedreaptș0
5 Ce &re ți s ă spune ți prin asta<
De obicei, sunt uui ți de întrebarea mea. Cei mai mu ți
în'aimș ce&a despre un sentiment ad*nc pe care î
nutresc unu f a ță de ceșat. 4cesta persistș de ce&a
timp și este oarecum diferit de ce au sim țit pentru
ceia ți b ăie
uitș unu ațiceșat,
sau fetepri&esc
cu care
în s-au înt*nit.
ta&an, 4desea,
chicotesc, dupșse
care unu dintre ei spune0
5 +i bine, șșș ... o, știși dumnea&oastrș.
;n aceastș etapș a &ieșii mee, cred cș știu prea bine,
dar mș îndoiesc cș ei știu. Mi-e teamș cș au aceeași
percepție despre îndr ă'ostire pe care am a&ut-o eu și
>aroyn c*nd ne-am cșsș-torit. și acum știu cș a fi
îndrș'ostit nu este o temeie suficient de soidș pe care
sș construiești o cșsnicie reușitș.
Cu ce&a timp în urmș, am fost sunat de un t*nșr care
m-a întrebat dacș aș &rea sș-i oficie7 cșsștoria. $-am
întrebat c*nd are de '*nd sș se cșsștoreascș și am
constatat cș nunta a&ea oc în mai pușin de o
sșptșm*nș. (-am e/picat cș, de obicei, eu fac între șase
și opt ședinșe de consiiere cu cei care doresc sș se
cșsșto-reascș. 6șspunsu ui a fost unu casic0
5 +i bine, sincer sș fiu, nu cred cș a&em ne&oie de
consiiere. #oi chiar ne iubim unu pe ceșat și nu cred
cș &om a&ea &reo probemș.
4m 7*mbit, dar cu un suspin în inima mea 5 încș o
&ictimș a iu7iei 8îndrș'ostirii9.
 3orbim adesea despre 8a ne îndr ă'osti 9 . 4ceastă 

e/presie m ă duce cu '* ndu a o &* n ătoare de ani mae

ă ă.ă "e c r ruia pe careă animau o apuc spre
în :un'
i7&or, este s ăpat ă o 'roap ,ă care mai apoi este
camufată cu cren'i și frun7e. %ietu anima își &ede de
drumu ui c*nd, pe neașteptate, cade în 'roapș și este
prins în capcan ă.
Cam în feu acesta &orbim noi despre dra'oste.
Trecem prin &iață , &ă 7*ndu-ne de îndatoririe noastre de
7i cu 7i c*nd, pe neaș-teptate, ne rotim pri&irea prin
încăpere sau ne uităm de-a un'u coridoruui și iat-o?
sau iat ă-? 5 și, uite-așa, 8ne-am îndr ă'ostit 9. #u ne
putem împotri&i. +ste ce&a cu totu în afara controuui
nostru. știm
repede, cu cșmai
at*t suntem sortiși
bine. 4șa cșsștoriei1
cș ne anunșșmcuprietenii
c*t maiși,
pentru c ă ei operea7 ă în ba7a aceuiași principiu, sunt de
acord c ă,ădac suntem ăcu ăade& rat îndr 'osti i,ț este
timpu s ă ne c ăs ătorim.
Deseori, trecem cu &ederea faptu c ă interesee
noastre sociae, spirituae și inteectuae se afș a o
distanță kiometric
ă unee de atee.ș Scopurie i
sistemee noastre de &aori sunt contradictorii, dar noi
suntem îndr ă'osti ți. Marea tra'edie care deri& ă din
această percepție a iubirii este c ă, a un an de a nunt ă,
cupu se af ă în birou consiieruui spun*nd0 8#u ne mai
iubim.9 De aceea, sunt 'ata s ă se despart ă. ;n definiti&,
dacă 8iubirea9 nu mai e, atunci 8cu si'uran ță nu & ă
așteptași sș rșm*nem împreunș9.

;n imba en'e7 ă, e/presia este 8to fa in o&e9 care, itera,



se traduce prin 8a c ădea în dra'oste 9 @n.tr.A.

Când l oesc !" urnic ăturile #

+u am un at cu&*nt pentru e/perien ța emo ționa ă

descrisă mai sus.  numesc 8furnicături9. #utrim
sentimente cade, efer-&escente, ar7 ătoare pentru o
persoană de se/ opus. urnic ăturie sunt aceea care ne
moti&ea7ă să ieșim a un hambur'er cu e ea. !neori, e
pierdem a prima înt*nire. 4făm ce&a despre eea care,
pur și simpu, ne decupea7ș emoșiie. Data urmștoare
c*nd ne in& it ă a un ha mbur'er, pur și simpu nu ne e
foame. ;ns ă, în ate rea ții, cu c*t st m ă mai mut
împreună, cu at*t furnicăturie sunt mai puternice. ;n
scurtă &reme, ne tre7im '*ndindu-ne a eea 7i și
noapte. G*ndurie noastre au un caracter obsesi&. 
&edem ca fiind cea mai fru moas ă, cea mai int eresant ă
persoană pe care am cunoscut-o &reodat ă. 3rem s ă
petrecem împreun ă c*t mai mut timp posibi. 3is ăm s ă
ne petrecem restu &ie ții a ături, fericindu-ne unu pe
ă
ce 3at.
ăăăro' s nu m în ee'e ț iăț're it.ș +u cred c
furnicăturie sunt importante. +e sunt reae, iar eu
pede7 pentru supra&ie țuirea or. Dar ee nu sunt
temeia unei c ăsnicii
ă ă satisf c toare.ă #u su-'ere7 c ar
trebui s ă se ăcă s toreasc
ă ăă ă f r ăs aib furnic turi.
cine&a
Sentimentee aceea cade, entu7iaste, 8fiorii9, ace
sentiment de acceptare, e/atarea unei atin'eri 5 toate
aceste ucruri care compun furnic ăturie constituie
cireașa de pe tort. Dar nu poși a&ea un tort doar din
cireașș. ;ntr-o deci7ie de cșsștorie, este &ita sș fie uași
în considerare și acei muși ași factori pe care îi discu-
tăm în aceast ă carte.
;ndră'ostirea este o e/perien ță emo ționa ă cu un
caracter obsesi&. Dar emo țiie se schimb ă și obsesiie se
stin'. Cercet ărie indică faptu c ă, în medie, obsesia
8îndră'ostirii9 durea7 ă doi ani. "entru unii, ea poate


dura ce&a mai mut1 pentru a ții, ce&a mai pu țin. Dar
media este de doi ani. Dup ă aceea, cobor*m de pe
cumea emo ționa ă, iar acee aspecte ae &ie iiț pe
care e-am

Dorothy Tenno&, %o&e and %imerene , #ew Bork, Stein and
Day, 1972, p.142.
desconsiderat în euforia noastr ă încep s ă de&in ă
importante. Diferen țee dintre noi începăă ăs ias a i&ea
și ne tre7im adesea cert*ndu-ne cu persoana pe care,
c*nd&a, am cre7ut-o des ă&*r-iătș. Descoperim acum pe
propria piee c ă îndr ă'ostirea nu este o temeie suficient
de soid ă pentru o c ăsnicie fericit ă.
"e aceia dintre &oi care sunte ți în pre7ent într-o
reație de curtare
ăș ți & '*ndi ăi,ăprobabi, a c s torie, &-
aș încura:a sș citiși 4ne/a acestei cșrși, de a pa'ina131.
Cred c ă scopu principa a înt*nirior este s ăs:un'e ți s ă
&ă cunoa ă teși reciproc și sș e/a-minași ba7ee
inteectuae, emo ționae, sociae, spirituae și fi7ice
pentru c ăs ătorie. #umai atunci &e ți fi capabii s ăua ițo
deci7ie
cuprinseînînțeeapt
ă
e/er-ci 5iie
ță ăde a &4ne/
ă din c să tori
ă sau
pot ser&inu.
ca ;ntreb
îndrumrie
ător
pentru discutarea acestor fundamente.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. ă 0 10
"e o sca
8furnic de9  apentru
ăturie a persoana
, c*t de puternic
cu caresim
teți
înt*nești<
2. Dacă 8durata de &iață9 medie a furnic ăturior este
de doi ani, c*t timp te aștepși sș a&eși sentimente
euforice<
3. ;n ce m ăsur ă a ți e/porat cee mai importante
probeme de compatibiitate în urm ătoaree
domenii0
 diao' inteectua1
 contro emo ționa1
 interese sociae1
 unitate spiritua ă1
 &aori comune<
4. Dacă dori ți s ă e/pora ți aceste domenii mai îm
profun7ime, &e ți dori, probabi, s ă foosi ți
întrebărie din ane/a Culti'&area unei rela ții de
urtare s ăn ătoas ă, de a pa'ina 131.
2

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș dra'ostea 6M4#T(Cș

are douș +T4"+

M ă afam în aeroportu din Chica'o c*nd am

înt*nit-o ................pe an, care mer'ea în &i7it ă a
o'odnicu ei pentru weekend. C*nd m-a întrebat
încotro căătoresc, i-am spus0
5 M ă duc în Miwaukee, Eisconsin, unde &oi ține
m*ine un seminar despre c ăsnicie.
5 Ce face ți în cadru seminareor despre c ăsnicie< m-a
întrebat.
5 ;ncerc s ă e dau oamenior idei practice despre cum
să ucre7e a c ăsnicia
Cu o pri&ire mirat ăor,
, anam r ăspuns eu.
a întrebat0
5 D e c e t rebuie s ăucră m ă a o c snicie<
ă D ac ne
iubim, nu este asta tot ce contea7 ă<
 știam cș era sincerș, pentru cș aceasta fusese și
percepșia mea înainte sș mș cșsștoresc.
Cum niciunu dintre noi nu se 'rșbea sș prindș
urmștoru 7bor, i-am e/picat pe îndeete cș e/istș douș
etape ae dra'ostei romantice. "rima dintre ee nu
necesitș prea mut efort. Suntem propusași de
sentimentee euforice @pe care e-am decris în capitou
precedentA. De obicei, numim aceastș etapș 8îndrș-
'ostire9. C*nd suntem îndră gostiți, facem de bunș&oie
ucruri unu pentru ceșat, fșrș sș ne '*ndim a costuri
sau sacrificii. Suntem în stare sș conducem 800 de
kiometri sau sș 7burșm peste :umștate de șarș pentru a
petrece un weekend împ reunș. an a încu&iin țat din cap.
"ersoana
ăăș pe
puțin des &*rcare o iubim
it pentru ă pare
noi. ăă a fi'rdesș&*rș
M-am bit îns istș adau'0
5 sau ce

5 ricum, mama ta s-ar putea sș aibș o pșrere

diferitș. +a ar putea spune0 8Dar, dra'ș, ai uat în
considerare...9.
5 Da, am mai au7it 8predica9 asta, 7*mbi an.
;n aceastș etapș a dra'ostei
romantice, cupu nu trebuie sș
Cu o privire lure(e a rea ie.
ț Cei doi pot
mirată, Jan a
întrebat: consuma mutș ener'ie fșc*nd
ucruri unu pentru ceșat, dar nu ar
– De ce trebuie să considera asta muncș. Mai de'rabș
lucrăm la o căsnicie?ar tinde sș fooseascș pentru asta
cu&*ntu plă ere. +i sunt în cumea
fericirii c*nd au oportunitatea sș
facș ce&a semnificati& pentru ceaatș persoanș. 3or sș
se facș fericiși unu pe ceșat și adesea reușesc. Cu
toate acestea, dupș cum am preci7at în capitou 1,
aceastș etapș inișiaș a dra'ostei romantice durea7ș, în
medie, doi ani. #u rșm*nem pentru totdeauna în stadiu
euforic a dra'ostei. De fapt, acesta e un ucru bun,
pentru cș este difici sș te concentre7i a orice atce&a
atunci c*nd ești îndrăgostit. Dacș ești în facutate c*nd te
îndrș-'ostești, e aproape si'ur cș notee tae &or scșdea
simțitor. M*ine, dai un test despre r ă7boiu din 1812. Cui îi
pasș de rș7boiu din 1812 c*nd tu ești îndrș'ostit<
+ducația pare ăipsit dețăimportan 1 ceeaă ce contea7
este sș fii cu persoana iubitș. iecare dintre noi am
cunoscut persoane care renun ță a facutateș i ae'
ă s se
cșsștoreascș pentru cș iubitu sau iubita or se mutș într-
un at stat și &or sș fie împreunș.
Dacș aceastș etapș a euforiei îndrăgostirii s-ar
preun'i cu încș douș7eci de ani, pușini dintre noi și-ar
mai fructifica poten țiau educaționa și profesiona.
(mpicarea în probemee sociae și în eforturie
fiantropice ar ficontea7ș.
restu umii nu nuș. 4tunci c*ndfocai7ași
Suntem suntem cuîndrtotu
ă'gosti
pețai,
fi împreunș și pe a ne face fericiși unu pe ceșat.
;nainte sș mș cșsștoresc eu, nimeni nu m-a anunșat
cș e/istș douș etape ae dra'ostei romantice. știam cș
eram îndrș'ostit de >aroyn și mș așteptam sș nutresc
sentimentee aceea fa ță de ea pentru tot restu &ie ții.
știam cș ea mș fșcea fericit și &oiam sș fac aceași ucru
pentru ea. 4tunci c*nd am cobor*t de pe cumea
emoționaă, am fost de7iu7ionat. Mi-am amintit de
a&ertismentee mamei mee și am fost chinuit de un
'*nd ce mș b*ntuia0 8M-am cșsștorit cu persoana
nepotri&itș.9 6a ționamentu meu eraăăș c , dac m-a fi
cșsștorit cu persoana potri&itș, cu si'uranșș senti-
mentee mee nu s-ar fi stins at*t de repede dupș nuntș.
G*ndurie acestea erau dureroase și 'reu de contracarat.
)iferențele dintre noi par atât de e&idente aum. )e e
nu le'am obser&at mai de&reme*

A d oua eta$ ă a d ra%ostei

 Mi-aș dori sș fi fost cine&a acoo sș-mi spunș cș ceea
ce '*n-deam și simșeam eu era norma1 cș, de fapt,
e/istș douș etape în dra'ostea romanticș și cș trebuia sș
fac tran7iția între ee. Din p ăcate, nu am a&ut pe nimeni
care sș-mi dea aceastș informașie. Dacș aș fi știut atunci
ceea ce î ți spun acum, a ș fi fost scutit de an i buni de
frșm*ntșri con:u'ae. Ceea ce am descoperit eu este fap-
tu cș a doua etapș a dra'ostei romantice este mut mai
deiberatș dec*t prima. și, da, este ne&oie de muncș
pentru a men ține &ie aceast
ă dra'oste
ț ăă emo iona . ;ns ,
aceia care depun efortu de a face tran7i ția de a prima
etapș a cea de-a doua, sunt recom-pensași în mod
uuitor.

ceeaCa ce
t*nșr consiier
î face marita,
pe unu sș seamsimtș
început sș descopșr
iubit nu î facecș
neapșrat și pe ceșat sș se simtș a fe1 și cș atunci c*nd
coboarș de pe cumie emoșionae ae îndrăgostirii, cei
doi nu prea reușesc sș-și e/prime dra'ostea unu pentru
atu.
5 Simt cș nu mș iubește, se p*n'e ea.
+ spune0
5 #u în țee'. Muncesc din 'reu. " stre7 ă ma ina
ș
curatș. Tund iarba în fiecare weekend.  a:ut a treburie
casei. #u știu ce atce&a și-ar mai dori.
5 ace, într-ade&șr, toate aceste ucruri. +ste un
bșrbat harnic. 4poi, cu acrimi în ochi, îmi spune0 Dar
niciodatș nu stșm de &orbș.
Sșptșm*ni a r*nd, am tot ascutat po&ești
asemșnștoare. 4șa cș am decis sș arunc o pri&ire peste
notițee pe c are mi  e uasem în t impu ședin țeor de
consiiere și m-am întrebat0 8C*nd o persoanș spune0
FSimt cș parteneru meu nu mș
iubește, ce urmșrește< Ce își
A doua etapă a dorește< De ce anume se p*n'e<9
dragostei romantice 4m împșrșit p*n'erie or în cinci
este mult mai
deliberată dect
prima.
cate'orii. Mai t*r7iu, e-am numit cee cinci imba:e ae
iubirii.
Dinamica este foarte simiarș cu cea a imbior
&orbite. iecare dintre noi crește &orbind o imbș într-un
anumit diaect. +u am crescut &orbind en'e7a în sti
sudic. Dar cu to ții a&em ș oăimb i unș diaect propriu i
pe ac ea î în țee'em ce mai bine. 4cea și ucru este
&aabi și în iubire. rice om are un imba: principa în
iubire. !nu dintre cee cinci ne &orbește mai profund a
ni&e emo ționa dec*t ceeate patru. ;n pus, am
descoperit cș rareori un soș și o so ție au acea și imba:
a iubirii. Din fire, tindem sș &orbim imba:u propriu. #e
&om e/prima iubirea fa ță deț ceia i prin aceea
ș i 'esturi
care ne fac
parteneru pe nu
nostru noi are
sș aceași
ne simșim
imba:,iubiși. ;nsș,noastre
'esturie dacș
de iubire nu &or a&ea aceeași însemnștate pe care o au
pentru noi. ;n iustra ția de mai sus, so țu &orbea imba:u
ser&iiilor. + spșa mașina, tundea iarba, își a:uta soșia a
treburie 'ospodșriei. "entru e, acesta este modu în
care se e/primș iubirea. Dar imba:u ei de iubire era
timpul aordat. +a a spus0 8#iciodatș nu stșm de &orbș.9
Ceea ce o fșcea pe ea sș se simtș iubitș era atenșia ui
e/cusi&ș, timpu petrecut st*nd de &orbș cu ea,
împșrtșșind ucruri cotidiene, ascut*nd și comunic*nd. +
își e/prima în mod sincer dra'ostea, dar nu o fșcea în
imba:u ei principa de iubire.
Cartea care a re7utat din aceastș cercetare se
intituea7ș Cele ini limba+e ale iubirii, Cum s ă' ți e!primi
față de partener impliarea trup -i suflet . +a s-a &*ndut
în peste șase miioane de e/empare în imba en'e7ș și a
fost tradusș în trei7eci și opt de imbi din întrea'a ume.
4 a:utat iteramente miioane de famiii sș în&eșe cum sș
se e'e unu de ceșat și sș-și pșstre7e &ie dra'ostea
emo-ăționa . 4ceste persoane
ă ț au f cut tran7i ia de a
etapa înt*i a cea de-a doua. 4u în&șșat cum sș-și
e/prime dra'ostea în mod eficient.
(atș un scurt re7umat a ceor cinci imba:e ae iubirii0
1. C!3(#T+$+ D+ ;#C!6446+ . 4cest imba: foosește
cu&intee pentru a arșta apreciere ceeiate
persoane. 8Chiar aprecie7 cș ai spșat mașina.
4ratș minunat.9 8Mu țumesc pentru cș ai dus
'unoiu. +ști ce mai tare.9 84rșși bine în șinuta
aceea.9 84dor faptu cș ești at*t de optimist.9
84dmir modu în care ai a:utat-o pe mama ta.9
8H*mbetu tșu este conta'ios. 4i &ș7ut cum toatș
umea pșrea cș se uminea7ș a fașș c*nd ai intrat
tu în încșpere<9 Toate acestea sunt cu&inte de
încura:are. Cu&intee tae se pot a/a pe persona-
itatea ceuiat, pe modu în care aratș sau pe ce&a
ce a fșcut
&orbi acest pentru
imba:, tine sausșpentru
trebuie a ții. ucrurie
urmșrești "entru ape
care e admiri sau apre-cie7i a persoana ceuiat și
sș-și e/primi &erba admirașia. Dacș imba:u
principa a cui&a este ce a u&intelor de
înura+are, cu&intee tae &or fi ca poaia peste un
pșm*nt uscat. #imic nu-i &a comunica mai profund
dra'ostea ta dec*t aceste cu&inte.
2. S+63(C(($+. "entru oamenii aceștia, faptee sunt mai
'rși-toare dec*t cu&intee. Dacș e spui cu&inte de
încura:are precum 8te admir, te aprecie7, te
iubesc9, ei pro babi se &or '*ndi sau chiar î ți &or
spune0 8Dacș mș iubești, de ce nu mș a:uși cu
nimic a treburie casei<9 Dacș ser&iiile sunt
imba:u or principa de iubire, atunci spșatu
mașinii, tunsu ierbii, a:utoru în 'ospodșrie și
schimbatu scute-ceor sunt e/act ucrurie care-i
fac sș se simtș iubiși. Cheia pentru a iubi o astfe
de persoanș este sș afi ce ucruri i-ar pșcea sș

3. faci.
" și apoi
6(M(6+4 sș începi
D+ D46!6( sș eoameni,
. "e unii faci în mod consec&ent.
ce mai mut îi
face sș se simtș iubiși primirea unui cadou. 4cesta
e comunicș0 8S-a '*ndit a mine. !ite ce mi-a
 adus.9 Cee mai bune daruri sunt aceea care știi
cș &or fi ap reciate. 4-i oferi o un di ță, c*nd ei nu-i
pace sș pescuiascș, probabi cș nu-și &a comunica
prea bine iubirea. Cum afi ce ar dori sș pri-meascș
ceaatș persoanș< ;i pui întrebșri și faci obser&așii.
bser&i ce comentarii face c*nd primește daruri
din partea ceorați membri ai famiiei. (a aminte și
&ei descoperi ce fe de daruri aprecia7ș ce mai
mut. De asemenea, ascutș ce comentarii face
atunci c*nd rșsfoiește un catao' sau c*nd
&i7ionea7ș o emisiune de teeshoppin'. Dacș
spune0 8Mi-aș dori sș am una dintre acestea9,
notea7ș-și obiectu. "oși, de asemenea, sș îi ceri
deschis0 8ș-midacș
sș e primești o istș
aș cu ucrurie
&rea pe care
sș-și fac ai &rea
un cadou.9
+ste mai bine sș-i oferi un dar pe care -a cerut
dec*t sș-i faci o surpri7ș cu unu pe care nu și-
dorește. #u toate darurie trebuie sș fie scumpe.
!n trandafir, c*te&a bom-boane, o feicitare, o
carte 5 oricare dintre acestea îi poate comunica
profund iubirea ta unei persoane a cșrei imba: de
iubire este primirea de daruri.
4. T(M"!$ 4C6D4T. 4cesta înseamnș sș acor7i ceeiate
per-soane aten ția ta neîmpăță r it . #u ăă înseamn s
stați în aceea și camerș și sș &ș uitași a tee&i7or.
4tcine&a are parte de aten ția &oastr ă. Ci
înseamnș sș fiși în aceeași camerș, cu tee&i7oru
închis, șs*nd orice re&istș pe masș, sș &ș pri&iși
unu pe atu, sș &orbiși și sș ascutași. 4r putea
însemna, de asemenea, sș faceși o pimbare
împreunș, at*ta timp c*t scopu &ostru este sș
stați unu cu atu, nu doar
ășț s ț face i mi care. So ii
care mer' a restaurant, dar nu stau de &orbș unu
cu atu nu &orbesc în imba:u timpului aordat .
Cei doi și-au împinit doar ne&oia fi7icș de
m*ncare. Timpu de caitate spune0 8ac acest
 ucru pentru cș &reu sș fiu cu tine.9 ie cș pantași
ce&a în 'rșdinș, fie cș mer'eși într-o tabșrș, scopu
fina este sș petreceși timp împreunș. "e unii
oameni, nimic nu-i face sș se simtș mai iubiși
dec*t timpul aordat.
5. MI#GI(+6($+ (H(C+. Se cunoaște de mutș &reme
puterea emo ționa ă a m*n'*ierior fi7ice.
Cercetșrie indicș faptu cș bebeușii care sunt
m*n'*iașți i îmbr
țăț
ș i a i o duc maiț bine emo iona
dec*t aceia care trec prin perioade un'i de timp
fșrș sș fie atinși. iecare cuturș are atin'eri
potri&ite și nepotri&ite între persoane de se/ opus.
4tin'erie potri-&ite sunt pine de dra'oste.
4tin'erie nepotri&ite
"entru persoana suntimba:
a cșrei cee principa
ipsite dede
respect.
iubire
este ce a mângâierilor fi(ie, nimic ne este mai
'rșitor dec*t atin'erie potri&ite.

Cum s ă& ți desco$eri limba'ul de iubire

(atș trei metode care sș te a:ute sș-și descoperi

imba:u princi-pa de iubire. "entru început, e!aminea(ă'
ți propriul omportament. Cum î ți e/primi, de obicei,
iubirea și apreciera pentru ași oameni< Dacș
întotdeauna îi bați pe um ă r pe țceia i sau
șăț îi îmbr i e7i,
atunci imba:u tșu principa poate fi ce a mângâierilor
fi(ie. Dacș ești 'eneros în a e spune atora cu&inte de
încura:are, atunci sunt mute șanse ca imba:u tșu de
iubire sș f ie ce a u&intelor de înura+are. Dacș ești o
persoanș cșreia îi pace sș ofere daruri, atunci poate cș
ceea ce î ți dore ști este să prime ști daruri . Dacș își pace
sș iei masa sau sș te pimbi cu un prieten, probabi cș
imba:u tșu de iubire este timpul aordat . Dacș
întotdeauna cauți moduri de a-i a:uta pe a ții, se prea
poate ca imba:u tșu de iubire sș fie ser&iiile. $imba:u
prin care îți e/primi dra'ostea este, aproape si'ur, acea
în care îți dore
ș ă ti s ș prime ti dra'oste.
;n a doiea r*nd, are sunt lururile de are te plângi<
;n oricare rea ție interuman ă, care este nemu țumirea ta
cea mai frec&entș< Dacș adesea te p*n'i cș ceiași nu
te a:utș, atunci poate cș ser&i'iile repre7intș imba:u tșu
de iubire. Dacș îi spui unui prieten0 8#oi niciodatș nu
petrecem timp împreunș9, atunci nu faci atce&a dec*t sș
ceri timp aordat. Dacș prietenu tșu peacș într-o
cșștorie de afaceri și tu î întrebi dacș și-a adus cea&, îi
de7&șui cș primirea de daruri este imba:u tșu principa
de iubire. Dacș spui0 8#u cred cș m-ai atin'e &reodatș
dacș n-aș face eu primu pas9, spui de fapt cș
mângâierile fi(ie sunt
p*n'i0 8#iciodatș imba:u
nu fac tșu denemu
ce&a bine9, iubire.țumirea
Dacș te
ta
indicș faptu cș șie î ți &orbesc profund u&intele de
înura+are. "*n'erie tae de7&șuie ce ți-ar p ăcea ce
mai mut sș primești de a ași oameni.
;n a treiea r*nd, are sunt ele mai fre&ente ereri
ale tale* Dacș prietenu tșu peacș întrJo cșștorie de
afaceri și tu îi spui0 8#u uita sș-mi aduci o surpri7ș9, arșși
cș darurie sunt importante pentru tine. Dacș spui0 84i
putea ieși a o pimbare cu mine disearș<9, ceri sș și se
acorde timp. Dacș soiciși un masa: a spate, de7&șui
faptu cș mângâierile fi(ie înseamnș mut pentru tine.
Dacș adesea e ceri oamenior sș te a:ute, este posibi ca
ser&iiile sș fie imba:u tșu de iubire. C*nd întrebi0 84m
fșcut o treabș bunș<9, ceri u&inte de înura+are.
bser&ș cum își e/primi de obicei iubirea și
aprecierea fa ță de ceia
ță i1 ăf o ist țcu nemu
ș umirie i
cererie tae și astfe &ei putea sș-și determini propriu
imba: a iubirii. 6oa'ș- și pe parteneru tșu sș rșspundș
a aceeași trei întrebșri și &a putea sș-și afe și e imba:u
iubirii. De asemenea, pute ți face testu disponibi 'ratuit
pe site-u www.5o&ean'ua'es.com.
 +ste e&ident cș pentru a în&șșa sș &orbești un imba:
a iubirii diferit de a tșu &a fi ne&oie de efort. "ersoanei
care n-a crescut primind cu&inte de încura:are îi poate fi
'reu sș e ofere. Cine a crescut într-o famiie în care nu
se e/primau sentimentee prin atin'eri &a trebui sș
în&ețe să &orbească imba:u m*n'*ierior fi7ice. 3estea
bunș este cș toate aceste imba:e pot fi în&șșate și cu c*t
e &orbești mai mut, cu at*t de&in mai accesibie.
$imba:u de iubire a so ției mee este ce a ser&iiilor.
4cesta este moti&u pentru care dau cu aspiratoru, spș
&asee și duc 'unoiu. +ste un preș mic pe care î pștesc
pentru a pșstra &ie iubirea. $imba:u meu e repre7entat
de u&intele de înura+are . De aceea, nu pec niciodatș
de
"ot acasș
spune,fșrș sș e7itare,
fșrș primesc cș
de a soșia mea oemoșionaș
profun7imea &orbș bunș.
a
iubirii dintre noi este mut mai mare dec*t în primee
7ie, c*nd eram animați de sentimente euforice. "entru a
pșstra &ie iubirea romanticș într-o cșsnicie este ne&oie
de o tran7i ție
ă șreu it de a ă
prima etap a cea de-a doua.
Dacș &eși în&șșa fiecare imba:u principa de iubire a
ceuiat în perioada de curtare, &ș &a fi mut mai ușor sș
faceți trecerea. 4ceasta este dorin ța mea pentru &oi.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. Care cre7i cș este imba:u tșu principa de iubire<
De ce<
2. Dacș ești într-o reașie, care cre7i cș este imba:u
de iubire a parteneruui tșu<
3. "oate &-ar prinde bine sș faceși testu imba:eor de
iubire de pe site-u www.5o&ean'ua'es.com.
4. Discutați despre modu în care aceste informa ții & ă
pot îmbunștșșii reașia.
5. Dacș nu ai citit cartea The i&e %o&e %anguages.
/ingles 0dition KCee cinci imba:e ae iubirii. +di ția
pentru cei necșsștorișiL, poate ași dori sș o citiși
împreunș și sș discutași impicașiie ei în toate
reașiie &oastre.
3

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș 7icaa 84șC(4 #! S46+

D+"46T+ D+ T6!#C(9
nu este un mit

# u su'ere7 cș fata cu care te cșsștorești se &a

do&edi a ................fi e/act ca mama ei, nici cș bșrbatu
&a fi e/act ca tatș ui. +u spun doar cș am*ndoi sunteși
infuențța i într-o mare
ă ăm sur
ă ț șde p rin ii &o tri.
Dacș e are un tatș dominator și a'resi& &erba, sș nu
te sur-prindș dacș în 7ece ani &a a&ea trșsșturi simiare.
;ntr-o oarecare mșsurș, toși suntem produsu mediuui în
care am crescut. Cerce-tșrie aratș faptu cș oamenii
abu7i&i au fost aproape întotdeauna abu7a ți c*nd era u
copii.

 4ți putea întreba0 8Dar n u p utem s ăîn& ățăm din
e/empu or prost și s ă ne schimb m ă propriu
comportament<9 6 ă spunsu este

ames Garbarino, %ost Bo$s, Wh$ Our /ons Turn 1iolent and
2ow We Can /a&e Them, #ew Bork, ree "ress, 1999, p.50.
4firmati&, iar cu&*ntu-cheie este 8în& ățare 9. D ac ă fiu
unui om abu7i& nu fa ce pa și specifici pentru a în țee'e
abu7u 5 de ce a a:uns tat ă ui s ăfie astfe și ce trebuie
să fac ă e pe ntru a ie și di n ac est ti par 5 , atunci es te
posibi s ă- repete.
Dacă mama unei fete este ăacooic
șă , se tie c , statistic
&orbind, e/istă mute ș anseă ca șsă a:un' i ea a fe. Cu


toate acestea,
fie acooic ă. Daceaă ia
numeste
ăsuridestintă să
potri&ite
!a"oritatea pentru înțee'erea acooismuui și
dintre noi semănăm ăn&ață ate metode mai constructi&e
cu părin ții no ștri de a răspunde a stres și de7am ă'ire,
mult mai mult dect ea poate rupe an țu be ției. 4 șadar,
ne dăm seama.
într-o reație de curtare, dacă
&reunu dintre &oi are un p ărinte cu
un sti de &ia ță distructi&, este
înțeept să se înscrie a un curs, să
citeascțăă c r i, s apee7e așăconsiiere i s discute cu
ceăat partener ceea ceță în&a . ț#u ascunde i aceste
probeme sub co&or.
Ca s ă abord ăm un t on mai &ese, uit ă-te a a spectu
fi7ic a p ărinteui
ă t u de
ș șacea ișse/ ăi ai toate ansee s
te &e7i pe tine însu ți peste ădou 7eci deăăa ni. Dac tat 
începe să cheească, fiu ar putea foarte bine să arate a
fe în dou ă7eci de ani.ăDac mama ș este
ăă acti& i ener'ic ,
așa &a fi și fiica.
De ăcur*nd,
a pa: cu fiicaeu
ă șți so ia
noastr țmeaș am
Sheey, cu petrecut o s pti cu
ăăăei ohn
so u m*ncei
doi nepo ți aiș no tri. ;n prima diminea
ță ă , dup micu-
de:un, ne-am uat umbrea pe pa: ă. Gineree nostru
stătea într-un 'enunchi
ș i, ăcu un
ă sfrede, f cea o 'aur în
păm*nt ca s ă ne putem monta umbrea. Cu un 7* mbet
compice pe bu7e, fiica noastr ă și-a înmuiat m*na într-o
' ăăeat
ș ă cu ap i -aț stropit ăpe so u ei cu ap rece
pe spate. (-am spus0

Theodore acob și Sheri ohnson, 8"arentin' (nfuences on
the De&eopment of 4coho 4buse and Dependence.9 3lohol
2ealth and 4esearh World, &o. 21, nr. 3, 1997, p.204-209. "entru
informații supimen- tare, &e7i pa'ina web a 4socia ției
#aționae pentru Copiii 4cooicior0
www.nacoa.netimpfacts.htm.
5 Tu e ști o iustra ție &ie a u nei idei din cartea mea 5
8așchia nu sare departe de trunchi 9. 4sta este e/act
ceea ce ar face și mama ta.
Mai t*r7iu în cursu 7iei, în timp ce ohn peca a
ma'a7in, Sheey ne-a spus, destu de tare ca s ă aud ă și
ohn0
5 +ste un so ț minunat.
$a fe a spus și mama ei despre mine în numeroase
oca7ii. Chiar dacșă nu tiu c*t ă de ade&ț rat este afirma ia,
trebuie săă m rturisesc
ă c ăîmi Șpace s ăo aud. i presimt c
și ui ohn a fe.
ie c ă &orbim despre caracteristici po7iti&e, fie c ă e
&orba deiicee
cușțp ărin ne'ati&e,
no tri mut maima:oritatea
ămut dec*t dintre
ne d mnoi sem ăn;mi
seama. ăm
amintesc de t*n ăru so ț care mi-a spus0 8știam cș mama
ei nu se machia. +ra produsu F'enera ției hippy . Dar
nici prin '*nd nu mi-a trecut &reodat ă c ă uia &a ua
deci7ia s ă nu se mai machie7e. +a se machia7 ă de c*nd o
cunosc. C*nd ie șeam a înt*niri, n-am discutat niciodat ă
despre asta, pentru c ă nu m-am '*ndit &reodat ăc ăar fi
o probem ă. Dar acum, a&em aceste discu ții
interminabie despre machia:, cu ar'umente pro și
contra. #u cred c ă &oi a&ea c* ști' de cau7 ă. 9
 Tiparee de comunicare sunt un
at domeniu în ca re tindem s ă fim
ca pțășrin ii no tri. De e/empu,
ă dac !ama ei
obser&i c ă mama ei î întrerupe vorbește încontinuu,
adesea pe tat ă ei atunci c*nd abia dacă respiră
acesta &orbe ște și îi rectific ă între propo#iții.
detaiie po&eștii, cum ar fi0 8#u, nu
!ă simt încol țit în
era într-o mar ți, ci într-o miercuri 9
sau 8#u era în 2005, ci în 20069, te pre#ența ei.
poțși a teptaș ca i fiica
ă ă or s fac a
fe. "oate c ă ai obser&at de:a acest comportament și a
prietena ta atunci c*nd &orbe ști. Dac ă te deran:ea7 ă,
acum este momentu oportun s ă &orbe ști despre e. Dac ă
acest obicei
dispărea nu seatunci
automat schimb înainte
ăăăă
c*nd ț & &e de
i c csăstori.
ătorie, e nu &a
!n t*n ăr mi-a spus0 8Mă în'ro7esc c*nd sunt în
prea:ma p ărin țior ei. Mama ei &orbe ște încontinuu, abia
dacă respir
ă între
ț propo7i
ș ii. "o&este te pe ar', reat*nd
toate detaiie. M ă simt înco țit în pre7en ța ei. #ici n-ai
cum s ă șie i din camer
ăă s bei un pahar cu ap ă. 3 ăd și a
4nnie un comportament asem ăn ător și mi-e team ă c ă&a
de&eni ca mama ei. #u cred c ăpot face fa ță situa
ț iei. 9
M-am bucurat s ă- aud e/prim*ndu- ș i ăaceast
ă ă 'ri: înc
de pe &remea c*nd î și d ădeau înt*niri. "ot spune c ă
4nnie nu a în țees prea bine despre ce &orbea e. 4 șa c ă
i-am su'erat ca data urm ătoare c*nd a&ea s ă fie în
pre7ența soacrei ui, pur și simpu să înre'istre7e
trei7eci de minute din con&ersa ție.
Mai t*r7iu, c*nd a ascutat înre'istrarea, 4nnie și-a
dat seama c ă mama ei rareori punea ă ș întreb
ă ri i c ,
atunci c*nd întreba ce&a, nu-i  ăsa ceeiate persoane
mai mut de o secund ă ca săă r s-pund
ă ă , dup care
re&enea cu a&aan șa ei de cu&inte. 4 în țees acum modu
în care un asemenea obicei de a comunica nu numai că
putea fi ofensi&, dar putea chiar s ă în ăbu e ș diao'u
autentic.
 "entru c ă am c rscut cțu ăș p rin ii ăn o tri, n u n e d m
seama c ă tiparee or de comunicare sunt nes ăn ătoase.
"entru noi, pur și simpu a șa a fost dintotdeauna.
4desea, este ne&oie ca cine&a din afara famiiei s ă ne
atra'ă atenț ș ăia i s neă a:ute
ț s în ee'em de ce ace
tipar trebuie schimbat. iindc ă suntem infuen ța ți de
tiparee de comunicare ae p ărin țior no ștri, suntem
predispușăi s șniș e în u im.ă3esteaă bun este c aceste
tipare de comunicare pot fi schimbate, iar momentu
potri&it pentru aceasta este în per ioada în car e & ă da ți
înt*niri.
Dacă îi &e7i pe mamașă i pe tat
ș  ui cert*ndu-se i
obser&i c ă, în cee dină ă urm , tat ă ui iese din camer

înainte
bărbatucacusocare
ția
ș ui
ăte sînt*ne
ă- ăși ătermine
ti sș r&orba,
șțspundteîn poacea
i a tepta
i modca
a certurie &oastre, dupăă c s torie. Cu ț e/cep ia ca7uui
în care, desi'ur, e citește aceast ă ș carteă i, împre-un ,
'țăsi i un modăămai s ăn tos de a & re7o&a confictee.
De asemenea, uit ă-te a c*t ă poite ț ș e î ăi arat mama
și tat ă tău unu atuia. Tat ă ei deschide pentru mama ei
portiera de a maășin ă< Dac da, asta ș ș&a a tepta i
partenera ta de a tine. C*nd in tr ăîn caăs ,ăta tș  u i î i
scoate șapca de baseba< Dac ă nu, po ți să te a ștep ți ca
șăi fiu
ă ui s fac a fe. 4i au7it-o
ă pe mama ei r spun7*nd
în ocu tatăui ei înainte ca acesta ă ă ăs apuce s deschid
'ura< Dac ă da, te țșpo i a ștepta caă ăi fiica ei s fac a fe.
Tată șui șî ți pri&e te soș ia c*nd ăîi &orbe te sau se uit a
tee&i7or și ni ci nu -i d ă &reun r ăspuns< r ice ar fa ce
tată, suntș anse mari
ș caăă i fiu ui s fac a fe. Mama
ei î  c icș ăe te î ncontinuuăp eă t țat  e i s cure e ' ara:u
sau s ă fac ă orice at ucru pe care ea î așteaptă de a
e< Dac ă da, teșțpo i a tepta ș a ș acea i ucru i de a fiica
ei.
Tată ui este
ă ș t cut i re7er&at
ă ăș sau '  'ios i franc<
Mama ei este ind ependent ă, u*nd deci7ii de una sin 'ur ă
și rareori consu-t*ndu-seț cu șs o uă ei< Mama ei ' te te<
Tată ăui ășp strea7
ă ma ina curat ă< Mama ei este casnic
sau are carier ă< Tat ă ui î și conduce propria afacere sau
ucrea7ă pentru o companie< Tunde e iarba sau
an'a:ea7ă pe atcine&a ă ăs o fac ă< ăMama ei p strea7
abume foto și abume cu t ăieturi din 7iare< +ste e/trem
de impicat ă în acti&it
ăț ie bisericii<ă Dar tat  ui<
6ăspunsurie a aceste
ț ă întreb ări î i &or spune a ce s te
așțtep
ă șăi dac te c s tore ti cu persoana
ț cu care acum î i
dai înt*nire. Dacă te deran:ea7 ă &reunu dintre ee, acum
este momentu s ă discutaț i deschis.
ț ăSou ia se af fie în
acceptarea acestor tr ăs ături, fie în ne'ocierea unei
schimbări.
4desea, datorit ă stiuui deță&i a mereu ă pe fu ' pe
care î a&em
curtare petrecastpu ăț7i, tineriicucare
in timp p ărinsunt în perioada
ții parteneruui or.de
+i
a:un'  a c ăsă torieăăf r țo î n ee'ere cară a modeuui
parenta cu care a crescut ce ăat. Chiar și atunci c*nd
fiecare dintre cei doi petrece timp împreun ă cu p ărin ții
ceuiat, ei nu studia7 ă îndeaproape comportamentu și
tiparee de comunicare ae acestora. "oate c ă î și e/prim ă
aprecierea pentru ucrurie po7i ti&e pe care e obser& ă,
dar &or a&ea tendin ța de a i'nora tiparee ne'ati&e de
&orbire sau de comportament 5 pentru c ă nu- iș pot
ima'ina c ă persoana cu care î și dau înt*nire &a adopta
&reodată acee comportamente ne'ati&e.
Ce &reau s ă spun este c ă parteneru t ău sau partenera
ta are, cu ade& ărat,ș anse mari șă sș -ăi însu easc acee
comportamente 5 cu e/cep ția ca7uui în care se acord ă o
atenție con
ș ș ă tient i sunt
ă uate m suri ferme pentru a-
împiedica pe t*năru adut să aunece în tiparee pe care
e-a obser&at în copi ărie.
4cesta este moti&u pentru care îi încura:e7 pe tinerii
cu pa-nuri de căăs torie
ă s petreac
ă timp suficient fiecare
împreunț ă ă cu p rin ii ceuiat șpentru a e cunoa te
personaitatea, tiparee de comunicare, &aorie și, mai
aes, modu în ca re se re a ționea7 ă unu a a tu. 4cesta
este modeu care -a inf uen ța t într-o mare m ăsur ă pe
ce cu ca re î ți dai înt*nire. Dac ă obser&i ucruri care te
deran:ea7ă , trebuie s ă e discu ți pe îndeete cu
parteneru t ău de înt*niri. Dac ă în'ri:ororie tae sunt
serioase, trebuie s ă discutaț i ce
ș țpa i &e i face pentru a
&ă asi'ura c ă &echea 7ica ă5 8așchia nu sare departe de
trunchi9 5 nu &a de&eni o reaitate în rea ția &oastr ă.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
Pentru el(
1. ă o ist ă cu ucrurie care- ți pac a tat ă t ău. 4poi
fă o ist
ă cuă tr s turie ui pe care e consideri
ne'ati&e. Dacă domni- șoara cu care î ți dai înt*nire
a petrecut un timp consi-derabi cu tat ă t ău, cere-i
să fac
ă iste asem
ă n toare cu ucrurie pe care e-a
obser&at ea a e.
2. oosește aceste iste ca punct de pornire pentru a
discuta și a stabii îm ce fe ai dori s ă fii diferit de
tată t ău.
3. Ce pa și specifici &ei urma pentru a face aceste
schimb
Pentru ea(ări<
1. ă o ist ă cu ucrurie care- ți pac a mama ta. 4poi
fă o ist
ă cuă tr s turie ei pe care e consideri
ne'ati&e. ;n ca 7u în ca re b ărbatu cu ca re î ți dai
înt*nire a petrecut un timp considerabi cu mama
ta, cere-i s ă fac
ă iste asem
ă n toare cu ucrurie pe
care e-a obser&at e a ea.
2. oosește aceste iste ca punct de pornire pentru a
discuta și a stabii îm ce fe ai dori s ă fii diferit ăde
mama ta.
3. Ce pa și specifici &ei urma pentru a face aceste
schimbări<
4

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cum sș re7o&

#+;#Ț+$+G+6($+
fșrș
C+46TĂ

" e &remea c*nd ieșeam a înt*niri, nici nu mi-a

trecut ...............prin mi nte c ă &om a&ea c*nd&a &r eo
neînțee'ere ma:oră. Mi se p ărea c ă eram compatibii în
toate domeniie. +u eram dispus s ă fac orice își dorea ea,
iar ea p ărea dispus ă s ă-mi urme7e su'estiie. 4cesta a
fost unu dintre ucrurie care m-au atras a ea. #u mi-a
trecut niciodată prin mi nte c ă &om a:un'e, în cee din
urmă, s ăne cert ăm.
și totuși, încep*nd din una de miere și continu*nd în
ă ă
primii
cap cuani de c snicie,
conficte. ne-amstre7it
#u puteam încurca
ă în țee' i p*n
ț
c*t de io'ic peste
ăera
soția mea, iar ei nu-i &enea
ăă ă s cread c eu puteam fi
at*ta de dur și e/i'ent. și nu &oiam sș fiu dur1 doar c ă
știam cș ideea mea era cea mai bunș. Desi'ur, ea a&ea
aceeași pșrere despre ideie ei. #imeni nu ne spusese
ă ă c neîn țee'erie sunt o ăparte
&reodat ă norma a oric rei
căsnicii. #u e/ist
ă ă cupuri
ă ăc s torite care s nu dea de
conficte, dintr-un simpu moti& 5 suntem indi&i7i. Ca
indi&i7i, a&em dorin țe dife-rite, ne
pac și ne dispac ucruri diferite, ne
Știam că ideea irită ăi ne înc*ntș ucruri diferite. De
mea era cea mai e/empu, am descoperit c ă ui
bună. Desigur, ea >aroy îi p ăcea s ă se uite a
tee&i7or, pe c*nd eu credeam c ă
avea aceeași părere
tee&i7oru e o pierdere de timp. De
despre ideile ei. ce s ă nu citesc o c arte i ă s ăîn&șș
ă
ce&a<
&reodată84uit*ndu-se
în& țat cine&a ce&a 9
a tee&i7or<
4cesta era punctu meu de &edere. +a sus ținea c ă
pri&itu a tee&i7or era modu ei de a se rea/a și cș,
împotri&a opiniei mee, se puteau în&ăța mute de a
tee&i7or. 4stfe, ucru aceata a de&enit un 8punct
sensibi9 în rea ția noastr ă, care periodic i7bucnea într-o
ceartă în toat ă re'ua. dat ă cu scur'erea anior, am
des-coperit tot mai mute puncte sensibie și cșsnicia
noastră a de&enit o serie continu ă de e/po7ii &erbae.
;n 7iee aceea, am ado ptat '*ndu0 8M-am c ăs ătorit
cu persoana nepotri&it ă. Cu si'uran ță, dac ă m-a ș fi
căsătorit cu cea potri&ită, ucrurie nu ar fi sta t astfe. 9
Sunt si'ur c ă și > aroyn a&ea aceeași '*nduri. Mai
t*r7iu, discut*nd cu ate famiii mai în &*rst ă, am
descoperit c ă toate c ăsniciie au parte de conficte. !nee
cupuri în&a ță cum ă s e re7o&e într-o ă manier
prietenoasă, în timp ce atee recur' a certuri aprinse.
#oi, cate'oric, ne înca-dram în utima cate'orie.
;n utimii trei7eci și ce&a de ani, am stat în birou meu
de consi-iere și am ascutat ate famiii împșrtșșindu-și
frustrarea fa ță de un sti de &ia
ță cu certuri simiare ceor
e/perimentate de mine și >aroyn. Din fericire, am putut
să e a:ut pe mu te dintre ee s ă descopere o cae mai
bună. ;n acest capito, î ți &oi de7& ăui c*te&e dintre ideie
pe care e-am împ ărt ăit și or.
;n primu r*nd, trebuie s ă începem cu acceptarea
reaității c ă &om a&ea conficte. Confictee nu sunt un
semn căă te-ai
ă ă
c s torit cu persoana nepotri&it . +e pur și
simpu atest ă faptu c ă sunte ți oameni. To iț a&em
tendința de a pre supune c ă ideie noastre sunt cee mai
bune. Ce nu reușim sș recunoaștem este faptu cș
parteneru nostru de c ăs ătorie are aceeași opinie despre
propriie idei. $o'ica ui nu &a corespunde o'icii tae, iar
emoțiie ui nu e &or o'indi pe ae tae. (deie iș
percepțiie noastre asupra &ie ții sunt infuen țate de
istoria, &aorie
sunt diferi și personaitatea
ți pentru noastrș. și acești factori
fiecare dintre noi.
!nee conficte &or fi ma:ore1 atee &or fi minore.
Confictu referitor a modu în care se așa7ș &asee în
mașina de spșat face parte din cate'oria ceor minore.
Confictu cu pri&ire a a a&ea sau nu un copi face parte,
cate'oric, din i'a ceor ma:ore. Mari sau mici, toate
confictee au poten țiau de a strica o sear ,ă o
să ptă m*n
ă , o ună sau ăo &ia ț întrea'
ă . "e de at parte,
ee au poten țiau de a ne ăț
în& aă cum s ăne iubim, s ne
susținem și s ă ne încura: ăm unu pe ce ăat. 4cesta din
urmă este, de departe, drumu ce mai bun pe care s ă
mer'em. Diferen ța const ă în modu în care proced ăm cu
confictee.
dată ce ai acceptat reaitatea conficteor, trebuie să
descoperi un pan s ăn ătos pentru a e aborda. !n
asemenea pan începe cu recunoașterea ne&oii de a
ascuta. Ma:oritatea dintre noi, c*nd a&em conficte,
simțim ne&oiaă s &orbim,ă dară &orbitu f r ascu-tare
duce a ceart ă. 4de& ărata ne&oie este ne&oia de a
ascuta. ;mi amintesc de o soție care mi-a spus0
5 $ucru care ne-a a:utat ce mai mut în urma primei
noastre ședinșe de consiiere cu dumnea&oastrș a fost
ideea de a cere un 8timp de ascutare9. ;nainte de asta, îi
spuneam întotdeauna so țu-ui meu0 8Trebuie s ă
discutăm.9 "ropo7i ția aceasta î aducea întot-deauna
într-o dispo7iție proastă. 4cum îi spun0 8C*nd ai chef, aș
dori să-ți cer un timp în care s ăte pot ascuta. 9 #iciodată
nu aș-teaptș prea mut p*nș îmi 7ice0 8Deci, &rei s ă-mi
ascuți p ărerie, a șa-i< 9 +u îi r ăspund c ă da și stabiim un
timp pentru ascutare. Cererea unui timp de ascutare
creea7ă o cu totu at ăatmosfer ă.
5 și cum începe timpu &ostru de ascutare< 4m
întrebat eu.
5 De obicei, e spune0 8Deci, &rei s ăascu i< ț Ce
anume<9 4poi îi spun0 8Subiectu este cum ne &om
ă ă ă
petrece
4m c ă7ut Crd ciunu
e acord9 sau
s ăorice
discutată
md probem
oar c*teamunîn subiect
minte.
odată. + împ ăă rt
ă e te ce &rea sș facem în concediu, iar eu
încerc, cu toată sinceritatea, să înțee' nu doar su'estiie
ui, ci și de ce face acee su'estii și c*t de importante
sunt pentru e. De mute ori, îi pun întreb ri ă de
carificare, precum0 83rei s ă spui c ă ai dori s ăne
petrecem Cr ăciunu cuă p rin ă ții t i, pentru
ăă c tat  t u are
cancer și nu știi dacș &a mai trși p*nș a Crșciunu
următor<9 Dup ă ce i-am pus toate întreb rie ă de
carificare, îi r ăspund0 8+ foarte o'ic ceea ce spui.
;nțee'.9
4poi, e îmi spune0 84cum că știi ce am eu în minte, aș
dori s ă a&em un timp în care eu s ă ascut perspecti&a ta
asupra acestui subiect.9 4șadar, eu îmi împșrtșșesc
punctu meu de &edere, iar e ascut ăăi încearc ă ă s mș
înțeea'
Șă . i eă poate
ă s -mi
ă pun întreb ri de carificare,
precum0 83rei s ă spuiăc doreă ă ti s petrecem Crșciunu cu
părinții tăi, pentru c ă sora ta care ocuie ște în Caifornia o
să fie acoo, iar ea nu &ine dec*t o dat ă a cinci ani și n-ai
&rea s ă rate7i aceast ă oca7ie de a petrece timp cu ea< 9
După ce mi-a pus toate întreb ărie și a ascutat
răspunsurie mee, îmi spune0 8+ o'ic ceea ce spui. Cred
că în țee'. 9 ;ncă nu ne-am re7o&at diferen țee, dar ne-
am în țees unu pe ce ăat și ne-am afirmat reciproc
ideie. #u mai suntem dușmani. 4m refu7at sș ne
certăm. Suntem pr ieteni iă acum &o m cșuta o soușie
pentru confictu nostru.
Ceea ce mi-a descris aceast ă so ție a fost metoda pe
care am predat-o mutor cupuri în birou meu de
consiiere de-a un'u anior. +a se ba7ea7 ă pe conceptu
de a ar ăta un respect autentic
ă faă țăde ceaat persoan ,
de a- i da ib ertatea s ă aib ă propriie '*nduri, propriie
opinii și propriie rașiuni pentru acestea. +a constș în a
manifesta în țee'ere și a afirma c ă ideie ceuiat sunt
re7onabie. 4ceast ă metod ă ăîndep
ă rtea7 atmosfera
ă ă ă
osti în re7o&area
prietenoas ă. conficteor i creea7 o ambianșș
După ce pricinie fiec ăruia au fost anun ate ț iș
ascutate, sunteți 'ata s ă c ăuta ți o s ou ie
ț pentru ace
confict. Cu&*ntu-cheie în c ăutarea unei sou ții este
8compromis9. De mute ori, c*nd ne '*ndim a cu&*ntu
acesta îi atașșm o conotașie ne'ati&ș. amenii sunt
adesea a&erti7ați cu pri&ire a compromiterea &aorior și
a credin țeeȘșor. i totu i, compromisu
ă într-o c snicie
nu numai c ă este ce&a po7iti&, ci și necesar.
Compromisu înseamn ă ăa ' si un oc înăăcare s &
înt*niți. + cere ca fiecare dintre &oi să fie dispus să
renunțe a ce&a pentru a a&ea armonia în c ăsnicie. Dac ă,
dimpotri&ă, am*ndoi insist ăm s ă fie cum &rem noi, atunci
a:un'em din nou a ceart ă. ;n c ăsnicie, nu este oc pentru
8pacu meu9. Trebuie, în schimb, s ă descoperim 8pacu
nostru9.

!Ne întâlnim la mi'loc#

;n iustra ția de ma i sus, cei doi $n căsnicie, nu

au c ă7ut de a cord c ădac ăar  ua este loc pentru
a&ionu în oc s ă mear' ă cu
8placul meu9.
%rebuie, în schimb,
să descoperim
8placul nostru9.
mașina, ar putea petrece c*te trei 7ie a p rin ă iiț
fiecăruia în perioada
ă ăCr ciunuui.ă ;ns , aceasta înseamn
că trebuiau s ă fac ă rost de banii pentru bietee de a&ion,
care nu erau pre& ă7u ți de bu'etu or. Dup ăce au
schimbat mai mu te idei, în fina au fost de acord s ă-și
schimbe pa-nurie pentru &acan ța de &a r ă, în ca re ar f i
&rut s ă fac o e/cursie înă Caraibe,
ă i s petreacș, în
schimb, o &acan ță mai ieftin ă în statu în care ocuiau. ;n
feu acesta, puteau foosi banii pe care i-ar fi chetuit în
&acanță pe bietee de a&ion în &acan ța de Cr ăciun. (at ă
care a fost raționamentu or0 8"utem mer'e în Caraibe în
at an, dar anu acesta pare cu ade& ărat important ca
am*ndoi s ă fim cu famiiie noastre de Crăciun.9
4m*ndoi
face ce&aau fosts ădispuși
care duc ă asș-și sacrifice
armonie întrepanurie
ei în ce ppentru
ri&eștea
&acanța ăde Cră ciun. +/ist întotdeauna
ț o sou ie pentru
conficte. și doi oameni care ae' sș fie prieteni o &or
'ăsi.
;n mod tipic, e/ist ă trei metode de a re7o&a
confictee, odată ce c ăuta ți re7o&area. "e una tocmai
am descris-o. ' ăsi ți un oc în care
ă ă s ă & înt*ni ițc 7*nd
de acord s ă împini ți o parte din dorin aț fiec ruia, ă
renunț*nd am*ndoi a c*te ce&a. ;n iustra ția de mai sus,
fiecare a sacrificat ideea de a petrece o &acn ță întrea' ă
cu p ărin ții s ăi. Dar fiecare a primit o parte de ce- iș dorea
5 înt*nirea cu p ărin ții și rudee apropiate în perioada
sărbătorior. Confictee sunt re7o&ate adesea pe aceast ă
cae. +u numesc aceast ă abordare 8ne înt*nim a
mi:oc9. +a presupune identificarea unui oc de înt*nire
a mi:ocu ideior &oastre ini țiae, pe care am*ndoi s ă-
considerați re7onabi.

!Ne întâlnim de $artea ta#

 4 doua metodă de re7o&are a conficteor este ceea
ce eu numesc 8ne înt*nim de partea ta9. 4ceasta
înseamnă că după ce ascutați fiecare ideie și
sentimentee ceuiat, unu dintre &oi decide c ă, în acea
situație, este mai ț ăbine s face ăi ce are în minte ce at.
+ste o sacrificare tota ă a ideii ta e ini țiae, ae'*nd s ă
faci ce dorește parteneru și sș o faci cu o atitudine
po7iti&ă. 4e'i s ă faci ceea ce
dorește ceșat ca pe un act de
&neori, deci#ia iubire, pentru c ă î ți p as ă de e  i ș
de a fi de acord cu reai7e7i c*t de important este
ideea celuilalt va pentru e ucru respecti&. !n so ț mi-
a spus0 84m fost de ac ord s ă a&em
implica un mare ă ă
sacrificiu. Dar un copi dup
apropia ce mi-a e/picat
de sf*rșitu perioadeic se
de
întotdeauna fertiitate. C*nd i-am & ă7ut inima, n-
dragostea implică am &rut s ă-mi asum riscu de a o
un sacrificiu de un de7amă'i. usesem întotdeauna de
fel sau altul. acord s ă a&em copii. Dar eu
credeam c ă nu era momentu
potri&it. 4m &rut s ă a tept
ă ăm sș
a&em o s itua ție financiar
ă ă mai bună . Dar pentru c am
ascutat-o și am &ș7ut c*t de important era acest ucru
pentru ea, am c ă7ut de acord c ă, în ciuda temerior mee,
ar trebui săă d m curs dorin țeiăei ăă
ișs încerc m s a&em
un copi acum. 4m a&ut, și nu am re'retat niciodatș acea
deci7ie.9 !neori, deci7ia de a fi de acord cu ideea
ceuiat &a impica un mare sacrificiu. Dar dra'ostea
întotdeauna impică un sacrificiu de un fe sau atu.
!Ne întâlnim mai târ)iu#

4 treia metod ă de re7o&are a conficteor este ceea

ce eu numesc 8ne înt*nim mai t*r7iu9. 4ceast ă abordare
spune0 8;n acest moment, nu sunt capabi s ă fiu de acord
în mod sincer cu ideea ta și nu &șd un oc de înt*nire a
mi:oc. 4m putea con&eni ca, deocamdat ă, s ă r ăm*nem
în de7acord în această pri&in ță< 3om discuta din nou
după o ăsă pt ăm*n sau
ă dup
ă o un i &om cșuta atunci o
souție. ;ntre timp, ne &om iubi, ne &om bucura unu de
ceăat ăi ne &om susșine unu pe ceșat. 4cest ucru nu
&a fi un fa ctor conturbator în c ăsnicia noastr ă. 9 4cesta
este un r ăspuns perfect e'itim a un confict c*nd,
pentru moment, nu pute ți ă' si o sou
ț ieăăsatisf c toare
pe termen un'. Dup ă o un ă, ucrurie ar putea ar ta ă
diferit sau &-ar putea &eni în minte posibiit ăți noi, astfe
înc*t &eți putea face un compromis cu care am*ndoi să
fiți mu țumi ți.
;n unee domenii ae &ie ții, 8ne înt*nim mai t*r7iu9
poate fi o sou ție permanent ă, mai ees în aceea în care
ă ă ă ă
nu e/istdeun
modu a rstr*n'e
spuns tubu
8bun9 desaupast
8r uă9,
defiedin
c ițesau
&orba
de de
a
așe7a &asee în mașina de spșat, fie cș e &orba de
'usturie personae în pri&in ța moduui în care ne
amu7ăm. ;n fond, suntem de acord s ă fim în de7acord cu
stabiirea o'icii ucrurior și ae'em o soușie practicș. De
pidă, pute ți fi de acord c ăatunci c*nd încarc ăe ma ina ș
de spăat &ase, o poate face cum &rea e1 iar atunci c*nd
o încarcă ea, o poate face cum &rea ea. Sau c ăîntr-o
seară &a ae'e ea fimu, iar în ata, &a ae'e e.
Cu a:utoru uneia dintre aceste metode, & ă pute ți
re7o&a con-fictee. Cheia, bineîn țees, este s ă crea ți o
ambianță prietenoas ă , fiecare
ț enun
ș *ndu- i perspecti&a
și ascut*nd-o pe a ceuiat, în oc sș &ș scu7ași reciproc
de o '*ndire ipsit ăde o'ic
ă . 4tunci c*nd
ăăă în& țm s ne
afirmăm reciproc ideie ăă i s c utșm soușii, putem
procesa confictee firești dintr-o reașie de cșsștorie și
ă ățăm s ucr
în& ă m împreun
ă ca oăechip . Mi-aș dori s -mi
fi 7is cine&a cum s ă fac acest ucru înainte de a ne
căsători. #e-ar fi scutit de ceasuri între'i pierdute în
certuri f ăr ă rost.
 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. 4ți înt*mpinat &reun confict în re a ția &oastr ă în
utimee uni<
2. Cum e-a ți re7o&at<
3. ;n acest punct a rea ției &oastre, a&e ț i &reun
confict care a r ămas nere7o&at<
4. Memorea7ă urm ătoaree întreb ă ri și foosește-o
data &ii-toare c*nd a&e ți un confict< 8Cum putem
re7o&a acest confict în așa fe înc*t am*ndoi sș
ne sim țim iubi
șț i i aprecia
ț i< 9
5. 4m discutat în acest capito despre trei metode
po7iti&e de re7o&are a conficteor0
 8#e înt*nim a mi:oc9
 8#e înt*nim de partea ta9
 8#e înt*nim mai t*r7iu9
4ți foosit de cur*nd &reuna dintre aceste strate'ii
în re7o-&area unui confict< 3-ați simțit am*ndoi
iubiți și aprecia ți<
6. Te poți '*ndi a o iustra ție în care 8ne înt*nim
mai t*r7iu9 sau 8de acord s ă fim în de7acord 9 ar
putea fi o souție a unu dintre confictee &oastre<
7. Cînd a&e țț i neîn ee'eri, c*t
ă de țbine & descurca i,
în opinia ta, să a:un'eți a o souție din care
am*ndoi
schimbați ssau
ă ăa&e i țăde ț c* ș-ti'at<
s țcontinua ă Cei pentru
i s face trebuiea &s ă
descurca mai bine<
5

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș a-și cere (+6T46+ este

un semn de T 6(+ Ă

T ă
at  meu era un fan a u i ohn Eayne. 4 & 7ut ă
unu ...............dintre utimee ui fime, 3de& ratul ura+ ,
ă
ă ă
în care +
iertare.9 Eayne spunea0 8%
-a consi-derat perba
ohnii Eayne
ț ade& raun
ți ade&
nu-și ărat
cer
profet și -a uat drept mode. Tatș meu a fost un om
bun. #u era un p ărinte abu7i&. #u era nici m ăcar un om
m*nios. Dar, din c*nd în c*nd, își ieșea din fire și &orbea
aspru cu mama mea, iar uneori și cu sora mea și cu
mine. ;n cei 86 de ani ai s ăi, nu-mi amintesc s ă- fi au7it
&reodată cer*n-du-ăi iertare. 4șa cș, pur și simpu, i-am
urmat modeu, iar ohn Eayne a mai c*ști'at astfe încș
un adept.
#u spun c ă am uat o de ci7ie con tient ca niciodatș
să nu-mi cer iertare. 4de& ăru este c ăă nu ăm-am '*ndit
niciodată c ă ar trebui s ă-mi cer iertare. ;nainte de
căsătorie, nu-mi puteam ima'ina c ă-i &oi face sau spune
&reodată so ției mee ce&a care s ăaib ăne&oie de
iertare. $a ur ma urmei, o iub eam. 4&ea m de '*n d s ăo
fac e/trem de fericită ăi eram si'ur cș și ea dorea aceași
ucru pentru mine . Dar, dup ă
căsătorie, am descoperit o parte din
'u făceam, pur mine despre a c ărei e/isten ță nu
și simplu, ceea ce a știusem &reodatș. și am descoperit
făcut și tatăl meu. că femeia cu care m -am c ăs ă-torit
(u)mi ceream a&ea unee idei pe care eu e con-
niciodată iertare. sideram de-a dreptu stupide. și i-
am spus ucru acesta. ;mi amintesc
că i-am spus, pe un ton ap ăsat și
aspru0 8>aroyn, '*n-dește pușin. "ur și simpu, ce spui
ă ă
tu nuă are
tăioas o'ic
și apoi . 9 3orbee
ne afam am*ndoi mee
în c ădecanșau
dere iberă.o repic
După astfe de episoade, am*ndoi ne afundam în
tăcere și nu mai &orbeam unu cu atu  c*te&a ore bune
sau, c*teodată, 7ie între'i. Dup ă un timp, eu rupeam
tăcerea ăi începeam sș &orbesc cu ea ca și c*nd nu s-ar fi
înt*mpat nimic. #e bucuram de c*te&a 7ie sau uni
senine, p*nă c*nd &eneau din nou cu&intee aspre. #u-mi
dădeam seama pe atunci, dar acum & ăd impede. +u
făceam, pur ăi simpu, ceea ce a fșcut și tată meu. #u-mi
ceream niciodată iertare. ;n si nea mea, d ădeam &ina pe
ea pentru ater-ca țiie dintre noi. + inuti s ă mai spun c ă,
în primii ani nu am a&ut o căsnicie bună.
$a scurt timp dup ă nunt ă, m-am înscris a se minar și
am început studiie teoo'ice. 4cesta a fost conte/tu în
care am descoperit c ă asripturie creștine au foarte mute
de spus despre m ărturisire iă poc ăinșș. Mărturisirea
înseamn ă ă s recunosc
ă ă
c ceea ce am f cut sau n-am
reușit sș fac este rșu. 5oăința î nseamnă să m ă întorc, în
mod conștient,
bine. decura:u
Mi-a p ăcut a ace apostouui
rșu și sș caut
(oa nsșcare
fac ce este
a spus0
8Dacă 7icem c ă n-a&em p ăcat, ne în eșm ă sin'uri și
ade&ăru nu este în noi.ăăDacă ne m rturisim p catee, +
KDumne7euL este credincios și drept ca sș ne ierte
păcateeăă i s ăne cur eascș de orice nee'iuire 9 @1 (oan
108-9A. 4m reai7at c ă m ăă  sasemă în e at. aptu cș
dădeam &ina pe >aroyn pentru ieșirie mee era o
do&adă că ă m ăîn ea m sin'ur. 4m 'șsit o m are ainare
personaă în mărturisirea păcateor înintea ui
Dumne7eu. Ca s ă fiu cu totu sincer, mi-a fost mut mai
'reu s ă în&ă ăț s -mi
ă m rturisesc e ecurie
ș înaintea ui
Totuși, în urmștoaree c*te&e uni, am în&șșat sș-mi
cer iertare și am &ș7ut cș și >aroyn era dispusș sș mș
ierte. ;n timp, și ea a în&șșat sș-și cearș iertare și eu i-am
oferit-o. Dup ă ce am petrecut o &ia ță consiiind ate
cupuri, sunt con&ins c ă nu e/ist
ăă c snicii
ăă s nă toase f r

cererea
faptu cășitoacordarea iertșrii. Tra'
ți suntem oameni aceastș
și uneori concu7ie
facem din
și spunem
ucruri care îi :i 'nesc pe a ții. 4ceste cu&inte și ac țiuni
ipsite de iubire ridic ă bariere emo ționae între cei
impicați. Și acestea nu dispar odat ă cu trecerea
timpuui, ci sunt în depărtate doar atunci c*nd ne cere m
iertare și ce rșnit ae'e sș ne ierte.
4cum c*ți&a ani, am coaborat cu
un at consiier, dr. ennifer Thomas,
și am rea- i7at o amp ă in&esti'a ție %oți suntem
asupra artei de a cere iertare. $e- oameni și uneori
am pus a sute de oameni dou ă facem și spunem
întrebări. "rima0 8C*nd î ți ceri ier- lucruri care îi "ignesc
tare, ce faci sau spui de obicei<9 și a pe al ții .
doua0 8C*nd cine&a își cere iertare
de a tine, ce te aștepși sș facș sau
să spun ă< 9 6 ăspun-surie or se
încadrea7ă în cinci cate'orii. $e-am numit 8cee cinci
imba:e ae scu7eor9. Do&ada era car ă 5 ceea ce
consideră o persoan
ăă c ăînseamn o cerere de iertare nu
este totuna cu ceea ce consider ă ceaat ăpersoan ăa fi o
cerere de iertare. 4șadar, adesea cupurire dau 'reș în
încercărie or de a-și cere iertare. + spune0 8;mi pare
rău.9 +a se '* ndește0 8Da, cu si'uran ță. 4cum, mai &rei
să spui ce&a< 9 +a mai așteaptș sș-și cearș scu7e1 e se
'*ndește cș de:a și-a cerut scu7e.
De obicei, noi în& ă ăț m imba:u
ă iertării de a p rin iiț
noștri. Mucușu Coe o împin'ea pe scșri pe sora ui, uia.
Mama ui îi spune0 8Coe, n-o împin'e pe sora ta. Du-te
și spune-i cș-și pare rșu.9 4șadar, micușu Coe îi
spune uiei0 8;mi pare r ău. 9 $a trei7eci și doi de ani,
c*nd Coe își insutș soșia, este posibi sș-i spunș0 8;mi
pare r ău. 9 + face ce -a în& ățat mama ui s ăfac ăi șnu
înțee'e de ceț so ia ui nu-ă șiart
ță ț cu u urin . So ia ui
însă a a&ut o at ă mam ă . +a ăa în&ă at-o
ță s spun 0 84m
'reșit. 3rei, te ro', sș mș ier ți< 9 4cestea sunt cu&intee
pe
rău.care
9 nu e
se așteaptș ea de
caific ă drept a Coe.
cerere "entru ea, 8îmi pare
de iertare.

*imba'ele scu)elor
(ată un mic re7umat a ceor cinci imba:e ae scu7eor
pe care e-am descoperit în cercetarea noastră.
1.+N"6(M46+4 6+G6+T!$!(
8;mi pare r ău. 9 4r putea fi foarte bine primee cu&inte
din e/primarea acestui imba: a scu7eor. Totuși, trebuie
s+/presia
ă spui 8îmi
pentru
parecer ăîu 9iț epare
mutr prea
u.ă
Adesea cuplurile 'eneraă spus ă doar așa, de una
dau gre ș în sin'ură. De p id ă, po ți s pune0 8;mi
pare r ău c am &enită acas ă cu o or
încercările lor de mai t*r7iu. știu cș m-ai așteptat ca
a)și cere iertare . să mer'em împreun ă a fim.
6eai7e7 c ă de:a am pierdut primee
trei7eci de minute din fim și
probabi c ă nu mai &rei s ă mer'em acum. M ăsimt prost
că nu am fost mai atent a timp. M-am uat cu munca a
birou. + doar &ina mea. Simt c ă te-am de7am 'it ă
profund.9
 țș ă i-ai
Dac ș ie it din fire ț i ai &orbit aspru, po i spune0
8;mi pare r ău c ă mi-am ieșit din fire și am ridicat tonu.
știu cș am fost foarte aspru și cș te-am rșnit profund. !n
soț nu ar trebui
ă s ă&orbeasc
ă niciodat în feu acesta cu
soția ui.ăSimt c te-am
ă în:osit.ă M '*ndesc c*t de r nit
m-aș simși dacș tu mi-ai &orbi astfe. Sunt si'ur cș te
simți profund
ș ăă r nit i îmi ă pare foarte r u pentru
aceasta.9
4cest imba: a iert ării este unu emo iona. ț +
urmăretăe sș aducă a cunoștinșa ceeiate persoane
durerea emo ționa ă pe care o sim ți pentru faptu c ă
&orbee sau comportamentu t ău au r ănit-o profund. Dac ă
acesta este imba:u scu7eor pentru per-soana pe care ai
ă ă
insutat-o,
profund m-a iat r ănit
ce dore te ea sș știe0
comportamentu t ău<8;n ee'i atce&a
9 țrice c*t de
mai pu țin dec*t acest fe de cerere de iertare îi &a p ărea
&orbărie 'oa ă.
2.4CC+"T46+4 6+"#S4%($(T ĂȚ((
4cest mod de a cere iertare începe cu cu&intee 8am
'reșit9, du pă care continu ă e/pic*nd ce anume a fost
'reșit în ac e com portament. De pid ă0 84m 'reșit c*nd
nu mi-am p ănuit dup ă-amia7a în a aă fe înc*t sș po t
a:un'e acas ă de&reme. știam că trebuie s ă ieșim î n
seara asta, dar nu mi-am stabiit ora a care trebuia s ă fiu
acasă ca s ă putem peca a timp. 4 fost &ina mea și am
'reșit. #u pot da &ina pe nimeni atcine&a.9
"ersoana care a &orbit aspru își poate cere scu7e în
feu urmă-tor0 8Modu în care am &orbit cu tine a fost
'reșit. #u a fost o do&adș de iubire sau de bunștate din
partea mea să ridic tonu ăi sș &orbesc aspru cu tine. #-ar
fi trebuit s ă-mi ies din fi re. #u ai nicio &in ă. ;mi asum
responsabiitatea pentru comportamentu meu și știu cș
a fost unu 'reșit.9
"ersoana care are ca imba: principa a iert ării
8acceptarea res-ponsabiității9 așteaptș sș te audș
recunosc*nd că ai a&ut un com-portament 'reșit. "entru
ea, a spune 8;mi pare r ău 9 nu &a suna niciodat ă a cerere
de iertare. +a &rea ca tu s ăfii dispus s -ăi ț asumi
responsabiitatea pentru ce ai f ăcut sau spus i ă sș
recunoști cș a fost 'reșit.
3.;#D6+"T46+4 G6+ș+$((
4cest imba: a iert ării caut ăs ă 8îndrepte ucrurie9.
!n so ț care a uit at de ani&ersarea nun ții i-a spus so ției
sae0 8știu cș am dat-o în barș rșu de tot. #u-mi &ine sș
cred c ă am uitat chiar de ani&ersarea noastr ă. Ce fe de
soț ar uita asta<
Ș ă tiuș c nu pot ter'e cu buretee ce-am
făcut, dară a ădori ă ă dai an sa s mș re&anșe7 fașș de
s -mi
tine. 3reau s ă te '*nde tiă a asta și sș-mi 7ici ce aș
putea face ca s ă îndrept ucrurie. "utem mer'e oriunde
ă
sau
&reau s s facem orice
ă- ți ofer asta.&rei tu.ăMeri
9 Dac ți tot ce e'reșeii9
8îndreptarea ma i bunesteiș
imba:u principa a ie rt ării pentru so ția ta, po ți fi s i'ur
că î ți & a d a o i dee d espre c e p o i țf ace c a s îndrep
ă i ț
ucrurie.
"ersoana a c ărei imba: principa a iert rii ă e
8îndreptarea 'reșeii9 este r ăspunsu a întrebarea0 8Mă
mai iubești<9 Compor-tamentu t ău îi pare at* t de ipsit
de iubire, înc*t se întreab ă cum este posibi s ă o iubești
și totuși sș faci ceea ce ai fșcut. 4șadar, se prea poate ca
cererea ei s ă aib ă de-a face cu imba:u ei de iubire. Dac ă
imba:u ei principa de iubire este ce a mângâieriloe
fi(ie, ar putea, pur și simpu, sș-și spunș0 83rei s ă m ă
îmbrățișe7i<9 sau 84i &rea s ă facem dra'oste< 9 Dac ă, pe
de at ă parte, primirea de daruri este imba:u ei de
iubire, e posibi s ă- ți cear ă un cadou pe care și- dore te
ș
și care îi &a transmite iubirea ta autenticș. Dacșser&iiile
sunt imba:u ei de iubire, î ți poate spune0 8Ce mai mare
ucru pe ca re- po ți faceăcațs îndrep iăucrurie este s
faci curățenie în 'ara:. 9 Dac ă timpul aordat este imba:u
ei principa de iu bire, este foarte posibi s ă- ți cear ă s ă
petreci un weekend împreun ă unde&a 5 doar &oi doi.
"ersoana a c ărei imba: de iubire este ce a u&intelor
de înura+are î ți &a cere s ă- ți decari &erba iubirea. +a
poate spune0 8"o ți s ă-mi scrii o scrisoare de dra'oste și
să-mi spui de ce iă c*t de mut mș iubești< 9 "entru
aceste per-soane, cu&intee sunt mai 'r ăitoare dec*t
faptee.
4.4#G44M+#T!$ S(#C+6
4cest imba: a scu7eor cautăăăs fac un pan ă care s
pre&ină recidi&a comportamentuui 're ă it . !n bșrbat care
8și-a ieșit din fire încș o datș9, i-a spus soției sae0 8#u-mi
pace ucru acesta a mine. #u e bine. știu cș așa m-am
purtat și sșptșm*na trecutș. 4sta trebuie sș încete7e.
Meriți ce&a mai bun. M ă po ți a:uta cu o idee despre ce
pot fa ce ca s ă m ă asi'ur c ăacest ucru nu s e &a m ai
repeta<9
sae c ă e Dorin ța iertare
își cere ui de acu
s etoatș
schimba îi comunic ăso ției
sinceritatea.
4ceastă famiie a decis ca. 4tunci c*nd &a sim ți c ăse
8aprinde9, so țu ăs -i spun
ă ț so iei0 8Scumpa mea, am
ne&oie de o pimbare. M ă &oi întoarce cur*nd. 9 + se &a
pimba și se &a cama. $a întoarcere, peste :umștate de
oră, e îi &a spune0 8Te iubesc foarte mut și aprecie7 cș
mi-ai dat acest r ă'a7. #u &r eau s ă-mi mai ies &reodat ă
din fire în fa ță ta. 4precie7 că ă mț ăa:u i s în&in' acest
ucru.9 ;n ochii unora, dac ă cererea ta de iertare nu
incude și o dorinșș de a-și schimba comportamentu,
atunci nu ți-ai cerut iertare cu ade & ărat. 4i putea spune
orice atce&a, dar pentru aceste persoane nu înseamn ă
că î ți ceri iertare cu s inceritate. ;n m intea or, dac ăî iț
ceri iertare cu ade& ărat, &ei încerca s ă - iț schimbi
comportamentu.
5.S$(C(T46+4 (+6T Ă6((
83rei, te ro', s ă m ăier i< ț 9 4ceste cu&inte sunt o
mu7ică p ăcut ă pentru urechie persoanei a c ărei imba:
principa a scu7eor este 8soicitarea iert ării 9. Dup ă
părerea ei, dac ă ești sincer, îi & ei cere să te ierte. 4sta
înseamnă ă s -ți ceri ăiertare. 4i ră nit-o și ea &rea s știe0
83rei să fii iertat<ă3rei
ă s îndep ărte7i bariera ridicat între
noi de comportamentu t ău< 9 Soicitarea iert ării este
ceea ce-i atin'e inima și îi aratș cș ești sincer.
Ce am descoperit împreun ă cu dr. Thomas este c ă,
atunci c*nd cupurie în&a ță săș- i cear ă iertare fiecare
într-un mod care are &aoare pentru ceaată persoană,
iertarea a:un'e s ă fie mut mai u oar ă ș. 4tunci c*nd
încerci să-ți ceri iertare, cei mai muți oameni &or să știe
dacă e ăti sincer. Dar ei îș i :udecș sinceritatea în fun cșie
de c*t de mut te apropii de ceea ce este pentru ei o
cerere auten-tică de iertare. 4sta ăînseamn
ăă c trebuie s
în&eți să-și ceri iertare în imba:u or principa de iertare.
C*nd faci așa, ei simt cș ești cu ade&șrat sincer.

ă
Car în&a țăsă spun ă 0 8;mi pare r u 9
Să în&e ți cum să-ți ceri iertare într-un mod eficient
poate fi difici. !nii dintre &oi s-ar putea s ă& ăre' ăsi iț în
următoarea înt*mpare, preuată din cartea noastră Cele
ini limba+e ale su(elor.
Car, cu '*ndu a c ăs ătorie, a &enit a unu dintre
semi-naree noastre împreun ă cu prietene ui,
Meinda. După ce au competat chestionaree despre
scu7e, Meinda i-a spus c ă ucru pe care dorește ce
mai mut s ă- aud ăîntr-o scu7 ăeste 8îmi pare r ău 9.
Mai t*r7iu în timpu seminaruui, Car m-a
abordat pe mine0
5 Ca s ă fiu sincer, nu tăiu dac ăam rostit &reodatș
acee cu&inte. #u mi se p ăreau demne de un b ărbat.
4m fost întot-deauna în& ățatăăc b rba ății ade& ra ițnu
își cer niciodatș scu7e. Cred că este o chestie
macho. #u sunt si'ur c ă pot s ă spun aceste cu&inte,
iar pe Meinda par s ă o preocupe aceste ucruri.
"oate c ă n-ar fi trebui s ă compet ăm chestionaru
despre scu7e? a 'umit e.
5 "e de at ă parte, poate c ăe chiar bine c ă a iț
făcut-o, am repicat 7*mbind. 4m o întrebare. 4i
făcut &reodat
ă ă în &ia ăț ce&a care s re're i țcu
ade&ărat< Ce&a dup ă care s ăspui 8c*t mi-aș dori sș
nu fi f ăcut acest ucru 9<
+ a dat din cap și a spus0
5 Da, m-am îmb tat ă în seara dinaintea
înmorm*ntării mamei mee.
4șa cș a doua 7i am a&ut o
*peram ca mahmureaă teribiă. #u-mi aduc
oamenii din ceruri să aminte mare ucru despre
nu știe ce se petrece înmorm*ntare.
aici pe pămnt, 5 Cum te-ai sim țit dup ă
deoarece nu voiam aceea< -am întrebat.
s)o fac să sufere. 5 oarte r ău, a r ăspuns Car.
M-am sim țit ca pe
de7onorat-o și c ummama.
a șfi
Moartea ei m-a afectat foarte mut. 4m fost
întotdeauna apropiați și puteam să &orbesc cu ea
despre tot feu de ucruri. Cred că nu încercam dec*t
să-mi înec amaru, dar am băut prea mut. Speram
ca oamenii din ceruri să nu știe ce se petrece aici pe
păm*nt, deoarece nu &oiam s-o fac s ă sufere.
5 S ă presupunem pentru un mo ment c ă oamenii
din ceruri știu ce se petrece pe pșm*nt și cș mama
ta a fost de7a-m ă'it ă de comportamentu t ău și de ce
ai făcut. ăi sș mai pre- supunem c ă ai a&ea o ans
ă ăsș
&orbești cu ea. Ce i-ai spune<
chii ui Car s-au ume7it și mi-a spus0
5 (-aș spune cș îmi pare foarte rșu cș am
de7amă'it-o. ătiu cș acea nu era un moment în care
să beau. Mi-aă ădori
ă s m pot întoarce în timp și sș
pot retrăi acea noapte. #u m-aș mai duce a bar. (-
aș spune cș o iubesc mut și cș sper sș m ă ierte.
Mi-am pus m*na pe umăru ui Car și i-am spus0
5 știi ce ai fșcut în acest moment<
4 încu&iințat din cap și mi-a spus0
 5 Da. Tocmai mi-am cerut scu7e mamei mee. M ă
simt bine. are m-o fi au7it<
5 +u cred c ă da, i-am spus. iă mai cred și cș te-a
iertat.
5 ir-ar s ă fie, a repicat e. #u &oiam s ăp*n', a
spus, șter'*ndu-și acrimie de pe obra:i.
5 4cesta es te înc ă un ucru1 ai fo st în& ăat ț c ă
bărbații ade-& ăra ți nu p*n', nu-i a șa<
5 Da.
5 4i primit tot feu de informa ții 're șite de-a
un'u ani-or, Car, i-am spus. 4de& ăru este c ă
bărbații ade& ăra ți p*n'. %ărbații de pastic sunt cei
care nu p*n'. % ărba ții ade& ăra ți î și cer scu7e. Spun
ă
chiar și 8îmi
au f ăcut pare r pe
s ă sufere u 9ce
atunci c*nd
i pe ca re îiîși
iu dau
besc.seama cș
+ști un
bărbată ade& rat, Car. 4i demonstrat-o
ăă ast 7i. S nu
uiți niciodat
ă ă. Dac ăăte &ei c s tori cu Meinda, tu nu
&ei fi un so ț perfect, iar ea nu &a fi o so ție perfect ă.
#u este necesar s ă fi ți perfec ți ca s ăai o c snicieă
bună. Dar es te ne cesar s ă & ă cere iț s cu7e a tunci
c*nd face ți ucruri careă & ăfac Șțs ăsuferi i. i dac
imba:u de ba7 ă a scu7eor pentru Meinda
presupune să spui 8îmi pare r ău 9, atunci &a fi ne&oie
să în&e ți s ăî &orbe ti.
ș
5 4m în țees, a r ăspuns cu un 7* mbet. ;mi pare
bine că am &enit a acest seminar.
5 și mie, i-am rșspuns în timp ce ne despșrșeam.
!n an mai t*r7iu, țineam un seminar în ora șu
Coumbia, South Caroina. Duminic ă diminea ța
de&reme, mai înainte ca atcine&a s ă soseasc ă, m-
am pomenit cu Car și Meinda.
5 4m &enit de&reme în speran ța c ă &om a&ea
oca7iaă să stă m de &orb , mi-a spus
ă e. 3rem doar s
&ă spunem c*t de mut a însemnat pentru noi
seminaru de anu trecut, c*nd a iț fost în
Smmerfied. 4 fost un moment de cotitur ă în rea ția
 noastră. #e-am
ă ă c s torit a ă trei uni dup seminar
și ceea ce am în&șșat în acea 7i continuș sș ne
a:ute p*n ă în 7iua de ast ă7i.
5 #u cred c ă am mai fi fost c să tori
ă ițacum, a
spus Meinda, dac ă nu am fi asistat a ace seminar.
#u m-aș fi '*ndit cș primu an de cșsnicie e at*t de
'reu.
5 Spune-mi, am întrebat-o, acum Car știe cum sș-
și cearș scu7e<
5 , da. știm am*ndoi, a spus ea. +ste unu
dintre ucrurie principae pe
care e-am î n& ățat în acea 7i 5
+rem, amndoi, acesta și cee cinci imba:e ae
să îmbătrnim unul ă
alături de celălalt.dra'ostei. 4ceste
ne-au în& ățat dou țuim.
s ăsupra&ie ucruri
De aceea ne)am Car mi-a spus0
întors astă#i pentru 5 #-a fost ușor pentru mine.
o ședin ţă de Dar 7iua în care i-am cerut scu7e
împrospătare a
mamei mee a repre7entat o
schimbare me:oră pentru mine.
cunoștin ţ elor. Mi-am dat seama c*t de
important este s ă fiu onest cu
pri&ire a compor-tamentu meu.
5 Care este imba:u dra'ostei tae< am întrebat-o
pe Meinda.
5 Ser&iciie, mi-a r ăspuns. și Car se pricepe
foarte bine a ee. Chiar spa ă i ă împșturește
Car a încu&iin țat din cap și mi-a spus0
5 #u m-aș fi '*ndit niciodatș cș &oi face așa ce&a.
Dar trebuie s ă recunosc, sp ăatu este mai ușor
dec*t a spune 8îmi pare r ău 9. Dar am în& ățat s ăe
fac pe am*ndou ă. 3reau ă s a&em
ă o ăc snicie bun .
"ărinții mei nu au a&ut o c ăsnicie bun ă iș nici cei ai
Meindei. 4m*ndoi &rem s ă îmb ătr*nim împreun ă.
De aceea ne-am întors ast ă7i pentru o ed ă inșș de
 împrospătare a cuno ătinșeor. 4șteptșm cu
nerăbdareăs ăîn&
ă ț m ucruri noi.
5 +ști un bșrbat ade&șrat, i-am spus, bșt*ndu- pe
umăr.


"ri&ind în urm ă, a pr opria c ăsnicie, mi-a ădori sș fi

știut nu numai importanșa iertșrii, ci și cum sș îmi cer
iertare în mod eficient. M-ar fi scutit de mute 7ie de
suferințăă în t cere, sper*nd ă7adarnic c ă>aroyn a&ea s -
mi uite &orbee aspre.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. ;ți aminte
ș ti utima
ă ț dat c*nd i-ai cerut iertare<
Dacă da, ce ai spus<
2. ;ți aminte
ș ti ăutima dat
ț c*nd cine&a i-ai cerut
iertare< " ărea sincer< 4i iertat acea persoan ă<
De ce da sau de ce nu<
3. Discutați unu c u a tu c e anumeșă ăă & a teapt s
au7iți într-o cerere sincer ă de iertare.
4. ;n
să-țpre7ent, e/ist ăDe&reu
i ceri iertare< ce s ucru
ănu o pentru
faci ast care
7i< trebuie
ă
 
Gary Chapman și ennifer Thomas, Cele ini limba+e ale
su(elor, trad. 6afae Cristian Cîri', ed. a ((-a, %ucurești, Curtea
3eche "ubishin', 2011, p. 141-144.
6

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș (+6T46+4 nu este

un S+#T(M+#T

S in'uru r ăspuns s ăn ătos a o cerere de iertare

este ier- ...............tarea. Dar ce înseamn ă s ă ier i<
ț
;nainte s ă mă ăc ăs toresc, credeam c ă iertarea înseamn ă
să dai drumu durerii ăi, astfe, sș restaure7i sentimentee
de iubire. Mi se p ărea reati& u or. ă ;mi amintesc cș,
odată, c*nd >aroyn m-a sunat s ă anue7e o înt*nire cu
mine spun*nd c ă trebuieă s seă duc ăăa cump r turi cu o
prie-tenă, am fost de&astat ă i m-am supșrat pe ea. Cum
de s-a putut '*ndi c ă e mai important s ăias ăa
cump
4mărătrturi
ăit cu
douo ăprieten dec*t
7ie r ăănit, să ias ă cu
cu m*nia mine<
și suferinșa mea,
p*nă c*nd ne-am reînt*nit. ;ncă de a începutu serii, ea
m-a întrebat dac ă s-a înt*mpat ce&a. și atunci am
deschis 7 ă'a7urie emo țiior mee, e-am dat fr*u iber și
i-am spus c*t de sup ărat am fost c ăea a ieșit a
cumpă ăr turi c u o ăprieten
ă înă oc s petreac timp cu
mine.
C*nd mi-am terminat de afișat sentimentee, ea mi-a
spus, cu toat ă b*nde țea0
5 ;mi pare r ău. Trebuia s ă- ți e/pic mai pe î ndeete.
#ici nu se pu ne probema c ă nu doream s ă fiu cu ti ne.
4cea era sin'uru weekend în care prietena mea a&ea
iber de a ucru și a&ea ne&oie de a:utoru meu ca s ă
cumpere un cadou pentru 7iua de naștere a mamei ei.
știam cș noi doi putem ieși în atș searș. #u am &rut sș te
rănesc. 4 ă prefera oric*nd s ă fiu cu t ine dec*t sș ies a
ă ăă
cump r turi.
Ca un Spercare
prosop c mabsoarbe
&ei ierta.apa, cu&intee și scu7ee
ei mi-au e&aporat toat ă durerea. și am fost copeșit de
sentimente cade de iubire. Se terminase. 6ea ția
noastră era restaurat ă și nu m-am mai '*ndit niciodat ă
a cee înt*mpate. 4sta înseamn ă pentru mine s ă iert.
;nsă, ădup ceăne-am
ă ă
c s torit, iertarea p rea mut mai
dificiă. ;ntr-oăsear , a apro/imati&
ăă as e s ptșm*ni de a
nuntă, eu ăi >aroyn ne-am tre7it prinși într-o ceartș de
toată frumusețea. ;n toiu ei, ea s-a îndreptat spre duap,
și-a uat peerina, a tr*ntit ușa de a intrare și a ieșit
afară, în poaia toren ția ă. "rimu meu '*nd a fost0 8De
ce nu r ăm*ne s ăupte ca un b ărbat< 9 Dar apoi a urmat a
doiea0 8, nu. Dac ă nu se ma i întoarce< 9 $acrimie îmi
cur'eau în &oie în timp ce m ă întrebam0 8Cum de s-a
putut a:un'e a asta at*t de de&reme în c snicia ă
noastră<9 4m deschis tee&i7oru și am încercat s ă uit
toată t ără eni a, dar nu reușeam nicicum.
După o &reme ce mi-a p ărut o &eșnicie, am au7it ușa
deschi-7îndu-se și, c*nd m-am întors, am &ș7ut-o
p*n'*nd0
 5 ;mi pare r ău c ă ți-am întors spatee, dar n-am mai
putut suporta. !r ăscăă s m cert.țC*nd ai ipat a mine,
am știut
ă c tre-buie
ă s ies, atfe
ăț cearta s înte ea.
Mi-am cerut scu7e pentru c ă ridicasem tonu, dar în
inima mea, o în&ino& ățeam pe ea p entru toat ă cearta.
4m mers a cucare cu spatee unu
a atu. 4 doua 7i, dup ă un timp de
refecție, mi-am cerut iertare mai pe $n scripturile
îndeete, iar ea a făcut a fe. ebraice și creș tine,
4m*ndoi am spus0 8Te iert.9 Dar eistă trei cuvinte
durerea nu s-a e&aporat, iar evreiești și patru
sentimentee cade de iubire nu au
cuvinte grece ști
re&enit. ;n urm ătoaree c*te&a
traduse cu
ăs ăpt m*ni,#u-mi
episodu. am continuat
ăă
puteam sscoate
retr iesc
din 8a ierta9.
minte ima'inea ei ie șind în poaie și
7'omotu u șii tr*ntite. De fiecare
dată c*nd re&edeam scena resim țeam aceea și durere.

Ca proasp ăt abso&ent de facutate, nu făcusem

niciodată &reun curs pe tema iert ării. #u-mi amintesc nici
ăsă fi & ă7ut &reodat o carte
Ș despre
ă iertare. tiam doar c
decarațiie noastre de iertare nu restau-raser ă
sentimentee de iubire. 4cum, dup ă mai bine de tre i7eci
de ani de c*n d sunt consiier marita, am în & ățat foarte
mute despre iertare. ;n acest capito, &reau s ă & ă
împăăș
rt șescă i &ou c*teă ce&a. S începem cu începutu.

Ce este și ce nu este iertarea+

(ertarea presupune c ă s-a comis un ă ră u.

ă Sup r rie nu
necesită iertare, ci, mai de'rab
ă , ne'ociere.
șă ;n , atunci
c*nd unu dintre &oi &orbe ște sau se comport ă aspru cu
ceăat, este ne&oie de o cerere de iertare și de iertare,
dacă ț&re i caț ă rea ia s ăfie ărestaurat . +/ist ofense
minore și ofense ma:ore, dar procesu este întot-deauna
 aceași. C*nd unu dintre noi î o fensea7 ă pe ce ăat, se
ridică o barier
ă ț emo ă iona între noi. %arieree sunt
îndepărtate prin cereri sincere de iertare și printr-o
iertare autentică. ;n capitou anterior, am &orbit despre
cum s ă ne cerem iertare cu sinceritate. 4cum, &om &orbi
despre ce înseamn ă s ă iert ăm.
;n scrioturie ebraice și cre știne, e/ist ă trei cu&inte
e&reiești și patru cu&inte 'rece ști traduse cu 8a ierta9.
+e sunt sinonime, cu dif erite nuan țe de sens. (deea de
ba7ă este 8a tre ce cu &ederea9 sau 8a în ătura 9. C*nd
&orbește despre iertarea oferit ă nou ă de Dumne7eu,
%ibia spune0 8c*t este de departe r ăs ăritu de apus, at*t
de mut dep ărtea7 ă +ăă f r dee'ie noastre de a noi 9
103 12
@"samu 0 A. (e rtarea
pedeapsa. Dumne7eu nu neînma
ăături cere
bariera i anuea7
ș s ă p ăătim pentru
ă fărădee'ea noastr . C*nd neăc erem iertare cu a de& rat
și soicit
ă m iertarea ș$ui,ă+ ne iart i nu ne mai tra'e a
răspundere niciodat
ă pentru
ă ș acea 're ea .
Suntem în& ățța iă s ne iert ă m
unu pe atu a fe cum ne iart ă
-ertarea nu ne Dumne7eu pe noi. 4 șadar, iertarea
șterge memoria. nu este un sentiment, ci o deci7ie.
+ste deci7ia de a oferi har, în oc de
a cere dreptate. (ertarea în ătur ă
barie-ree și face posibi ă de7&otarea rea ției.
"oate că &oi putea e/pica mai bin e ce este iertarea
dacă &ă împ ă ășrt esc patru ucruri pe care ea nu e
reai7ea7ă.
Mai înt*i, iertarea nu ne -terge memoria . (-am au7it
pe unii oameni spun*nd0 8Dac ă nu ai uitat, nu ai iertat. 9
4ceastă afir- mație este fas ă. Creieru uman
înre'istrea7ă toate e/perien
ț ee,
ș bune
ăș i ree, p cute i
nepăcute. "s ihoo'ii au e/picat c ă mintea omuui are
două compartimente. !nu se nume ște con știent, iar
ceăat, subcon
ș ș tient. Conă tientu este ac tuit din
ucrurie de care e ști con știent în acest moment. De
pidă, eu sunt depin conștient c ă în acest moment stau
pe un scaun. Dac ă &reau, & ă pot împ ărt ăș i pri&ei
ș tea
ș i
sunetee din :uru meu. Subcon știentu ad ăposte ște
e/periențee trecute, care sunt depo7itate în fi șiere
mintae.
!nee informa ții cur' iber din subcon știent în
conștient. $a un moment dat, putem ae'e s ă trecem în
conștient informa
ț ii dinș subcon tient.
ăăă De pid , dac m
întrebi0 8Ce ai m*ncat a7i dimi-neață<9, a ș putea s ă
pătrund în s ubcon
ș țșătient ăi s î i spun c am m*ncat
cereae Cheerios cu afine. ;nainte s ă-mi pui întrebarea,
nu m ă '*ndeam în mod con știent a micu-de:un. Dar, a
dorința mea, am putut e/tra'e acea informa ție.
4te e/perien
și poate fi ădificițessunt
e în'ropate
șaducemș ad*nc
în con în subcon
tient, știent
chiar i
depun*nd efort. "e de at ă parte, uneori amintirie sar
din subcon știent în con ș ă ătient f r a fi soicitate. 4cest
ucru se înt *mp ă adesea cu ce e dureroase. Chiar și
după ce ai țaes
ă s ier i comportamentu
ă ș ceuiat i s
înături bariera, amintirea e&enimentuui poate re&eni în
conștient
ș ă i, odat cu ș ea, re&in i sentimentee dureroase
și, probabi, m*nia. ț ă șDac î i aminte ti un ucru nu
înseamnăă c nu ai iertat. ;nseamn ă ș ,șăpur i simpu, c e ti
om șțăi c î i șaminte ti oță
e/perienă dureroas .
Cum proced ăm cu aceste amintiri dureroase<
Su'estia mea este s ă e aduci înaintea ui Dumne7eu și
să-( s pui0 8Tată,Tuș tii ce-mi amintesc
șșș i tii i ce simt
acum. Dar ; ți mu țumesc pentru că toate acestea au fost
iertate. 4cum, a:ut ă-m să fac ast 7i ăce&a care s
îmbunăățt easc
ă ț rea ia ănoastr .9 ;n aceast ă ru' ăciune, î ți
afirmi deci7ia de a ierta și cau ți s ă încura:e7i de7&otarea
reației pe &iitor.
;n a doiea r*nd, iertarea nu
îndepărtea(
ă toate onsein
ț ă ele r ului
omis. De pid ă, o mam ă a str*ns bani -ertarea nu
îndepărtea#ă
toate consecin țele
răului comis.
pentru o opera ție. iu ei îi fur ă și-i chetuie pe dro'uri.
Dacă e î și cere sincer iertare, ea î poate ierta 5 dar asta
nu recuperea7 ă și banii pierdu ți. !n tată ș î ăiă pș r se te
soția și copiii. Două7eci de ani mai t*r7iu, se întoarce s ă-
și cear ă iertare. +i î pot ierta 5 dar acest ucru nu e d ă
înapoi cei două-7eci de ani pe care i-au pierdut. So țu, în
m*nia ui, î și abu7ea7 ăț șfi7ic so ia ă i îi fracturea7
ma/iaru. + î și poate cere iertare cu toat ă sinceritatea,
iar ea î poate ierta 5 dar ma/iaru ei rîm*ne fracturat.
rice comportament a nostru are consecin țe. Ce
po7iti& are consecin țe po7iti&e. Ce ne'ati&, consecin țe
ne'ati&e. (ertarea nu îndep ărtea7 ă toate consecin țee
comportamentuui 'reșit.
;n țacare
!n so treiea r*nd,iertarea
i-a fost infide so țnu
iei reonstruie-te
sae a încheiat înrederea
a&entura.
și și-a cerut iertare de a so ția ui. +a mi-a spus în birou
de consiiere0 8Cred c ă -am iertat, dar nu am încredere
în e. 4sta mă face ăă s m ăîntreb dac -am iertat cu
ade&ărat.9 ;n rea itate, iertarea nu restabie ște, de a
sine, încrederea. ;ncrederea este acea certitudine
intuiti&
ă ă c cine&a este o ă persoan
ă inte'r . ;ncrederea
este distrus ă într-o rea ție în care un partener este
infide. C*nd nu-ăți p stre7i an'a:amentee ță fa de mine,
îmi pierd încrederea în tine. #u mai am certitudinea că
mă &ei trata cu dre ptate și onestitate. 4tunci, cum s e
reconstruiește încrederea< Schimb*ndu- ți comporta-
mentu și do&edindu-te demn de încredere.
ă ă ă Dac & d c
îți înde-pinești promisiunie o perioad ă de timp mai
îndeun'ată și că ești deschis și cinstit în toate
interacțiunie dintre noi, &oi a:un'e din nou s ă am
încredere în tine.
C*nd consiie7 o famiie în care unu dintre so ți a fost
infide se/ua și caut
ă acum
șă s - i reconstruiasc
ăț &ia a de
căsnicie, îi reco-mand ce ui &ino&at ca, dup ă ce- și cere
sincer iertare șăiăo ăcap t , s -i dea &oieă parteneruui s -i
&erifice toate domeniie de acti-&itate. 4sta înse amn ă c ă
își &a pune a dispo7iția parteneruui său carnetu de
cecuri, computeru, teefonu și toate ceeate surse de
informare. "rin aceasta, e comunic ă0 8#u am nimic de
ascuns1 mi-am schimbat cu ade& ărat comportamentu și
&reau s ă fiu din nou &rednic de încrederea ta.9 Cu
această atitudine deschis ă și cu un sti de &ia ță inte'ru,
încrederea poate fi restaurată. 4șadar, iertarea nu
restaurea7ă de a sine încrederea, dar face oc posi-
biității de a o rec* ști'a.
;n a patruea r*nd, iertarea nu sfâr-e-te întotdeauna
în reon'iliere. Cu&*ntu 8recenciiere9 înseamn ă 8a
aduce din nou în armonie9. 6econciierea necesit ă
re7o&area diferen țeor, ă ' sirea unor noiățmodait i de a

face ucrurie,
deprinderea sou țîn
muncii ionarea
echip ă.conficteor
De c*t timpdin
estetrecut
ne&oieși
pentru a fi reconciia ți< 4sta depinde în mare m ăsur ăde
durata în care a ți fost 8în di7armonie9. $a unii poate
dura doar c*te&a ore1 a a ții, poate dura uni între'i.
"entru unii, &a fi ne&oie de a:utoru unui consiier
e/perimentat, pentru c ă cei doi nu au abiit ăție necesare
reconstruirii rea ției. Ce spun eu este c ă iertarea nu
aduce automat armonie în rea ție. Totu și, ea face
posibiă reconciierea.
4m început acest capito spun*nd c ă iertarea este
sin'uruă r ăspuns
ă s n tos a o cerereă de iertare. Dac
ae'em s ă nu ăiert m, bariera
ă ș r m*ne i cei doi se
înstrăinea7ă. Timpu, de unu sin'ur, nu &a &indeca
reația. 3indecarea necesită deci7ia de a ierta. Și iertarea
face posibiă de7&otarea rea ției pe mai departe.
Doresc s ă închei acest capito
pun*nd înc ă o întrebare0 Ce se
înt*mpă atunci c*nd persoana care Ce se întmplă
te-a r ănit nu- și cere iertare<
4bordarea cea mai potri&it ă a care atunci cndrănit
care te)a persoana
nu) și
poți recur'e este s ă o confrun ți, în cere iertare?
dra'oste, cu &ina ei, sper*nd c ă î și
&a cere iertare ăși c o &ei putea ierta.
ă șDac
ș nu reu e ti
din prima, î ți su'ere7 s ă mai faci o a do ua iș o a t reia
încercare.  cerere de iertare spune0 8"rețuiesc această
reațșie i &reau
ă ă s re7o&
ă m ăaceast probem . 9 6efu7u
de a- ți cere iertare comunic ă0 8#u pre țuiesc aceast ă
reațșie i mi-e totuna ăă dac răț m*nem înstr ina i. 9 #u
putem for ța pe cine&a
ș ă ă s - i cear iertare,
ă dar putem s
propunem pacea și ăs neă ar t mș ădispu
ă i s ăiert m. Dac ,
în utimă instanță , acea ăpersoanș ănu dore te s
restaure7e rea ția, oț po i ț încredină a, împreun cu
durerea și m*nia ta, ui Dumne7eu. #u  ăsa ca ipsa ei de
dispo-nibiitate pentru re7o&area probemei s ă- ți fac ă
&iața un iad. +ste ne&oie de doi oameni pentru a construi
o rea
Dacție
ă șpo7iti& ăă, ăsînainte
a ș fi ătiut n toas
ă ă ăsă . m c s toresc ceea ce &-am
împăș
ăr-t it în acest capito, ș a fi fost un om mut mai
iertător. Mi-a
ș ț fi șîn ees ș i mi-a fi 'estionat sentimentee
într-o manieră mai ăăs nă toas ș ș . 4ă fi tiut c iertarea nu
ăăînătur toat durerea, nici ă nu restaurea7 automat
sentimentee de iubire. Dar iertarea este primu pas în
procesarea durerii și în res taurarea iub irii. #u e/istă
căsnicii
ă ă să n toase f r c ereri s incere ă ăș d e i ertare i f r
iertare autentic ă. Dac ă ă în&
țț a i cum
ă ă s ț & cere i iertare
și cum
ă țs ț ierta i, &e i a&ea
ă ă a îndem*n dou dintre
eementee ma:ore în constru-irea unei c ăsnicii reu șite.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. +/istă ă&reo persoan pe care
ă trebuie
ț s o confrun i
într-un mod iubitor< Ce te împiedică să o faci<

2. +/istă &reo persoan ă pe care înc ă n-ai iertat-o < Ce

te împie-dic ă s ă o faci<
 3. Ce bariere e/ist ă între tine
ș i o persoan
ă ă iubit < Ce
&ei face pentru înăturarea acestor bariere<
4. C*nd cine&a î ți cere ie rtare, c*t de u șor î iț este
să ier ți< De ce<

Mi-aș dori sș fi știut ...

 ... cș
T4$+T+$+
nu se C!6 ĂȚĂ
S(#G!6+

$ a casa p rinteasc , unde am crescut, toaeta nu

ă ă
era ...............niciodat murdar . Dar niciodat nu mi-a
ă ă ă
trecut prin minte c ă cine&a trebuia s ă o cure e.
ț #ici
acum nu știu dac ă ace cine&a era mama sau tat ă meu.
#-am & ă7ut niciodat
ă pe nimeni
ăț cur *nd toaeta. $a
douăă s pt m*ni
ă șdup ce eu i >aroyn
ăă ne-am c s torit, m-
am înscris a școaa postuni&ersitar ă și am ociut în

țăcampusu
ă -'u .uni&ersit
șiă dr ății.
Trei s pt +ra un
m*ni maiapartament
ăt*r7iu, ammic, dar curat
obser&at c
toaeta a&ea pete de murd ărie. @;ntre timp, afasem c ă
toaetee trebuie cur ățate. 4:unsesem totu și în școaa
postuni&ersitară.A (-am pomenit despre asta ui >aroyn
și ea mi-a spus0
5 ăȘtiu. M întrebam c*nd a&eai ăț de '*nd s o cure i.
5 Să oățcur <? am spus. 4m ă cre7ut c ț tu ai s-o cure i.
+u nu știu cumăs ăț cur o ătoaet .
5 +i bine, d ă-mi &oieăs teățîn& , s-a oferit ea.
5 #u putem cump ăra ce&a care s ăo cure țe automat
c*nd tra'i apa< am întrebat eu.
5 Chestiie astea nu-s bune de nimic, a r ăspuns ea.
Sunt o risip ă de bani.
 ;nainte de ă c ăs torie, nu m-am '*ndit
ă ă niciodat c &oi
a:un'e într-o 7i s ă fiu un 8curăță tor de toaete 9. De
fapt, am de&enit at*t de bun a asta, înc*t, în a doiea
semestru, m-am an'a:at cu :um ătate de norm ă a o
firmă de cur
ăț at toaete.
Ș i am mers
de a un beneficiar a atu, cur ăț*nd
Confu#ia asupra toaete. După ce am primit instruire
rolurilor este unul profesionaă, cur ățarea micii noastre
dintre cele mai toaete din micu nostru apartament
era o nimica toat ă.
problematice aspecte
"ermite-mi s ă- ți pun o întrebare
ale căsniciilor perso-naă. Dac ă și c*nd te &ei
contemporane. căsători, cine cre7i că &a cur ăț a
toaete
&oastră<din
$a apartamentu sau casa
ședin țee de consiiere
premaritaă, am descoperit c ă ma:oritatea bărbațior cred
că so
ț ia &a ățcur a toaeta, în &reme ce ma:oritatea
femeior cred c ă so
ț u o &a ăț
cur a. ;n ipsa unei consiieri
premaritae, ma:oritatea cupurior nici m ăcar nu se
'*ndesc &reodat ă cine &a cur ăța toaeta, iar a trei
săăpt m*niă dup
ă nunt ș,ă descoper ăț i ătinerii însur ei c
toaetee nu se cur ăță sin'ure.

Cine ce "ace+
6idic aceast ă probem
ă nu pentru
ă ăc m preocup în
mod deo-sebit cur ățarea toaetei. Ci pentru ăă c m
preocupă foarte mut faptuăț c &e ăi intra
ă ă în c snicie f r
să fi discutat &reodat ă ine și e face dup ă ce & ă
căsătoriți. +ste ceea ce socioo'ii numesc 8rouri
maritae9. Confu7ia asupra rourior este unu dintre cee
mai probematice aspecte ae c ăsniciior contemporane.
;n 'enera țiie anterioare, c*nd so țu era ce care
susținea financiar famiia, iar so ția era doar 'ospodin ă,
e/ista pu țin ă confu7ie cu pri&ire a cine ce a&eau de
făcut. ;ns ă, în umea de a7i, unde ma :oritatea tin ereor
soții au propriie cariere, acestea
ță ș se a teapt ca so ii or
să fie im-pica ți semnificati& în treburie casnice. Dac ă &oi
doi nu discuta țiș i nuă cț de i de acord cine ce &a face,
&eți descoperi
ă c acest ucru ăă este o surs ma:or de
confict în primee uni de c ăsnicie.
Sunt mai mu ți factori care intr ă în :oc c*nd discuta ți
despre rourie maritae. Mai înt*i, am*ndoi a ți crescut
a&*nd modee diferite.  t*n ăr ă so ție mi-a spus0 8Tată
meu d ădea cu aspiratoru în toat ă casa în fiecare
s*mb ă ăt diminea
ț a,ăînainte s spee mașina. 4cum, so țu
meu se a șteapt ă ca eu s ădau cu aspiratoru și &rea s ă
duc ma șina aă sp ăatăîntr-o sp  torie
ă auto. #u pot s cred
căă m-am
ă c s torit cu unșom at*t de ene . 9 So țu ei mi-a
spus0
trecut8$a noiminte
prin acas ă, cmama d ădea
ă so ția meacus-ar
aspiratoru.
putea a#u ș mi-a
tepta
&reodată s ă fac eu ucru acesta. (ar în ce pri&e te ș
mașina, e o c hestiune de eficien
ță ă . Deăce s pierd dou
ore în fiecare s*mb ăt ăsp *ndș ma ina, c*nd o pot spăa
într-o spăătorie auto în trei minute, pentru 3 doari< #oi
nu s p ăam n iciodat
ăș maă inaă a cas .  dat a t rei u ni,
păteam 12 doari pentru o sp are ă compet ă a o
spăătorie. #u în țee' de ce pentru ea este at*t de
important ucru acesta.9
+ra important pentru ea deoarece, în mintea ei, e nu
era un so ț responsabi. 4 ștept ărie ei n-a&eau sens
pentru e fiindcă, în famiia în care a crescut, e a a&ut un
mode diferit. !nu dintre e/erci țiie pe care e foosesc în
consiierea premarita ă este ă s -i cer femeii
ă ă ăs fac o ist
cu toate ucrurie pe care tat ă ei eă f cea pe ă*n'
șă cas i
o istă cu toate responsabiit ăție care îi re&eneau mamei
ei. ;i cer b ărbatuui
ăăs șfac aceaă i ucru. adt ce istee
sunt 'ata, e e/amin ăm împreun ă pentru a &edea unde
seamănă sau difer ă modeee or parentae. 4poi, îi cr e
cupuui s ă ăaib oț discu ăie serioas despre aspectee în
care se a șteapt ă ca maria:u or s ă se asemene sa u s ă
difere de modeee parentae. 4 i'nora sau a ne'a
infuența modeeor parentae asupra propriior a ștep-t ări
este un semn de imaturitate. !n cupu matur î și &a
împărtăși ce deschidere și sinceritateș ăaș tept rie i ,
acoo unde cei doi au opinii diferite, &or ne'ocia o
înțee'ere cu pri&ire a rourie maritae înainte să se
căsătorească.

De unde in aceste idei+

 at ă infuen ță asupra moduui în care percepi

rourie mari-tae este propria ta fiosofie despre
mascuinitate și feminitate. 4ceasta r ăspunde a
întrebarea0 8Ce face un bărbat și ce face o femeie într-o
cînăsnicie<
mare 9m6ăăăsur
spunsu
de ațaceast
e/perien ăaîntrebare
ț ă educa este .infu-en
ă iona De pidțat,
dacă ea a studiat într-o uni&ersitate în care a a&ut dasc ăi
feminiști miitan
ț i, atunci este
ăă posibi s aib opinii foarte
puternice despre ce face și ce nu face o femeie într-o
căsnicie. De ceaat ă parte, dac ă a studiat într-o
uni&ersitate rei'ioasă conser&atoare, este posibi s ă aib ă
idei foarte diferite despre rou femeii în c ăsnicie. De
asemenea, educa ția și credin țee ui rei'ioase îi &or
infuența foarte mut fiosofia despre rourie b ărbatuui și
ae femeii în c ăsnicie. 4 i'nora aceste fiosofii ad*nc
înrăd ăcinate în &oi sau a crede c ă iubirea &oastr ă e &a
contracara infuen ța este o nebu-nie. Dac ă nu pute ți
ne'ocia aceste diferen țe înainteă de ă c s ătorie, ee & &or
inhiba foarte mut abiitatea de a cuti&a unitatea
con:u'aă.
Dacă e se simte :enat ca prietenii ă ă ui s afe c spa
&asee, iar ea crede c ă sp ăatu &aseor este un se mn de
mascuinitate, atunci sp ăatu &aseor &a de&eni o surs ă
de stres emo ționa înț reaă ia or. Dacă ea crede ferm c o
soție nu ar trebui
ăă să ' ăteasc sin'ur , iar e, pe de at ă
parte, nu are nici în cin, nici în m*nec ă cu ' ătitu, cei doi
trebuie s ă ne'ocie7eț o în ee'ere ă înainte
ă de c s torie.
 ri î și schimb ă ea opinia, ori se în scrie e a un cu rs de
'ătit în cadru facut ății ocae. iosofia ta despre
mascuinitate și feminitate infuen țea7 ă foarte mut
așteptărie tae în ce pri&e ște rourie maritae.

*a ce  ă $rice$e ți cel mai bine+

Cu aceasta, am a:uns a ce de-a treiea factor care

&ă &a ținfu-en a opiniie e'ate
ță de atribu iie fiec ruia
dintre &oi, iar ade& ăru este c ă
fiecare dintre &oi a&e ți abiit ăți
diferite.
preparareaC*nd
m*ncă&ine
rii, unu&orba de
dintre &oi 'ste important
recunoa să
ștem că
se poate pricepe s ă ' ăseasc ă cee avem abilită ți diferite
mai bune oferte a cu m-p ăr ături, pe și să căutăm să le
c*nd ce ăat cump
ăă rș , pur i simpu,
in'redientee necesare pentru ' ătit . folosim în beneficiul
!nu poate fi priceput a copt, iar relației noastre .
ceăat, a
ă f ăcut 'r tar.
ș ă !nu tie s
șătear' prafu de
ă pe mobi ă , înătimp ce ce at nici m car
nu- obser& ă. ! nuș tieă s copieasc
ăș ș ă arbu tii i s
amena:e7e curtea, pe c*nd ce ăat este compet pe
dinafară. !nu este e/pert în cacuatoare, în timp ce
ceăat de abia se descurc
ă ă s trimit e-maiuri.
#u este ne&oie s ă a&em acea ș i set de
ăț abiit i, dar
este impor-tant s ă recunoaș ătem c a&em ăț abiit i diferite
ăăăăși s c ut m s e foosim țîn beneficiu rea iei noastre.
;ntr-o echip ă de fotba, cei unspre7ece :uc ători au acea și
obiecti&, dar nu :oac ă acea
ș i ro. 4ntrenoru
șă urm re te
să -i pun pe fiecare
ț în po7iă ia pe care crede c o poate
acoperi ce mai bin e. "rincipiu acesta ar trebui s ă fie de
a:utor și în determinarea rourior maritae.
Ce ne "ace $l ăcere & și ce nu
 4 patruea factor în ' ăsirea unui numitor comun cu
pri&ire a atribu șiie fiec ăruia este simpu fapt c ă fiecare
dintre &oi are ucruri care îi fac p ăcere și ucruri care îi
dispac. "entru ea, poate fi o sarcin ă u șoar ă ăs
'estione7e banii și ățsă in țe&iden ța finan- eor, pe c*nd,
pentru e, acestea pot fi un chin. 4m*ndoi știu s ă adune,
să scad
șțăă ițs in e&iden a, dară unuia ă îi pace s fac
aceste ucruri, iar ceuiat, nu. "entru e, poate fi o
pro&ocare re&i'orant ă s ă dea cu aspiratoru1 pentru ea,
poate fi o cor&oad ă. +i îi poate faceă păăcere
ă s p teasc
facturie unare1 ui i se poate p ărea ce&a e/trem de
apăsător. !n pas important în procesu de determinare a
rourior maritaefiec
și ce îi dispace este s ă ne
ăruia. $a asi'ur
ă șăm
modu c ar
idea, timfi ce îi pace
frumos ca
fiecare dintre &oi săă fac ceea ce ă îi face p
ă cere. Dar dac
niciunuia dintre &oi nu-i pace s ă fac ă un ucru, este
e&ident că cine&a trebuie s ă accepte responsabiitatea
pentru acea sarcin ă care nu este neap ă ăă rat p cut .
ricum, o parte din procesu de deci7ie cu pri&ire a cine
ce face este s ă ține ți seama de ucrurie care îi pac și
de cee care îi dispac fiec ăruia dintre &oi.

n e-erci țiu $ractic

4cum doresc să ă & ofer unț e/erci ă iu care & &a a:uta
nu numai s ă decideț i cineăț&a cur a ștoaeta, ci i cine &a
face toate ceeate ucruri necesare. Dac ă te '*nde ști
serios aăc ăsă torie,
ă f o ist cu toateț ucrurie care- i &in
în minte ce trebuie făcute pentru a întreține o
'ospodărie. i i atent s ă incu7i &e hicuee, cine &a fa ce
cump
ă ăr turie, cine
ă &a ' ăti, cine
ș &a sp a rufee i cine &a
da cu aspiratoru. Cere-i o'odnicuui sau o'odnicei tae
să fac ă o  ist ă simiară. 4poi, compara ți istee și
combinați-e astfe înc*t s ă a&e ți o ist ă compet ă care s ă
incudă tot ce a ți scris fiecare dintre &oi.
 Copia7ă ista,
ă sț o a&e
ă i în dou ș e/empare i, fiecare,
separat, citi ți ista
ș i pune
ț ă ț i-& ini iaee în dreptu aceor
puncte despre care crede ți c ă &or fi
responsabiitatea &oastr ă. Dac ă
credeți c ă responsabiitatea &a fi Dacă nu vă
împățăr it , ț puneț i ini iaee puteți î nț elege
am*ndurora, dar subinia ți-o pe a înainte de căsătorie,
aceuia care &a a&ea ce vă face să crede ți
responsabiitatea prin-cipaă. Dup ă
că ve ți reu și
ce a ți f ăcut acest ucru, pune iț
deoparte o se ar ă pentru a & ă trece după aceea?
în re&ist ă răspunsurie și a &edea
unde sunte ți de acord și unde nu, în ceea ce pri&e ște
persoana
punct din cu
istresponsa-biitatea
ă. 4coo unde sunteprincipa pentru fiecare
ți în ăde7acord, este
ne&oie de ne'ociere. ;mp ărt ășiț i-&ă fiecare moti&ee
pentru ae'erea f ățcut . i i c*t se poate ș șde des-chi i i
sinceri în e/punerea moti&a țiior &oastre pentru
respecti&a ae'ere. Dup ă ce &-a ți ascutat în mod
empatic unu pe atu, c ăuta
ță i s a:un'e
ț ț i a o în ee'ere
în ceea ce pri&ește persoana care își &a asuma
responsabiitatea respecti& ă. @Dacă nuă &ț pute
ț i în ee'e
înainte de căăs torie, ăce & ăface țsă țcrede
ș i c &e i reu i
după aceea<A
+fectu*nd acest e/erci țiu nu înseamn ăă ț c sunte i
e'ați de responsabiit
ăț ie ace-ea pentru ț tot restu &ie ii
5 dup
ș ă ase uni
ă de c snicie, este ă ățposibi s dori i s rene-
'ociați unee puncte din ă istă. ;nseamnă ă , mai de'rab , c
&eți intra
ă țîn c snicie cu o ă în ee'ere mai bun asupra
așteptărior pe care e a&e ți unu de aăce at.
ă ț Dac face i
acest e/erci țșiu i a:un'e
ț ți a o în ee'ere cu pri&ire a
cine ce &a face, &e ți fi țscuti i de mute țșconficte i &ia a
&a decur'e mut mai armonios pentru am*ndoi.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. Dacă ai crescut împreun ă ă ă cu tat  t u, ce
responsabiități și-a asumat e în famiie<
2. Ce responsabiități și-a asumat mama ta <
3. Dacă te '*nde
ș tiă serios
ă a că s torie, efectuea7
e/ercițiu de mai sus.
8

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș a&em ne&oie de un "$4#

de 'estionare a %4#($6

"
 e &remea c*nd eu și >aroyn ne înt*neam și, m ai
...............t*r7iu, c*nd am decis s ă ne c ăs ătorim, nu mi-a
trecut deoc prin minte c ă &a fi ne&oie s ădiscut m ă
despre cum ne &om 'estiona finan țee. #iciunu dintre
noi n-a&ea bani. $a o adic ă, am*ndoi eram proaspe ți
abso&enți de facutate. ;n timpu facu-t ății, am*ndoi am
stat a c ămin. #u închiriasem niciodat ă &reun
apartament, nu achitasem niciodat ă &reo factur ă pentru
curent, nu p ătisem niciodat ă pentru
ș ăș o ma in i rareori
îmi cumpărasem haine. $ucram cu :umătate de normă
pentru a-mi p ăti chetuieie cu facutatea. Dup ă primu
an, p ț ărin ii mei au a&ut
ă ă bun tatea s -mi cumpere o
mașin ăș ăi s ă-i p ăteasc asi'urarea. ainee pe care e

purtam erau sau

Crăciu-nuui primite cadou ăde
a ani&ers riora 7iei
famiia mea,
mee decunaoca7ia
ștere.
>aroyn a&ea o e/perien ță simiar
ă , doar
ă c , înainte
ă s
se înscrie a facutate, ea ucrase cu norm ă întrea' ă
timp de un an, a&usese propriu apartament și î și p ătise
sin'ură facturie.
Sin'uru pan financiar pe care- a&eam era acea cp
ea c ă7use de acord
ă s ucre7e
ă ă cu norm întrea' , în timp
ce eu m ă focai7am în între'ime pe studiie mee
postuni&ersitare. "anu acesta a ținut dou ă uni. Su:ba
ui >aroyn îi impunea s ă înceap ă
ucru a 5030 a.m. +a nu este o
$n acei ani, n)am persoană matina ă. Starea ei de
avut neînțelegeri din săăn tate se ăînr ăț ut ă ea & 7*nd cu
cau#a banilor, pentru ochii și am*ndoi am fost de acord că
panu acesta nu funcționa. 4m decis
că nu aveam bani. să ne căutăm am*ndoi su:be cu
:umătate de normă, după-amia7a.
oarte cur*nd, ea a fost an'a:at ă de
unu dintre profesorii mei de a facutate, iar eu mi-am
'ăsit un post a o banc ă oca ă. #iciunu dintre noi nu
c*ști'a
ț mu i bani,ș dar c*t c* ăti'am era destu ca s ne
pătim chiriaș i ăț utiit ie pentru apartamentu nostru de
studenți,ă s ăcump
ă ră m ben7inș pentru
ă ș ma in , precum i
să punem m*ncare pe mas ă. #iciunu dintre noi nu și-a
cumpărat &reo hain ă timp de trei ani. Dup ă ce mi-am
terminat studiie și am început s ă ucre7 pentru prima
dată cu norm ă întrea' ă, a&eam impresionantu profit de
150 de doari.
;n acei ani, n-am a&ut neîn țee'eri din cau7a banior,
pentru c ă nu a&eam bani. 4t*ta timp c*t un cup u cade
de acord s ă fac ă anumite sacrificii pentru o &reme cu
scopu atin'erii unui obiecti& bine definit, în ca7u nostru
abso&irea studiior postuni&ersitare, și at*ta timp c*t
&enitu e/istent este suficient pentru acoperirea ne&oior,
cei doi au pu ține șanse s ă înt*mpine conficte pe seama
banior. 4cestea
am început au apbani
8s ă facem ărut,9.în ca7u nostru, abia dup ă ce
#oi înc ă nu discutasem &reodat ă un pan de
'estionare a banior no ștri. Dup ă trei ani de sacrificii,
am*ndoi eram entu-7iasma ți s ă chetuim. ;ns ă noi
'*ndeam diferit cu pri&ire a ce și c*nd a&eam de
cumpăăărat.
ă  r s a&em un pan ă a
ț îndem*n , finan ee
au de&enit pentru noi ceea ce au de&enit pentru mute
cupuri 5 un c*mp de upt ă. #-am s ă& ăpictisesc cu
amănuntee ciocnirior noastre. Ce &rea u s ă subinie7
este c ă, dac ă ne-am fi f ăcut un pan înainte de nunt ă,
acest a ne-ar fi sc utit de mu te certuri inutie. 4m s ă & ă
împ
ășărt esc în cee ce ă urmea7 un pan simpu de
'estionare a banior, care a a:utat mii de famiii s ă
e&ite starea co nf ictua ă în domeniu finan țeor. Să
începem cu începutu.

!Banii noștri#( crearea unit ății

"rima piatr ă de temeie în eaborarea unui pan
financiar este s ă ăc țde i de acord
ă c ă,ă dup c s torie, nu
&or mai fi 8banii mei9 și 8banii t ăi 9,
ci 8banii no ștri 9. ;n centru c ăsniciei
stă dorin ța de unitate. 8$a bine și a Datoriile lui și
datoriile ei vor
deveni 8datoriile
noastre9.
'reu9, noi inten țion ă ă mă s țtr im &iaă a împreun .
(mpicațiaă este c ne &om pune &eniturie
ă ș în comun i c
&om ucra ca o echip ă pentru a decide ce s ăfacem cu
banii no ștri. 4propo, astaă înseamn
ș ă ș i c datoriie ui i
datoriie ei &or de&eni 8datoriie noastre9 și c ă a&em
responsabiitatea de a face un pan pentru achitarea
acestor datorii. Mai înseamn ă, de asemenea, c ă
economiie ui și economiie ei &or de&eni 8economiie
noastre9. Dac ă nu e ști pre' ătit pentru acest fe de
unitate, atunci nu e ști pre'
ă tit pentru
ăă c s torie.

.conomii, d ă rnicie, c/eltuieli

4 doiea pas în eaborarea unui pan financiar este s ă
cădeți de acord asupra unui pr ocent din &enitu &ostru
pe care î &e ți economisi, ăș d rui i chetui.
ță ;n esn , cu
banii nu pu te ți face dec*t trei ucruri0 s ă îi economisi ți,
să-iățd rui ăi sau sț -i chetui i. Stabiirea procentuui pe
care î &e ți aoca fiec ărei cate'orii în par te este un pa s
important în eeborarea unui pan financiar.
De-a un'u anior, am încura:at cupurie s ă adopte
8panu 10-10-809. +conomisi ți și in&esti ți 10= din &enitu
&ostru net. "rimu scop a economisirii este s ă a&e ți
fonduri dedoiea
su:bei. 4 ur'enscopță în a
ca7 de boa ă sau
economisirii estede
s ăpierdere a
a&e ți cu ce
amorti7a orice card de credit sau de consum a ți putea
a&ea. 4 treiea scop a economisirii este s ă achi7i ționa ți
anumite ucruri importante, precum o cas ă sau o ma șin ă.
@+cono-miie pentru pensie fac parte, în mod norma, din
pachetu oferit de an'a:ator. +u încura:e7 din toat ă inima
tineree famiii s ă participe a panu de pensionare oferit
de an'a:atorii or.A
!n at pro cent de 10= este pentru d ărnicie. Scopu
dărniciei este țde a - i e/prima
ț ș recuno tin a pentru ceea
ce prime ști. Tradi- țiie iudaice și cre știne din &echime
încura:ea7ă dăruirea a 10= din &enit. Cei mai ferici ți
oameni din ume nu sunt aceia care au cei mai mu ți
bani, ci aceia care au în& ățat sp 'pseasc
ă satisfac
ț ie în a
da bani pentru a:utorarea atora. !n te/t cre știn &echi
spune0 8+ste mai ferice s ă dai dec*t s ăprime ști 9 @aptee
apostoior 20035A.
"entru mine și >aroyn, d ăruirea a 10= din &enitu
nostru nu a fost niciodat ă un moti& de confict. 4m*ndoi
în&ățăaser m principiu acesta de șță a p rin i i î
practicasem fiecare în parte. 4stfe, am fost de acord f ăr ă
reținere c ă aceasta a&ea s ă fie modeu nostru de
dărnicie. #iciunu dintre noi nu a re'retat &reodat ă
această deci7ie.
ăă ;ns , dac acestă concept este str in
pentru unu dintre &oi, &a fi ne&oie de di scu ții iș de
ne'ociere pentru a ' ăsi un punct de în t*nire. Dac ă nu
10
pute i fi de acord
fi dețacord< cu dde
"rocesu ăruirea a
ne'ociere=,
și atunci cu c*t
de punere depute ți
acord
înainte de căsătorie &ă &a scuti de conficte pe acest
subiect dup ă c ăs ătorie.

Restul de 800

6ăm*n, deci, 80= pentru a fi împ ăr ți ți între pata

ipotecii @sau a chirieiA, utiit ăți, asi'urare, mobi
ă ă , hran ,
haine, transport, medicamente, recrea ție etc. +ste
deci7ia &oastr ă cum îi distribui ți. Cu c*t chetui ți mai
mut pe ocuin ță, cu at*t &a trebui ă s țchetui
ț i mai pu in
în ate domenii. Greșeaa pe care o fac ma:oritatea
famiiior tinere este s ă cumpere o cas ă a c rei ă
întreținere e dep
ășș e te &enitu.
+ste difici de preconi7at, înainte de c ăs ătorie,
costurie e/acte pentru ocuin țăș i utiităț și i pentru toate
ceeate aspecte enu-merate mai sus. 4m încura:at
adesea cupurie care au panuri de
căăs în
are torie
: urășsde- it caute
rei aniun
decupu careși
c ăsnicie reșeala pe care
ocuiește într-un apartament sau o fac ma"oritatea
casă asem ăn ătoare cu ce familiilor tinere este
să cumpere o casă a
cărei întreținere le
depășește venitul.
intenționea7
ăă s cumpere
ă sau s țăînchirie7e. 6u'a i-i s
&ă comunice, cu apro/ima ție, a c *t se ri dic ăchetuieie
pentru ocuin ță ș i utiit
ăț i. "oate
ă c &orț fi dispuă i chiar s
&ă dea o istă cu toate ceeate chetuiei pe car e e-au
a&ut. 4cest ucru & ă &a da o idee rea- istă cu pri&ire a ce
&-ar putea aștepta. !n principiu frec&ent înt*nit este
acea de a nu chetui mai mut de 40= din &enitu net
................................... pentru ocuin țăș i utiităț i.
Cumpărăturie iste țe nu su nt de i' norat. Dincoo de
'umee pe care e au7im despre so ția care chetuie 5
doari pe b en7in ă p*n a un m a'a7in de ă uănde cump r
produse a pre ț de produc ător economisind 2 doari,
cumpărătoru în țeept poate reai7a economii
substan țiae.
și ener'ie. Genu
+ste acesta
ne&oie de ăcump
deă efortăși de rmut
turi necesit timp
discer-nșm*nt.
Dar beneficiu se &a &edea în faptu c ă &or r ăm*nea bani
în pus pentru ate ne&oi sau dorințe. Stăp*nirea artei
cumpără-turior a&anta:oase merit ă tot efortu depus.
"entru a:utor practic despre cum s ă faci cump ăr ături cu
înțeepciune, &e7i The %ittle Boo6 of Big /a&ings
KCărticica marior economiiL. 

 ată chestiune e/ trem de important ă care tr ebuie

discutată de fiecare cupu este cump ărarea cu cardu de
credit. Dac-aș a&ea

+ie >ay, The %ittle Boo6 of Big /a&ings , Coorado Sprin's,
Eater%rook "ress 2009.
un ste'ue
ș ț ro u, -a futura aici.ăMass-media stri' din
toate co țurie0 8Cumpără acum, p ătești mai t*r7iu. 9 Ce
nu se s pune este c ă, dac ă acum cumperi cu bani pe care
nu-i ai, mai t*r7iu &ei p ăti mut mai mut. +/ist ăo 'am ă
ar'ă de dob*n7i a conturie curente. Mute se af ă în
cate'oria 18=-21=. Trebuie s ă citi ți și ce scrie cu itere
mici. Creditu
pătești, este un pri&ie'iu
iar costurie pentru care
nu sunt aceeași trebuie
pentru să
toate
panurie de creditare.
 !n principiu pe care s ă- urma ți, în ca7 c ăa&e ițun
card de credit, ar fi s ă- foosi ți doar pentru ur'en eț
@tratamente medicaeA și necesitșși @reparașii a mașinș,
aparate casnice importanteA. Dup ă aceea, s ă
reaimente7i contu c*t mai repede posibi. #u foosi
niciodată cardu pentru cump ăr ături neesen țiae 5 mai
bine economisește și pștește în numerar. !nii consiieri
financiari su'erea7 ă cupurior
ă s ănu deă țin niciodat un
card de credit. ;ns ă, indispensabiu puncta: (C îți


poate acorda un scor mai mic dac ă nu ai foosit un card

de credit. 4cest ucru poate fi o probem ă atunci c*nd te
pre'ăăte ti s cumperi
ă o cas , o mașinș sau un aparat
casnic mare.

de Cardu
membru de în
credit este, pentru
8societatea ceormute cupuri,
frustra un carnet
ți financiar 9. +
încura:ea7ă cumpărăturie din impus, iar ma:oritatea
dintre noi a&em mai mute impusuri dec*t ne putem
permite s ă urm ăm. tiă u cș aceste carduri de cr edit pot
a:uta a ținerea socoteior
ăș ă i c , dac sumee creditate
sunt rambursate promt, ta/ee sunt minime. Totuși,
ma:oritatea cupurior &or chetui mai mut și își &or
preun'i perioada de rambursare a credituui dac ă
foosesc cu re'uaritate carduri de credit.
De ce cump ăr ăm pe credit< "entru c ă&rem aum
ceea ce nu putem p ăti acum. ;n achi7i ționarea unei
case, aceasta ar putea fi o mișcare financiarș înșeeaptș.
ricum a m f i n e&oi ți s ăp tim
ă chirie. Dac ă este bine
aeasă, &aoarea casei &a cre te ă . Dacș a&em

Gradu de so&abiitate a crediteor, înt*nit a ce mai
cunoscut sistem de creditare din Statee !nite @n.tr.A.
bani pentru a p ăti acontu și ne putem permite ratee
unare, o astfe de ac hi7i ție esteț înă eeaptă . "e de a t
parte,
mărescma:oritatea ucruriororpeîncepe
&aoarea. 3aoarea car e e
s ăcump r ăm7iua
scad ăădin nu își
în
care e-am achi7i ționat. $a ăcumpă -ră m înainte s ni e
putem permite. " ătim pre țu de cump ărare, pus
dob*nda pe credit, în timp ce produsu în sine se de&ao-
ri7ea7ă constant.
știu cș e/istș anumite 8necesități9 în societatea
noastră, dar de ce s-ar '*ndi un cupu t*n ăr c ăeste
musai s ă ob țin ă în primu an de
căsnicie ceea ce p ărin țior or e-a uat
trei7eci de ani ca s ă a'oniseasc ă< De De ce cumpărăm
ce trebuie s ă a&e ți acum tot ce este pe credit? /entru
mai mare și mai bun< Cu o asemenea că vrem acum
fiosofie, ei-minați bucuria aspira ției ceea ce nu putem
și a obșinerii. #ecesitșșie &ieșii sunt plăti acum.
reati& puține. +e po t fi asi'urate cu
&eniturie actuae. @Dacă ești șomer,
ă ă
societatea noastr
cei mai s ăraci din îStatee
ți ofer !nite
a:utor.
aeși 4mericii pot a&ea
ucrurie necesare &ie ții.A #u am nimic împo-tri& ă dac ă
aspirați a mai mut și a mai bine, dac ăaceste 8ucruri9
pot fi foosite spre bine. Dar & ăsu'ere7 s ătr i ăi țîn
pre7ent, nu în &iitor. $ ăsa ți bucuriie de m*ine s ăfie
pentru reai7 ărie de m*ine. 4st ă7i, bucura i-& ț ă de
ucrurie pe care e a&e ți ast ă7i.
De c* ți&a ani de 7ie, țș eu ăi so ia mea :uc m un :oc
care a a:uns s ă ne pac ă. Se numește0 8ai s ă &edem a
c*t de mute ucruri putem renun ța, ucruri pe care toat ă
umea e consider ă absout necesare &ie ții. 9 Totu a
început pe &remea c*nd îmi făceam studiie
postuni&ersitare, de ne&oie, dar :ocu ne-a prins și am
continuat s ă- :uc ăm.
ocu funcționea7
ă ș cam a a0 3ineri
ă ă sau s*mb t seara,
mer'eți împreun
ă a un supermarket
ș ă ț i pimba i-&
printre rafturi, uit*ndu-& ă a tot ce & ă fur ăochii. Citi iț
eticheta fiecărui produs și discutași despre c*t de
fascinant este, dup ă care & ă întoarce ți unu spre ce ăat
și spuneși0 8Ce bine c ă noi nu a&em ne&oie de ucru
acesta.9 4poi, în &reme ce a ții ies afar ă cu bra ee ț
încărcate, &oiăă ie i i ă m*n în m*nș, înc*ntași cș nu a&eși
ne&oie de u cruri ca s ă fi ți ferici ți. 6ecomand din toat ă
inima acest :oc tuturor cupurior proasp ăt c ăs ătorite.
 ată idee practic ă ce poate pre&eni mute tra'edii
este s ă face ți o în țee'ere cum c ăniciunu dintre &oi nu
&a face &reo achi7i ție ma:oră ăă făr s se consute cu
ceăat. Scopu consut ării este s ă a:un'e ți a un acord în
pri&ința respecti&ei achi7i ții. Te rmenu ahi(iție ma+or ă
trebuie s ăă aibă stabiit o &aoare
ă ă
con-cret . De pid , cei
doi pot c ădea de acord ca niciunu dintre ei s ănu
cumpere &reodată un ucru care cost ă mai mut de 100 de
ă f ăr o astfe de în țee'ere.
doari ăă +ste ade& rat c mute
crose de 'of și &eio7e ar rșm*ne pe rafturi dacș tineree
famiii ar urma acest principiu. Dar a fe de ade& ărat
este și cș mute famiii ar fi mut mai fericite.
Cine ține eiden ța banilor+

!tima su'estie pe care aș &rea sș &-o dau este sș

decideți înainteă deă c s torie
ț cine
ț &a ine e&iden a
finanțeor dup
ă ceă ă& ț c s tori i. "ersoana care 8ține
e&idența9 este persoana care p ă-tește facturie unare și
supra&e'hea7ă conturie bancare on-ine. Tot ea
urmăre ăte sș fiși am*ndoi în pas cu panu de chetuiei
asupra c ăruia a ți c 7ut de acord. 4sta
ă ănu înseamn c ce
aes să țin ăăsocoteie are și responsabiitatea de a ua
deci7iie financiare ma:ore. 4semenea deci7ii trebuie
uate împreună.
Dacă ați stabiit ca unu dintre &oi s ăfie contabi, asta
nu înseamn ă c ă &a r ăm*ne pentru totdeauna. Dintr-un
moti& sau atu, & ă pute ți decide, dup ă primee șase uni,
că ar fi m ut mai în țeept ca c e ăat partener s ăpreia
această responsabiitate. ă ăDac cei
ă doi discut în am nunt
despre finanțe, de obicei &a fi e&ident care dintre ei este
mai competent în acest domeniu.
;n orice ca7, asi'ura ățăi-& c cețcare nuț ine e&iden a
finanțeor știe, de asemenea, cum sș o facș și cș știe tot
ce este de știut despre diferitee conturi curente și de
economii. 4 minti ți-&ă ă c sunte
ț i oășe ăchip i c ambii
membri trebuie s ă fie a curent cu toate detaiie
financiare.
Dorința mea este ca ideie pe care &iăș e-am
ă împ rt it
în acest capitoă săă& a:ute s discutaăți în detaiu și s
a:un'eți a o în țee'ere asupra panuui financiar pe
care- &e ți urma odată ce ă ță&
ă &e i șc s tori. Mi-a dori ca
cine&a s ă-mi f i s pus, î nainte ăă să ăne c s torim, c a&em
ne&oie de un pan financiar. Cred c ă i-aș fi urmat sfatu.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. Ce pan financiar ai în pre7ent< @Cum î ți foose ști
banii<A ii c*t se po ate de detaiat. Dac ă ai panuri
deăc ăs torie, cere-i parteneruui
ăă t u s fac aceași
ucru.
2. Dăruiești 10= din &enitu t ău<
3. +conomisești sau in&estești în &reun fe ce pușin
10= din &enitu t ău<

4. Discut 2 3 u &iitoru to&ar ă de &ia ă și

stabiițăi punctee
împreun ășice c &e iț face dup ăce & ă
căsătoriți.
5. ;ncepe
ăț ți s face i fiecare în țparte ceea ce a i
pănuit s ă face ți dup ă ce ă&ă c s toriăi.ț 4dic
ă , dac
ați stabiit de comun a cord ă ăca
ă ăd up c s torie s
economisiți 10= din &en iturie &oastre, începe ți s ă
faceți asta c*t înc ă nu ățsunte
ță i c s tori i.
@4dministrarea &oastră din pre7ent este un bun
indicator în ceea ce pri&ește conștiincio7itatea cu
care & ă &e ți urma panuă ădup
ă c s torie.A
6. Dacă sunte ți o'odi ț i, decara
ță i-& fiecare bunurie
de care dispune ș ți ț i obi'a iie pețcare e a&e i.
4nai7ați-&ă în mod reaist datoriie și resursee.
7. +aborați împreună un pan de achitare a datoriior
pe care e &e ți a&ea c*nd &e ț ăăi țfi c s tori i.
8. +aborați împreună un pan de chetuire a banior
&oștri dupș ce &eși fi cșsștoriși. "entru aceasta,
&eți a&ea ne&oie de inf orma ții despre costurie ce
țin de ocuin
țăș i utiit
ăț i.
9. Discutațși i urm
ăț ă ri i țs a:un'e ț i a o în ee'ere
precum că niciunu dintre &oi nu &a face &reodat ă o
achi7iție ma:or
ă ăă f r s se consute ă cu ce at.
Dacă nu e/ist ă un acord 5 nu se face nici achi7i ția?

10.
@Stabii
Cine &ațiține
ce înseamn
e&iden țaă în bani
finan o 8achi7i
țeor<
ție ma:or ă9.A
De ce<
9

Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș ;M"$(#(6+4 se/uaș

6+C("6C Ănu &ine de a sine

4 cesta a fost un a t domeniu a &ie ții de c ăsnicie

în care ................nu m-am a șteptat niciodat ă a
dificutăț i. +u eram un b ărbat matur1 ea era o femeie
matură 5 și între noi e/ista un ni&e ridicat de atrac ție
se/uaă . Ce atce&a ne mai trebuia< M ă a ștep-tam ca
acest aspect a c ăsniciei s ă fie un paradis pentru
am*ndoi. Dup ă nunt ă, am de scoperit c ă ceea ce este
paradis pentru unu poate fi un iad pentru ce ăat.
 #imeni nu mi-a spus c ă bă rba ț șii i femeie sunt
diferiți. Cunoș- team, desi'ur, diferen țee fi7ice e&idente,
dar nu știam mai nimic despre se/uaitatea femeninș.
Credeam c ă a&ea ă ăs -i pac a feș deămut ca i mie1 c &a
&rea s ă o facem a fe de des șă ca
ș i mine1 i c ceea ce-mi
producea mie p ăcere a&ea ă s -ișproduc
ă i ei. 6epet0 nu
știam aproape nimic despre se/uaitatea femininș. și am
descoperit cșățea tia pu ine despre ă cea mascuin .
Dacă a ș fi citit ce&a pe acest subiect, a șfi descoperit
că &echie scripturi ebraice a&eau dreptate c*nd spuneau
că unui cupu proasp
ăă t c s torit îi trebuie un an de 7ie ca
sățîn&e e împinireaă se/ua
ă reciproc @Deuteronom 2405A.
Din nou, am fost uat pe ne pre' ătite de ip sa mea de
cunoștinșe. Ce urmea7ș
capito este ceea ce mi-așsș &șsșîmpșr-tșșesc
dori fi știut despreîn se/
acest
înainte să mă ăcăs toresc.
;n p rimu r *nd, e ra b ine s ăfiș tiut ăc ă bț rba ii s e
concentrea7ă asupra actuui se/ua, iar femeie se
concentrea7ă asupra țrea ăiei.ț Dac rea ia a fost
7druncinată prin &orbe aspre sau printr-un
comportament nes ăbuit, femeii îi &a &eni fo arte 'reu s ă
se '*n-dească a se/. "entru ea, se/u este un act intim
și are oc numai într-o reașie pinș de dra'oste. ;n mod
ironic, b ărba ții cred adesea c ă actu se/ua &a re7o&a
toate probemee de rea ție care ar putea e/ista.  so ție
mi-a spus0 8+ &orbește cu mine aprins de m*nie.
umătate de ă or mai t*r7iu, îmiă spuneăș ă c -i pare r u i m
întreabă dacă putem face dra'oste. Hice0 F$asă-mă săț- i
arăt c*t de mut te iubesc.  + crede c ă se/u &a îndrepta
toate ucrurie. +i bine, se înșaș. #u pot face se/ cu un
bărbat care m-a abu7at &erba. 9
4tunci c*nd un so ț se șa teapt
ă ț ca săo ia  ui s fie
dispusă pentru un act se/ua, dup ă ce între ei a a&u t oc
o aterca ție, e a șteapt ă, de fapt, ce&a imposibi. 
cerere sincer ă de iertare
ș i iertarea
ă autentic
ă trebuie s
preceadă e/perien ța unirii trupe ști.
 !n at mod de a e/prima aceast ă reaitate este c ă,
pentru femei, actu se/ua începe în buc ăt ărie, nu în
dormitor. Dac ă e &orbe ște imba:u ei de iubire în
bucătărie, ea este mut mai disponibi ă se/ua c*nd a:un'
în dormitor. Dacă imba:u ei de iubire este ce a
ser&iiilor, atunci sp ăatu &aseor și dusu 'unoiuui pot fi
pentru ea ade&ărate stimuente se/uae. ;mi amintesc de
un so ț care mi-a spus0 8Dacă știam c ă duc*nd 'unoiu
eram se/y pentru so ția mea, a ș fi dus 'unoiu de dou ă
ori pe 7i. #imeni nu mi-a spus &reodat ă asta. 9
"e de ată parte, în ca7u în care u&inte de înura+are
sunt imba:u ei de iubire, atunci un compiment pentru
masă sau pentru c*t este de frumos ă &a st*rni în
4ceași
ă untruprincipiu
e i d orin este
ța d eade&șrat
a a&ea intimitate
oricare ar se/ua ă cu de
fi imba:u e.
iubire a parteneruui t ău. Dac ă un so ț poate a&ea o
e/periență se/ua ă ă ăsatisf c țtoare cu soș ia ui chiar i
atunci c*nd 8re7er&oru ui de iubire9 nu este pin, pentru
soție acest ucru ar fi e/trem de difici.
;n a doiea r*nd, mi-aș dori sș fi știut cș, pentru soșie,
preludiul este mai important dec*t actu se/ua propriu-
7is. Dac ă femeior e pace s ă fiarb
ă a foc mic,
ăț b rba ii
tind s ă atin' ă punctu de fierbere
mut mai rapid. +a își dorește sș Dacă știam că
facă se/ datorit ă atin'erior deicate
și sșruturior din timpu preudiuui. ducnd gunoiul eram
Dacă soț u seă 'r
ș ăbe teă s a:un' a se0 pentru so ția
fina, ea &a r ăm*ne cu sentimentu0 mea, a ș fi dus
8Ce trebuia s ă fie at*t de specia în gunoiul de două ori
asta<9 ă ă r un preudiuăăsatisf c tor,
soția se &a sim ți adesea &io-at ă.  pe #i.
soție mi-a spus0 8+u &reu s ă m ă
simt iubit ă. "e e nu- interesea7 ă dec*t actu se/ua
propriu-7is.9
;n a treiea r*nd, mi-aș dori sș fi știut cș împinirea
se/uaă reciprocă nu necesit ă cima/u simutan. ;n mare
parte din cau7a fimeor moderne, mute cupuri intr ă în
căsnicie cu ideea c ă 8de fiecare dat ă c*nd &om face se/,
&om a&ea or'asm simutan și &a fi un paradis pentru
am*ndoi9. 6eaitatea este c ă, într-un cupu, cei doi
rareori a:un' a cima/ sau a or'asm simutan.
(mportant este ca fiecare dintre &oi s ă e/perimente7e
păcerea or'asmuui. 4ceasta nu trebuie s ă fie simutan ă.
De fa pt, mute so ții pr efer ă mai d e'rab ă s ă a:un' ăa
or'asm în timpu preudiuui. C*nd e îi stimuea7 ă
citorisu oferindu-i p ăcerea or'asmuui, atunci soția
este pre'ăătit ț ăca s o u s încheie șăactu s e/ua i s
e/peri-mente7e și e pșcerea or'asmuui. 4șteptarea
nereaistă a or'as-muui simutan e-a produs mutor
cupuri
;n aopatruea
an/ietate inuti
r*nd, ă.
mi-aș dori sș fi știut cș atunci c*nd
cine&a îi impune parteneruui s ău un anume ac t se/ua,
acea încetea7 ă să mai fie un act de iubire și de&ine un
abu7 se/ua. 4de& ărata iubire caut ă întotdeauna s ă
producă p ăcere parteneruui. +a nu cere niciodat ă
parteneruui s ă fac ă ce&a ce acesta consider ă a fi
inacceptabi. Dac ă nu ă& ț înțee'e i cu pri&ire a un
anumit fe de e/primare se/ua ă, atunci este ne&oie s ă
comunicașțăi i s ne'o-cia
ț ă i. Dac
ț nu pute i a:un'e a un
acord, atunci iubirea respect ă dorin țee parteneruui care
obiectea7ă. 4 în c ăca acest principiu înseamn ă a sabota
împinirea se/uaă reciprocă.
;n a cinciea r*nd, mi-aș dori sș fi știut cș se/u este
mai mut dec*t actu în sine. "rin îns ăși natura ui, se/u
este e/perien ța unei e' ături. +ste unirea dintre un
bărbat și o femeie a modu ce mai intim. #u înseamn ă
doar împreunarea a dou ă trupuri. + presupune unirea
trupuui, a sufetuui și a duhuui. +u cred cș din acest
moti& creștinismu și ma:oritatea ceorate rei'ii ae
umii imitea7ă se/u în perimetru c ăsniciei. 4ctu se/ua
este menit s ă fie e/perien ța uniă a  e'ăturii care une ște
un soșț i țo so ie într-o
ț reaă ie intim
ță de ă o &ia . Dac
este pri&it doar ca o cae de eiberare a tensiunii se/uae
sau de a e/perimenta o cip ă de p cere ă se/ua ,ă e
încetea7ă ăsș - i atin'
ă scopu pentru care a fost conceput.
și, în cee din urmș, de&ine un act monden de e'oism.
De ceaată parte, c*nd este pri&it ca un act de iubire
prin care ne e/prim ăm în ce mai profund mod
de&otamentu unu fa ță de ce ăat, actu se/ua duce a
împinire se/uaă reciprocă.
;n a șaseea r*nd, mi-aș dori sș fi știut cș întotdeauna
comu-nicarea este cheia care debochea7 ă împinirea
se/uaă. ;ntr-o cutur
ă ă saturat
ț de discu ii e/pice te
despre se/, m ă uime ște c*t de des intr ă în birou meu de
consiiere cupuri care nu au în& ățat niciodatăă s discute

despre
&reunu acest
dintre domeniu a &ie
ei a înc ercat ii or de ă,c acest
s ăț&orbeasc ăsnicie.ucru
dacaă
fost interpretat adesea ca un act de condamnare și
respin'ere. Cei doi s-au concentrat mai mut pe a spune
dec*t pe a asulta. Sin'ura cae de a afa ce îi produce
păcere ceuiat sau ce este inacceptabi pentru e este să
ascutăm atunci c*nd e ae'e s ă &orbeasc ă. #imeni nu
poate citi '*ndurie. (ată de ce eu mi-am petrecut o bun ă
bucată din &ia ță încura:*nd cupurie ă țs în&e
ă e cum s
ascute empatic.
4scutarea empatic ă înseamn ăă sț ascu i, încerc*nd
sță în ee'i ce
șș '*nde te iă ce simte ă ceaat persoan .
Care sunt dorin țee și frustr ărie ei< 4desea, am încura:at
cupurie t inere șs ă-ă ăi pu n aceast întrebare
ă o d at pe
ună în primee șase uni de c ăsnicie0 8 Ce pot face sau
ce ar trebui s ă e&it pentru ca atura se/ua ă a
căsniciei noastre s ă fie mai bun ă pentru tine< 9 # otea7ă -ț i
răspunsu ceuiat și ia- în serios. Dac ă &ei face acest
ucru în primee șase uni de a
căsnicie, te &ei îndrepta spre
împinirea se/uaă reciprocă. 8Ce pot face sau
;n a șapteea r*nd, mi-aș dori sș ce ar trebui să evit
fi știut cș trecutu nu rșm*ne
pentru ca latura
seuală a căsniciei
noastre să fie mai
bună pentru tine?9
 niciodată în trecut. ;n cutura actua ă a de7inhibi țiior
se/uae, mute cupuri au fost acti&e se/ua înainte de
ă căs torie. (deeaă &ehicuat ă de obicei
ț este c e/perien a
se/uaă dinainte ădeă c s torie șă te pre' te te mai bine
pentruă c ăs torie. Toate
ă cercet
ă rie indic doar contrariu.
;n reaitate, rata di&or țurior în r*ndu cupurior cu
e/periență se/uaă premarita
ă este
ă de dou ori mai
mare dec*t în r*ndu ceor care nu au a&ut &reo
e/periență se/ua ă înainte ădeă c s torie. 6eaitatea este


că e/perien
ț ăa se/ua
ă premarita a:un'e adesea s ă fie
o barier ă psihoo'ic
ă în caea atin'erii
ăț unit ii
se/uae în c ăsnicie.
Cutura noastr ă ne în&aă c se/u înainte
ță ăă de c s torie

este ș recreati&
simpu, și catastifu
s ă ter'i cș, odatș ăcu
ce buretee,
te cșsștorești,
ă poși, pursși
s te an'a:e7i
fii fide se/ua parteneruui t ău și totu &a fi bine. Totu și,
catastifu psihoo'ic nu este at*t de ușor de șters.
Cupurie se upt ă deseori cu dorin ța de a cunoa te ș
trecutu se/ua a parteneruui și, odatș afat, acesta
a:un'e uneori o amin tire foarte 'reu de șters. C*nd
&ine &orba de c ăs ătorie,

3e7i Eiiam G. 4/inn și 4rand Thorton, 8The 6eationship
%etween Cohabitation and Di&orce0 Seecti&ity or casua infuence<9
in )emograph$, 29, 1992, p.357-3741 și Hhen' Eu, 8"remarita
Cohabitation and "ostmarita Co-habitation !nion ormation 9, în
7ournal of amil$ Issues, 16, 1995, p.212-232.
o rea ție e/cusi& ă este dorin ța e/trem de profund
înr ădăcinată în psihicu uman. și ce dureros c*nd ne
'*ndim c ă parteneru nostru a a&ut intimitate se/ua ă cu
atcine&a.
+u consider c ă este mut mai bine s ăaborda i ț
e/periențee se/uae din trecut înainte de c ăs ătorie.
4tunci c*nd ă ăp ăstr m t ce-rea asupraș acestui subiect i
intrăm înă c snicie
ăăă f r s fi discutat
ăț acti&it ie noastre
se/uae din trecut, aproape întotdeauna trecu-tu
'ăsește o cae de a erupe în pre7ent. C*nd ucru acesta
se înt*mp ă dup ăă c s torie,
ă con tienșa înșeșciunii este
adesea mut mai difici de dep ă it dec*t acti&itatea
se/uaă propriu-7is ă.
Dacă cunoa ăterea ade&șruui cu pri&ire a
e/periențee se/uae anterioare nuță ăă&ă a:ut s ' si i
&indecare și acceptare înainte de cșsștorie, atunci sfatu
meu este s ă am*naățiă c s ă toria p*n c*nd re7o&a i ț
probema de unii sin'uri sau, poate, cu a:utoru unui
consiier. Dac ă nici așa nu a:un'eși a &indecare și a
acceptarea trecutuui, atunci p ărerea mea es te c ă ar fi
înțeeptăă țs & anua i panurie
ăă ăăde c s torie. Dac &
uptați cu aceast
ă probem
ă , & încura:e7 să citiți cartea
The In&isible Bond, 2ow to Brea6 ree from 8our /e!ual
ă ă ă ă
5ast K$e'
se/uaL tura&in&i7ibi
, care

0 Cum
ă &a furni7a s scapi
a:utor de trecutu
supimentar t uo
pentru
abordare constructi&ă a trecutuui.
Sper c ă ideie pe care &i e-am împ rt ă ăit în acest
capito & ă &or a:uta s ă intraț iîn c ăsnicie cu o &i7iune mut
mai reaist ă despreă cum ă s ' si ți ăîmpinirea se/ua
reciprocă. Mai am o utim ă su'estie. ;n primu an de
căsnicie, citi ți și discuta ți împreun ă o carte despre se/u
marita. 3eă ți ' si c*te&a recomand
ă ț ri în sec iu-nea cu
resursee de a sf*rșitu acestei cșrși.

%arbara Eison, The In&isible Bond, 2ow to Brea6 ree from



8our /e!ual 5ast, Coorado Sprin's, Mutnomah "ubishers,

2006.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. Cum ai descrie perspecti&a cuturii actuae asupra
se/uui<
 2. ;n ce aspecte ești de acord și în ce aspecte nu ești
de acord cu aceast ă perspecti& ă<
3. Cercetărie arat ă c ă în r*ndu cupurior care au
reații se/uae înainte
ă ă de c sț torie rata de di &or
este mai mare dec*t în r*ndu ceor care nu au
întreținut reații se/uae premaritae. De ce cre7i
că ar fi ade& ărat acest ucru<
4. C*t de m ut din trecutu t ău se/ua i-ai împ ărt ăit
persoanei cu care te înt*nești<
5. Dacăă & '*ndi ți serios
ă ă ăa c s torie,
ă & recomand s
citiți cartea The #ift of /e! KDaru se/uuiL, scrisă de
Cifford și oyce "enner.



Cifford și oyce "enner, The #ift of /e! , #ash&ie, E
"ubishin' Group, 2003.
10
 Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș prin
CĂSĂT6(+
intram într-o 4M($(+

D ă ă ă ă
ac mai cre7i c dup nunt &e i fi doar &oi doi,
ț
te ................înșei. Te cșsștorești într-o famiie, a bine
sau a 'reu. amiia ei nu di spare a do ua 7i dup ănunt ă.
"oate c ă p ărin ții &oștri &ș pot acorda c*te&a 7ie în care
să &ă petrece ți sin'uri una de miere, dar, dup ăaceea, se
așteaptș sș facș parte din &ieșie &oastre. ;n unee cuturi
neoccidentae, impicarea parentaă este mai pronun țat ă
și mai fșșișș. ;n unee ca7uri, mireasa trebuie chiar s ă se
mute cu so țu ei în casa ță p rin
ș iorș ui i ocuie te acoo
toată &ia ța. $ a oă adic , 7 estrea
ă ă a fost p  tit i șe a
aparține famiiei ui. Mama ui o &a ăț î ăn& a cum s fie
ne&asta de care e are ne&oie. ;n cutura occidenta ă,
reațiie cu famiia de aian ță nu sunt foarte strict
formai7ate, dar sunt, f ăr ă îndoia ă, reae.
De mai bine de trei7eci de ani, cupurie care au &enit
în birou meu s-au p*ns de următoaree ucruri0
• 8Mama ui &rea s ă-mi spun ă cum ăă s ă' tesc. G tesc
de 7ece ani. #-am ne&oie de a:utoru ei.9
 • 8Tată eiănu m pace. $e spune ă ăprietenior s i c
fiica ui s-a c ăs ătorit cu cine&a inferior ei. "resupun c ăar
fi &rut s ă fiu doctor sau a&ocat. #u am cura:u s ă-i spun
că eu, ucr*nd ca in staator, fac mai mu ți bani dec*t
oricare dintre ei.9
• 8Sora și mama ui nu mș incud niciodatș în
acti&ităție or sociae.  in&it ă pe so ția frateui s ău, dar
pe mine, niciodat ă.9
• 8ratee ei este dependent de sport. #u a&em mai
nimic în co mun. Cr ed c ă sunt ani buni de c* nd a pus
m*na pe o carte și nu dș doi bani pe poiticș.9
• 8Tată ei este contabi. De fiecare dat ă c*nd suntem
împreună,ă îmi d sfaturi despre ă ăcum s ne 'estion m
banii. Sincer s ă fiu, de obicei nu sunt de acord cu
sfaturie ui, dar încerc s ă fiu amabi. 9
• 8ratee soțuui meu îi spune întotdeauna ce s ă
facă. +ste cu petru ani mai mare dec*t so u ț meu.
"resupun c ă înc ă în-cearcăă s fie fratee mai mare, dar
pe mine m ă deran:ea7 ă c ă so u ț meu este at*t de
infuențat de sfaturie frateuiă ă ăs u. Dac am o p rere
diferită, e întotdeauna ține partea frateui s ău. 9
• 8"ărinții so ției mee îi dau bani s -ă iș cumpere
ucruri pe care noi nu ni e permitem. M ă irit ăucru
acesta. Mi-aș dori sș ne ase sș ne conducem sin'uri
&iața.9
•8"ărin
ț ții so uui meu &in ăîn
ă &i7it
ă ă ș fț r s anun e i
se așteaptș ca noi sș șsșm totu batș și sș stșm cu ei.
;ncepe s ă fie foarte iritat. #u &reau s ă-i sup ăr, dar aș
prefera s ă ne sune înainte
ăă ă i s &ad dacș este un timp
con&enabi pentru a ne &i7ita.9
4tunci c*nd te c ăs ătorești, de&ii parte a unei famiii
ă ă ă
e/tinse.
&itre' 4ceasta
ă, tat ă &itre',poate
fra ți, incude mam
surori, fra ți și ,surori
tat ,&itre'e,
mam
unchi, mătuși, &erișori, nepoate, nepoși, copii &itre'i și
poate un fost so ț sau o fost ăț so ție. #u po i i'nora
această famiie e/tins ă. + i nu se &or da în  turi ă din
caea ta. 6ea ția &oastr ă cu ei p oate fi u na distant ăsau
apropiată , po7iti&
ă sauă ne'ati&
ț , dar
ț &e i a&ea o r ea ie,
pentru c ă &ă ăcă s -tori
ț i fiecare într-o famiie.
3iața &a fi mut mai șă ău țoar dac ț pute i a&ea o rea ie
bună cu aceast
ă famiie ă ț e/tins
ă . 6ea ia &oastr cu
fiecare dintre aceste persoane depinde de oportunit ăție
pe care e a&e ți de a interac- ț iona.
ă ț Dac ocui i a 1500 de
kiometri distan ță de famiiie &oastre e/tinse, rea ția
&oastră poate fi una po7iti& ă , dar
ă distant
ăț . portunit ie
de a & ă de7&otaț rea ia se pot imita ș aț concedii, nun i i
înmorm*ntă ri. ă;ns ă, dac ț ocui i în apropiere, atunci
puteți a&ea parte de o interac țiune mai consistent ă cu
membrii famiiior &oastre e/tinse.
Cinci as$ecte&c/eie

;n mod norma, rea ția cea mai apropiat ă dintre toate

acestea &a fi cu p ățrin ii parteneruui
ăș t u. 4 adar, în acest
capito, &reau s ă m ă concentre7 asupra rea țiior cu
soacra și cu socru. Care sunt
probemee care trebuie abordate cu
socrii t ăi< (at ă cinci domenii tipice în Dacă nu ai
care se cere înțee'ere și ne'ociere. petrecut un timp
"robabi c ă una dintre primee considerabil
chesti-uni care & ă &or cere aten ția împreună cu ei
sunt &acan țee de sprb ători. ;n capu
înainte de căsătorie,
istei &a fi Cr ăciunu. ;n cuturie
occidentae, de Cr ăciun se înt*nesc sunt șanse mari să fii
mai mute famiii dec*t cu oca7ia luat pe nepregătite.
oricărei ate s ărb ători. 4desea,
probema este c ăș i ăpțrin ii șui, i
părinții e i & ă &or pe am*ndoi a ei acas ă în 7iua de
Crăciun.
ă Dac ambee famiii șocuiesc
ș în acea i ora ,
atunci &i7itarea or e reai7abi ă. Dac ă ocuiesc în acea și
stat, pute ți petrece 4:unu
ă Cr ciunuui
ț ă ș a p rin ii unuia i
 7iua de Cr ăciun, a ț p rin ii ceuiat.
ă ă ă ;ns , dac ei ocuiesc
a o distan ță de c*te&e state, pute ț i ne'ocia
ă ț s petrece i
Crăciunu ț ăcu p rin ii ui
ș ăanu acesta i anu urm tor, cu
pățrin șăii ei i sț petrece i Hiua
șț 6ecuno tin ei cu părintee
sau p ț ărin ii ăcare nu & &or ă &edea de Cr ciun. Mai pot fi
și ate sșrbștori care &or fi considerate e/trem de
importante pentru una dintre famiiie &oastre sau pentru
am*ndouă.
"e *n'ăăă s rb tori, șmai sunt i obiceiurie.
ă ă  t *n r
soție mi-a spus0 8+u și sora mea o scoteam întotdeauna
pe mama a c in ă în ora ș, de 7 iua ei . 4cum c ăsuntem
căățs țtori i, so u meu ă spune c nu ne putem permite ca
eu s ă iau a&ionu p*n ă a mama de 7iua ei. ;mi este
foarte 'reuăspic
să îi p oarte ă accept
, d arăasta.
măi-e #u &reuccae/act
t eam mamaa stași sora
se mea
&a
înt*mpa.9 !n proaspăt soț mi-a spus0 8De c*nd m ă știu,
de 4 iuie, f amiia m ea m ăn*ncă șpe te ă p ră :it.
ț % rba ii
mer' dimineața de&reme a pescuit. +ste un e&eniment
de o 7i . +ste sin'ura oca7ie din an c* nd pot s ă-mi & d ă
toțiș&eri
ț orii. So iaămea crede ă c ar trebui s petrecem
7iua cu p ărin ții ei, dar tot ce fac ei este s ăia ci na a
restaurant. "utem face oric*nd asta.9 Tradi țiie se
spri:ină adesea pe se nti-mente profunde și nu trebuie
niciodată tratate cușu ță urin .
Socrii t ăi &or a&ea, de asemenea,
ășă a tept ri. Dac nu ai
petrecut un timp considerabi împreun ă cu ei înainte de
ă căs torie,
ș suntă anse mari să fii uat pe nepre' tite. !n
soț mi-a spus0 84m în& ățat pe propria-mi piee c ă, atunci
c*nd eu și soșia mea mer'em a restaurant cu pșrinșii ei,
aceștia se așteaptș sș pșteascș ei masa o datș, iar
următoarea ăă ădat s p tesc ț eu. M-am sim it foarte :enat
c*nd soția mi-a spus0 F+ste r*ndu t ău să ăp ște ti.  C*nd
ieșim cu pșrinșii mei, întotdeauna pștesc ei masa. #u
mi-a trecut nicio-dat ă prin minte ă c ai ei
ș ăse
ă a teapt s
pătesc eu. 9
  parte din aceste așteptșri &or a&ea nuanșe
rei'ioase.  t *n ăr ă so ție mi-a spus0 84m descoperit c ă,
atunci c*nd petrecem weekendu cu p ărin ții ui, ace știa
se așteaptș sș mer'em cu ei a sina'o'ș &ineri seara,
deși noi suntem am*ndoi creștini. Mș simt foarte
inconfortabi, d ar n u & reu s ăîi s upă ă r. M întreb
ă d ac ,
&or &eni cu noi a biseric ă, atunci c*nd &in ei în & i7it ăa
noi duminica.9 So țu ei a spus0 8C*nd mer'em în &i7it ă a
pțărin ii ei pentru weekend, ș ace
șă ă tia se a teapt s port
costum c*nd îi î nso- țim a biseric ă duminica diminea ța.
#oi frec&ent ăm o biseric
ă contemporan
ș ă i am un sin'ur
costum pe care -am cump ărat pentru înmorm*ntarea
bunicii mee acum cinci ani. #u m ă simt bine c*nd po rt
costum.9
ricare dintre socrii t ăi poate a&ea, de asemenea,
anumite tipare comportamentae pe care e ' ăse ști a fi
iritante sau sup ă ăr -toare.
ț "o i descoperi
ă ă c socru t u
iese cu 8b ăie ții 9 în fiecare :oi seara și cș, de obicei, &ine
acasă beat șș i î ăi a bu7ea7
ț &erba s o ia. S oacra t a î i
reatea7ă so ției tae acest comportament1 ea î ți spune
ție. Tu
ț șățî i dore ti s po i face ț ce&a, dar te sim i
neputincios. Te sup ăr ă comportamentu socruui t ău, dar,
pe *n' ă aceasta, te irit ă faptu c ă de fiecare dat ă c*nd
soția ta &orbe ște cu mama ei, aceasta aduce în discu ție
acest subiect și o întristea7ș pe soșia ta.
Me'an era c ăs ătorit ă doar de cinci uni c*nd mi-a spus
în birou de consiiere0 8Soacra mea este cea mai
or'ani7ată femeie din c*te cunosc. 4r t rebui s ă-i &ede ți
duapurie. iecare papuc e a ocu ui și toate hainee
sunt as ortate dup ă cuoare. "r obema e c ă eu nu sunt
foarte or'ani7at
ș ă i, c*nd &ine a noiă ă acas
ă , încearc s -
mi dea su' estii care, crede ea, îmi &or face &ia ța mai
ușoarș. ;mi pare rșu, dar eu, pur și simpu, nu sunt așa.
;n pus, eu nu am timp s ă p ăstre7 totu în ordine. 9
"e *n' ă asta, socrii t ăi pot a&ea unee opinii
rei'ioase ferme care difer ă de ae tae. !n t*n ăr so țmi-a
spus0 8De fiecare dat ă c*nd sunt în pr ea:ma tat ăui ei,
parcă ar încerca s ă m ă con&er- tească a feu ui de
creștinism. +u sunt creștin, dar nu unu at*t de
do'matic și de combati& ca e. +u cred cș rei'ia este o
chestiune persona ă și îmi dispace pr ofund c*nd m ă
presea7ă s ă fiu de acord cu e. 9
Su7anne, care a crescut într-o famiie uteran ă, mi-a
spus0 8"ățrin ii ui suntșbapti ti i &orbesc constant despre
faptu c ă trebuie
ă ă s m bote7. +u ă am fost bote7at c*nd
eram bebeuș și nu simt nicio ne&oie sș fiu bote7atș din
nou. +i fac mare ca7 de asta. #u în țee' de ce. 9

1ă înăță măs ascu

ă lt m

;n domeniie acestea și în mute atee, &ei descoperi

că socrii t ăi sunt persoane cu '*nduri, sentimente iș
dorințe unice. 4cestea pot fi diferite de '*ndurie,
sentimentee și dorinșee tae. așadar, cum construiești o
reație po7iti&
ă cu
ăă socrii t i< "
ă rerea mea este c
procesu începe odat ă ce începi s ă
ascuți empatic. "rin ascu-tarea
8De fiecare dată empatic
scopu de în
ă
a ee'
ț ascutarea
în țee'e cu
ce '*ndesc
cnd sunt în prea"ma
tatălui ei, parcă arsocrii t ăi, cum au a:uns a acea
concu7ie și c*t de mut înseamnș
încerca să mă
pentru ei acee ucruri.
convertească la felul Din fire, foarte pu țini dintre noi
lui de cre știnism. 9
suntem buni ascut ători. 4desea,
ascutăm doar at*t c*t s ă ne putem
arăta de7aprobarea și astfe sf*r șim
în certuri inutie. 4scut*nd empatic, îți ții obser&ațiie
pentru tine p*n ă c*nd ești si'ur cș ai înșees ce 7ice
ceaată persoan
ă . 4sta
ăă impică s pui întreb ri
ămuritoare, precum0 8Ce în țee' eu din ce spui e ... am
înțees bine< 9 sau 8Din ce spui tu, eu în țee' c ăai &rea
să fac ... asta &rei< 9 dată ce ai ascutat îndea:uns c*t s ă
înțee'i ce spune șă ce at
ț i c*t de mut ine a ucru
respecti&, ești iber sș-i e/pui perspecti&a ta asupra
subiec-tuui în discu ție. iindc
ă -ai ascutat
ăă f r s -
condamni, sunt șanse mut mai mari ca și ceșat sș
ascute perspecti&a ta onest ă.
4scutarea empatic ă nu î ți cere s ă fii de acord cu
ideie ceei-ate persoane, dar î ți cere s ă o trate7i, pe ea
și ideie ei, cu respect. Dacș îi respecși ideie și îi &orbești
cu amabiitate, sunt șanse mut mai mari ca ea sș
respecte ideie tae și sș te trate7e amabi. ;nșe-e'erea
mutuaă și respectu reciproc se de7&ot ă prin ascutarea
empatic ă. c*nd comunici cu socrii t ă
4tunci i, &orbe teș
întotdeauna în dreptu tău. ;n oc să 7ici0 8M-ai :i'nit c*nd
mi-ai spus ace ucru9, po ți spune0 8+u m-am sim țit :i'nit
c*nd te-am au7it spun*nd ace ucru.9 C*nd î ți începi
propo7iția cu 8eu9, îi oferi ceuiat perspecti&a ta. C*nd
îți începi propo7i ția cu 8tu9, faci o acu7a ție și ai toate
șansee sș primești un rșspuns defensi& de a socrii tși.
Dacă ar spune0 8Mă simt frustrat atunci c*nd >imbery
îmi spune că, de fiecare ă dat țc*ndț &orbi i, men ione7i
probema pe care o are so țu t ău cu acoou și cu abu7u
&erba. M ă întreb dac ă ai &rea s ă facem ce&a și, dac ă da,
ce cre7i c ă am putea face noi< 9, so țu respecti& ar a&ea
toate șansee sș deschidș ușa cștre o discușie serioasș.

1ă înăță m ne%ocierea

4 treiea in'redient pentru a a&ea rea ții bune cu

socrii este s ă în& ț a
ăț ă i s ne'ocia
ț ți diferen ee.
#e'ocierea începe atunci c*nd cine&a face o propunere.
eremy e-a spus părințior soției sae0 8știu cș &-ar
păceaă s fim aici î n 7iua de ă Că
șăr ciun i s s rb torim
împreună cuț famiia.
ă " rin ii mei, șdesi'ur, doresc acea i
ucru. "entru c ăă& afa
ț i a o distan
ță de 800 de kiometri
unii de a  ții, știm c ă nu putem fi î n ambee ocuri în
aceeași 7i. Mș '*ndeam sș aternșm între Hiua
6ecunoștinșei și Crșciun. 4m putea fi cu &oi de acest
Crășciun i cu ai mei de țHiuaș 6ecuno tin ei. (ar a anu
&om in&ersa ordinea. ;ncerc doar s ă ' ăsesc o sou ție care
să fie con&enabi ă pentru am*ndou ă famiiie. 9
eremy a făcut o propunere.
4cum, socrii ui au oportunitatea de
a accepta propunerea ui, de a o (egocierea este
modifica sau de a face o cu totu îmbunătățită atunci
ata. "rocesu ascut ării și a cnd faci o
respectării ideior ceuiat este rugăminte, nu o
punctu de pornire pentru procesu cerere categorică.
de ne'ociere.
a:un'e a o ;nsou
c ee
țiedincon&enabi
urm ă, &e țiă
pentru toată umea
țș i rea ia cu socrii
ă &a fi consoidat .
Diferențeeț ce in de concediiăă de
ț s rb tori, tradi ii,
așteptșri, tipare comportamentae și de rei'ie 5 toate
necesită ne'ociere. Scr ipturie e&reie ști fa c urm ătoarea
obser&ație0 8Ce p ăcut
ș i ce duceăeste ăsț ocuiasc fra ii
împreună9 @"samu 13301A. !nitatea necesită ne'ociere.
#e'ocierea este îmbun ătățită atunci c*nd &ii cu o
ru'ăminte, nu cu o cerere cate'oric ă. Tim e-a spus
părințior s ăi0 8Chiar ne pace s ă &eni ți pe a noi și dorim
să petrecem timp cu &oi, dar a ș a&ea o ru' ăminte. ;n oc
săț ș&eni i,ț pur i simpu, a i putea
ă suna înainte ca s
&edețiădac este ă o ăs ear potri&it
ă pentru noi< 3 întreb
pentru c ăă s pt m*na ă trecut
ț c*nd a i &enit, :oi seara, a
trebuit s ă stauăp*n a m ție7uă no p ii c a s termin un
raport pentru a doua 7i a ser&iciu. 3ineri seara ar fi un
timp mai potri&it pentru mine. Sper c ă m ă pute i ț
înțee'e. 4ți putea face asta<9
Tim a făcut o propunere ș ă i o țru'
ă minte. " rin ii ui
pot fi de acord cu ru ' ămintea ui1 pot fi îm potri& ă1 sau
pot face o pro-punere aternati& ă, cum ar f i s ăcad ăde
acord asupra unei seri specifice în care &or &eni de
obicei, mai pu țin atunci c*nd &a e/ista un moti& specific
pentru a &eni în at ă sear ă. ;n orice ca7, f c*nd
ă o
ru'ăminte
ș i nu o c erere
ă cate'oric
ă , Tim a p strat o
reație po7iti& ă.

1ă înăță m limba'ul lor de iubire

!tima mea su'estie pentru a men ține rea ții bune cu

socrii &oștri este sș în&șșași imba:u or principa de
iubire și sș- &orbiși cu re'uaritate. C*nd socrii tși se
simt iubi ți cu ade&
ă rat, ăse creea7
ă ăo atmosfer po7iti&
în care se pot ne'ocia diferențee. #imic nu comunică
mai profund iubirea dec*t foosirea imba-:uui de iubire
potri&it. Daco
e po ți oferi
ă nu cuno ști imba:u de iubire a socrior t ăi,
c opie a c ăr iiț mee Cele ini limba+e ale
iubirii. Dup ă ce au citit cartea și în țee' conceptu, s-ar
putea s ă &rea s ă discute despre imba:ee or principae
de iubire. "o țiș i tuă s i- ăîmp
ășș rt e ti
ă pe a t u. 4tunci
c*nd famiiie își comunicș eficient iubirea, se creea7ș
reații po7iti&e cu socrii.
#ici eu, nici >aroyn nu am e/perimentat foarte mute
traume în rea țiie cu famiiie noastre e/tinse. ;n primii
doi ani de c ăs-nicie, am ocuit a 3200 de kiometri
depărtare at*t de famiia mea, c*t și de famiia ei.
Crăciunu era sin'uru moment din an c*nd eram acas ă și
am*ndouă famiiie ocuiau în ac ea și ora ș. amiia mea
sărbătorea în 4:unu Cr ăciunuui, iar a ei, în 7iua de
Crăciun. 4 șadar, rea țiie cu socrii erau distante, dar
po7iti&e.
Tată ui >aroyn murise ăînainte ăă s ne c s torim.
C*nd eu mi-am terminat studiie postuni&ersitare și ne-
am mutat mai aproape de famiiie noastre, mama ei mi-
a fost ceprin
e/prima maiser&iii.
înfocat suporter. $imba:u
Dup ă ce i-am 7u'răei&itdecasa
iubire
nu se
mai
puteam da 'reș. "șrinșii mei erau sșritori, bine&oitori și
niciodată despotici. Cu si'uran
țăș n-a fiă putut fi pre' tit
să fac
ță fa conficteor cu socrii.
ș +u i >aroyn nu
discutaserăm niciodată despre acest subiect. 4cum îmi
dau seama c*t de nai&i eram. Sutee de cupuri care au
trecut prin birou meu de consiiere m ă fac s ă reai7e7 c ă
noi eram e/cep ția. 6ea țiie bune cu socrii necesit ă, în
mod norma, timp și efort.
Sper c ă acest capito & ă &a a:uta pe am*ndoi s ă
scoateți a i&eaă poten țiaee domenii confictuae cu
famiiie &oastre e/tinse și sș &orbiși despre modu în
care &e ți face
ță fa acestor probeme.țCu c*t face i mai
temeinic ucru acesta înainte de c ăs ătorie, cu a t*t &e ți
a&ea mai pu ține ș anse
ăț țs fi i ua ăi pe nepre' tite c*nd
&ă că ăs tori
ț i.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. 6eatați fiecare cum obi ș ț nui
ăăă ți s s rb tori i în
famiie Cră-ciunu
ș i ceeate
ăă s rb tori importante.
Căutați poten țiae 7one confictuae.
2. Ce tradi ții sunt ținute cu sfin țenie în famiiie
&oastre< "oate c ă aceste tradi ții nu au în &i7or
 7iee de naștere sau sșrbștorie, ci sunt e/trem de
importante pentru membrii famiiior &oastre.
3. !rmățri ăi s afa
ț ș i aă tept rie p e care  e p ot a &ea
socrii &oștri de a fiecare dintre &oi dupș ce &ș
căăs tori
ț i.ăDacț a&eț i fra i, surori sau prieteni care
sunt c ăăs tori
ț i, pute
ț i di scuta cu e i de spre ce f e
de așteptșri au înt*mpinat de a pșrinșii și socrii
or.
4. $a fe ca orice om, și socrii au anumite tipare
comporta-mentee pe care e urmea7 ă. !nee sunt
po7iti&e, cum ar fi s ă :oace 'of s* mb ăta. 4tee
sunt ne'ati&e, cum ar fi s ă se îmbete :oia. Ce
tipare obser&a ți a pă rin ț iiș &o tri<ă ;mp
ț r-t i i-e
ăș

unu
puteacuirita.
ce ăat și &orbi ți despre ucrurie care &-ar
5. Care sunt opiniie rei'ioase a care p ărin ții &o ștri
țin foarte mut< ;mp ăăș rt i i-e unu cu
ț ă ce
ș at i
&orbiți despre dome- niie în care &-a ți putea sim ți
stin'heriți.
6. 4tunci c*nd p ărin ț ăii t i discut
ă ucruri cu care tu nu
ești de acord, c*t de bine ai în&șșat sș-și șii
obser&ațiie pentru tine ăș ț i s ascu i empatic, în
așa fe înc*t sș poși da un rșspuns intei'ent<
;mp ărt i i unu
țăș ă cu ceț at iustra ț ii în care a i
ascutat bine sau nu chiar at*t de bine.
7. ;n discu țiie taeș obi nuite, c*t de bine ăță ai în& at s
&orbești în dreptu tșu< C*nd a&eși o neînșee'ere,
c*t de des începi propo7i țiie cu tu, și nu cu eu<
Discutați despre acest ucru ș ăățăi str dui i-& s
în&ățaț iăs &orbi
ț i fiecare în dreptu &ostru.

8. 4tunci c*nd doi oameni sunt în de7acord, este

ne&oie
eiăs ă &inde cu
ne'ociere.
o pr "rocesu
ă o-punere, cere caounu
s ă ascute dintre
e& entua
contrapropunere și sș caute sș 'șseascș o soușie
con&enabiă pentru toat ă umea. C*t de bine ai
 făcut asta în tr ecut< 6eata ți c*te&a înt*mp ări de
care & ă aminti ți.
9. #e'ocierea este îmbun ăt ățită atunci c*nd faci o
rugăminte, nu o erere ategoriă. G*ndește-te a
momentee în care ru' ămin ție tae au sunat a
cereri cate'orice pentru ceaat ă persoan ă.
;ntreba
ă ți-& unuă pe ce țat cum &-a i putea
reformua dorin țee pe ntru ca acestea s ă sune a
ru'ăminți.
10. știi care este imba:u principa de iubire a
părințior t ăi < știi care este imba:u de iubire a
socrior tăi< Dac ă da, c*t de bine &orbe ști imba:ee
or de iubire< Dacă nu, ce &ei face pentru a e afa<
11. Dacăpersoana
are de:a copii, &cu care ai dedin
ă recomand '*nd
ăș ăă s te c s tore ti
ătoatță inima s citi i
și sș discutași cartea The /mart /tep'amil$ K 

famiie &itre' ă istea țăL de 6on Dea. Confictu

număru unuă în
ă c s toriieș care
ă impic i copii este
ce dintre copi și pșrintee &itre'.


6on $. De a, The /mart /tep'amil$, Minneapois, %ethany
ouse, 2002.
11
 Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș
S"(6(T!4$(T4T+4
nu înseamnș
doar
8sș M+6G( $4
%(S+6(CĂ9

 i și Matt au &enit în birou meu, a doar nouș

uni de a ................nunta or. i mi-a spus0
5 4&em o probemș și nu știm cum sș o re7o&șm.
5 și care e probema< 4m întrebat eu.
5 Matt nu mai &rea sș &inș cu mine a bisericș. +
spune cș a bisericș e pictisitor și cș se simte mai
aproape de Dumne7eu pe terenu de 'of dec*t a
bisericș. 4șa cș, de o unș încoace, e se duce pe terenu
de 'of, iar eu mer' a bisericș. 4șa nu se mai poate. #ici
nu mi-a trecut &reodatș prin minte cș &om a:un'e aici.
;nainte sș ne cșsștorim, Matt mș însoșea a bisericș în
fiecare duminicș. ;ntotdeauna pșrea cș-i face pșcere.
Discutam apoi predicie pe care e ascutam. + mi-a spus
cș este creștin, dar cum poși fi creștin și sș nu dorești sș
mer'i a bisericș< ;mi spune cș- :udec și poate cș asta și
fac. Dar mș doare foarte tare acest ucru și încep sș cred
cș poate am 'reșit cșsștorindu-ne.
"robema ui i a&ea de-a face cu frec&entarea sau
nefrec&en-tarea bisericii. Matt însș a&ea o perspecti&ș
tota diferitș asupra spirituaitșșii. + nu crescuse
frec&ent*nd biserica. ;n anii studen- ției, a:unsese s ă fie
impicat într-o or'ani7a ție condus
ă dețstuden
ș i cre tini.
Dupș ce frec&entase timp de c*te&a uni acee înt*niri și
citise %ibia și ate cșrși creștine, e a:unsese sș se
considere creștin. C*nd e și i erau în perioada de
curtare,
duminicșmer'ea a bisericș
și i se pșrea împreunș
interesant. cu eacș
Dar acum în terminase
fiecare
facutatea și ucra cu normș întrea'ș, 'șsea su:bee
bisericești prea predictibie, iar predicie nu- a:utau prea
mut. + se sim țea sincer mai aproape de Dumn e7eu pe
terenu de 'of dec*t a bisericș. #u putea înșee'e de ce
frec&entarea bisericii era un subiect at*t de important
pentru i.
De ceaatș parte, i era de&astatș. rec&entarea
bisericii împreunș cu ași creștini era un principiu de ba7ș
a credin ței ei. +ra de neconceput ca un bu n cre știn s ă
nu mear'ș a bisericș.
5 Ce &om face c*nd &om a&ea copii< a întrebat ea. #u
pot suporta '*ndu ca ei sș nu mear'ș a bisericș.
;mi puteam da seama cș Matt începea sș fie iniștit.
5 i, noi nu a&em copii, a spus e. #e putem ocupa de
probema asta c*nd &om a:un'e a ea.
Matt și i au fost doar un cupu dintre mute atee
care au trecut prin birou meu de-a un'u anior și mi-au
împșrtșșit șiconfictee
rei'ioase. cu pri&ire este
totuși, spiritua-itatea a adesea
credinșee or
utimu
ucru pe ista de discu ții într-o rea ție de curtare. De fapt,
mute cupuri nu a:un' niciodatș sș discute despre
credințee or rei'ioase. Consiier fiind, ucru acesta
este pentru mine o mare de7amș'ire.
Din moment ce speciai7area mea academicș este
antropo-o'ia, sunt adesea atras de descoperirie
cuturae fșcute de antropoo'i. !na
dintre aceste descoperiri este aceea
cș omu este un rei'ios incurabi. !ulte cupluri nu
#u e/istș nicio cuturș care sș nu fi a"ung niciodată
eaborat &reun sistem de credin țe să discute despre
despre umea spirituaș. De a 7eii credințele lor
mitici ce erau &enera ți în umea
religioase.
romanș, p*nș a credinșa în spirite
ree înt*nitș a triburie abori'ene,
omu
ceea cecrede cș e/istș
se poate maicumut
&edea dec*t
ochiu. 4 doua descoperire a
antropoo'ior este faptu cș aceste cre-dinșe rei'ioase
infuențea7ă foarte mut comportamentu unei persoane.
4cest ucru e &aabi at*t în dreptu rei'iior care sunt
adesea numite primiti&e, c*t și în dreptu rei'iior mut
mai eaborate, precum iudaismu, creștinismu, budismu,
hinduismu și isa-mismu. Concepșia noastrș despre
spirituaitate ne infuen țăea7 foarte mut stiu
ță de &ia .

4șadar, atunci c*nd doi tineri se '*ndesc a cșsștorie,

rei'ia trebuie sș se situe7e aproape de capu istei de
discuții. ;ntrebarea este0 8Credin țee noastre spirituae
sunt compatibie<9 sau 8Suntem anima ți noi de aceea și
ucruri<9 "u ține ucruri au un poten ția mai mare de a
cau7a conficte maritae dec*t &ederie spirituae
di&er'ente. Din acest moti&, ma:oritatea rei'iior umii își
încura:ea7ș adepșii sș se cșsștoreascș în aceeași tradișie
rei'ioasș. ;n credinșa creștinș, scripturie a&erti7ea7ș0
8#u &ș în:u'ași a un :u' nepotri&it cu cei necredincioși.
Cșci ce e'șturș este între neprihșnire și fșrșdee'e< Sau
cum poate sta împreunș umina cu întunericu< Ce
înțee'ere poate fi între Cristos și %eia< Sau ce e'șturș
are ce credincios cu ce necredincios< Cum se împacș
Tempu ui Dumne7eu cu idoii<9 @2 Corinteni 60 14-16A.
4cestea sunt întrebșri serioase, iar un cupu înșeept nu
e &a e&ita.

Ce cre)i des$re Dumne)eu+

4șadar, ce trebuie a&ut în &edere< "e primu oc se
situea7ș onepția despre )umne(eu . Scripturie
e&reiești încep cu aceste cu&inte0 8$a început,
Dumne7eu a fșcut cerurie și pșm*ntu9 @Gene7a 101A.
C*te&a para'rafe mai departe, citim0 8Dumne7eu a fșcut
pe om dupș chipu Sșu, -a fșcut dupș chipu ui
Dumne7eu1 parte bșrbșteascș și parte femeiascș i-a
1 27
fșcut9 @Gene7a
litteram< 0 A.Creator
+/istș un 4cesteputernic,
cu&inte trebuie în țeese
transcendent ad
care
nu doar cș a creat între' !ni&ersu, ci -a fșcut și pe om
dupș chipu $ui< Sau trebuie înșeese, pur și simpu, ca
parte din mitoo'ia e&reiascș< 6șspunsu tșu a aceste
întrebșri &a a&ea un impact profund asupra percepșiei
tae de sine și asupra moduui în care își trșiești &iașa.
Dacș ești de acord cș Dumne7eu e/istș în caitate de
Creator și Susșinștor a !ni&er-suui, urmștoarea
întrebare este0 84 &orbit Dumne7eu<9 Scriptu-rie
creștine afirmș0 8Dupș ce a &orbit în &echime pșrinșior
noștri prin proroci, în mute r*nduri și în mute chipuri,
Dumne7eu, a sf*rșitu acestor 7ie, ne-a &orbit prin iu,
pe care $-a pus moștenitor a tuturor ucrurior și prin
care a fșcut și &eacurie. +, care este o'indirea sa&ei
$ui și întipșrirea iinșei $ui și care șine toate ucrurie cu
Cu&*ntu puterii $ui, a fșcut curșșirea pșcateor și a șe7ut
a dreapta Mșririi în ocurie preaînate9 @+&rei 101-3A.
4stfe, credin ța cre
ș ă tin
ț sus
ă ine c Dumne7eu a &orbit
prin prorocii e&rei, consemnați în 3echiu Testament și c ă
(sus Cristos este Mesia ce profe țit, iu ui Dumne7eu,
Ce care a&ea sș pș-teascș pedeapsa pentru pșcatu
omuui, pentru ca Dumne7eu sș poatș ierta omenirea și
totuși sș fie un Dumne7eu drept. De aceea, creștinii îi
îndeamnș pe toși sș-$ primeascș pe Cristos ca Mesia a
or, sș primeascș iertarea ui Dumne7eu și sș intre într-o
reație de iubire cu +.
6șspunsurie &oastre a urmștoaree întrebșri &or
arșta 'radu de compatibiitate spirituaș dintre &oi.
+/istș un Dumne7eu care a creat !ni&ersu și care a
fșcut omu dupș chipu Sșu< 4 &orbit Dumne7eu< Dacș
da, în ce fe a &orbit +< Ce a spus + și cum am rșspuns
eu a mesa:u $ui< 4cestea sunt întrebșri fundamentae
a care trebuie sș rșspundem cu onestitate.
4m obser&at cș muși oameni s:un' a maturitate fșrș
sș-și fi pus a punct &reodatș propria credinșș. Se
autoprocamș
simpu pentrubudiști,
cș au hinduși sau creștini, dar asta pur și
fost crescuși
într-o famiie budistș, hiundusș sau
creștinș. +i sunt budiști, hinduși sau A vă căsători
creștini din punct de &edere cutura. doar pentru
#u au cercetat, în mod persona, că sunte ți
credințee de a ba7 a acestor rei'ii. 8îndrăgostiți9 și a
#u noi ne ae'em famiia și, prin
urmare, rei-'ia în care ne naștem. ignora implica țiile
Dar a maturitate, a&em acestor diferen țe
responsabiitatea de a cșuta ade&ș- spirituale sunt semne
ru în toate domeniie &ie ții. Dac ă de imaturitate.
reai7e7i cș rei'ia ta este doar un
&esti'iu cutura, te îndemn sș-și faci
timp sș studie7i istoria și credinșee moștenirii tae
rei'ioase și sș discuși deschis despre acest parcurs cu
persoana cu care î ți dai înt*niri. Dac ă înainte de
cșsștorie nu puteși fi sinceri și deschiși referitor a
credințee &oastre rei-'ioase, este pu țin pr obabi c ă o
&eți putea face
ă ă ădup c s țtorie, iar credin ee &oastre
rei'ioase au toate șansee sș de&inș o sursș de confict.

1ă e-$lor ăm rami"ica țiile

 "entru cș 80= din ocuitorii Stateor !nite se decarș
creștini și pentru cș aceasta este și moștenirea mea
rei'ioasș, permi-te ți-mi s ă parcur' împreun ă cu cititorii
mei creștini c*te&a subi-ecte adișionae care, cred eu,
trebuie uate în considerare înainte de a ua deci7ia de
cșsștorie. Cu toșii știm cș în cadru %isericii creștine
uni&ersae, creștinii sunt de mai mute nuanșe. Cee trei
ramificații ma:ore ae cre știnismuui sunt0 ortodo/ia
esticș, romano-catoicismu și protestantismu. Deși au în
comun unee credin țe esen țiae, precum di&initatea ui
Cristos, moartea $ui sacrificiaș și în&ierea $ui din morși,
acestea trei sunt în de7acord în mute ate pri&in țe. Dac ă
intențione7i
ăăș ă s te c s tore ti cu cine&a
ț din afara tradi iei
tae creștine,
pro&eni țși ă ăi sț insist
ăcă uta sș
i sstudie7i țambee
ț & ne'ocia tradișiiee.
i ădiferen din4care
&
cșsștori doar pentru cș sunteși 8îndrș'ostiși9 și a i'nora
impi-cațiie acestor diferen țe spirituae sunt semne de
imaturitate.
;n ca7u în care am*ndoi pro&eni ți din aceea și ramur ă
a creștinștșșii, este timpu sș discutași probemee mai
deicate ce țin de credin șță ăi practic
ț . Tradi
ă ia ortodo/
cuprinde ortodo/ia 'reacș, rusș, armeanș etc. iecare
dintre ee are credinșțe i practici care ă diferăț de a o ar
a ata. ;n cadru %isericii 6omano-Catoice, credin țee și
totodatș practicie diferș de a o șarș a ata și adesea pe
teritoriu aceeiași șșri. De pidș, de cur*nd în 4merica a
apșrut o puternicș mișcare carismaticș în s*nu romano-
catoicior. Tradiția protestant ă cuprinde și ea mai mute
confesiuni0 cea uteranș, cea pre7biterianș, cea baptistș
și cea metodistș, pentru a numi doar c*te&a dintre
ee. și e/istș un 'rup de biserici care susșin cș nu
aparțin niciunei confesiuni. +/ist ă o mare di&ersitate în
credințee și practicie acestor 'rup ări protestante.
Diferențee acestea trebuie cercetate temeinic dac ă
a&eți panuri de c ăs ătorie.
 Ce "el de !creștin#+

"*nș acum, am &orbit despre diferenșe teoo'ice

refectate în credinșță i practic
ă , dar acumț permite i-mi
sș re&in a atura personaș. + ușor de obser&at cș, printe
creștini, e/istș di&erse 'rade de dedicare în ce pri&ește
credința. De ă pid , unii oameni
ș ș care î i spun cre tini
mer' a bisericș doar de "aște și de Crșciun. Cu e/cep ția
acestor sșrbștori, nu prea au de-a face cu rei'ia. "e de
atș parte, sunt muși care mer' a bisericș în mod
re'uat. "entru unii, acesta este un e&eniment
sșptșm*na care durea7ș între una și trei ore, în funcșie
de formatu ser&iciuui de închi-nare. 4 ții îns ă sunt
impicați nu doar în închinarea coecti& ă, ci și în 'rupuri
restr*nse de studiu bibic, care oferș spri:in spiritua și
e/porea7ș modaitșșie de a apica în &iașa personaș
în&șșșturie Scripturii. ;n cadru acestor 'rupuri, oamenii
se bucurș de o pșrtșșie profundș și str*nsș. +i sunt 'ata
sș se sacrifice unu pentru ceșat. $e pasș destu pentru
a fi sinceri unu cu ceșat și adesea ies afarș pentru a
su:i în mod practic comunitatea. Mu ți dintre ace ști
creștini au, de asemenea, un timp de&oșiona 7inic în
care
&oceacitesc cu conștiincio7itate
ui Dumne7eu și ;i rșspundScriptura ca sș audș
ui Dumne7eu prin
întrebșri sincere, audș, mușumire sau cereri de a:utor.
+i &șd creștinusmu ca pe o reașie personaș de dra'oste
cu Cristos. 4cest 8timp de pșrtșșie9 7inic este cea mai
importantș parte din 7i pentru ei.
4șadar, de&ine e/trem de important sș descoperi cu
ce fe de creștin își dai înt*nire. Care
este 'radu ui de dedicare și de Ar trebui să fie
impicare în comunitatea creștinș<
C*t de importantș este credinșa ui evident căște
unșicre știn
pentru e< și ce fe de impact are ea de /a de
asupra &ieții ui personae< 4r trebui Crăciun nu se poate
sș fie e&ident cș un creștin de "aște compara cu un
creștin care are un
timp devo țional în
fiecare #i.
și de Crșciun este foarte diferit de un creștin care are un
timp de&oționa în fiecare 7i?
;mi amintesc de o t*nșrș care mi-a spus0 8Sunt trei
ani de c*nd mș înt*nesc cu 4ndrew. $a începutu
reației noastre de curtare, mi-a spus cș este creștin.
4&eam mute interese comune și am petrecut momente
minunate împreunș. Dar am înșees cș noi nu a&em
aceeași pșreri c*nd &ine &orba de spirituaitate. "entru
e, creștinismu este o rei'ie, e ce&a ce face duminica,
dar are puățin ree&an
ță pentru cumș ia deci7ii
ș i cum î i
trșiește &iașa. "entru mine, creștinismu este centru
&ieții mee. #imic nu este mai important pentru mine
dec*t sș-mi in&estesc &iașa în su:irea ui Cristos. 4cum
îmi dauoseama
cșdim cșsniciecșcreștinș.
nu a&em"rin
temeia spirituaș
urmare, pe care
pun capșt sș
reașiei
noastre de curtare.9
Cred cș aceastș t*nșrș a dat do&adș de maturitate.
Dacș în trei ani ea a &ș7ut a e pușinș dorinșș înspre o
impicare mai perso-naș în reașia cu Dumne7eu, ar fi
fost nai& sș creadș cș acest ucru se &a schimba dupș
cșsștorie. Trei ani mai t*r7iu, ea s-a cșsștorit cu un t*nșr
care era a fe de dedicat pentru Cristos și acum sunt pe
cae de a cșdi un cșmin creștin autentic.
"entru mute cupuri care își dau înt*niri,
spirituaitatea este un subiect șsat pe dinafarș. +e
presupun, pur și simpu, cș acest domeniu a &ieșii își &a
purta sin'ur de 'ri:ș dupș cșsștorie. 4și tineri, care
discutș deschis despre spirituaitate, i'norș adesea
semnaee de a&erti7are. Cei doi sunt îndrș'ostiși
nebunește unu de ceșat, e pace sș fie împreunș,
considerș cș se pot face fericiși unu pe ceșat pentru tot
restu &ie țiiș or i închid ochii
ț ș în fa ța uria eor diferen e
de perspecti&ș asupra spirituaitșșii.
i și Matt, cupu pe care -am înt*nit a începutu
acestui capito, au descoperit, în cee din urmș,
intimitatea spirituaș. Dupș c*te&a ședinșe de consiiere,
în care i-am a:utat sș-și ascute inima unu atuia și sș
încerce sș înșeea'ș c*t de important este acest subiect
pentru ceșat, ei au putut sș-și afirme reciproc
preocupșrie și au de&enit prieteni, nu dușmani. datș ce
au trecut de a o rea ție de ad&ersitate a una de
prietenie, în care doi oamnei încearcș sș se înșeea'ș
unu pe ceșat și sș re7o&e mai bine un confict dec*t sș
c*ști'e o ceartș, re7o&area a de&enit reati& ușoarș.
Matt a fost de acord sș renunșe a 'ofu de duminicș
dimi-neașța i a început
ă ă s mear'
ă a
ă biseric împreun
cu i. +a a fost de acord sș caute împreunș o bisericș din
care sș simtș și e cș face parte. 4u 'șsit o astfe de
bisericș și acum am*ndoi sunt impicași nu doar în
frec&entarea
copii de casa ei,aci,cincea.
mai mut,
Dacșpredau sșptș-m*na
tot &eni &orba, auunor
un
bșieșe de trei anișori. 4m*ndoi se bucurș cș au 'șsit un
oc de înt*nire în cșștoria or spirituaș înainte sș se
nascș fiu or.
Credințee rei'ioase impic ă adesea sentimente
puternice și con&in'eri ferme. Chiar și ateii deseori își
apșrș cu tenacitate perspecti&a fșrș de Dumne7eu, iar
aceste credin țe se refectă în stiu orțăde
ș &ia . De i
nea'ș e/istenșa ui Dumne7eu, pe de o parte ei sunt
profund rei'ioși. Cum credinșee rei'ioase ne afectea7ș
&iața în toate domeniie ei, este foarte important s ă e/a-
minșm temeia compatibiitșșii spirituae înainte de a ne
an'a:a în cșsștorie. Sper ca acest capito sș &ș a:ute sș
faceți asta.

 SĂ S TĂ M D+ 36% Ă 
1. Ce credin țe rei'ioase fundamentae au p ărin ții
tși<
2. "e unde te afi în cșștoria ta spirituaș< 4i acceptat,
ai refu-7at sau ai modificat credin țee rei'ioase pe
care e-ai deprins în copișrie<
3. Care sunt credin țee tae de ba7 ă despre
Dumne7eu<
4. Ce or'ani7ații rei'ioase frec&ente7i< C*t de acti& ă
este impicarea ta<
5. Cum î ți afectea7
ă ț credin ee
ț rei'ioase &ia a de 7i
cu 7i<
6. Dacș ai panuri de cșsștorie, discutș rșspunsurie
tae cu parteneru tșu de înt*nire.
7. Cre7i cș a&eși o ba7ș comunș suficient de soidș
pentru a cșdi intimitate spirituaș în cșsnicia
&oastrș<
12
 Mi-aș dori sș fi știut ...

... cș
"+6S#4$(T4T+4
ne infuen ea7 ț ă
profund
CM"6T4M+#T
!$

# imeni nu pune a îndoiaș a/ioma cș toși suntem

................unici. ;ntrebarea este0 în ce fe suntem unici<
Mi-aș
care nedori
facsșuniciA
fi știut cș personaitatea
a&ea sș ne afecte7e @acee
profundcaracteristici
cșsnicia.
;nainte sș ne cșsștorim, &isam a c*t de minunat a&ea
sș fie sș mș tre7esc în fiecare dimineașș și sș ser&esc
micu-de:un împre-unș cu soșia mea. Dupș ce ne-am
cșsștorit, am descoperit cș, de fapt, >aroyn nu se tre7ea
de&reme diminea ța. Micu-de:un nu era tocmai pasiunea
ei. Dupș ce m-am '*ndit un pic, mi-am amintit cș în anii
în care o curtam, ea îmi spusese0 8Sș nu mș suni
dimineața. #u sunt responsabi ă pentru ce sp un sau fac
înainte de amia7ș.9 4m uat-o ca pe o 'umș și-am r*s. #-
am sunat-o niciodatș dimineașa pentru cș eram ocupat
cu 8treburie mee9. Dupș cșsștorie, am descoperit cș
&orbise serios. 3isu meu a un mic-de:un romantic
împreunș cu soșia mea s-a spuberat în prima unș de
cșsnicie. #u-mi mai rșm*nea dec*t sș-mi mșn*nc micu-
de:un în tșcere, acompaniat doar de triurie pșsșrior
care c*ntau afarș, *n'ș fereastrș.
De ceaatș parte, înainte sș ne cșsștorim, >aroyn își
închi-puise acti&itșșie pe care a&eam sș e facem
împreunș între ora 10 seara și mie7u nopșii. 4cestea
incudeau0 sș discutșm cșrși, sș &i7ionșm fime împreunș,
sș :ucșm :ocuri care sș ne stimue7e inteectua și sș
de7batem probeme profunde de &ia ță. Ce nu știa ea era
cș motoru meu fi7ic, emoșiona și inteectua se oprea a
10 p.m. "osibiitatea ca eu sș port o discușie intei'entș

se diminua
ade&șrat cș, foarte mutperioadei
în timpu dupș orade respecti&ș. +ste
curtare, stșteam
trea7 și discutam cu ea p*nș a mie7u nopșii. Dar pe
atunci eram m*nat de sentimente euforice de
8îndrș'ostire9. ;nc*ntarea de a fi cu ea și de a face
ucruri împreunș menșinea secreșia de adrenainș, iar ei
nici prin '*nd nu-i trecea cș se &a schimba ce&a dupș ce
ne cșsștoream.
#iciunu dintre noi nu știa înainte de cșsștorie cș
e/istș 8persoane nocturne9 și 8persoane matinae9.
"ersoanee matinae se tre7esc cu un entu7iasm de
can'ur, care satș sș înfrunte 7iua pine de &oie bunș, în
timp ce persoana nocturnș își tra'e pștura peste cap,
'*ndind0 8Si'ur se preface 5 nimeni nu poate fi at*t de
entu7iasmat diminea ța. 9 "entru persoanee nocturne,
8pe-rioada optimș9 din 7i este de a 10 p.m. p*nș a ...
4tunci e pace sș citeascș, sș picte7e, sș se :oace, sș
facș orice ar cere mutș ener'ie, în &reme ce unei
persoane matinae îi cam piere chefu dupș acea orș.
4ceastș diferenșș de personaitate poate a&ea un
impact profund asupra rea ției se/uae a cupuui.
"ersoana matinaș &rea ca cei doi sș mear'ș a cucare
a ora 10, sș se 'iu'iueascș și sș facș dra'oste, pe c*nd
cea nocturnș spune0 8Cred cș 'umești. #u pot mer'e a
cucare at*t de de&reme.9 "ersoana matinaș se poate
simți respins ă, pe c*nd cea nocturn ă se simte
dominantș. 4cest ucru poate duce foarte ușor a certuri
și a frustrare. +/istș &reo speranșș pentru acest cupu<
Desi'ur, dacș cei doi ae' sș respecte diferenșee și sș
ne'o-cie7e o sou ție. De p id ă, persoana nocturn ă poate
fi de acord sș facș se/ a 10 p.m. dacș persoana matinaș
o &a asș sș pșrșseascș dormitoru
dupș ce fac dra'oste și sș-și
urmșreascș ceeate interese p*nș a 1 persoană
mie-7u nop ții. Dac ă, îns ă, pe rsoana matinală nu va
matinaș insistș ca persoana deveni niciodată o
nocturnș sș rșm*nș
fac dra'oste, în din
aceasta pat urmș
dupș ce
se persoană nocturnă,
iar o persoană
poate sim ți manipuat
ă , dominat
șă i
frustratș.  persoanș matinaș nu &a nocturnă nu va
de&eni niciodatș o persoanș deveni niciodată o
nocturnș, iar o persoanș nocturnș nu persoană matinală.
&a de&eni nicio-datș o persoanș
matinaș. Cu mut efort, ne putem
forța ăs func
ț ă ion m a primee ore sau a ceasurie t*r7ii
ae nop ții, care nu se încadrea7ș în perioada noastrș
optimș de funcșionare. Dar niciodatș nu &om putea face
asta fșrș ca7nș.
Dacș eu și >aroyn am fi știut cș eu eram o persoanș
matinaș, iae ea, una nocturnș și dacș ne-am fi foosit
timpu de curtare pentru a discuta aceastș diferenșș de
personaitate, am fi fost scuti ți de mut ă durere
emoționa
ă . +u nu
ș m-a
ț fi sim it respins din cau7a cș ea
nu ua micu-de:un împreunș cu mine, iar ea nu s-ar fi
simțit dominat
ă din cau7a
ț insisten
ă eor mee ca s se
cuce a ora 10 p.m. Da, mi-aș dori sș fi știut cș
personaitatea ne infuen țea7ă profund comportamentu.

Pe 'um ătate $lin sau $e 'um ătate %ol+

 Sș trecem în re&istș ate c*te&a diferenșe de
personaitate care adesea trec neobser&ate și rșm*n
nediscutate înainte de cșsștorie. "esimistu și
optimistu
urmș &edesunt adesea atrași
:umștatea pinșunu de ceșat. pesimistu
a paharuui1 Ce din
&ede :umștatea 'oaș. ptimistu &ede posibiitșșie, în
timp ce pesimistu &ede probemee. iecare dintre noi
are o încina ție fundamenta ă într-o direc ție sau ata, dar
suntem adesea incon-știenși de acest aspect a
personaitșșii noastre.
;n perioada de curtare, fiecare presupune cș ceșat
are o &i7iune despre ume simiarș cu a sa. iindcș
suntem înamora ți unu de ce ă at
ș ăă ăi c ut m s ne
acomodșm unu cu ceșat, s-ar putea ca aceastș
diferență de personaitate s ă nu fie
$n perioada de e&identș. De pidș, optimistu tinde
curtare, fiecare
sș-și asume riscuri, pentru cș e este
con&ins în mintea ui cș totu &a ieși
presupune că bine p*nș a urmș. 4stfe, e poate
celălalt are o &eni cu su-'estia sș mear'ș
vi#iune despre lume am*ndoi sș facș bungee +umping.
similară cu a sa. "esimistș din fire, ea nu &rea sș-și
asume riscuri,
cș se poate pentrutot
înt*mpa cș ce
presupune
este mai
rșu. "rin urmare, ea nu s-ar fi '*ndit niciodatș sș facș
bungee +umping, dar fiindcș î admirș și are încredere în
iubitu ei, este dispusș sș facș un ucru pe care nu -ar fi
fșcut niciodatș din proprie inișiati&ș. ptimistu este
peste poate de înc*ntat cș partenera ui este o fatș 'ata
de a&enturș, fșrș a reai7a &reodatș cș a ieșit cu mut din
7ona ei de confort emo ționa.
$a doi ani de a cșsștorie, c*nd e su'erea7ș sș
mear'ș împre-unș sș escaade7e st*nci, ea se opune
ferm. #u numai cș nu dorește sș mear'ș, dar se
împotri&ește și ca e sș se ducș sin'ur sau cu prietenii ui.
+a se ima'inea7ș de:a &șdu&ș și nu poate în țee'e de
ce ar fi e dispus sș-și asume un asemenea risc. De
ceaatș parte, e este compet de&astat de rșspunsu ei.
Se întreabș ce s-a înt*mpat cu spiritu ei de a&enturș.
Cum de a a:uns ea at*t de acrș<
iindcș n-au reușit sș descopere și sș discute aceastș
diferență de personaitate înainte
ă ăde c s torie, se tre7esc
prinși într-un confict pe care niciunu dintre ei nu-
înțee'e. ;n reaitate, am*n-doi sunt, pur și simpu, ceea
ce sunt, un optimist și o pesimistș. "robema este cș
niciunu dintre ei nu știa ce era ceaatș persoanș înainte
sș se cșsștoreascș. +uforia e/perienșei de curtare i-a
fșcut orbi a aceastș diferenșș de personaitate. Dacș ar fi
discu- tat-o înainte de cșsștorie, e și-ar fi dat seama cș
ea
facșnuparașutism
a&ea sș a:un'ș
împreniciodatș apinistș
unș cu e. și nicinea,
De aseme nu a&ea
ar fisș
reai7at cș dacș e ae'ea sș facș asemenea ucruri,
a&ea sș se confrunte cu opo7ișia înd*r-:itș a soșiei ui.
Sunt șanse mari ca aceastș diferenșș de personaitate
sș cree7e conficte în 'estionarea banior. ptimistu &a
tinde sș fie un in&estitor a&enturos, 'ata sș-și asume
riscuri enorme în speran ța unor re7utate po7iti&e. De
ceaatș parte, pesimistu &a dori sș in&esteascș în pieșe
mut mai stabie și si'ure. 4ceștia &or petrece nopși abe
dacș datoritș unuia dintre ei a:un' sș facș o in&esti ție cu
risc ridicat. (ar în ca7u în care in&esti ția mer'e prost,
pesi-mistu &a da &ina pe optimist pentru cș și-a asumat
riscuri e/a-'erate pe banii famiiei. +ste foarte probabi
cș optimistu &a considera cș pesimistu nu-i susșine
ideie și, astfe, sș dea &ina pe e pentru cș 8îi pune be țe
în roate9 în drumu ui spre succes.

6șspunsu a aceastș diferenșș de personaitate stș în

înțee-'erea
ș
condamnarea i acceptarea
ceuiat țș
pentru diferen
ceea ce eor,
este.i Cei
nu doi
în
trebuie apoi sș ne'ocie7e o metodș de apreciere a
ambeor personaitșși.  &ariantș ar fi ca cei doi sș cadș
de acord asupra unei sume de bani pe care cupu o &a
pasa în in&esti ții si'ure înainte ca optimistu s ă se
an'a:e7e în in&esti ții cu risc ridicat. Dup ă ce acest ni&e
minim de in&esti ții este a ocu ui, cei doi pot cșdea de
acord asupra unei sume de bani pe care e sș o poatș
foosi într-o in&esti ție cu r isc ridicat, cu în țee'erea c ă,
dacș o &a pierde, ea nu î &a condamna. De ceaatș
parte, dacș in&estișia &a a&ea succes, ea î &a șuda
pentru abiitșșie sae de in&estitor și &or sșrbștori
împreunș succesu or financiar.
Dacș un cupu afat în perioada de curtare este dispus
sș ne'ocie7e 'enu acesta de aran:amente înainte sș se
cșsștoreascș, &a fi scutit de mute certuri inutie pe
seama
principiumanierei de a-și
este &aabi și în 'estiona finanșee.
ate domenii în care4ceași
este
posibi ca pesimistu și optimistu sș aibș pșreri foarte
diferite despre ce trebuie fșcut. ;nșee'erea, acceptarea
și ne'o-cierea diferenșeor de personaitate sunt
esențiae în punerea temeiei pentru o c snicie ă
sșnștoasș.

Dic/isițși Ș i lam
ț $e i

+/istș, apoi, Dichisitu și șampștu. 8#-am cunoscut

niciodatș pe cine&a at*t de ne'i:ent ca %en9, a spus
4icia. C*te so ții n-au spus asta despre so ții or, a m ai
puțin de un an de a nunt ă< (nteresant este cș, înainte de
cșsștorie, ucru acesta n-a deran:at-o niciodatș pe 4icia.
, poate cș a obser&at cș uneori mașina ui era &raiște
sau cș apartamentu ui nu era a fe de pus a punct pe
c*t i-ar fi pșcut ei, dar a a:uns oarecum a concu7ia cș
8%en este o persoanș mai rea/atș dec*t mine. 4sta e
bine, îmi pace. Trebuie s-o as și eu pușin mai moae.9
%en, de ceaatș parte, se uita a 4icia și i se pșrea cș
&ede un în'er. 8#u e minunat cș 4icia este întotdeauna
at*t de ordonatș< 4cum nu mai trebuie sș am 'ri:ș sș fie
toate curate, pentru cș &a a&ea ea 'ri:ș de asta.9 ;nsș,
trei ani mai t*r7iu, e este împroșcat cu &orbe de bam
care cad asupra ui ca niște pietre, iar e rșspunde0 8#u
înțee' de ce te superi așa de tare pentru niște &ase
șsate nespșate.9
!nii oameni trșiesc dupș mottou0 8+/istș un oc
pentru toate ucrurie și fiecare ucru are ocu ui.9 4 ții
nu simt deoc ne&oia sș-și str*n'ș unetee, hainee,
ceștie din care au bșut cafea sau orice atce&a. $a o
adicș, e posibi sș e fooseascș din nou într-o sșptșm*nș
sau douș. 6așionamentu or este0 8De ce sș pier7i
&remea cue'*nd hainee murdare în fiecare 7i< $asș-e
pe podea p*nș &ine &remea sș e spei. +e nu peacș
nicșieri, iar pe mine
Da, suntem nu mș diferit
acștuiși deran:ea7ș.9
și ne este difici sș
înțee'em de ce ceaatș persoanș are unee percepșii
diferite. 4ceastș diferenșș de personaitate nu este 'reu
de depistat1 trebuie doar sș își șii ochii ar' deschiși în
perioada în care &ș dași înt*niri. !itș-te a mașina și a
apartamentu ui și &ei ști dacș este un Dichisit sau un
șampșt. De asemenea, uitș-te a bucștșria și a
șifonieru ei și &ei ști ce tip de personaitate îi este
caracteristic. Dacș am*ndoi faceși parte din aceeași
cate'orie, casa &oastrș &a fi ori una imacuatș, ori un oc
în care &a trebui sș pșșiși peste munșii de ucruri șsate
&raiște. Dar am*ndoi &eși fi fericiși. Dacș &ș încadrași în
cate'orii diferite, atunci acum este timpu sș ne'ociași.
;nfruntați reaitatea și discuta ți cine pentru ce &a fi
responsabi dupș ce &ș cșsștoriși, pentru a pșstra un
anumit ni&e de sșnștate emoșionaș. Dacș ea este
dispusș sș adune în fiecare 7i hainee ui murdare și sș
e punș în coșu de rufe, cum fșcea mama ui c*nd era e
în iceu, totu e în re'uș. Dar dacș ea se așteaptș de a e
sș fie mai responsabi, atunci e trebuie sș fie dispus sș
se schimbe sau, dacș nu, sș o an'a:e7e pe mama ui sș
&inș în fiecare 7i sș-i adune hainee. Cu si'uranșș, se
poate ne'ocia o sou ție satisf ăc ătoare 5 dar momentu
ce mai potri&it pentru a începe ne'ocierea este înainte
de cșsștorie.

Când Marea Moart ă se căă s tșore te

cu Moară &1tricată
 atș 7onș a diferenșeor de personaitate este e'atș
de &orbire. !nii oameni &orbesc deschis despre toate
ucrurie. 4 ții sunt mai meditati&i, introspecti&i și mai
puțin dispu ș șăi s ăăș
- i ăîmp r-t eascș '*ndurie i
sentimentee. 4desea i-am numit pe aceștia din urmș
8Marea Moartș9, iar pe cei dint*i, 8Moarș-Stricatș9. ;n
(srae,
ea nu seMarea
&arsșMoartș primește
nicșieri. apș de a
Muși oameni aur*u (ordan.
acest fe deDar
personaitate. +i pot primi tot feu de '*nduri,
sentimente și e/perienșe pe parcursu unei 7ie. 4u un
re7er&or mare în care adunș e/perienșee de peste 7i și
sunt întru totu fericiățăi f r s ă&orbeasc . De
ă fapt, dac îi
spui unei Mșri Moarte0 8Ce s-a înt*mpat< De ce nu
&orbești în seara asta<9, ea probabi î ți &a r ăspunde0 8#u
s-a înt*mpat nimic. Ce te face sș cre7i cș s-a înt*mpat
ce&a<9 Marea Moartș este onestș, spun*nd asta. + sau
ea este mu țumit@
ă ăăAăf r s &orbesc
ă .
De ceaatș parte, Moarș-Stricatș este persoana
pentru care tot ceea ce intrș pe ochi și prin urechi iese
afarș pe 'urș 5 de obicei în mai pu țin de 60 de secunde.
rice &ede și orice aude, spune mai departe. De fapt,
dacș acest fe de oameni sunt sin'uri acasș, &or suna pe
cine&a și &or întreba0 8știi ce am au7it adineaoro<9 +i nu
dețin niciun re7er&or1 trebuie s ă po&esteasc ă cui&a orice
ucru e/perimentea7ș pe moment.
4desea, Marea Moartș se &a cșsștori cu Moarș-
Stricatș. ;na-inte de cșsștorie, diferenșee par
atrș'ștoare. De pidș, a înt*-niri, Marea Moartș se poate
rea/a. + sau ea nu trebuie sș se '*ndeascș a cum &a
începe con&ersa ția sau cum o &or întreține pe mai
departe. Tot ce trebuie sș facș este sș stea acoo, sș dea
din cap și sș spu nș din c*nd în c*nd c*te un 8aha9.
Moarș-Stricatș &a umpe seara. De ceaatș parte, Moarș-
Stricatș o &a 'șsi pe Marea Moartș a fe de atracti&ș,
pentru cș Mșrie Moarte sunt cei mai buni ascutștori din
ume. Cu toate acestea, dupș cinci ani de cșsnicie,
Moarș-Stricatș ar putea spune0 8Suntem cșsștoriși de
cinci ani și nu o cunosc deoc.9 Totodatș, Marea Moartș
poate spune0 8; cunosc prea bine. Mi-aș dori sș-și mai
stș&ieascș fu/u &erba și sș-mi mai dea pace.9
4ceste diferen țe se & ăd și în modu în care oamenii
po&estesc. Moarș-Stricatș tinde sș fie (ugra&. Dacș își
reatea7ș
frumoasș,odetaiatș,
e/perienșș de-a or, își &or ;și
a e&eni-mentuui. descrie o ima'ine
&or spune dacș
ceru era înnorat sau însorit, în ce di rec ție b ătea &*ntu,
ce fe de fori erau în funda și c*și oameni se afau
&i7a&i de ocu de parcare. De ceaatș parte, Marea
Moartș tinde sș fie lapidară. Dacă acest fe de oameni ți-
ar reata aceea și e/perien
ță , reatarea ar fiș mai
ă scurt i
cu mai pu ține detaii. +i trec, pur ș i simpu, 8a subiect9.
Comunică ideea de ba7 ă. 4desea, într-o c snicie, ă
apidaruui îi &a fi foarte difici s ă ascute descrierea un' ă
ș i detaiată a 7u'ra&uui. !neori, e î &a întrerupe și-i &a
7ice0 84i putea s ă treci a subiect< 9 ;nsă , c*nd 7u'ra&u î
ascută pe apidar, e îi &a pune mute întreb ări încerc*nd
să cuea'ă mai mute detaii, pentru a- și face o ima'ine
mai bună asupra istorisirii.
9ugra&ul &a fi întotdeauna (ugra&, iar lapidarul &a fi
întot-deauna lapidar . 4ceste tipare de personaitate
e'ate de &orbire nu prea au șanse de a se schimba și
niciunu nu este superior fa ță de ceă at. Dară dac
înțee'em aceste diferențe de personaitate, este mai
puțin probabi
ă c &omă încerca
ă s ne schimb m unu pe
ceă ată ădup c s torie.ă Marea Moart nu &a de&eni
niciodată Moar ă-Stricat ă. Deci, persoana care este
ăcăăs torit cu Marea ă Moart ă trebuie
ț ăăs se mu umeasc s
trăăiasc cu o ăpersoan care nu ș ăăse &a 'r bi s - i
împășărt ăeasc toate '*ndurie
ș i sentimentee. Cee mai
mute persoane cu personaitatea de tip Mare Moart ă
sunt deschise a întreb ări iș sunt dispuse s ă
împășărt ă easc mai mute ă ădac ă Moar -Stricat e cere
asta. Marea Moart ă nu ascunde informațiie în mod
intenționat1 pur și simpu, nu simte ne&oia să-și
împ
ă ărt easc
ăș toate '*ndurie, ș sentimentee i
Deși s e poate ca Marea Moartăă ă ț ăs fie mu umit s
ascute &orb ăăăăria f r cap t a Morii Stricate,
ș se poate i ca
e sau ea s ă t*n:easc
ă ăuneori dup ș momente de ini te.
Din acest moti&, se &a retra'e uneori a cacuator sau în
ate
ea nuacti&it
este ăți. Moar
ă ăA-Stricat
respins@ trebuie
deă Marea ăMoart
ț ăsă. 4ceasta
în eea' t*n:e
. + sau
ște,
pur și simpu, dup ă un cimat mai contempati&. 4tunci
c*nd aceste diferen țe de personaitate sunt discutate
înainte de căăs torie,
ș ansee ca
ă eeă s
ăă de&in sup r toare
după c ăs ătorie sunt mai mici.

Pasii și actii

 &eche
o fac.9 7ica
4desea aceă spune0 8!nii
ști oameni oameni
sunt citesc
ț c s tori
ăă istoria1
i unu a ții
cu atu.
Soțu sau so ția ati&:ă; crede c ă fiecare 7i este o no u ă
oportunitate pentru pro-p ășirea cau7ei or. +i &o r urm ări
în mod a'resi& interesee pe care e au, ceea ce cred ei
că este drept sau c ă ar trebui s ă se înt*mpe. 3or mer'e
p*nă în p*n7ee abe, &or scociorî sub to ate pietree și
&or face tot ce es te omene ște posibi pentru a- și atin'e
scopurie în &ia ță. De ceaat
ă parte, persoana
ș ă pasi& î i
&a petrece timpu '*ndindu-se, anai7*nd, întreb*ndu-se
8Cum aror
Mottou fi dac
este0< 8Cu
ă 9 și a ștept*nd s ă se înt*mpe ce&a bun.
r ăb-darea, treci și marea. 9
 ;nainte de căăs torie, aceste
ăă tră s turi
ă îiă f ceau s par
compa-tibii. 5artenerul ati& se sim ea ț confortabi
obser&*nd firea cam ă, imperturbabi șă șă i ini tit a
ceeiate persoane. ;i p ăcea firea statornic ă, predictibi ă
a persoanei iubite. 5ersoana pasi&ă e ra înc*ntată s ă aib ă
pe cine&a care s ă fac
ă panuriș ă i s trase7e caea pentru
&iitoru or. 4dmira reai7ărie iubituui ei acti&.
Dup
ă ăă c s torie, cupu
ă descoper
ă adesea c aceste
trăsături sunt di&i7i&e. "arteneru acti& încearc ă în
permanență ă s - pr e-se7e pe c e paăț si& s ac ione7e. ;i
spune mereu0
5 aide1 și noi putem face asta.
De ceaată parte, parteneru pasi& r ăm*ne pe po7i ție0

5 Sșăăa tept m. "oate

ș se i&e te o oportunitate mai
bună mai t*r7iu. #u te entu7iasma prea tare. Totu se &a
aran:a de a sine.
Sunt &i7ibie aceste tr ăs ături în perioada de curtare a
reației< 6 ăspunsu este da, dar adesea ee nu sunt
discutate. "ersoana pasi& ă tinde, pur și simpu, s ă fie de
acord cu tot ceea ce &rea s ă fac ăpersoana acti& .ă ;i
pace a&entura și este prins ă de e/atarea îndr ă'ostirii.
6areori î și &a e/prima opo7i
ț ță ia fa de ideie per-soanei
acti&e. C*nd cei doi intr ă într-o înc ăpere, persoana acti& ă
&a e&aua ce trebuie f ășcut i &a ț ua ini iati&a
ț în direc ia
dorită, în timp ce persoana pasi& ă &a sta, probabi, a
tacae cu un prieten, a ștept*nd s ă &ad ă ce &a aduce
seara. 4desea, persoana acti& ă o &a impica pe cea
pasi&ă, cer*ndu-i s ă fac ă ce&a specific pentru înaintarea
cau7ei. iindc ă esteăă îndr 'ostit deă persoana acti& ,
persoana pasi& ă adesea se su pune și se poate sim ți
chiar bine pentru c ă ia parte a proces.
Deși, în sine, nu este nimic
ă ă r u ăîn aceste tr s turi de
persona-itate, ee pot fi iritante dup ă c ăs ătorie. 4tunci
c*nd sentimentee cuminante ae îndr ă'ostirii încep s ă
se stin' ă, persoana pasi& ă &a opune mai mut ă
 re7istență cererior persoanei acti&e
ș i este
ă posibi s se
simtă ădiri:at sauă manipuată . "ersoana acti& se poate
simțși frustrat
ă i chiar
ă se poate ăsup ra din cau7a e7it rii
ceui pasi&. Desi'ur, este posibi ca aceste dou ă
persoane cu per-sonait ăți diferite ăsă c deasc
ă ă o c snicie
ă reușit , dar este ne&oie caă persoana
ă acti& s arate
empatie șți în ee'ere
ță fa de persoana
ă pasi& . +a trebuie
șă săă- i fac timpăs ascute în'ri:orș rie persoanei pasi&e i
chiar s ă con știenti7e7e &aoarea pe ca re ea o aduce în
căsnicia or. De pid ă, 8să fii atent unde sari 9 este
întotdeauna o idee bună. "ersoana pasi&ă este mut mai
încinată dec*t a're-soru
ă ă s fieă atent . De ceaat parte,
persoana pasi& ă trebuie s ă-i dea &o ie ce ei acti&e s ă- și
fooseasc
Dacă nu ă abiit
ăț po i săăț ie
ș ă i s ă sar
ri împreun ț cu înainte de ine
ea, atunci a fi fr*n'hia
prea t*r7iu.
în
timp ce ea sare. 3e ți reu ș i mute în ță &ia împreun
ă dac ă
&e ț i î n&
ăț ăă a s & țcompeta i ăunu pe ce at, în  oc
s ă fiț i ri&ai.
Dacă pute ț ă i s țdiscutaă i aceast ță diferen de
personaitate î nainte de c ăsă torieș iăs ă ăcț p ta i c e&a
e/periență ucr*nd în echip ă șț, a&e i anse mari ca
această diferenăță s fie pentru &oi șun a&anta:, i nu o
piedică, odat ă ceț&e ăăi fițc s tori i.

Pro"esori și dansatori
!nii oameni sunt e/trem de o'ici în '*ndirea or. +i
pro're-sea7ă urm*nd șpa ț i șra ionai i a:un' a ceea ce
pentru ei este o concu7ie o'ic ă.ț4ș ii pur i șsimpu tiu în
inima or c e este bine într-o situa ție dat ă. #u po t spune
de ce sau cum au a:uns a acea concu7ie1 știu doar c ă
aceea este deci7ia corect ă.
!neori,
o'ic. î profesor,
"entru numesc profesorul
totu trebuiepe '*ndit.
ce care8Trebuie
'*nde ște
să
a&em moti&e o'ice pentru tot ce facem. Dac ă un ucru
nu are o'ic ă, n-ar trebui s ă- facem. 9 "ersoana intuiti&ă
este mai mut ca un dansator. 8#-a&em ne&oie de moti&e
o'ice pentru tot ce face m. acem unee ucruri, pur și
simpu, pentru c ă ne pac. #u știu de ce. Trebuie întot-
deauna ș s ă tiu de ce< 3reau,
ș ăpur i simpu, s e fac. 9
;nainte d e c ăs ătorie profesoru era
înamorat de în țeepciunea
Dacă încerci să)l intuiti& ă a dansatoruui, în timp
forțe#i pe celălalt să ce dansatoru era m*ndru de o'ica
intre în matri ța profesoruui. ;ns ă, după ăăc s torie,
profe-soru este, încetu cu încetu,
personalității tale,
înnebunit de aceași comportament
veți petrece o via ță io'ic, în timp ce dansatoru se
întreagă în conflict. întreabă cum &a putea continua să

trăiască ă cu
obsedat o țiune.
de ra persoan ă at*t de
!n so ț i-a spus so ției ui0
5 Trish, ascut ă-m ă. "ere ții nu sunt murdari1 nu es te
ne&oie s ă-i 7u'r ă&im din nou. #u în țee'i<
5 Da, în țee'. Dar nu mai &reau pere ți &er7i, i-a
răspuns ea.
"rofesoruui îi &ine 'reu s ă ia deci7ii pe ba7a
dorințeor. Dan-satoru nu- și poate ima'ina de ce ar dori
cine&a să fie pri7onier în închisoarea o'icii.
4ceste diferen țe de personaitate adesea trec
neobser&ate și nu sunt discutate înainte de c ăs ătorie. ;n
perioada de curtare a rea- ției, adesea deci7iie sunt
uate, pur și simpu, pentru ăș c e ișeaăă doresc s - i fac pe
pac. Dup ă c ăs ătorie, c*nd c ei d oi se confruntă în mod
serios cu o a t ă reaitate a &ție ii, aceast
ă ță dorin de a-i
face pe pac ceuiat nu mai &ine a fe de firesc. C*nd
diferențee ies a i&eaă, ce care '*nde ște o'ic &a c ăuta
să- prese7e pe ce care șș'*ndeăte intuiti& s - i
ar'umente7e o'ic po7i ția. 4sta înseamn ăăș sțș ăa tep i i s
pretin7i imposibiu. "ersoana intuiti& ă nu &a aborda
niciodată &ia ța cu o o'ic ă de profesor.
 Dacă încerci
ă țs - for
ă ăe7i pe ce at
ț s intre în matri a
perso-naității tae, ț&e i petrece ță o &ia întrea'ă în
confict. Trebuie s ă recunoa
șă tem c at*tă '*ndirea o'ic ,
c*t și cea intuiti& ă sunt c ăi a fe de e'itime de a aborda
&iața. Trebuie s ă ne concentr ăm nu asupra procesuui
prin care a:un'em a concu7iie noastre, ci pe ' ăsirea
concu7iior cu care am*ndoi putem fi de acord. "rin-
cipiie pe care e-am discutat în capitou 4 despre
re7o&area făăr ceart
ă aț neîn ee'erior &or fi e/trem de
foositoare cupurior care au aceast ă diferen ță de
personaitate.

2r%ani)atorul și s$iritul liber

Organi(atorul &a acorda aten ție detaiior, în tim p ce
persoana spontană 5 8spiritu iber9 5 se '*nde te0 ș
8Detaiie se &or re7o&a de a sine.9 r'ani7atorii fac
panificări1 ei &or petrece uniș înăă ir ăpre' tind o c  torie
în afara orașuui. 3or anai7a trei site-uri diferite în
căutarea ce ui mai ief tin biet de a&ion. Se &or asi 'ura
că automobiu închiriat are G"S. ; și &or face re7er& ărie
a hote cu c*te&a s ăpt ăm*ni înainte. 3or acorda o
aten
pe ție e
care simiar ocuui
ă&or face și, în în care
mod &or m*nca
ș &or
si'ur, ă ă i'ri:
ăț a&ea acti&it ior
s pun
în ba'a: echipamentu potri&it. "ersoana spontan ă
așteapt
ă ă p*n în ăa:unu
ă ș c  toriei i spune0 8De ce nu
mer'em pe it ora în oc s ă mer'em a munte< Soaree
este at*t de frumos, iar &remea e minunat ă. 9 4ceste
cu&inte îi induc or'ani7atoruui o stare 'enera ă de
panică, iar concediu de&ine o tortur ă.
;nainte de c ăs ătorie, %eth era impresionat ă de
abiităție or'a-ni7atorice ae ui Trent.
5 ; ți &erifici sodu bancar on-ine în fiecare 7i< + ști
nemaipomenit?
Cu toate acestea, dup ă ăă c s torie, ea ăî întreab 0
 5 3rei s ă note7 fiecare chetuia ă< Dar este imposibi.
#imeni nu face a șa ce&a.
%ineînțees, Trent îi arat ă imediat carne țeu ui, cu
fiecare chetuia ă înre'istrat ă cu acurate țe. "entru e,
este o chestiune de responsabiitate.
De asemenea, Trent &a a șe7a &a see în ma șina de
spăat într-un mod e/trem de or'ani7at. arfuriie,
castroanee, paharee și ar'int ăria 5 fiecare a ocu or.
De ceaat ă parte, %eth probabi c ă &a umpe ma șina de
spăat &ase a fe  cum o um pe pe ce a de sp ăat rufe.
biecti&u ei este doar s ă închid
ăș uș a 5 maă ina de sp at
&ase se &a oc upa de re stu. Trent se &a 'r ăbi s ă-i arate
farfuriie ciobite și paharee sparte ca urmare a atitudinii
ei capricioase.
;n propria mea c ăsnicie, mi-a uat c* ți&a ani s ă
reai7e7 c ă >aroyn nu &aăînc rca ăniciodat
ă ș o ma in de
spăat &ase a fe ca mine. +a, pur și simpu, nu a fo st
în7estrată cu abiitatea aceasta. Toate predicie mee pe
tema moti&eor pentru care nu ar trebui s ă pun ă
împreună două in'uri pe care mai sunt urme de unt de
arahide s-au pierdut în &*nt. 4m în& ățat pe pieea mea
că &ia ța înseamn ă mai mut dec*t c*te&a &ase ciobite,
pahare sparte și in'uri murdare. 4 trebuit s ă-i ofer
ibertatea s ă fie ea î ns
ășș i i, în schimb, ea m i-a cedat
responsabiitatea de a a șe7a &asee în ma șina de sp ăat.
Dacăăăă m 'r besc s a:un' a o ă î nt*nire de sear , ea &a
face cu bucurie și aceast ă treab ă, iar eu &oi accepta
urmărie.
De asemenea, Trent &a p ăti facturie într-o manier ă
foarte or'ani7at ă, sistematic
ăă . Dac esteș pecat din ora
într-o căătorie de afaceri pentru c*te&a 7ie, se &a
aștepta ca %eht s ă-i sti&uiasc ă atent pe birou toate
facturie
ca %eth pentru
s ă șnu- c*nd ăse &aă întoarce.
i aminteasc ce-a f Dar
cut se
cu prea poate
corespon-
dența sau ă dac a adus-o,ț ăce pu in, în cas . +ste posibi
săă ' seasc facturie
ă ă ș în ma in ă, pe podea sau dup
pernee de pe canapea. + este uuit de faptu c ă cine&a
poate fi at*t de iresponsabi. %eth este a fe de uu it ă de
faptu c ă cine&a poate fi at*t de infe/ibi. 4ceastă
diferență de personaitate are poten țiau de a crea
conficte aprinse.
4ceastă diferen
ță de personaitate ș poate fi u or
obser&ată în perioada de curtare, dac ă i se acord ă
atenție. Dar ma:oritatea cupurior nu-i acord ă aten ție.
Dacă or'ani7atoru &ede perso-naitatea spontan ă a
parteneruui său de înt*nire, probabi c ă o &a admira și
&a r ăspunde po7iti& a ideie spontane ae ceuiat. Dac ă
persoana spontan ă &ede abiit ăție or'ani7atorice ae
parteneruui ei, ce mai si' ur este c ă &a admira aceast ă
tr
ăăs tur
Dar, ș ăa cei
dac ui doi
i poate
șdau chiar
do&adî ăi &a
de e/prima
reaism aprecierea.
iș recunosc
potențiau confictua a acestei diferen țe de
personaitate și discut ă cum &or aborda confictee de
acest fe dup
ă ăă c s torie, ț&or fi scuti
ș i de trauma ocuui
în fața ciocnirior de personaitate
ă ă de
ă dup c s torie.
aptu c ă a ți c on știenti7at potențiaee conficte și a ți
discutat despre posibiee sou ții &a face mut mai
u șoar ă identificarea remediior atunci c*nd se &a petrece
ine&itabiu.
iindcă diferen țee de personaitate sunt at*t de
profunde și ne afectea7ă foarte mut comportamentu, eu
încura7e7 toate cupurie care se '*ndesc serios a
căăs torieășs - i i dentifice t ipu de personaitate. "u ține
ucruri & ă &or pre' ăti mai bine pentru ine&itabiee
conficte din c ăsnicie dec*t în țee'erea tipurior &oastre
de personaitate. +/ist ă numeroase casific ări ae tipurior
de personaitate. !na pe care o recomand a fost
eaborată în #or&e'ia ș i popuari7at
ă ă țde
ă c tre nenum ra i
consiieri. Ca-sificarea aceasta împarte oamenii în patru
temperamente de ba7ă0 meancoic, fe'matic, san'&inic
și coeric. "ute ți competa 'r atuit un chestionar pentru a
afa unde & ă încadra i ț pe site-u
 www.oneishy.compersonaity. Dac ă p nui ăi ă s &
ă ț
ț ă căs ștori i cur*nd, &-a încura:aăpe fiecare dintre &oi s
competați chestio-naruăș ți s discuta i re7utatee.
4cesta & ă &a ar ăta care sunt punctee tari și punctee
sabe ae fiec ărui temperament.  discu- ție despre
temperamentee &oastre & ă poate  ămuri mute ucruri.
4 doua casificare este Couple Che6up K3erificarea
cupuuiL, care &a m ăsura dou ă7eci de aspecte diferite
ae rea ției &oastre. +a & ă &a a:utaăs & ț bucura i de
punctee tariă și sț identifica i domeniie
ț în care a&e i
ne&oie de îmbun ăățt iri. +/iat
ă c*te un chestionar specific
pentru cupuri afate în perioada de curtare, pentru
cupuri o'odite și pentru cupuri c ăs ătorite. Chestio-
naree
in&estițtrebuie ăp ătite,
ie e/ceent ț îndar ăeuia
rea țs unt de p. ărere
&oastr "ute ci ăaccesa
este o
chestionaru a www.coupecheckup.com.
Dacă &e ți da curs uneia dintre aceste e&au ări sau
am*ndu-rora, pe *n' ă faptu ță c &e i a&eaț c*te&e discu ii
profunde, &e ți în țee'e fiecare mai bine tipu de
personaitate a parteneruui. ;n țee'*ndu-i
personaitate, & ă &a fi maișă u or ț s accepta i com-
portamentu ceeiate persoane într-o situa ție dat ă.
Dacă opta ți pentru consiiere premarita ă, consiieru
&ostru &-ar putea su'era și e un instrument de e&auare
numit "6+-GșT+șT+C#S$(D+4Hș. 4cesta este un
chestionar mut mai ampu, adapt at specific pentru
cupurie ca re î și fac p anuri de c ăs ătorie. Chestionaru
&a trebui s ă fie apicat, e&auat și interpretat de c ătre un
consiier, dar poate fi un e/erc i țiu e/trem de uti pen tru
un cupu care se îndreapt ă spre c ăs ătorie. 

 Sș STșM D+ 36%ș 
 1. "e o s car ă de a 1 a 10, e&auea7 ă-te în pri&in ța
trăsăturior de personaitate pre7entate mai :os. 10
repre7intă puncta:u ma/im, iar 1, puncta:u minim.

a.
b. ptimist
"esimist
a. rdonat
b. De7ordonat
a. Moară-Stricată
b. Mare Moartă
a. $apidar
b. Hu'ra&

a.
b. 4cti&
"asi&
a. $o'ic
b. (ntuiti&


"entru mai mute informa ții sau pentru a ocai7a un
consiier în 7ona în care ocuiești, &i7itea7ș0
www.prepareenrich.com.
a. r'ani7at
b. Spontan
2. 6oa'ă- pe parteneruă t u deșînt*niri
ăă s fac i e
e/ercițiu de mai șsus i apoi
ă ț discuta i r spunsurie
&oastre, :ustifi-c*ndu-& ă prin iustra ții puncta:u
acordat a fiecare item.
3. Dacăă & ț'*ndi i serios
ăă ă a c s torie,
ă & recomand s
compe-tați unu sau ambee chestionare 'ratuite
de personaitate despre care am discutat în acest
capito. 4cestea pot
www.oneishy.compersonaity fi ' site
ă a
ș i
www.coupecheckup.com.
4. Dacă face ți consiiere premarita ă cu un consiier
sau cu un i der rei'ios, î pute ți întreba dac ă este
posibi să & ă fac ă o e&auare
"6+GșT+șT+C#S$(D+4Hș.
+pio'
 ; n aceast ă carte, &-amășîmp ă rt it ceea
ș ce mi-a
dori s ă-mi ................fi spus și mi e cine&a înainte s ă m ă
căăs toresc.ă Dacș eu i >aroyn am fi discutat temee
pre7entate în aceste pa'ini, primii ani din c ăsnicia
noastr ă ar fi fost
am di scutat, mut
c ăsnicia mai
ț n p ăcu
ăoastr i. st
ăa fo Darp pentru c nficte,
in ăde co nu e-
neîn țee'eri și fru strare. Cunosc se ntimentu de a fi
ăcăsș torit i șnefericit1 ă tiu șcum e s '*nde ti0 8M-am
căsătorit cu femeia nepotri&it ă. 9 6a ționamentu m eu
era c ă dacă m-a ș ăfi ă c s torit cu 8cea potri&it ă9, nu ar fi
at*t de 'reu.
Da, în cee din urm ă am ăă ' sit r spunsuri ă a frustr rie
noastre și sou
ț ii a conficte. ăț
4m ă în& ă at s ne ascut m
cu empatie unu pe ce at, ă s ă ne în ee'emț
sentimentee și dorinș ee i s a:un'em
ță ț a sou ii reaiste.
De mu ți ani încoace, a&em o rea ie ț împinită, ne
susținem u nu p e a tu din d ra'oste și am in &es- tit
a:ut*nd ate cupuri s ă descopere aceea și ucruri.
Dorința mea este ca aceast ă carte s ăa:ute mii de
cupuri s ă aib ă acest tip de c ăsnicie,
ăă f r anii șșdurero i i
pini de upte prin care am trecut noi.
Dacș ă e ti
ș sin'ur i în șpre7ent nu e ti impicat într-o
reație de curtare, spe r ca ide ie din aceast ă carte s ă
răm*nă într-un coton a min ții tae ca referin ță în &iitor.
4cum, ai c ăp ătat o ima'ine mai reaist ă asupra a cee a
ce trebuie uat în considerare înainte de a te d ecide s ă
teșă c ăs tore ti. 4tunci c*nd ă&ei ț începe s sim i
 8furnicături9 pentru cine&a, sper c ă &ei ua ac east ă
carte d e p e r aft iș o & ei ă saă s ăăte că  u7easc în
de7&otarea u nei r ea țăiiă s n toase d e șcurtare
ă i s te
a:ute s ă iei o deci7iețîn eeapt
ă ăă dac s spui sau nu0 8Da,
&reau?9
"entru aceia dintre &oi care sunte ți an'a:a ți într-o
reație serioasă de cu rtare, spă erăc ăaceast carte &
&a fi un to&ar ăș de încredere pe m ăsur ă ce a:un'e
ță is
&ă cunoa ște ți m ai b ine unu pe atu. 3 ă încura:e7 s ă
discutați deschis
ș i cu onestitate subiectee
ă ș propuse i s
încerca
ț ș ă ți s fi i reai ti cu ucruriețpe care e descoperi i.
Dacăț &e i proceda
ș a a, ăeu
ț cred c &e i decide cu
înțeepciune dac ăăăăăs ț& c s tori i sau nu.

"entru
8o'odi ți9, aceea
sper c care ă &e țisunte ți oficia
aborda sau profund
mut mai neoficia
probemee ridicate de mine. 3 ă încura:e7 nu doar să
citiți capitoee,ă ăci sț r spunde
ă i a întreb ri și s ăurma iț
su'estiie pe care e-am f ăcut a sf*r șitu fiec ărui capito.
!nii dintre &oi pot descoperi c ă o'odna or este prema-
tură1 c ă în reaitate nu &-a ți cunoscut destu de bine
pentru a ua acea deci7ie. Dac ă a șa stau ucrurie, sper c ă
&eți a&ea cura:u
ț șă s fi i one ăti unu ț cu atu, s accepta i
e&entuaa :enș ă ăi fie s ț am*na
ă ț i, fie s rupe
ă i o'odna. 3
asi'ur c ă o o'odn
ă ă șrupt , deă i dureroas , nu este nici pe
departe at*t de dureroas ă ca un di&or ț, trei ani mai
t*r7iu.
Dacă, pe deă atț parte, a i a:unsă ț a concu7ia c a&e i
o ba7 ă comun
ă suficient
ă de soid
ă pentru a c di o
ă căsnicie
ș reu it , atunci, discut*ndț aceste chestiuni, &e i
fi mai pre' ăti ți pentru reai7area acestui &is. Cred cu
ă ătărie c dac &or discuta ț în pro-fun7ime con inutu
acestei c ăr ți, cupurie &or intra în c snicie ă cu o
perspecti&ă mut mai reaist ă asupra moduui în c are s ă
de7&ote un maria: reu șit.
!n sonda: reai7at în u rm ă cu țc* i&a ani ă a
ă ar tat c
87= dintre adu ții necăă s țtori i cu &*rste cuprinse între 20
și de ani au afirmat0 83reau s ă am oă c snicieș trainic
30 ă i
care s ă dure7e o &iață întrea'
ă . 9 +i și-au & ă7ut propriii


pțărinț iș di&or
ț *nd i au sim ită durerea abandon rii. #u ar
&rea s ă repete asta. Tra'edia este c ă mu ți dintre ei n u
au nici cea mai &a' ă idee șcum ă s - i ă îndepi-neasc
nță7uină a unei c snicii
ș frumoaseț i trainice. Dorin a mea
este ca aceast ă carte
ă s e ofere ă aceast
ț informa ie.
Dacă ea &-a fost de a:utor, sper c ăo &e ți recomanda
și prie-tenior &o ștri. 4 ștept cu b ucurie fe edbacku și
su'estiie &oastre pe www.5o&ean'ua'es.com.


>im Mc4ister, 8The N-Generation9, în 24 Maga(ine , OP,
mai QPPR, p. Q.
4ne/ă

Cuti&area unei
6+$4Ț((
 de C!6T46+
SĂ#ĂT4S+

n cutura occidenta ă, c ăs ătoria este de obicei

;
precedată ............... de o perioad ă de înt*niri sau de
curtare. ;n sens ar', o înt*nire este un rende('&ous
între un bărbat și o femeie care sunt de acord s ă
petreacă un timp împreun ă cu scopu de a se cun oaște
mai bine. e/istă dou ă etape distincte în ceea ce pri&ește
înt*nirie. "rima este înt*nirea oca7iona ă.  înt*nire
oca7ionaă poate a&ea s au nu nu an țe romantice. "oate
fi &orba, pur și simpu, de doi oameni pasiona ți de
mu7ică simfonic ă care cad de acord s ă participe a
spectaco
desert. Sauși, probabi,
ar putea dupș asta sș
fi &orba de ser&eascș cina
doi ciciști sause
care un
în&oiesc să fac ă oă că  torie de 32 de kiometri împreun ă,
într-o s*mbăăt .ăDac nuă e/ist un interes romantic și nici
nu apare unu dup ă o perioad ă de înt*niri oca7ionae, cei
doi probabi se &or considera prieteni și nu se &or '*ndi
a reeția or ca a o rea ție de curtare.
6eațiie ba7ate pe înt*niri oca7ionae sunt adesea
însoțite de un interes romantic din partea unuia dintre
cei doi sau din partea am*ndurora. Totuși, cei doi pot ieși
de nenum
interes. ărate înt*nirior
Scopu ori a î nt*nire făăr s este
oca7ionae recunoasc
ă
acea deacest
a se
bucura de &ia ța împreun șă i de aăășîmp rt i un interes
comun. ;nt*nirie oca7ionae sunt, de re'u ă,
nee/cusi&e1 adic ă, unu dintre cei doi sau am*ndoi pot
a&ea înt*niri și cu ate persoane. Deși ce cu sentimente
romantice mai puternice se poate sim ți r ănit e mo ționa
știi nd cș ceșat se înt* nește și cu atcine&a, este
puțin probabi c ă î și &a &erbai7a durerea, pentru că este
conștient cș între ei nu s-a fșcut &reun an'a:ament.
;nt*nirea oca7ionaă, în mod norma, e&ouea7 ă înspre
una din urm ătoaree trei direc ții. ;n ca7u în care nu
apare un interes romantic și cei doi au un interes comun
important, este posibi săă c ă deasc o reaăție puternic
de prietenie care s ă se concentre7e asupra unei acti&it ăți
comune. 4cest fe de reații rea/ate pentru am*ndoi țin,
deseori, ani de-a r*ndu.
ă
 acdoua
"oate ă unuposibiitate
dintre ei este
simte ca oînt*nirir
atrac ieț s romantic
încete7e.ă
puternică ăi ceșat nu. 4cest ucru în sine poate de&eni
un confict care s ă duc ă a înche- ierea rea ției. Sau, dac ă
niciunu nu are un interes romantic fa ță de ceăat și nici
nu au o e' ătur ă soid ă, rea ția moare de a sine.
4 treia posibiitate este ca, în timp, am*ndoi s ă
capete un interes romantic fa ță de ce ă at, chiar ă dac
acesta nu a e/istat a început. Timpu petrecut împreună
este p ăcut pentru am*ndoi iă ei încep s ă se '*ndeascș
că s-ar putea 8să se fi îndr ă'ostit 9. 6eația &a a&ansa de
a înt*niri oca7ionae a curtare.
Curtarea este mut mai serioas ă dec*t înt*nirie
oca7ionae. ;n mod norma, ea este perceput ă ca o
reație e/cusi& ă. Dac ă &reunu dintre ei ae'e s ă se
înt*nească ăi cu atcine&a, ce trșdat &a suferi foarte
mut. + nu &a e7ita s ă-și &erbai7e7e durerea, iar discușia
care re7ut ă &a duce fie a ruperea rea ției, fie a un
an'a:ament reciproc. Despre aceast ă din urm ă etap ă
ă ă ă ă
c&reau s & &orbesc
ă de7&otarea unei în aceast
rea ții s ăn sec țiune
ătoase deacurtare
c r ii.
ț Consider
este cea
mai bun ă pre' ătire pentru o căsnicie ăsă nă toas . # u
&reau s ă spun c ă toate cupurie care se af ă în etapa
 aceasta &or a:un'e a c ăs ătorie. Su'ere7 doar c ăo rea ție
ăăsăn toas de curtare e &a permiteă ăă acestora s r spund
cu mai mut ă în țeepciune a întrebarea0 8Să mă
căsătoresc sau nu< 9 4șadar, sș ne îndreptșm atenșia spre
factorii care caracteri7ea7 ă acest tip de rea ție de
curtare.
6eațiie de curtare s ăn ătoase se &or a/a pe 8a a:un'e
să ne cunoaștem 9 unu pe a tu. 4cesta este ade& ăratu
scop a unei rea ții de curtare. "sihicu uman este o
combinație compe/ ă între ereditate și mediu. Ceea ce
&edeți în e/terior nu este neap rat ă ceea ce &e i ț
descoperi în interior. 4cest proces de cunoaștere
reciprocă necesită un ni&e ridicat de onestitate din
partea
să 8dămam*ndurora.
ce-a&em mai$abun începutu
9. Cu atereacu&inte,
ției, a&em tendin
ne str ța
ăduim
să facem impresie bun ă. ;ns ă nu aceasta este atitudinea
care duce a o rea ție de curtareăă s
ă n toas .
iecare persoană are o istorie unic ă. 4cea istorie te-a
adus unde ești astș7i. #u ne putem cunoaște fșrș a ne
ă ărt i istoria ăpersona .ă4sta
împ ă ă
înseamn c trebuie s
fim dispuși sș ne împșrtșșim at*t eșecurie , c*t și
succesee. !n t*năr mi-a spus în birou de consiiere0
5 Mi-e team ă s ă-i spun c ă am fost trei uni într-un
centru de deten ție pentru c ă am furat din ma'a7in c*nd
a&eam șaispre7ece ani. Mș tem cș dacș afș ucru
acesta, nu &a mai dori s ă se înt*neasc ă cu mine.
5 C*t timp &rei s ăascun7i aceast ă ă ă ție< "*n &
informa
o'o-diți sau p*nă ă ă&ă țc s tori i< -am întrebat.
5 "resupun că n-ar fi cinstit, nu-i a a< ă a rșspuns e.
4 construi o rea ție pe în șe ăciune sau pe ascunderea
ade&ă-ruui înseamn
ă ăă fire, ne 'r bim s ne
sabota:. Din
împărtă im succesee, pentru că ee dau bine. și suntem
mut mai e7itan țiăs ne împ ăăș rt
ș im e ecurie, șă pentru c i
noi înșine ne simșim rșniși de amintirea or. Cu toate
acestea, rea țiie de curtareă ă s nă toase sunt c dite pe
ade&ăr.
 +/istă două domenii în car e onestitatea este adesea
e/trem de difici ă. !nu ține de împ ărt ășirea trecutuui
se/ua, iar ce ăat, de împ ărt ăirea istoriei financiare.
Totuși, îndemn stșruitor cupurie care au o reașie
serioasă s ă-iă de7&șuie aceste domenii ae &ieșii. ;n
parte, e încura:e7 s ă fac ă asta deoarece aceste dou ă
domenii sunt ce mai adesea sursa ceor mai mute
conficte într-o c ăsnicie. 4 intra în c ăsnicieăăf r aăde7& ui
aceste dou ă aspecte ae iden- tității noastre este
nedrept fa ță de parteneru nostru ș ță i fa de noi înșine.
De cur*nd, o t*n ăr ă mi-a spus0 8"arteneru meu mi-a
ă ăr-t it c , în utimii opt ăani,
împ ă a a&ut &ia se/ua
acti&ă pe parcursu rea țiior cu trei fete. Trebuie s ă
ă ă ă
m rturisesc
acesta. c mi-a
De fapt, &enit
încăă m uptfoarteă 'reu
cu e, darăms bucur
accept
c ucru
mi-a
spus ade& ăru. Dac ă a ăfi afat despre asta dupș ce ne-
am fi o'odit sau căăs torit, credă ăc m-aă fi sim it trșdatș. 9
T*năra aceasta are perfectă dreptate, iar e a fost e/trem
de î n țeeptă c i-a
ă î mp
ăș ă rt it a de& ru.ă D oar pentru c
ce&a este 8'reu de acceptat9, nu înseamn ă c ă ar trebui
i'norat. 3ia ța reaă înseamn
ăă s re7o&i probemee
dificie. ;n& ăț*nd cum s ă face ți acest ucru în perioada
înt*nirior, &ă pre'
ă tiți pentruă o ăcăăsnicie s n toas în
&iitor.
Cum r ăm*ne cu finan țee< "oate fi difici s ă
împărtă ești infor-mașii financiare, dar și acest ucru este
necesar pentru o re a ție săăn toas
ă de curtare, mai aes
dacă aceasta
ă dă semneăc se îndreapt
ă spre o'odn sau
ăcăs torie.
ăă ;mp rt ind ăfiecare cum & 'estionași b anii,
&eți a:un'e, probabi, a descoperirea c ă a&e ți tipare
diferite de economisire, d ărnicie și chetuire a acestora.
#e'ocierea preaabiă a acestor diferen țe &a face mut
mai ușoarș tran7ișia spre circumstanșee cșsniciei. De
pidă, dacă unu dintre &oi d ăruiește, în mod re'uat, 10=
din &enitu ui pentru cau7e caritabie, iar ce ăat
dăruiește 2= sau nimic, aceast ă diferen ță poate duce a
 serioase conficte maritae, dac ă nu este re7o&at ă
înainte de căsătorie.
Sumee datorate și natura acestora trebuie, cate'oric,
de7&ă-uite. Suma de bani economisi ți și scopu contuui
de economii sunt, de asemenea, informa ții importante.
C*nd unu dintre &oi tinde s ă fie o persoan ă eonomă, iar
ceăat, o p ersoan ă heltuitoare, se impune ne'ocierea.
#e'ocierea presupune discutarea probe-mei în detaiu și
'ăsirea unei sou ții care s ă fie potri&it ăpentru am*ndoi.
4cestea nu sunt chestiuni pe care s ă e discuta ți în etapa
înt*nirior oca7ionae, dar c*nd a:un'eți a etapa de
curtare și, mai aes c*nd începeși sș &ș '*ndiși a o'odnș
și cșsștorie, ee de&in e/trem de importante.
ă ă
;nt*nirie
fiecare & permit,
dina-mica din famiiade ceuiat.
asemenea, Cumsse cunoașteși
raportea7 ă
mama și tatș ei unu a ceșat< Dar pșrinșii ui< Cum se
raportea7ă ei unu a ce ăat și ce fe de rea ție are e cu
tată ăi cu mama ui< "șrinșii sunt di&orșași în &reuna
dintre famiii< Ce fe de re a ție a&e ți în pre7ent fiecare
dintre &oi cu p ărin ții &o ștri< 4r trebui
ăăă să & str dui i țs
petreceți timp cu famiia parteneruui &ostru. Dac ă, în
cee din urm ă, &ă &e țiăăc s tori, aceasta &a face parte din
&iața &oastr ă pentru mut timp.
;ntr-o reaățăie
ă s n toas de curtare,ț fiecare &e i a&ea
'ri:ă de obiecti&ee educa ționae și profesionae ae
ceuiat. ;n definiti&, educa ția și profesiunea noastr ă sunt
o parte însemnat ă a &ie ții. Dac ă un t*n ră îi spune
prietenei sae care este în primu an de facutate0 8Ce-ar
fi s ă renun ți a facutate
ă ăăși s te c s tore tiș cu mine< +u
&oi a&ea o carier ă miitar ă, ia r tu nu ai ne&oie de o
dipomă de icen ță. 9 5 ace t*n ăr nu este pre' ătit pentru
ă căs torie.ă 4ceast atitudine
ă îi d în &iea' propriu
e'ocentrism. ;ntr-o rea ție matur ă , ne ăîșncura: m i ne
a:utăm reciproc în atin'erea scopurior educa ționae și
profesionae.
  rea ție de curtare
ă ăă sș n toas &aăfi i una echiibrat .
;n efortu de a ide ntifica di&ersee aspecte ae umanit ății
noastre, foosim adesea cu&inte precum0 inteletual"
emoțional" soial" spiritual și fi(i . Deși, în reaitate,
acestea nu pot fi niciodat ă i7oate, ee fiind între țesute,
este uti să ne focai7 ăm pe aceste cinci aspecte în timpu
reației de curtare.
4spectu inteletual are de-a face cu '*ndurie,
dorinșțeeț i percep iie noastre
ț asupra &ie ii. 4desea,
&orbim de compatibi-itate inteectuaă. ;ntrebarea este0
84&em noi capacitatea de a ne î mp ărt ăi reacșiie a un
artico de 7iar sau de re&ist ă iă s ăne stimușm '*ndirea
fără a ne condamna sau certa unu cu atu< 9 Dac ă ideie
ă
noastre
rențee< poitice
ăț a se
4 în& ă ciocnesc,
cum țs nu fi icum
ăde proced
ă acord f r m cu dife-
a de&eni
nesuferiți este o do&ad ă de compatibiitate inteectua ă.
Dacă un b ărbat care rareori citește o carte se înt*nește
cu o femeie care este o cititoare &orace, întrebarea este0
au ei ba7a pentru compatibiitate inteec-tua ă< Ce care
a a&ut 10 pe inie în facutate poate înt*mpina mari
dificutăți în comunicarea cu ce ce a trecut prin facutate
ca '*sca prin ap ă. Din punct de &edere inteectua,
sunteți îndea:uns de aproape ț ă înc*t
ă s & da i m*na<
Con&ersațiie &oastre pe subiecte inteectuae stimuea7 ă
creșterea sau condamnarea<
4spectu emoțional are de-a face cu reac țiie noastre
emoționae spontane a e&enimentee cu care ne
înt*nim în &iață. !nii oameni aud sirena unei mașini de
pompieri și sunt cuprinși de fricș. 4șii se simt e/trem de
inconfortabi c*nd &ăd pe cine&a p*n'*nd. Sentimentee
noastre nu sunt ae'erea noastr ă1 ee &in, pur ș i simpu,
fac parte din &ia ță. 4 î n& ăța s ă împă ăș rt ș e ti aceste
emoții,ța în ee'e ori'inea
ș or
ă ț i a ae'e s reac ione7i
po7iti& a ee repre7int ă o parte important ă a procesuui
de m aturi7ara. 4 î n& ă- ța c um s ă& ăa:uta ițr eciproc în
procesarea acestor emo ții face part e din cuti&area unei
reații de curtare s ăn ătoase.
#oi suntem, de asemenea, fiin țe soiale. C ăut ăm s ă
împărtă im &ia ța țcuăa  ii. +/ist ce&aă în n atura um an
care dorește sș trșiascș în comunitate. 4cesta este
moti&u pentru care una dintre cee mai aspre pedepse
este încarcerarea. Totuși, e/istș o mare di&er-sitate în
ceea ce pri&ește cum, c*nd și unde ne pace sș petrecem
timp cu oamenii. +&enimentee sociae sunt abundente în
socie-tatea noastră. Mii de oameni își petrec timpu pe
stadioane în fiecare s ăpt ăm*n ă, asist*nd a di&erse
e&enimente sporti&e, în timp ce a ții se înt*nesc în
fiarmonici, teatre și biserici. Toate acestea sunt
e&enimente
sunt neapărat sociae,
aceiași.darcare
oamenii
sunt care particip
interesee ă asociae<
tae ee nu
Care sunt cee ae parteneruui t ău<  t*n ăr ămi-a spus0
8Mi-e foarte 'reu s ă în țee' cum poate sta în tribun ă
toată duminica, uit*n- du-se a niște mașini care se în&*rt
în cerc. Dacă asta înțee'e e prin e&eniment socia, nu
știu dacș suntem de pe aceeași panetș.9 Se prea poate
săă aib dreptate. "artea
ă ă bun este c a decoperit ucru
acesta în timp ce sunt înc ă în etapa de curtare, și nu
după ce s-au c ăs ătorit.
4poi, e/istă și aspectu spiritual a &ieții. 4m men ționat
a înce-put c ă speciai7area mea este antr opoo'ia, care
studia7ă di&erse cuturi. "*n ă acum nu s-a descoperit
&reo cutură în care oamenii să nu aib ă credin țe e'ate
de umea non-materia ă. mu pare a fi necesarmente
spiritua. 4șadar, care sunt concepșiie tae despre
reaitatea spirituaă și care sunt percepșiie parteneruui
tău< C*t de aprofundat a ți discutat acest domeniu a
&ieții< ;ntruc*t con&in'erie spirituae adesea ne
afectea7ă întrea'a &ia ță, acest aspect a &ie iiț este
e/trem de important.  doamn ă mi-a spus0 8#u știu dacș
&oi mai putea continua aceast ă rea ție. +u sunt o adept ă
a rei'iei Eicca, iar prietenu meu este creștin. De fiecare
dată c*nd &orbim despre asta, a:un'em s ăne cert ăm. ;
pac foarte mut și îmi face mare pșcere sș fiu împreunș
cu e. Dar nu sunt si'ur ă c ărea iaț noastr ăpoate
supra&iețui diferen țeor de per-cep ție asupra umii
spirituae.9 4m  ăudat-o pentru c ă a fost suficient de
matură ca s ă înfrunte aceast ăreaitate.
4 cinciea aspesct a umanit ății noastre este acea c ă
suntem fiin țe fi(ie. 4ceasta este partea cea mai
tan'ibiă ăi mai &i7ibi ă din noi. 4desea, reașia noastrș a
fost ini
ă țiat în primu r*nd ț de
ă atrac ia fi7ic . 4m*ndoi am
fost 8atrași9 fi7ic unu de ce ăat. Manifestarea atin'erior
fi7ice face parte din aproape toate rea- țiie de curtare.
amenii au p ăreri e/trem de &ariate cu pri&ire a
atin'erie
(mportant considerate adec&ate
este, într-o rea ție ăăs năîntr-o
ătoas rea ie
, s țne de curtare.
ă respect m
reciproc imitee. 4- for ța pe p arteneru șăăt u s - i încace
imitee nu este niciodat ă un act de dra'oste și &a fi în
detrimentu reației.
Din p ăcate, în societatea contemporan ă, accentu
nesăbuit pus pe se /uaitate a f ăcut s ă fie difici pentru
mute cupuri s ă aib ă o rea ție de curtare echiibret .ă
enomenu care se înt*mp ă frc&ent în 7iee noastre,
8a'ățarea9, în care cupurie fac se/ a prima înt*nire și
reația or este centrat
ă țpeă e/perien a se/ua , nu
reușește sș se caifice nici carende('&ous, nici ca rea ție
de curtare. 4semenea 8înt*niri9 fie i7&or ăsc dintr-o
dependență se/ua ă, fie duc a una, ceea ce, în mod
si'ur, nu este o temeie pe care s ă construiești o
căsnicie.
+chiibrarea aspecteor inteectua, emo ționa, socia,
spiritua și fi7ic ae &ieșii este una dintre caracteristicie
unei rea ții de curtare ă ă s n ătoase.ț Dac sunte i într-o
reație de curtare serioasă ,țăpermite
ă i-mi s & încura:e7
să foosi ți e/erci țiie de a sf*r șitu ane/ei pentru a & ă
stimua s ă '*ndi ți în țeept în ce p ri&e ște cuti&area unei
reații de curtare s ăn ătoase.
  
+ N+6C( Ț ((
1. ;ntruc*t cunoașterea reciprocș este unu dintre
scopurie principae ae unei rea ții de curtare
serioase, foosiți urm ă-toaree întreb ări ca punct de
pornire a discu ției.
2 Ce reali( ări personale ne'am îm ărt ăș it unul
altuia*
2 Ce e șeuri personale ne'am ăș împ
șă rt it i e
mai este de împ ărt ășit*
2 Cât de mult din treutul nostru se!ual ne'am
împărtășit unul altuia*
2 Ce știm fieare despre istoria finaniar ă a
eluilalt*
2. ;ntruc*t propria famiie are o mare înr*urire asupra
&oas-tră, foosi ți urm ătoaree întreb ări ca
îndrumător pentru a înțee'e aceste reații.
2 Cum ai desrie relația on+ugală dintre mama și
tatăl t ău*
2 )inpperspeti&a
a ărin ților t ăi ta" are a re
despre fostterea
șprinipala filosofie
opiilor*
3rgumentea(ă daă ești de aord sau nu u
modul în are și'a u îndeplinit datoria de
părinți.
2 Ce fel de rela ție ai în pre(ent u tat ăl t ău*
2 Ce fel de rela ție ai u mama ta*
2 )aă șiând
ă te
ă &ei  s tori" înăe aspete ai &rea s
fie diferită  ă sniia ta de ea a p ărin ților t ăi*
3. ;ntruc*t reai7ărie educaționae și profesionae sunt
o parte însemnat ă a &ie ții, foosi ți urm ătoaree
întrebări pentru a e/pora acest aspect.
2 Care sunt obieti&ele tale edua ționale pentru
următorii ini ani*
 2 )in ât î ți uno ști interesele" e obieti&e
profesionale ai în pre(ent*
2 4elația de urtare este un a+utor sau o piedi ă în
atingerea aestor obieti&e* <n e fel*
2 <n e m ăă
sur ăsim ți  pertenerul
ă ă t u aept iș
apreia(ă obieti&ele tale*
4. ;ntruc*t o rea ție de curtare ăăăs n toas este una
echiibrată, foosi ți urm ătoaree întreb ări pentru a
identifica domeniie a care mai trebuie s ă ucra ți.
A3 Intelectual
2 1'ați f ăut timp pentru a & ă ompara notele din
faultate sau din lieu*
2 3ți itit &reodat
ă ă o re&ist sau
ș un artiol on'line i
ați &orbit despre perep țiile &oastre asupra
&alidității artiolului*
2 Ce programe de tele&i(iune &i(iona ți în mod
obi șnuit* Cât de des disuta ți despre rea țiile
&oastre la programele &i(ionate*
2 Când îți împă rtăș ș e ti opinia pe subiete politie"
um reațio'nea(ă partenerul t ău de obiei*
2 Când a&eți p ăreri diferite" ât de liber te sim ți
să'ți împ
ș șăr't ă e ti o pinia*
ț Cum rea ione(i de
ă ă ă
obiei ând lui*
perspeti&a partenerul t u î iț împ rt eș te ș
2 3ți în&ăț ată ț s fi i în de(aordăă ă ț f r s fi i
nesuferiți*
B3 .mo țional
2 Ce emo ții ai tr ăit de'a lungul aestei (ile*
2 Cât de des" iș î n e m ăsur ă " ă& împ ăășț rt i i
reipro emoțiile*
2 Când &i le împ ărt ășți i"um rea ționea( ă de obiei
ealaltă persoan ă* Ce îmbun ă ă t țiriă a iț dori s
&edeți în aeastă latură a relației &oastre*
C3 1ocial
 2 %a e e&enimente soiale ați partiipat împreună
în ultima lun ă* )isuta ți ât de mult &'au pl ăut
sau nu aele e&enimente.
2 Care sunt e&enimentele sporti&e la are & ă
plae să parti'ipați sau pe are le &i(ionați la
tele&i(or*
2 0ste &reunul dintre &oi interesat să partiipe la
e&enimente mu(iale* 3ți &orbit despre modul
în are & ă afetea( ă rela ția aeast ă preoupare*
2 Câte filme ați &i(ionat împreună în ultimele șase
săptămâni* 3ți disutat despre onținutul lor
după e le'a ți & ă(ut*
2 Când partiipați la e&enimente soiale are
ă
presupun
deran+ea(ă sel &orbi
mai țimult
u al
la ți om'
oameni" e te
portamentul
partenerului tău*
2 Ce î mbun
ă ăt țiri a ă ți d ori s &ede ă iț în aeast
latură a rela ției &oastre*
D3 1$iritual
2 3ți disutat despre mediul spiritual de
pro&eniență al fieăruia*
2 )aă a ți r esut în tr'o familie religioas ă" a ț
i
ă
îmbr țișat /au
respins'o* redin
în ățae(ita
dinți dopil
aă ăorie*
&e ți/au a ți
adopta*
Care este onep ția &oastr ă despre
)umne(eu*
2 )aă &e ți a&ea opii" îi &e ți re ște într'o anume
redință*
2 Ce î mbun
ă ăt țiri a ă ți d ori s &ede ă iț în aeast
latură a rela ției &oastre*

.3 4i)ic
2 Ce fel de atingeri î ți omuni ă dragoste*
2 3ți disutat unul u elălalt despre e
onsiderați a fi atin'geri inade&ate*
2Cât de presa ți &'aț ițsim
ă it s țaepta i atingeri pe
are le'ați simțit a fi inade&ate*
2 Ce î mbun
ă ăt țiri a ă ți d ori s &ede
ă iț în aeast
latură a rela ției &oastre*
Resurse
 "a'ini web
Startmarria'eri'ht.com. 4rticoe, materiae &ideo și
resurse de utim ăăor care
ăă s &ă a:ute să a&e i țo c snicie
reușitș, pentru cș 7iua nun ții este abia primu pas?
Dr. Gary Chapman0 www. 5o&ean'ua'es.com.
#umeroase resurse care s ă & ă a:ute s ă descoperi iț
căsnicia pe care ați dorit-o dintotdeauna.
amiy$ife0 www.famiyife.com.  &arietate de
resurse despre c ăs ătorie.
Marria'e "artnership0 www.marria'epartnership.com.
4rticoe și informașii pentru cupuri afate în primii ani de
reație.
+/pertu financiar Da&e 6amsey0
www.da&eramsey.com. (ncude mute resurse destinate
specific cupurior tinere.
Crown inancia Ministries0 www.crown.or'. Di&erse
instrumente financiare utie. +/ceente pentru cei afați a
început
6on deDea0
drum. www.amartstepfamiies.com. 6esurse
e/ceente pentru cupurie care se '*ndesc a rec ăs ătorire
după un di&or ț sau dup ă moartea unui partener de
căsătorie.

Cărți
6on $. Dea, The /mart /tep amil$ @%ethany ouseA.
ș apte paș i înspre o famiie &itre'ș sșnștoasș.
6on $. Dea și Da&id . son,The 4emarriage Che6up
@%ethany ouseA. Sfaturi pentru cupurie care se '*ndesc
a rec ăsătorire dup ă un di&or ț sau dup ă moartea unui
partener de c ăs ătorie.
Tim și oy Downs, One of =s Must Be Cra($... and I’m
5rett$ /ure It’s și ight air> @MoodyA. Sfaturi despre
abordarea conficteor.
+merson +''erichs, )ragoste și respet @>eri'maA. Ce
își doresc cu ade&ărat soțiie și soții.
Tony +&ans, or Married Men Onl$ și or Married
Women Onl$ @MoodyA. 6efecții bibice.
erry %. enkins, 2edges @CrosswayA. Despre cum s ă- ți
prote:e7i căsnicia de infideitate.
>e&in $eman, /heet Musi @TyndaeA. Despre
intimitatea se/uaă.
Cifford și oyce "enner, The #ift of /e! @E "ubishin'
GroupA. !n 'hid sensibi și fșrș ocoișuri înspre
înțee'erea se/uaității.
Gre' Smaey și +rin Smaey, Before 8ou 5lan 8our
Wedding... 5lan 8our Marriage @owardA. G*ndurie unui
cupu proasp ăt c ăs ătorit.
ohn Townsend și enry Coud, Boundaries in Marriage
@Honder&anA. Tratea7ă o seamă de aspecte psihoo'ice.
+d Boun', Cele (ee poruni ale  ăs ătoriei @ Casa CărțiiA.
Sfaturi din partea unui bine-cunoscut pastor.
 4te c ăr ți despre famiie
disponibie a editura Casa C ăr ții0

3de&ărul despre ăsătoria între persoane de aelași

se!,
de +rwin E. $ut7er
Cele 10 p oruni ale  ăs ătoriei , de +d Boun'
Cele 10 poruni pentru p ărin ți , de +d Boun'
Creierul lui" reierul ei, de Eat și %arb $arimore
Cu&inte pe a re trebuie s ă le aud ă opiii , de Da&id
Staa
amilia, de ack . %aswick și udith >. %aswick.