Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Romdniei

Franklin, Benjamin / Povestea viegi rnele / Benjamin Franklin; Benjamin Franktin

trad. din lb. englezd de Iulia Bodnari.
Edifia a II-a;- Bucuregti: Herald, 2018
ISBN 978-973-111-696-9
I. Bodnari Iulia (trad.)
821.17t

POVESTEA VIETII MELE

Edilia a II-a

Traducere din limba englezd de

IULIA BODNARI

THE AUTOBIOGRAPTIY OF
BENJAMIN FRANKLIN
Charles W. Eliot LLD (ed.) EDITURAdb HERALD
P. F. Collier & Son Cornpany, New York (1909)
Bucuregti,2018
 CUPRINS

Noti introductivd
Autobiografia lui Benjamin Franklin
1706-7757 10

Scrisoare de la domnul Abel fames, cu

Note din vtala mea (primiti la Paris) 108

Scrisoare de la domnul
Benjamin Vaughan 110

Continuarea relatdrii vielii mele,

inceputi la Passy,l6ngi Paris, inL784 t77

Evenimentele majore din

viala lui Franklin 247

AUTOBIOGRAFIA LUI
BENJAMIN FRANKLIN
1706-1757
TwYFoRD, in casa episcopului din St. Asaph, 1771.
Regedinla districtuald a episcopului Shipley, episcopul cel
bun, a9a cum obignuia sd-l numeascd dr. Franklin. - B.
RAGUL MEU fiu, dintotdeauna mi-a pldcut sd adun
mici anecdote despre stremogii mei. l1i amintegti,
poate, de cercetdrile pe care le-am fdcut printre rudele
care mi-au mai rdmas cdnd ai fost cu mine in Anglia gi
despre jurnalul pe care l-am inceput in scopul acesta.
+ .,
Imi imaginez cd gi 1ie 1i-ar pldcea sd cunogtil imprejurd-
rile viefii mele, dintre care multe ifi sunt lncd strline, gi,
agteptAnd bucuria pe care mi-o va aduce o sdptdmAnd de
rdgaz neintrerupt in sihistria mea prezente de h 1ari,
m-am agezat sa 1i le scriu. Pe l&ng5 asta, mai am gi alte
indemnuri. Fiindcfi am iesit din starea de sdrdcie qi intu-
1 Dupd cuvintele ,,si cunogti" urmau cuvintele
,,unele din',,
subliniate 9i apoi gterse. - B. (N. ed orig.)
P0VESTEA vrETil MELE ll
neric in care m-am niscut 9i am crescut 9i am ajuns la
o stare de belgug, gi avfnd o oarecare reputatie in lume,
gi dat fiind c[ am trecut pAnS acum prin viald bucurAn-
du-md de o considerabili fericire, poate cd posteritatea va
dori sd cunoascd mijloacele de care m-am folosit gi care,
cu binecuvdntarea lui Dumnezeu, au reuqit atet de bine;
in acelagi timp, poate cd unele dintre aceste mijloace se
vor potrivi cu situa{ia unora dintre cititori gi vor fi consi-
derate astfel vrednice de urmat"
Cdnd md gdndesc la fericirea aceasta, sunt indemnat
uneori sd spun cd, dacd mi s-ar oferi posibilitatea de a
alege, nu ag avea nimic impotrivd sf, iau aceeaqi viaf[ de
la inceput, cerdnd doar avantajele pe care le au autorii Ia
a doua edilie, anume corectarea gregelilor din prima. La
fel la corectarea greqelilor schim-
ag face gi eu, addugdnd
barea unor accidente gi evenimente sinistre cu altele mai
favorabile. Dar chiar dacd mi s-ar interzice acest lucru,
eu tot ag accepta oferta. FiindcS nu ne putem agtepta la o
asemenea repetare,lucrul care seamind cel mai mult cu
reirdirea vielii pare sA fie amintirea acestei viefi 9i trans-
formarea acestei amintiri in una cdt mai trainic5, prin
agternerea ei in scris.
Prin urmare, md voi l6sa i:r voia lnclinaliei de a vorbi
despre mine gi despre faptele mele trecute, inclinalie atdt
de fireascd la bltrAni; qi md voi lf,sa in voia ei fdrd sd
devin obositor pentru cei care, din respect pentru vf;rsta
mea, s-ar putea considera obligali si ma asculte, fiindcd
ei pot sd citeascf, sau nu, dupd cum le place' $i, in cele din
urme (pot sd mIrturisesc gi asta fiindci, dacd neg, oricum
 BTHIII'IIH FRANKLIN
nu o sd md creadd nimeni), poate ci o fac in mare parte
pentru a-mi mullumi vanitatea. intr-adevir, rar am vizut
sau am auzit cuvintele introductive ,,Fird si md laud, ag
putea spune", fdri sd urmeze numaidecdt o laudi. Celor
mai mu[i nu le place vanitatea altora, oricAt de multd ar
avea ei ingigi; dar eu ii ofer locul care i se cuvine ori de
cdte ori md intdlnesc cu ea, convins fiind c[ aduce adesea
lucruri bune posesorului gi celor care se afld in sfera ei
de acliune; gi de aceea, in multe cazuri, nu ar fi absurd ca
omul sd-I mulfumeascd lui Dumnezeu, printre alte mAn-
gAieri ale viefii, gi pentru vanitatea lui.
Vorbind despre mulfumirea care I se cuvine lui
Dumnezeu, doresc cu toate umilinfa si recunosc cd dato-
rez fericirea din viala mea trecute, despre care am vorbit,
providenfei Sale milostive, care m-a condus la mijloacele
pe care le-am folosit gi le-a inzestrat cu succes. Credinfa
aceasta md face sd sper, degi nu trebuie sd mi laud, cd
aceeagi bundtate va fi aritatd fali de mine prin continua-
rea acestei fericiri gi cd tot ea md va ajuta sd suport rever-
sul ei fatal, pe care l-ag putea uperimenta, aga cum au
fdcut.o gi allii; infdgigarea so4ii mele viitoare fiind cunos-
cut5 doar de Cel in a clrui putere std sd ne binecuvanteze
chiar in mijlocul nenorocirilor noastre.
insemn6rile pe care. mi le-a inmdnat cfrndva unul
dintre unchii mei (care a dovedit aceeagi curiozitate gi p
colegtionat anecdote de familie) mi-au furnizat cdteva
amdnunte ce se referd la strdmogii noptri. Din aceste
insemndri am aflat cd familia a trdit in acelagi sat, Ecton
din Northamptonshire, timp de trei sute de ani gi poate
Povesru vtEIl MELE
gi inainte, dar el nu gtia (poate din timpul in care numele
Franklinl, care era inainte cel al unei categorii de oameni,
a fost preluat de ei ca porecld atunci cdnd oamenii din tot
regatul aveau o porecl5), pe o proprietate liberd, de treizeci
de acri, cu ajutorul meseriei de fierar, care a continuat in
familie pAna astdzi, cel mai mare dintre fii fiind destinat
acestei meserii; obicei pe care l-au urmat gi el" gi tatdl meu
in privinfa flilor intAi ndscufi. CAnd am cdutat ln registrele
din Ecton, am gdsit inregistriri ale nagterilor, cdsitoriilor
gi morlilor lor incepdnd doar cu anul 1555, fiindci ln paro-
hie nu existd registre anterioare acestui an. Din acest regis-
tru am aflat cd eu eram cel mai tdndr fi.u al ceh-li mai tdndr
fiu care trdise cu cinci generalii inainte. Bunicul Thomas,
care s-a niscut in 1598, a treit la Ecton pdnd a imbdtrdnit
gi nu a mai putut sd-gi exercite meseria; atunci s-a dus sd
locuiascd impreund cu flul sdu John, vopsitor in Banbury,
Oxfordshire,la care tatel meu a fost dat ca ucenic. Acolo
a murit gi a fost ingropat bunicul meu. Am vdzut piatra
lui de mormdnt in 1758. Fiul sdu cel mai mare, Thomas,
a treit in casa de la Ecton gi a l5sat-o mogtenire, impreund
cu pdmdntul, singurului sf,u copil, o flicd; aceasta, impre-
und cu soful ei, un Fisher din Wellingborough, i-a vAndut-o
domnului Isted, acum lord al conacului de acolo. Bunicul
meu a avut patru fii care au triit gi au crescut: pe Thomas,
fohn, Benjamin gi Josiah. ip voi spune tot ce gtiu despre
ei din h0rtiile mele gi, dacd acestea nu se pierd in absenfa
mea, vei gisi in ele mai multe amenunte.
I Rdzeg, mic proprietar de pimdnt liber, in Anglia secolului al
XW-lea gi al.XV-lea. (M tr.)
 BENJAMIN FnarurIIH
Thomas a invilat meseria de fierar de la tatdl lui;
dat fiind iscusit gi incurajat sd invele (la fel ca tofi fra-
tii mei) de cdtre un anume Esquire Palmer, pe atunci cel
mai de seamh gentleman din parohie, s-a preg6tit singur
pentru meseria de copist; a devenit un om insemnat in
comitat; a fost unul dintre principalii iniliatori ai tuturor
actiunilor publice din comitat, din oragul Northampton $i
din propriul sat, in care a fost dat ca exemplu de multe
ori; a fost observat gi sprijinit de multe ori de cel care era
pe atunci lordul Halifax. A murit la 6 ianuarie 1702, dupd
calendarul vechi, cu doar patru ani inainte de nagterea
mea. imi amintesc cd relatarea viefii gi a caracterului sdu,
pe care am auzit-o de la anumifi bdtrAni din Ecton, te-a
izbit ca un fapt extraordinar prin asemdnarea cu ceea ce
gtiai despre mine.
,,Dacd ar fi murit in aceeagi zi", ai spus tu,,,te-ai fl
putut g&ndi la o transmigraliet.'r
John a fost dat ucenic la o vopsitorie de ldnd - am
impresia. Benjamin a invilat sd vopseascd mdtase la Lon-
dra, unde era ucenic. Era iscusit. Mi-l amintesc bine, cdci
in wemea copildriei mele a venit la tatil meu, in Boston,
qi a locuit in casa noastre cAflva ani. A trdit pAnd la o vAr-
std lnaintatd. Nepotul lui, Samuel Franklin, trhie$te acum
in Boston. A lasat in urmd dou5 volume in-cvarto; format
MS., constAnd din mici poeme ocazionale adresate priete-
nilor gi rudelor, dintre care mi-a trimis 9i mie specimenul
1 Transmigrafie: conceplie religioasi potrivit cireia, in mo-
mentul morfii, sufletul trece dintr-un corp in alt corp. (N.'fr.)
: nepoatd a autorului lor. (N. ed orig.)
P0VESTEA vrETil MELE
de fa1d1. $i-a format un sistem propriu de stenografie gi
m-a invilat gi pe mine, dar, fiindci nu l-am practicat nici-
odat6,l-am uitat. Eu mi-am primit numele dupd unchiul
acesta, flindc[ intre el gi tatil meu a existat o deosebitd
afecfiune. Era foarte pios gi li pldcea sd asculte lntot-
deauna predicile celor mai buni predicatori, pe care le
transcria in stenografia lui adunAnd astfelmulte volume
de predici. Era gi un bun politician;prea bun, poate, pen-
tru epoca lui. intr-un tArziu, in Londra, a ajuns in mAi-
nile mele o colecfie a sa cu toate pamfletele principale
referitoare la problemele publice, din 1641 pAnd in 1717;
multe volume lipsesc, dupd cum reiese din numerele lor,
dar au mai rimas opt volume in-folio gi doudzeci gi patru
in-cvarto gi in-octavo. Un negustor de cdr{i vechi a dat
peste ele gi, cunoscdndu-md fiindcl mai cumpdrasem de
cdteva ori de la el, mi le-a adus. Se pare cd unchiul meu
le-a lisat aici cAnd a plecat spre America, acum cincizeci
de ani. Pe margine sunt multe adnotiri.
Aceastd obscurd familie a noastrd a acceptat devreme
Reforma gi a rdmas protestant5 in timpul domniei reginei
Mary cdnd s-a aflat uneori in pericol de a intra in incur-
clturi din pricina zelului lor impotriva papistagilor. Ficu-
serf, rost de o Biblie in limba englezd gi, ca si o ascundd
gi sd o protejeze, o legaserd cu nigte benzi de piele dede-
subt, in interiorul unei bdncute cu patru picioare. Cdnd
. 1 Aici urmeazd la margine urmdtoarele cuvinte intre paran-
teze: ,,aici insereazd poemul", dar poezia nu apare. Domnul iparks
ne informeazil (Viaga lui Fyanklin, p. 6) ci aceste volume au fost
pistrate gi se afl5 in posesia doamnei Emrnons din Boston, str6-strA-
 BENJAMIN FRANKLIN
stre-stre-strebunicul meu citea din ea familiei" intorcea
bdncu.ta cu picioarele in sus gi o lua pe genunchi, intor-
cAnd foile sub benzi. Unul dintre copii stdtea la ugd, ca sd
dea de gtire dacd apdrea aprodul, care era un funcfionar
al tribunalului ecleziastic. in cazul acesta, bencuta era
intoarse din nou pe picioarele ei, cu Biblia ascunsd in ea,
ca mai inainte. Anecdota aceasta am auzit-o de la unchiul
Benjamin. intreaga familie a continuat sd apar.tini Biseri-
cii Anglicane pAni la sfArgitul domniei lui Carol al Il-lea,
cdnd unii dintre pastorii care fuseserd exclugi din pricina
disidenfei au,tinut intruniri secrete in Northamptonshire,
iar Benjamin gi fosiah li s-au aliturat, gi aga au rdmas
toat5 viafa; restul familiei a rdmas in biserica episcopald.
Iosiah, tatdl meu, s-a cisitorit de tdnir gi gi-a luat sofia
gi cei trei copii in Noua Anglie, in 1682. Faptul cd intruni-
rile religioase secrete erau interzise prin lege gi adesea
tulburate a fdcut ca mulli dintre cunoscufii sdi sd se mute
in aceastd 1ari, gi el a fost convins sd-i insofeascd acolo
unde se agteptau sd se bucure in libertate de modul lor de
inchinare. De la aceeagi sofie a mai avut alti patru copii,
niscufi acolo, iar de la cea de-a doua, incd zece - cu totul
gaptesprezece; dintre ei, eu imi amintesc treisprezece, care
stiteau la masa lui in acelagi timp, $i toti au crescut gi s-au
cisitorit; eu am fost fiul cel mai mic, ndscut cu doi ani mai
tdrziu decdt cel dinaihtea mea, in Boston, New England.
Mama mea, a doua sofie, a fost Abiah Folger, fiica lui Peter
Folger, unul dintre primii colonigti din Noua An$ie, care
este mentionat cu cinste de cdtre Cotton Mather in istoria
bisericii din aceasti {ar[, intitulatd Magnalia. Christi Ame-
PovESTEA vrETn MELE t7
ricana\ ca un ,,englez evlavios gi invdfat", dacd lmi amin-
tesc bine cuvintele. Am auzit cI a scris diverse articole
ocazionale, dar numai unul dintre ele a fost tipdri! gi eu
l-am vdzut acum mulli ani. Fusese scris in L675, in versu-
rile simple gi nepretenfioase caracteristice epocii gi oame-
nilor de atunci, qi adresat celor implicali in conducere. Se
declara in favoarea libertetii de congtiinfa gi ln sprijinul
baptigtilor, al quakerilorz gi al altor sectanti care fuseserd
persecutafi, atribuind acelei persecufii rdzboaiele cu indi-
enfi gi alte nenorociri care se abdtuserd peste tare, ca pe
nigte judec5li ale lui Dumnezeu care pedepseau o ofensd
atet de atroce, gi recomandAnd ahrogarea acelor legi nemi-
loase. Totul mi s-a parut scris cu multe simplitate decentd
9i cu olibertate bf,rbdteascd. imi amintesc cele gase versuri
din incheiere, degi am uitat primele doud din strofd; dar
intenlia lor era sd il faca cunoscut ca autor, deoarece criti-
cile lui izvorau din bundvointd.
Din toatd inima urdsc
Defiimdtor sd flu;
Din Sherburne, unde locuiesc,
Eu numele mi-I scriu;
Si ca sd nu vd supdrali, vd spun curat
Cd Peter Folgier viL e amic adevdrat.
1 Magnalia Chrkti Americana, pu-blicati de Cotton Mather
in 7702, avea subtitlul Istoria ecleziasticd a Noii Anglii; consta din
gapte,,cdr,ti" publicate in doud volume gi detalia dezvoltarea religi-
oasd a coloniilor din Noua Anglie intre anii 1620 9i 1698. (N. tr.)
2 Quakerii sunt membrii unui grup de migciri religioase,
cunoscut ca Societatea Religioasd a Prietenilor; in trecut, erau
cunosculi datoritf, urmitoarelor convingeri: refuzau sd participe la
rdzboi, se imbrdcau simplu, refuzau sd depuni juriminte, se opu-
neau sclaviei;i totalitarismului. (N. fr.)
 I8 BENJAMIN FRANKLIN
Frafii mdi mai mari au fost trimigi cu totii si invele
diferite meserii. Eu am fost trimis la gcoala secundarf,l la
vArsta de opt ani, fiindcd tata intenliona sd md consacre
serviciului bisericii, ca pe o zeciuialh din fiii sdi. Dorinla
mea timpurie de a tnvdfa si citesc (care trebuie sd fi fost
foarte timpurie, fiindcd nu-mi amintesc sd nu fi putut citi
weodatd) gi opinia tuturor prietenilor, care spuneau cd
aveam sd fiu un bun invdfat,l-au incurajat in acest scop.
gi unchiul meu Benjamin I-a aprobat gi a propus sd-mi
dea toate volumele sale de predici stenografiate, probabil
ca pe un fond inilial cu care sd incep, dacd voiam sd invdf
sistemul lui. Am continuat oricum cu gcoala secundara
aproape un an, degi in timpul acesta am trecut treptat de
ta mijlocul clasei in fruntea ei, gi apoi am fost transferat
in clasa urmdtoare, ca si pot intra in clasa a treia la sfArgi-
tul anului. Dar; lntre timp, vizAnd cAt de mult se cheltuia
cu educalia la colegiu - sumd pe care nu gi-o permitea,
din pricina familiei numeroase - gi vflzdnd cd multe per-
soane astfel educate nu cAgtigau cine gtie ce (motive pe
care le prezenta de altfel prietenilor in prezen,ta mea),
tata m-a luat de la gcoala secundard gi m-a trimis Ia o
gcoali de scris gi aritmeticf,, finuta de un om faimos pe
atunci, domnul George Brovrmell, care avea foarte mult
succes in profesia lui, in generaf gi aceasta prin metode
bldnde, incurajatoare. Sub indrumarea lui, am invdlat si
scriu frumos destul de curdnd, dar cu aritmetica am equat
gi nu am ficut niciun progres. Cflnd am implinit zece ani,
1 Grammar school: gcoli care urmau modelul britanic gi in care
tinerii invdfau limbile clasice, ca o pregdtire pentru colegiu. (N. tr.)
P0VESTEA vtEIil MELE 19
tata m-a luat acasd ca sd-l ajut in noua sa afacere, cea de
fabricant de lumdndri gi sdpun; era o meserie pe care nu
o invdfase, dar cAnd ajunsese in Noua Anglie vdzuse cd
vopsitoria nu era la mare cSutare qi nu ii putea intretine
familia. Prin urmare, am fost pus s5 tai fitilurile lumdnd-
rilor, umplu formele pentru slpun gi pentru lumdnlri,
sf,
sd ajut in prdvllie, sd fac comisioane etc.
Nu-mi pldcea come4ul gi aveam o inclinalie puter-
nicd pentru mare, dar tata s-a declarat lmpotrivd; oricum,
trdind aproape de apf,, eram adesea pe ea gi in ea, invd-
ldnd deweme sd inot bine gi sd conduc blrcile; cAnd eram
lntr-o barcl sau intr-o canoe, lmpreund cu alfi bdiefi, mi
se incredinfa de obicei conducerea, mai ales -ln cazurile
diflcile; gi in alte ocazii eram conducdtorul b[iefilor, gi
uneori li bdgam in incurcAturi; voi menfiona doar una, ca
sd vezi cd dovedeam de timpuriu un spirit public, degi nu
era indreptat in sensul corect.
Aproape de noi se afla iazul unei mori, mdrginit
pe o parte de o mlagtinf, cu ap[ sdrat6, in care obignu-
iam noi sd pescuim plevu.scd in timpul fluxului. Atdta
am cdlcat-o in picioare, cd se transformase intr-o baltd
mocirloasf,. Propunerea mea a fost sd construim acolo
un ponton pe care sd putem cdlca gi le-am ardtat tova-
rdgilor mei o grlmadA mare de pietre, cu care urma sd
se construiascd o casd nou5l0ngd mlagtinfl gi care s-ar fi
potrivit foarte bine scopului nostru. Prin urmare, seara,
cdnd muncitorii plecaserd, am adunat cdfiva tovardgi de
joacd gi, muncind cu sdrguinfa unui rnuguroi de furnici,
uneori doi sau trei la o piatrf,, am adus toate pietrele $i