1

CZU 630 :351 .823.1

T13

DEDICAT ANULUI 2011

AN INTERNAŢIONAL AL PĂDURILOR,
ÎN CONFORMITATE CU DECLARAȚIA
ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

Autori: Corector:
Dumitru Galupa Viorica Caciuc
Anatol Ciobanu
Marian Scobioală Surse fotografice:
Vadim Stângaciu © Valeriu Corcimari
Aurel Lozan © Valeriu Caisân
© Aurel Lozan

Redactori:
Machetare şi tipar:
Aurel Lozan
© Antis Media SRL
Andrei Dumbrăveanu (www.amedia.md)

© ICAS
© IUCN

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere în Republica Moldova: Studiu analitic / aut.: Dumitru Galupa,
Anatol Ciobanu, Marian Scobioală [et al.] ; Agenţia “Moldsilva”. – Ch. : Agenţia “Moldsilva”, 2011. – 38 p.
– (Anul internaţional al Pădurilor - 2011).

Bibliogr.: p. 38. – 500 ex.

ISBN 978-9975-4298-2-5.

630:351.823.1
T 13
ISBN 978-9975-4298-2-5.

Chişinău, 2011
2 3
 CUPRINS Abrevieri:

ACF – Asociația pentru Certificare Forestieră

Abrevieri..................…………………………………………………………………………………… pag. 5 ACRF – Agenția Cadastru și Relații Funciare
Introducere (A. Ciobanu)……………………………………………………………………………… pag. 6 AEWA – Agreement on the Conservation of African-Eurasian Migratory Waterbirds (Acordul privind con-
1. Resursele forestiere ale Republicii Moldova (D. Galupa)………………………………………….. pag. 8 servarea păsărilor de apă migratoare)
1.1. Caracteristica generală……………………………………………………………………… pag. 8 AFLEG – African Forest Law Enforcement and Governance (Aplicarea Legislației Forestiere și Guvernarea în Af-
1.2. Produsele pădurii…………………………………………..……………………………….. pag. 9 rica)
2. Guvernarea şi gestionarea fondului forestier național (D. Galupa)……………….………………… pag. 11 AO – Asociaţie Obştească
2.1. Autorități centrale de specialitate…………………………………………………………… pag. 11
APL – Autorități Publice Locale
2.2. Autorități publice locale……………………………………………………………………. pag. 12
2.3. Pădurile private……………………………………………………………………………… pag. 12 CBD – Convention on Biological Diversity (Convenția privind Diversitatea Biologică)
3. Cadrul legal și normativ în domeniul tăierilor ilicite (A. Lozan)……………..……………… pag. 13 CCCEC – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției
3.1. Contextul internațional al combaterii recoltărilor ilegale ……………….…………………. pag. 13 CE – Consiliul Europei
3.2. Planul Național de Acțiuni privind combaterea tăierilor ilicite şi a altor contravenţii şi CITES – Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora (Convenţia priv-
infracţiuni cu caracter silvic (PNA FLEG) ………………….………………………………….. pag. 14 ind comerțul internațional cu specii periclitate de faună şi floră)
3.3. Legislația națională privind combaterea tăierilor ilicite…………………………………..... pag. 14 CNCP – Comitetul Național Consultativ al Programului ENPI FLEG
4. Tăierile ilicite și amploarea lor (A. Ciobanu, M. Scobioală, V. Stângaciu)..……………………….. pag. 15
CSM – Common Standards Monitoring (Standarde Unice de Monitoring)
5. Sistemul de control al tăierilor ilicite și a altor contravenții silvice (A. Ciobanu, M. Scobioală, V.
Stângaciu)…………………………………………………………………………………………........ pag. 17 ENA FLEG – Europe and North Asia Forest Law Enforcement and Governance (Aplicarea Legislației Fores-
5.1. Responsabilitățile structurilor și instituțiilor publice………………………….…………… pag. 17 tiere și Guvernarea în țările Europei și Asiei de Nord)
5.2. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de Agenția “Modlsilva”……….………….... pag. 19 ENPI FLEG – “Improving Forest Law Enforcement and Governance în the European Neighbourhood Policy
5.3. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de alți deținători……………..……………... pag. 23 East Countries and Russia” Programul („Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere şi guvernării în cadrul
5.4. Analiza comparativă a stării pădurilor……………………………………….……………... pag. 29 Iniţiativei Politice Europene de Vecinătate cu ţările din Europa de Est şi Rusia”)
6. Impactul tăierilor ilicite (D. Galupa, A. Lozan)…………………………………………………...... pag. 30 FLEG – Forest Law Enforcement and Governance (Aplicarea Legislației Forestiere și Guvernarea)
6.1 Impactul asupra economiei naționale……………………………………………………....... pag. 30
FLEGT – Forest Law Enforcement, Governance and Trade (Aplicarea Legislației Foretsiere, Guvernarea și
6.2. Impactul asupra comunităților locale …………………………..……………………........... pag. 30
6.3. Impactul asupra ecosistemelor si diversității biologice ……………..……………………... pag. 31 Comerțul)
7. Cauzele tăierilor ilicite (A. Ciobanu)………………………………………………………………... pag. 31 GIS – Geographic Information System (Sistem Informațional Geografic)
8. Recomandări (A. Lozan, D. Galupa)………………………………………………………………... pag. 32 GPS – Global Positioning System (Sistemul Global de Poziționare)
9. Bibliografie………………………………………………………………………………..……........ pag. 35 G8 – Grupul celor opt (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit al Marii Britanii și al
Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii)
ICAS – Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
IES – Inspectoratul Ecologic de Stat
IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii
ÎS – Întrepridere pentru Silvicultură
ÎSC – Întreprindere Silvo-Cinegetică
MERN – Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale (actualmente Ministerul Mediului)
MM – Ministerul Mediului
MTID – Ministerul Transportutilor și Infrastructurii Drumurilor
m3 – metri cubi
ONG – Organizații neguvernamentale
ONU – Organizația Națiunilor Unite
O.S. – Ocol silvic
PNA – Planul Național de Acțiuni
P/V – procese vervale
RAMSAR – Convention on Wetlands of International Importance, called also Ramsar Convention (Convenția
privind zonele umede de importanță internațională, numită și Convenția Ramsar)
RN – Rezervație Naturală
SUA – Statele Unite ale Americii
UE – Uniunea Europeană
UTA – Unitate Teritorial Administrativă
4 5

Introducere
Dezvoltarea durabilă a fondului forestier în Republica Moldova prezintă un proces im-
portant de administrare şi gospodărire pe principii ecologice a sectorului silvic. Conservarea
diversităţii biologice, diminuarea degradării solurilor, reducerea şi stoparea alunecărilor de teren,
ameliorarea resurselor acvatice, reducerea poluării atmosferei sunt domenii ale protecției mediu-
lui de importanță ecologică și socială. Implementarea politicii de mediu în mare parte depinde
de realizarea politicii forestiere. Combaterea activităţilor ilicite în sectorul forestier a devenit una
din direcţiile prioritare de colaborare internaţională în domeniul protecției mediului.
Începând cu anul 2001 problema tăierilor ilicite a fost obiectul a trei consfătuiri interministeriale region-
ale. Republica Moldova a participat la întâlnirea ministerială din octombrie 2005 de la Sankt Petersburg (Rusia).
6 7
Agenda de bază a acestei consfătuirii a fost întărirea legislaţiei şi a
guvernării în domeniul forestier pentru ţările din Europa şi Asia de
Nord (ENA FLEG). În cadrul procesului de consultare Republica
Moldova împreună cu alte 43 ţări a semnat un acord prin care s-a
angajat să dezvolte un plan de acţiuni pentru combaterea activităţilor
ilicite în domeniul forestier. Planul a stabilit constituirea şi întărirea
unor capacităţi şi mecanisme instituţionale menite să contribuie la
combaterea comerţului ilicit cu produse lemnoase şi să implementeze
instrumente de anticorupţie şi de management durabil al pădurilor.
Un alt punct de reper este Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-
Est, în cadrul căruia Republica Moldova a semnat Memorandumul
privind cooperarea în combaterea corupţiei.
Republica Moldova are un deficit cronic de resurse forestiere. Este
o situaţie care s-a creat pe parcursul a unei perioade îndelungate,
fiind determinată de un şir de factori social-economici importanţi.
Unul din aceşti factori este respectarea regimului silvic pentru
menținerea și gospodărirea durabilă atât a pădurilor existente, cât și
a celor noi create. Anii 1992-1997 au fost complicați din punct de
vedre al integrităţii pădurilor în Republica Moldova. În rezultatul
schimbărilor social-politice din această perioadă, a fost declanșat
procesul de trecere a pădurilor gospodăriilor agricole (fostele păduri
kolhoznice) în gestiunea primăriilor, care nici acestea nu aveau
experienţă, şi nici personalul specializat pentru paza şi gospodărirea
lor. Volumul total al tăierilor ilicite înregistrate în acest interval de
timp a constituit circa 1200 mii m3. Pădurile şi alte tipuri de vegetaţie
forestieră aflate în gestiunea primăriilor au fost distruse în proporţie
de circa 13%. În acest context menţionăm și faptul că, în general,
cererea de resurse forestiere este foarte mare, în special a lemnu-
lui energetic (lemnului de foc). Experții prognozează că creşterea
preţurilor la resursele energetice va crea o situaţie extrem de dificilă
în ceea ce privește asigurarea pazei şi integrităţii vegetaţiei fores-
tiere. Acest fapt exercită presiuni puternice asupra ecosistemelor for-
estiere și un grad sporit de contravenții silvice.
Tăierile ilicite sunt efectuate nu numai din interes comercial.
În foarte multe cazuri, sărăcia, lipsa surselor de existență sau alte
necesități vitale îi constrânge pe cetățeni să încalce legea. Este
necesară o nouă abordare, care să reliefeze interesul social față de cel
comercial. Astfel, rezolvarea problemei respective poartă un caracter
social-economic.
În Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani s-au întreprins
multiple acţiuni îndreptate spre diminuarea contravenţiilor şi
infracţiunilor cu caracter silvic. Au fost elaborate şi implementate
planuri comune de către autoritățile silvice, de securitate publica și
de protecţie a mediului privind combaterea tăierilor ilicite. Au fost adoptate modificări în Codul silvic, menite
să asigure integritatea şi dezvoltarea pădurilor, precum şi un şir de acte normative care ţin de gestionarea aces-
tora. Se constată existenţa unui cadru legislativ şi normativ care necesită a fi studiat, implementat şi respec-
tat. Pe plan naţional, combaterea activităţilor ilegale este parte componentă a politicilor publice de reducere a
infracţionalităţii şi a corupției. Pe plan sectorial, Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului forestier are printre
obiective prioritare și armonizarea legislaţiei silvice naţionale la convenţiile şi acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte semnatară. Este necesar să adaptăm cadrul normativ specific activităţilor de exp-
loatare şi prelucrare a lemnului la cerinţele internaționale de protecţie şi conservare a resurselor forestiere.
Prezentul studiu demonstrează că se impun măsuri urgente de combatere a tăierilor ilicite și de conlucrare
activă cu organele de menţinere a ordinii publice, instanţele judecătoreşti şi cu populaţia locală. Studiul a fost elab-
orat de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS Chișinău) în cooperare cu Uniunea Internațională
pentru Conservarea Naturii (IUCN) în cadrul programului ENPI FLEG și ne demonstrează elocvent că securitatea
energetică a Republicii Moldova depinde foarte mult de starea şi modul în care se exploatează resursele forestiere
 naționale. Conform datelor statistice oficiale aportul sectorului forestier la balanța sectorului energetic este destul Aceste terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, în mare parte, nu sunt amenajate şi gospodărite în baza
de mic (3,3 % din tot consumul resurselor energetice şi 12,3% în consumul resurselor energetice interne), dar în unor proiecte şi planuri justificate şi argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice şi ale
realitate populaţia foloseşte un volum mult mai mare de resurse lemnoase. respectării exigenţelor ecologice şi silvice.
Combaterea tăierilor ilicite este o parte componentă a procesului de implementare a Strategiei de dezvol- Compozitia pădurilor Moldovei este predominată de următorele specii: foioase (97,8%), inclusiv cver-
tare durabilă a sectorului forestier național. Ea asigură o condiţie de bază privind gestionarea durabilă a pădurilor. cinee – 143,8 mii ha (39,6%), frăsinete – 16,6 mii ha (4,6%), cărpinete – 9,4 mii ha (2,6%), salcâmete – 131,0 mii
Problema tăierilor ilicite este actuală nu numai în Republica Moldova. Cu această problemă se confruntă majori- ha (36,1%), plopişuri – 5,7 mii ha (1,6%) etc., răşinoasele fiind prezentate doar în proporţie de 2,2%.
tatea ţărilor, inclusiv și cele puternic dezvoltate, membre a Grupului celor Opt (G8). La nivel global tăierile ilicite Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a acestora – 27%
efectuate anual pe terenuri publice sunt estimate la circa 10 miliarde de dolari SUA. provin din sămânță şi 73% din lăstari. Ponderea mare a cvercineelor provenite din lăstari este una din consecinţele
La elaborarea acestui studiu au participat specialiștii ICAS Chișinău, experți de la Agenția ”Moldsilva”, gospodăririi lor în crâng pe parcursul a mai multor secole. Această repartiţie influenţează şi productivitatea cver-
Inspectoratul Ecologic de Stat, întreprinderile pentru silvicultură, autoritățile administrației publice centrale și cineelor, din care 43% sunt de productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară.
locale, organizațiile neguvernamentale de profil silvic și ecologic, precum și experții IUCN și Băncii Mondiale. Volumul total de masă lemnoase pe picior în pădurile Moldovei constituie circa 45 milioane m3, la un
hectar revenind în mediu 124 m3. Creşterea medie a pădurilor constituie 3,3 m3/an/hectar, iar creşterea medie
totală constituie circa 1085 mii m3/an. Clasa medie de producţie constituie 2,3. Structura pe vârste la toate speciile
1. Resursele forestiere ale Republicii Moldova forestiere este dezechilibrată, în special la cele de productivitate inferioară.
Principalul gestionar al fondului forestier proprietate publică este Agenţia „Moldsilva” care deţine 82,1% sau
1.1. Caracteristica generală 336.6 mii ha din suprafaţa totală a terenurilor acoperite de pădure. Celelalte terenuri acoperite cu pădure şi vegetaţie
Fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării (vezi tabelul 1). Majoritatea terenurilor aco- forestieră sunt deţinute de autorităţile publice locale de gradul I şi II, Ministerul Transportului şi Infrastructurii
perite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% Drumurilor, Agenţia „Apele Moldovei”. Aceste terenuri sunt reprezentate în primul rând prin perdele forestiere pen-
de proprietarii privaţi. Deşi are o pondere relativ nesemnificativă, fondul forestier proprietate privată este în tru protecţia terenurilor agricole, perdele forestiere de protecţie a drumurilor şi perdele forestiere de protecţie a apelor
continuă creştere, comparativ cu anul 2005 practic s-a triplat ca suprafaţă şi pondere. precum şi pădurile din cadrul localităţilor rurale care sunt administrate de primării şi consilii raionale.
Tabelul 1. Structura fondului forestier conform Cadastrului funciar general la 01.01.2010
1.2. Produsele pădurii
Suprafaţa Suprafaţa acoperită În conformitate cu articolul 33 al Codului silvic în vigoare produse ale pădurii sunt considerate cele
Categoriile de deţinători totală/ponderea, cu păduri/ponderea, lemnoase şi nelemnoase, serviciile legate de folosirea pădurilor, precum şi rezultatele activităţii de realizare a
mii ha/% mii ha/% funcţiilor de protecţie a pădurilor.
Fondul forestier proprietate publică a statului 362,0/ 86,4 326,4/ 87,2 Aliniatul (2) al acestui articol prevede:
Fondul forestier proprietate publică a “ Produse lemnoase sunt:
54,5/ 13,0 45,7/12,2
unităţilor administrativ-teritoriale a) produsele principale, rezultate din tăieri de regenerare şi de conservare a pădurilor;
Fondul forestier proprietate privată 2,6/ 0,6 2,4/ 0,6 b) produsele secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboreturilor (degajări, curăţiri, rărituri) şi tăieri de
TOTAL: 419,1/100 374,5/100 reconstrucţie;
Sursa: ACRF c) produsele rezultate din tăieri de igienă, necesitatea efectuării cărora este cauzată de uscarea totală sau
parţială a arborilor;
Pădurile aflate în gestiunea altor deţinători (57,1 mii ha sau 13,6% din fondul forestier naţional) sunt în-
d) produsele rezultate din alte tăieri;
cadrate în categoria pădurilor de protecţie a terenurilor şi solurilor, precum şi de protecţie contra factorilor climatici e) produsele auxiliare (cioturi, coji etc.);
şi industriali nocivi. Pădurile comunale şi private, la momentul actual, pot fi caracterizate ca trupuri mici dispersate f) produsele rezultate din lichidarea efectelor calamităţilor naturale (doborâtori de vânt, rupturi de zăpadă etc.).
în extravilanul localităţilor rurale şi urbane, au drept specie de bază salcâmul, iar regimul silvic se respectă doar Alineat (3) “Produse nelemnoase” sunt:
parţial. Doar pentru circa 25% există proiecte de amenajament silvic. Măsurile de îngrijire şi conducere se aplică de a) vânatul, peştele, melcii de viţă de vie etc.;
la caz la caz, cu întârzieri. Aceste păduri sunt afectate de păşunat şi tăieri ilicite, poluare cu deşeuri etc. b) produsele accesorii ale pădurii: fructe şi pomuşoare sălbatice, nuci, ciuperci, plante medicinale şi alte plante;
Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier include perdele forestiere de protecţie amplasate pe ter- c) rezultatele folosinţei pădurii în scopuri de cercetare ştiinţifică, de recreare, turistice, sportive etc.”
enurile agricole şi în zonele de protecţie a râurilor şi bazinelor acvatice, de asemenea perdele forestiere de protecţie Masa lemnoasă din padurile Moldovei recoltată de Agenția „Moldsilva” (întru respectarea art. 33-36 ale
şi plantaţii de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie; grupuri de arbori şi arbori solitari din Codului Silvic) se realizează în procesul tăierilor de produse secundare (degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă)
perimetrul oraşelor şi localităţilor. Republica Moldova dispune de 49,1 mii ha vegetaţie forestieră (vezi tabelul şi tăierilor de produse principale (tăieri de regenerare, conservare, de igienă rase) şi de reconstrucţie ecologică
2) din afara fondului forestier, exprimată prin 29,8 mii ha perdele forestiere de protecţie (a câmpurilor agricole, (vezi tabelul 3.
drumurilor, râurilor şi bazinelor acvatice etc.) şi 19,2 mii ha – alte tipuri de vegetaţie forestieră care, de asemenea,
contribuie substanţial la menţinerea echilibrului ecologic. Tabelul 3. Volumul masei lemnoase recoltat de Agenţia „Moldsilva” în anii 2005-2010
Volumul de masă lemnoasă recoltat, mii m3
Tabelul 2. Evoluţia suprafeţei terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră Din care
din afara fondului forestier în perioada 2006-2010 Nr. d/o Anii de Total Inclusiv
Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, ha referinţă realizabil Lemn de lucru Lemn pentru foc
Anii de referinţă Plantaţii de arbori şi Perdele forestiere de 1 2005 402,7 382,9 40,3 342,6
Total 2 2006 438,4 417,4 45,0 372,4
arbuşti protecţie
2006 19558,9 30906,9 50465,8 3 2007 411,1 389,6 43,0 346,6
2007 20156,9 30984,2 51141,1 4 2008 420,4 398,5 41,7 356,8
5 2009 410,7 389,6 36,3 353,3
2008 20531,8 30932,4 51464,2 6 2010 405,2 380,6 30,8 349,8
2009 21226,8 30854,7 52081,5 Total 2488,5 2358,6 237,1 2121,5
2010 19234,6 29846,9 49081,5 Media pe perioadă 414,7 393,1 39,5 353,6
Sursa: Cadastrul funciar general de stat pentru perioada 2006-2010 Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)
8 9
 De menţionat că recoltarea volumelor respective n-a afectat starea fondului forestier, deoarece suprafeţele Tabelul 5. Etapele, suprafața silvică și suma încasărilor la licitaţiile forestiere în anul 2010
parcurse cu tăieri de produse principale au fost cuprinse în întregime de lucrările de regenerare a pădurilor (vezi
tabelul 4.).
Preţul
Tabelul 4. Corelaţia dintre suprafaţa tăierilor de produse principale şi regenerări Etapele Data Numărul Volumul Preţul
Suprafaţa, iniţial, lei Suma,
în anii 2005-2010 licitaţiilor desfăşurării loturilor, brut, iniţial, lei
ha (fără lei
forestiere licitaţiei unităţi m3 (cu TVA)
Anii Suprafaţa parcursă Suprafaţa % TVA)
cu tăieri de produse regenerărilor, ha
principale, ha
2005 2534 3082 121 Varianta
825 860,1 99046 23999545 28799454 31684063
2006 3022 3255 108 iniţială
2007 3001 3896 130
2008 3148 3659 116 Etapa I 26.02.2010 201 213 23784 5779120 6934944 7633101,6
2009 3273 3602 110
2010 (plan) 3416 3413 100
Total 18394 20907 113 Etapa II 23.03.2010 105 110,6 13343 3395720 4074864 4482350,4
Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)
Total realizat: 306 323,6 37127 9174840 11009808 12115452
Gradul actual de folosire a creşterii medii curente a pădurilor constituie circa 40%, fiind un indice cu mult Pentru etapele
sub limita recoltelor practicate în alte ţări. Corelaţia dintre volumul de creştere medie anuală în pădurile gestion- 519 536,5 61919 14824705 17789646 19568611
ulterioare:
ate de Agenţia „Moldsilva” şi recoltarea masei lemnoase în procesul tăierilor silvice este reprezentată grafic în
figura 1. Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)

2. Guvernarea şi gestionarea fondului forestier național

2.1. Autorități centrale de specialitate
Ministerul Mediului în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 847 din 18.12.2009 este organul central de
specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul protecţiei mediu-
lui şi utilizării raţionale a resurselor naturale, managementului deşeurilor, conservării biodiversităţii, cercetărilor
geologice, folosirii şi protecţiei subsolului, hidroamelioraţiei, gospodăririi resurselor de apă, aprovizionării cu
apă şi canalizare, reglementării activităţilor nucleare şi radiologice, controlului ecologic de stat, hidrometeorolo-
giei şi monitoringului calităţii mediului.
Agenţia ”Moldsilva” este autoritatea administrativă centrală, în subordinea Guvernului, abilitată să pro-
moveze politica de stat în domeniile silviculturii şi cinegeticii. Misiunea Agenţiei “Moldsilva” constă în realiza-
rea prerogativelor constituţionale ale Guvernului privind elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de
stat în domeniile silviculturii şi cinegeticii, racordate la tendinţele internaţionale de dezvoltare social-economică,
dezvoltarea durabilă a sectoarelor forestier şi cinegetic, protecţia, paza pădurilor şi faunei, menţinerea şi con-
servarea biodiversităţii, formarea profesională şi asigurarea accesului la educaţie ecologică şi forestieră.
Obiectul de bază al activităţii Agenţiei „Moldsilva” este gestionarea pe principii ecologice, în baza ame-
najamentelor silvice, a fondurilor forestier şi cinegetic subordonate, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului,
precum şi satisfacerii necesităţilor economiei naţionale în produse şi servicii ale pădurii. Printre sarcinile princi-
pale ale Agenţiei “Moldsilva” sunt:
Figura 1. Raportul creșterii medii anuale a masei lemnoase și recoltarea ei în perioda 1997-2010 • administrarea şi gospodărirea, prin intermediul întreprinderilor şi organizaţiilor subordonate, a fondurilor
Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md) forestier şi cinegetic proprietate publică de stat;
• elaborarea şi realizarea măsurilor privind paza şi protecţia pădurii;
• organizarea amenajamentelor silvice şi cinegetice, revizuirea lor cu o periodicitate de 10 ani;
Până în anul 2009, recoltarea masei lemnoase se efectua de către întreprinderile subordonate Agenției • regenerarea pădurii şi împădurirea terenurilor fondului forestier administrat, extinderea terenurilor aco-
„Moldsilva”. Începând cu anul 2010, recoltarea masei lemnoase a fost expusă la licitaţie (vezi tabelul 5). La perite cu vegetaţie forestieră şi crearea perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor şi apelor, fâșiilor
primele două licitaţii au fost vândute 306 parchete de produse principale cu suprafaţa de 323,6 ha şi volumul antierozionale pe baze contractuale;
37127 m3 în sumă de 12115452 lei. În octombrie-noiembrie 2010 la licitaţii au fost expuse 519 parchete cu • restabilirea biocenozelor silvice autohtone prin reconstrucţie ecologică;
suprafaţa de 536,5 ha şi cu un volum de 61919 m3. • asigurarea continuităţii şi biodiversităţii naturale a pădurii;

10 11
 Structura Agenţiei “Moldsilva” include 25 de subdiviziuni, inclusiv 16 întreprinderi pentru silvicultură, 4
întreprinderi silvo-cinegetice, 4 rezervaţii naturale, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. În cadrul acestor
unităţi sunt angajaţi 6616 salariaţi, dintre care personalul tehnic şi ingineresc constituie 990 salariaţi. Personalul
specialiştilor din ramură se completează anual cu absolvenţii facultăţilor de profil silvic al universităţilor şi co-
legiilor respective.
Structura instituţională silvică contribuie la crearea condiţiilor eficiente de interacţiune dintre silvicultură
şi alte ramuri ale economiei naţionale, care asigură menţinerea, conservarea, dezvoltarea şi folosirea durabilă a
fondului forestier şi a altei vegetaţii forestiere. În figura 2 este prezentată organigrama Agenției ”Moldsilva”.
Guvernul
Agenția “Moldsilva”
Întreprinderi pentru Întreprinderi silvo- Rezervaţii naturale - 4 Institutul de Cercetări şi
silvicultură - 16 cinegetice - 4 Amenajări Silvice
Ocoale silvice - 86
Sectoare silvice - 187
Cantoane - 1069
Figura. 2. Organigrama Agenţiei„Moldsilva”
Sursa: Agenția ” Molsilva” (www.moldsilva.gov.md)
2.2. Autorități publice locale
Autoritățile administrației publice locale sunt deținători ai pădurilor comunale și ale terenurilor cu
vegetație forestieră altele decât cele incluse în fondul forestier. În conformitate cu art. 9 al Codului silvic în
vigoare (nr. 887-XIII din 21.06.96) de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale ţin:
a) exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;
b) repartizarea terenurilor din fondul forestier;
c) înregistrarea drepturilor de gestiune şi de folosinţă a terenurilor din fondul forestier;
d) organizarea ţinerii evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat;
e) acordarea de sprijin organelor silvice de stat la amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement;
f) lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a incendiilor de pădure;
g) lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a consecințelor incendiilor de pădure şi calamităţilor naturale;
h) elaborarea, coordonarea şi exercitarea îndeplinirii, în comun cu organele silvice de stat, a programelor
locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului Nr. 1381din 10.12.2007 „Cu privire la activitatea Agenţiei pen-
tru Silvicultură “Moldsilva” în anul 2006 şi în nouă luni ale anului 2007” se prevede că Agenţia „Moldsilva”, în
comun cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale,
va întreprinde măsurile necesare pentru efectuarea amenajamentului silvic al fondului forestier şi al vegetaţiei
forestiere din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, pe o suprafaţă de 40 mii ha, în vederea ţinerii
corespunzătoare a evidenţei de stat a fondului forestier.
În prezent putem constata: din cele 978 primării/1679 localităţi avem amenajate 159 primării/9944 ha sau
13% din toată suprafaţa cu vegetaţie forestieră aflată în gestiunea autorităţilor administraţiei publice locale.
2.3. Pădurile private
Fondul forestier proprietate privată constitue doar 2600 ha sau 0,6% din suprafaţa totală a fondului fores-
tier. O mare parte din terenurile private plantate în perioada 2002-2009 cu vegetaţie forstieră vor fi trecute în faza
de masiv forestier în anii următori, 2012-2015. Potenţialul de creştere a acestui sector este unul dintre cele mai
mari în Republica Moldova. Conform Cadastrului funciar, în prezent, suprafaţa terenurilor agricole erodate con-
stituie 858,564 mii ha sau 46,7% din suprafaţa terenurilor arabile. Din aceste terenuri sunt slab erodate – 504,158
12
mii ha (59%); moderat erodate – 252,711 mii ha (29%); puternic erodate –101,695 mii ha (12%). Pe solurile
slab erodate roada se micşorează la culturile de câmp cu 10-20%, pe cele moderat erodate cu 30-40% și pe cele
puternic erodate cu 50-60%. Daunele anuale aduse economiei ţării din cauza eroziunilor constitue circa 3 mlrd.
lei. Perspectiva utilizării terenurilor aflate în proprietate privată poate fi examinată doar în două direcţii – (1) de
creare a păşunelor ameliorate şi (2) de creştere/plantare a vegetaţiei forestiere.
3. Cadrul legal și normativ în domeniul tăierilor ilicite
3.1. Contextul internațional al combaterii recoltărilor ilicite
Țările care consumă cantități mari de lemn și produse din lemn, cum are fi SUA și țările UE, se confruntă
cu incompetența legală de a stopa importul produselor lemnoase din simplul motiv că identificarea, din punct de
vedere tehnic, a legalității lemnului recoltat și/sau comercializat de către exportatori devine foarte dificilă. Baza
legală pentru actele și regulamentele normative existente nu este eficientă, iar metodologia științifică de identificare
a originii (dar și a mișcării) lemnului recoltat este în dezvoltare. Există o mulțime de incertitudini atât în legislațiile
naționale, cât si în cele internaționle, astfel fenomenul tăierilor ilegale capătă anvergură care presupune scheme de
corupție și economii tenebre. Estimările la scară mondială denotă că mai mult de o jumătate din toate activitățile de
recoltare a masei lemnoase sunt ilegale, în special în regiunile vulnerabile, cum ar fi bazinul râului Amazon, Asia
de Sud sau Rusia.
Pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor forestiere și biodiversității lor, comunităților dependente
de resursele pădurii și economiilor țărilor pe plan mondial, au fost demarate procese politice la cel mai înalt nivel
pentru a lua măsuri de ameliorare și diminuare a tăierilor ilicite, cum este AFLEG, FLEG în Asia de Est, FLEG în
Europa și Asia de Nord, Planul de Acțiuni UE FLEGT, precum și renumita lege a lui Lacey din 1900 în SUA.
Programul Băncii Mondiale privind Guvernarea Forestieră a fost lansat în 2000 în scopul de a forma
parteneriate cu guvernele, societatea civilă, sectorul privat și organizațiile donatoare. Cu suportul Programului de
Acțiuni pentru Păduri a G8, a fost lansat procesul FLEG, inițial în Asia de Est. Încă din 2001, multe țări din Asia,
Europa și SUA au acceptat participarea la diverse conferințe ministeriale pentru a dezvolta un cadru-legal de co-
operare privind activitățile ilegale asociate ecosistemelor forestiere și în special a recoltărilor ilegale. Angajamen-
tele stabilite în cadrul procesului FLEG între țările participante asigură un cadrul-legal pentru negocieri la nivel
regional privind aplicarea legislației și îmbunătățirea guvernării. Analizele concepute și colectarea informațiilor
necesare pot contribui la ridicarea nivelului de transparență și de reducere a schemelor ilegale asociate recoltării și
comercializării lemnului.
Există convenții internaționale care reglementează dobândirea și comercializarea florei și faunei (inclusiv
specii rare sau valoroase). Convenţia privind comerţul internaţional cu specii periclitate de faună şi floră (1973),
cunoscută pe larg ca CITES, protejează speciile și interzice exploatarea lor prin intermediul sistemului de import-
export și cel de control al comerțului. Documentația CITES include o listă de specii de arbori, recoltarea și com-
ercializarea cărora este interzisă. Conform recomandărilor specialiștilor această listă va fi completată în timpul
apropiat și cu alte specii.
Măsurile unilaterale întreprinse de fiecare țară în parte, fie prin dezvoltarea acțiunilor de combatere și/
sau prevenire, fie prin sancționarea lemnului recoltat ilicit, pot fără îndoială avea un impact asupra ilegalităților
asociate produselor din lemn. Totuși, acest impact va fi cu adevărat eficient dacă problema va fi tratată sub aspect
regional și internațional prin metode și sisteme de identificare a legalității, verificării și mișcării produselor din
lemn. În ultimul timp au apărut scheme de certificare elaborate pe bază de voluntariat. Ele pot certifica produse
din lemn, procesele și metodologiile de recoltare, proveniența lemnului și gestionarea ecosistemelor forestiere.
Aceste scheme încearcă să identifice serviciile și produsele forestiere obținute în conformitate cu anumite criterii
și indicatori ai durabilității. Spre exemplu, inițiativele de certificare conduse prin intermediul Asociației pentru
Certificare Forestieră (ACF) a crescut simțitor din 1996, iar piața produselor din lemn certificate în țările Europei
de Est depășește 5% din circuitul produselor lemnoase.
Uniunea Europeană a lansat câteva acte legislative de reglementare a fluxurilor de masă lemnoasă care se
intersectează cu cele ale țărilor membre și reglementează raportul cu alte țări privind traficul produselor din lemn.
Consiliul Europei (CE) a adoptat Regulamentul nr. 2173/2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT
pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană. Parlamentul European și Consiliul Europei au adoptat
Regulamentul nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor ce introduc pe piață lemn și produse
din lemn (restricțiile ce vor intra în vigoare din martie 2013).
Totuși, pentru mai multe țări definirea noțiunii și sensul tăierilor ilicite rămâne încă o problemă. Dacă în
unele țări practicile ilegale sunt asociate cu violarea legislației naționale, în altele legislația forestieră este total
necorespunzătoare atât principiilor de gospodărire a pădurilor, cât și a celor de dezvoltare durabilă a ecosiste-
13
melor forestiere. Problema se agravează și prin faptul că reformele sectoriale și ale sistemului de inventariere a
resurselor forestiere nu sunt întotdeauna pe placul structurilor responsabile de sectorul forestier.
3.2. Planul Național de Acțiuni privind combaterea tăierilor ilicite
şi altor contravenţii şi infracţiuni cu caracter silvic (PNA FLEG)
După semnarea Declarației Ministeriale în 2005 la Sankt-Petersburg (Rusia), Agenția “Moldsilva” a inițiat
dezvoltarea unui Plan Naţional de Acţiuni (PNA). În anul 2008, cu suportul Băncii Mondiale și prin intermediul
grantului special „Asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea Planului naţional de acţiuni FLEG în Republica
Moldova”, a fost lansat un proces participativ de elaborare a PNA FLEG. Aceste activităţi au fost realizate de
Agenţia “Moldsilva” în cooperare cu compania internaţională de consultanţă „Indufor”.
La etapele inițiale de elaborare, PNA FLEG a fost examinat în cadrul unui seminar naţional (iunie 2008) cu
participarea reprezentanţilor ministerelor şi departamentelor, autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, ONG,
mass-media etc. După aceste discuții, PNA a fost remis pentru avizare instituțiilor centrale de specialitate ale
administraţiei publice, autorităţilor administraţiei publice locale şi altor organizaţii cu responsabilităţi în dome-
niu. În rezultat, au fost recepţionate avizele instituţilor şi organizaţiilor, în baza cărora a fost definitivată varianta
finală a PNA. În cele din urmă, Planul Naţional de Acţiuni FLEG pentru perioada 2009-2011 a fost aprobat de
către Agenţia „Moldsilva” prin ordinul Nr. 11-P din 30 ianuarie 2009.
PNA FLEG este o acţiune primordială pentru combaterea tăierilor ilicite şi altor contravenţii şi infracţiuni
cu caracter silvic, inclusiv pentru eliminarea deficienţelor de ordin legislativ şi normativ. Obiectivul strategic al
PNA este conservarea patrimoniului forestier naţional și asigurarea unor condiţii de piaţă corecte prin eliminarea
din circuitul economic al produselor lemnoase de provenienţă ilicită. Scopurile de bază ale PNA sunt de (1) a re-
duce volumului tăierilor ilicite în scopul asigurării unei schimbări durabile; (2) a efectua studii analitice bazate atât
pe statistica oficială, cât şi alte surse alternative de informaţie (datele populației, analiza sociologică, estimările în
teren a experților locali și internaționali etc.), care să denote amploarea reală a contravențiilor; (3) a contribui la
conlucrarea și comunicarea eficientă dintre părțile interesate (ministerele, agențiile de resort, autoritățile publice
locale, ONG-uri, agenții privați, populația locală etc.) și (4) cooperarea cu instituțiile internaționale pentru imple-
mentarea activităților preconizate.
Bugetul total necesar pentru implementarea PNA FLEG va constitui 141,5 milioane lei (circa 14 milioane
dolari SUA), iar costurile activităţilor au fost elaborate în baza unor calcule detaliate, bazate pe norme de muncă,
necesarul de experţi tehnici, de utilaj și de echipament. Se prevede dotarea sectorului și a structurilor de protecţie
a mediului cu tehnică şi utilaj performant (calculatoare cu softurile şi echipamentul aferent, aparate GPS, softuri
GIS etc.). În contextul îmbunătățirii managementului pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră se prevede
elaborarea planurilor de amenajament silvic pentru 55 mii ha și procurarea a circa 3200 unităţi de echipament
forestier (dendrometre, busole geodezice, clupe forestiere etc.). Sursele interne de finanţare a măsurilor PNA
constituie mijloacele bugetului de stat alocate pentru activitatea curentă a sectorului forestier, mijloacele proprii
ale Agenţiei “Moldsilva”, ale altor ministere şi departamente deţinătoare de fond forestier sau terenuri acoperite
cu vegetaţie forestieră; mijloacele Fondului Ecologic şi alte mijloace cu provenienţă legală.
Suportul extern al PNA este asigurat prin intermediul proiectului regional ENPI FLEG (www.enpi-fleg.
org). Din septembrie 2009 Moldova este parte a programului regional ENPI FLEG „Îmbunătăţirea aplicării
legislaţiei forestiere şi a guvernării în cadrul Iniţiativei Politice Europene de Vecinătate cu ţările din Europa de Est
şi Rusia”, finanţat de Comisia Europeană și care este își pune ca scop diminuarea activităţilor ilegale în domeniul
forestier cu care se confruntă ţările participante - Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Moldova, Ucraina, Belarus şi
Rusia. În Republica Moldova acest program este implementat de două organizații - Banca Mondială și IUCN.
Agenția “Moldsilva” deține președinția Comitetului Național Consultativ al Programului ENPI FLEG
(CNCP), care examinează programele anuale de lucru și ghidează activitatea organizațiilor implementatoare, pre-
cum și desemnează Persoana Națională de Contact a Programului. Luând în considerație rezultatele obținute și
necesitatea cooperării regionale privind combaterea fenomenului tăierilor ilicite, UE a decis să extindă programul
până în 2012 pentru ca țările participante să poată continua activitățile de îmbunătățire a reformelor forestiere și de
asigurare a durabilității diversității ecosistemelor forestiere prin derularea altor programe speciale în acest sens.
3.3. Legislația naționala privind combaterea tăierilor ilicite
Documentul de bază care reglementează relațiile forestiere și activitatea ramurii silvice în Republica
Moldova este Codul Silvic (1996) cu amendamentele ulterioare, inclusiv privind tăierile ilicite stipulate în art. 84
(Tipurile de contravenţii silvice), art. 85 (Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei silvice), art. 87 (Răspunderea
pentru nimicirea şi vătămarea ilicită a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier) și anexele corespunzătoare.
Problema tăierilor ilicite și a altor fenomene dăunătoare ecosistemelor forestiere și biodiversității lor este
reflectată în „Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova” (aprobată prin Hotărârea
Parlamentului Nr. 350-XV din 12.07.2001), “Strategia naţională şi Planul de acţiune în domeniul conservării
14
diversităţii biologice” (aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Nr. 112-XV din 27.04.2001) și “Progra-
mul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020” (aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova Nr. 737 din 17.06.2003), precum și în Codul contravențional al Republicii Mol-
dova (2008) și Legea cu privire la zonele şi fâșiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă (1995).
Odată cu demararea procesului FLEG în Moldova și aderarea țării la programul regional ENPI FLEG,
Agenția “Moldsilva” a elaborat un șir de ordine speciale, cum ar fi ordinul Nr. 37-p din 18.03.2010 “Cu privire la
efectuarea reviziilor planificate și de control a cantoanelor silvice în perioada de primăvară anului 2010”, ordinul
Nr. 348-P din 31.12.2010 “Cu privire la rezultatele reviziei planificate a cantoanelor silvice în toamna anului
2010”, ordinul 76-P din 14.03.2011 “Cu privire la ameliorarea stării de pază a pădurilor și efectuarea reviziilor de
primăvară a anului 2011”, ordinul 78-P din 17.03.2011 “Cu privire la intensificarea pazei pădurilor de incendii în
anul 2011”.
Inspectoratul Ecologic de Stat (IES), care efctuează expertiza și controlul ecologic de stat, cooperează cu
Agenția Moldsilva în vederea depistării și contracarării contravențiilor silvice. Prin ordinul Nr. 25 din 08.04.2010
“Cu privire la efectuarea controlului stării fâșiilor forestiere și fondului forestier gestionat de autoritățile publice
locale” și ordinul Nr. 50 din 21.03.2011 “Cu privire la efectuarea controlului stării fâșiilor forestiere și fondului
forestier gestionat de autoritățile publice locale”, IES participă activ la implementarea activităților PNA FLEG și
altor prevederi legislative legate de combaterea tăierilor ilicite și dezvoltarea durabilă a ecosistemelor forestiere.
4. Tăierile ilicite şi amploarea lor
Exploatările forestiere ilegale sunt înfloritoare în majoritatea ţărilor de pe glob. În timp ce autoritățile
publice de stat din multe țări ale lumii susțin că volumele exploatărilor ilicite sunt comparativ mici, informațiile
reale recente denotă că anvergura problemei este cu mult mai mare.
În Republica Moldova, amploarea tăierilor ilicite în toate terenurile acoperite cu vegetație forestieră din
ultimele decenii trebuie privită ca un fenomen ce depăşește sfera de interes a specialiştilor. Aceasta devine o
problemă mai mare, care cuprinde întreaga societate și ne privește pe fiecare din noi.
Efectele din ultimul timp ale hazardelor, cum sunt secetele și inundațiile, au atras atenția nu numai
specialiștilor și autorităților, dar și a întregii societăți. Aceste procese au o legătură directă nu numai cu insuficiența
resurselor forestiere naționale, dar și cu cauzalitățile de tăieri ilicite de arbori, în special în zonele vulnerabile sau
afectate de calamități.
Amploarea tăierilor ilicite poate fi analizată și prin prisma evaluării consumului de masă lemnoasă ra-
portat la recoltele autorizate. Astfel, conform rezultatelor unui studiu analitic realizat de IUCN în cooperare cu
AO “Silva-Mileniu III” în anul 2010, consumul anual estimativ de lemn şi altă biomasă energetică utilizată de
populaţia locală în Republica Moldova este de 1402927,8 m3 (vezi tabelul 6). În mare parte acest consum rezultă
din resursele forestiere interne, care depăşesc cu mult volumele autorizate pentru recoltare. Cea mai mare parte
a lemnului este utilizată de populaţia locală ca lemn de foc în scopuri energetice, consumul estimativ fiind de
1039252,2 m3 anual (74,1% din totalul masei lemnoase şi altei biomase energetic consumate anual).
Pentru comparaţie, volumul autorizat anual recoltat al masei lemnoase din pădurile Agenției „Moldsilva”
(deținătorul a 87% din fondul forestier de stat) este de circa 400-430 mii m3, gradul de folosire a creșterii medii
curente fiind de 40%, iar creşterea anuală în pădurile Republicii Moldova fiind de 1236 mii m3 (www.moldsilva.
gov.md).
Tabelul 6. Categorii de consum și volumul de masă lemnoasă utilizată în 2010.
Categorii Volum,
Scopul utilizării %
consum m3
Lemn de foc Energetic (încălzirea locuinţelor, pregătirea hranei 1039252,2 74,1
etc.)
Lemn de lucru Construcţii (parţial în scopuri energetice) 40546,7 2,8
Alte surse Biomasă alternativă (resturi vegetale din livezi, vii, 323128,9 23,1
grădini, alte deşeuri organice)
Total consum anual estimativ: 1402927,8
Sursa: Oficiul FLEG Moldova și AO „Silva-Mileniu III”
15
 În Republica Moldova se pot constata următoarele tipuri de tăieri ilicite:
• După deţinătorii de terenuri forestiere:
- pe terenurile gestionate de Agenţia „Moldsilva”;
- pe terenurile gestionate de autorităţile administraţiei publice locale (primării);
- pe terenurile proprietate privată;
- pe terenurile gestionate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (fâşii de protecţie
şi vegetaţie forestieră de-a lungul căilor ferate şi drumurilor).
• După prezenţa autorizaţiilor de tăiere:
- cu prezenţa actelor necesare de autorizație a tăierilor;
- în lipsa acestora.
• După scopul obţinerii masei lemnoase:
- în scopuri energetice (pentru încălzirea caselor şi pregătirea hranei);
- în scopuri de construcţie şi confecţionare a diferitor piese (uşi, geamuri, mobilier, butoaie, lăzi, etc.);
- în scopuri comerciale (pentru obţinerea veniturilor de la comercializarea masei lemnoase).
• Cu sau fără acordul persoanelor responsabile de asigurarea pazei;
• Încălcări ale regulamentelor şi tehnologiilor de exploatare a parchetelor stabilite la lucrările de produse
principale, tăieri de îngrijire şi tăieri de igienă;
- tăierea sau vătămarea arborilor, inclusiv cei seminceri sau din grupuri şi pâlcuri semincere;
- tăierea, distrugerea, vătămarea arborilor, arbuştilor şi lianelor interzise pentru extragere;
- recoltarea sau colectarea masei lemnoase în perioada interzisă (indicată în autorizaţia sau bonul de
exploatare a pădurii);
- recoltarea sau colectarea masei lemnoase, inclusiv în parchetele transmise prealabil conform actului,
beneficiarului forestier, până la primirea autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, la primirea
autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, dar până la primirea parchetului în natură, precum
şi după expirarea termenului indicat în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii, recoltarea sau
colectarea masei lemnoase după sistarea sau încetarea dreptului de folosinţă;
- perfectarea cu întârziere a autorizaţiilor sau bonurilor de exploatare a pădurii pentru tăierea deja
permisă;
- transportarea, descărcarea sau prelucrarea masei lemnoase până la atestare, în cazul eliberării lem-
nului conform cantităţii de masă lemnoasă recoltată;
- transportarea masei lemnoase la un loc care nu este indicat în autorizaţia sau bonul de exploatare a
pădurii sau în biletul silvic, în cazul tuturor tipurilor de evidenţă;
- tăierea (extragerea) arborilor doborâți de vânt, rupţi de zăpadă sau uscaţi fără autorizaţia sau bonul
de exploatare a pădurii;
- depăşirea cotelor stabilite de eliberare a masei lemnoase.
Cele mai frecvente tăieri ilicite în Republica Moldova sunt:
- tăieri fără acte legale în scopuri energetice şi/sau obţinere de masă lemnoasă în alte scopuri efectuate
pe terenurile gestionate de autorităţile administraţiei publice locale şi de Ministerul Transporturilor şi
Infrasctructurii Drumurilor.
- tăieri pentru obţinerea masei lemnoase în scopuri de comercializare şi obţinere a veniturilor, efectu-
ate ilicit în păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră indiferent de gestionarul forestier;
- crearea şi comercializarea ilegală a surplusurilor de masă lemnoasă create la momentul efectuării in-
ventarierii parchetelor, neincluderii lor în actele legale de permisiune (autorizaţii şi bonuri), utilizarea
mijloacelor în scopuri de corupere şi mituire a persoanelor responsabile.
16
5. Sistemul de control al tăierilor ilicite şi altor contravenţii silvice
În Republica Moldova se impun măsuri ferme de combatere a tăierilor ilicite, inclusiv prin conlucrarea
activă cu structurile de menţinere a ordinii publice, instanţele judecătoreşti şi populaţia locală. Combaterea tăierilor
ilicite, care este parte integrată a procesului de implementare a politicii forestiere naţionale, este îndreptată spre a
asigura condiţiile necesare de gestionare a pădurilor pe principii durabile.
5.1. Responsabilităţile structurilor publice.
În procesul de asigurare a integrităţii pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră sunt implicate mai
multe autorităţi şi instituţii de stat:
Parlamentul, care are ca scop:
- reglementarea legislativă a relaţiilor silvice;
- determinarea direcţiilor fundamentale ale politicii statului privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regener-
area, paza şi protecţia pădurilor;
- stabilirea competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale privind folosirea, regenerarea, paza şi
protecţia pădurilor.
Guvernul, care are ca scop:
Conform art. 8 al Codului Silvic:
- realizarea administrării de Stat a fondului forestier şi cinegetic;
- exercitarea controlului de stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi
cinegetic;
- stabilirea procedurii de eliberare a lemnului pe picior;
- stabilirea modului de clasificare a pădurilor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale;
- aprobarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale;
- stabilirea unei proceduri unice de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de
stat;
- soluţionarea problemelor care ţin de atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru necesităţi de stat şi
publice;
- soluţionarea problemelor care ţin de atribuirea în gestiune a terenurilor din fondul forestier;
- soluţionarea problemelor cu privire la încetarea dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul fores-
tier;
- soluţionarea problemelor privind organizarea şi activitatea organelor silvice de stat;
Conform art. 8 al Legii privind protecţia mediului înconjurător:
- asigură folosirea raţională a resurselor naturale;
- întocmeşte cadastrul resurselor naturale;
- controlează activitatea de protecţie a mediului de către ministere, departamente şi autorităţile administraţiei
publice locale.
Agenţia „Moldsilva” este autoritatea silvică centrală. Competenţele ei sunt expuse în Codul Silvic (art.
11, 12, 21, etc.) şi în Regulamentul de funcţionare. În general, aceste competenţe sunt definite relativ clar și în-
dreptate spre:
- promovarea politicii de stat, aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii, acţionând pentru apărarea,
conservarea şi dezvoltarea fondului forestier şi cinegetic, precum şi organizarea colectării şi valorificării pro-
duselor pădurii, conform legislaţiei în vigoare;
- gospodărirea pe principii ecologice, în baza amenajamentelor silvice ale fondului forestier şi cinegetic sub-
ordonate, în vederea contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, precum şi la satisfacerea
unor cerinţe ale economiei naţionale privind asigurarea cu produse ale pădurii şi servicii;
- reglementarea, coordonarea şi exercitarea controlului asupra administrării şi gospodăririi fondului forestier;
- elaborarea regimului silvic, care reprezintă un sistem de norme tehnice, economice, juridice şi silvice priv-
ind amenajarea, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor, şi exercită controlul asupra respectării
acestui regim;
17
 - aplicarea regimului silvic în fondul forestier subordonat, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile
a pădurilor, conservării şi ameliorării diversităţii biologice forestiere, folosirii raţionale a resurselor fores-
tiere, etc.
Structura instituţională a Agenției “Moldsilva” este următoarea (vezi www.moldsilva.gov.md):
• aparatul central;
• 16 întreprinderi pentru silvicultură (divizate în ocoale silvice care implementează activităţile la nivel lo-
cal), având ca scop coordonarea și implementarea activităţilor la nivel regional;
• 4 întreprinderi silvo-cinegetice care coordonează activităţile la nivel regional;
• 4 rezervaţii naturale („Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” şi „Prutul de Jos”) care asigură
conservarea celor mai reprezentative ecosisteme naturale, efectuează cercetări ştiinţifice şi conduce moni-
toringul naturii („Analele Naturii”);
• Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care este instituţia plenipotenţiară în domeniul amenajării
pădurilor, organizării depistării şi combaterii bolilor şi dăunătorilor forestieri, precum şi în domeniul
cercetărilor ştiinţifice şi al proiectării silvice.
Principalii promotori al activităţilor de asigurare a integrităţii pădurilor în cadrul Agenţiei „Moldsilva” este
(1) Direcţia fond forestier, arii protejate, pază şi protecţie şi (2) Garda forestieră. Personalul acestora coordonează,
monitorizează, exercită controlul activităților și acordă asistență entităților subordinate Agenției “Moldsilva”.
Ministerul Mediului – autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător. Competenţele MM
sunt expuse în Legea privind protecţia mediului înconjurător, Codul Silvic şi Regulamentul de funcţionare:
Conform Codului Silvic (art. 22) MM controlează/efectuează:
- îndeplinirea programelor, aprobate de Guvern, privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor;
- respectarea normelor de folosinţă a produselor pădurii;
- repartizarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale;
- folosirea raţională a fondurilor forestier şi cinegetic;
- analiza stării fondurilor forestier şi cinegetic.
Conform art. 15 al Legii privind protecţia mediului înconjurător MERN are următoarele atribuţii principale:
- efectuarea controlului de stat asupra stării mediului şi componenţilor lui, respectării legislaţiei cu privire
la protecţia mediului;
- organizarea şi asigurarea funcţionării monitoringului ecologic complex, evaluării impactului asupra me-
diului şi efectuării auditului ecologic;
- efectuarea recensământului resurselor naturale, reglementarea în comun cu Guvernul a folosirii lor pentru
satisfacerea cerinţelor economice şi sociale ale generaţiilor prezente şi viitoare, stabilirea limitelor de folo-
sire a resurselor naturale;
- coordonarea activităţii de ocrotire a ecosistemelor naturale, landşafturilor, monumentelor naturii.
Principala subdiviziune a MM responsabilă de politica în domeniul forestier este Direcţia resurse natu-
rale şi biodiversitate, care promovează politica de stat în domeniul conservării şi folosirii durabile a resurselor
naturale. Direcţia elaborează legislaţia cu privire la protecţia pădurilor, vânat, pescuit şi resursele funciare şi
implementează programe şi planuri privind protecţia şi conservarea patrimoniului natural; coordonează activităţile
legate de conservarea diversităţii biologice şi managementul ariilor protejate şi elaborează legislaţia repsectivă.
Specialiştii Direcţiei formeaza puncte focale ale următoarelor convenţii internaţionale: CBD, Cartahena Protocol,
CITES, CSM, Berna, AEWA, RAMSAR etc.
Situaţia privind asigurarea cu resurse umane în domeniul forestier a MM şi calitatea acestora este relativ
similară cu cea din domeniul silvic.
Inspectoratul Ecologic de Stat:
a) Conform art. 26 al Legii privind protecţia mediului înconjurător – are funcţia de a exercita controlul de
stat asupra respectării legilor şi a altor acte normative în problemele protecţiei mediului şi folosirii resurse-
lor naturale;
b) Conform art. 27-29 ale Legii privind protecţia mediului înconjurător, inspectorii IES au următoarele
atribuţii:
18
- a sista orice activitate, dacă aceasta contravine legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
- a înainta pretenţii persoanelor fizice şi juridice pentru repararea prejudiciilor cauzate mediului ca
rezultat al folosirii neraţionale a resurselor naturale;
- a cere de la organele de resort pedepsirea disciplinară a persoanelor de decizie care nu au asigurat
respectarea legislaţiei cu privire la folosirea raţională a resurselor naturale;
- a controla orice obiectiv de pe teritoriul ţării indiferent de apartenenţa departamentală şi forma de
proprietate, în cazul unei activităţi sau situaţii care pot influenţa negativ mediul sau componenţii lui;
- a cere persoanelor fizice şi juridice prezentarea documentelor prevăzute de legislaţie ce atestă drep-
tul lor de folosinţă a resurselor naturale;
- a întocmi procese-verbale şi alte documente despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia me-
diului, despre nerespectarea condiţiilor expuse în autorizaţia de mediu etc.;
-a efectua şi alte acţiuni, în limitele competenţei lor, în domeniul protecţiei mediului şi folosirii
raţionale a resurselor naturale.
Autorităţile publice locale reprezintă un alt nivel administrativ cu o influenţă decisivă asupra conservării
şi utilizării durabile a pădurilor. Iniţiativele cu privire la activităţile la nivel local constituie un pilon important
pentru protecţia pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră. De competenţa autorităţilor administraţiei publice
locale ţin:
- exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi ci-
negetic;
- repartizarea terenurilor din fondul forestier;
- înregistrarea drepturilor de gestiune şi de folosinţă a terenurilor din fondul forestier;
- organizarea ţinerii evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat;
- acordarea de sprijin organelor silvice de stat la amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement;
- lichidarea, în comun cu organele silvice de stat a incendiilor de pădure;
- lichidarea, în comun cu organele silvice de stat a efectelor incendiilor de pădure şi calamităţilor naturale;
- elaborarea, coordonarea şi organizarea îndeplinirii, în comun cu organele silvice de stat a programelor
locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor.
În cadrul APL activează puțini specialişti cu studii în domeniul forestier.
Societatea civilă – cetăţenii şi asociaţiile obşteşti au dreptul să solicite informații de la organele silvice de
stat şi de la organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător referitor la starea fondului forestier şi cinegetic,
măsurile planificate şi realizate de conservare şi folosire a acestora, să propună şi să realizeze, în conformitate cu
legislaţia, măsuri privind paza şi folosirea raţională a fondurilor forestier şi cinegetic, conservarea biodiversităţii.
În domeniul protecţiei mediului activează circa 40 organizaţii neguvernamentale. Dintre acestea, cele mai rel-
evante sunt Centrul REC-Moldova, Mişcarea Ecologică din Moldova, Societatea Ecologică „Biotica”, Asociaţia
Obştească „Silva-Mileniu III”, Organizaţia Ecologică Obştească „Ecospectru” etc.
5.2. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de Agenţia „Moldsilva”
În condiţiile Republicii Moldova, cu resurse forestiere limitate şi o presiune continuă asupra ecosiste-
melor silvice şi a biodiversităţii lor, paza şi protecţia pădurilor devine un imperativ pentru întreaga societate,
dar și una dintre sarcinile primordiale ale gospodăririi durabile și utilizării resurselor forestiere. Prezentul studiu
include informații şi date care au fost colectate, procesate, verificate (în vederea veridicităţii informaţiei oficiale)
și analizate detaliat pentru întreg anul 2010 și I-a jumătate a anului 2011, precum și comparate cu anii precedenți.
Anul 2010
Informația oficială pentru întreaga perioadă a anului 2010 a parvenit din rezultatele reviziilor și controale-
lor întreprinse în contextul îndeplinirii prevederilor ordinului Nr. 37-p din 18.03.2010 „Despre ameliorarea stării
de pază a pădurilor şi efectuarea reviziilor planificate şi de control în perioada de primăvară 2010” şi ordinului Nr.
247-p din 06.10.2010 „Cu privire la efectuarea reviziei planificate de toamnă 2010”. În anul 2010, la organizarea
pazei fondului forestier gestionat de către Agenţia “Moldsilva” au fost încadraţi nemijlocit peste 1500 de specialişti
19
 Tabelul 7. Contravenții silvice depistate în anul 2010 în întreprinderile (pădurari, maiştri silvici, cinegeticieni, pădurari de vânătoare, inspectori ai gărzii forestiere). În rezultatul măsurilor
subordonate Agenției „Molsilva” întreprinse pe întreaga perioadă a anului 2010, au fost întocmite 520 procese verbale asupra cazurilor de tăieri ilicite
care au depistat un volum de 3869 m³ de masă lemnoasă recoltată illicit (cu 1,6 mii m³ mai mult decât în 2009).
Tăieri ilicite
Păşunatul
Alte contravenţii
Prejudiciul cauzat a fost de 675 mii lei, din care 472 mii lei (70%) au fost recuperați. Volumul de 2170 m³ (57% din
neautorizat volumul total illicit de 3869 m³ pentru anul 2010) a fost depistat în cadrul reviziilor planificate.
Denumirea unităţii
№
silvice
Nr
Volumul Prejudiciile
Nr Prejudici Nr. Prejudici
În afară de tăieri ilicite, în cadrul reviziilor și controalelor din perioada anului 2010 au fost întocmite 69
masei cauzate/ de procese verbale de constatare a cazurilor de păşunat illicit (prejudiciul fiind de 147 mii lei) şi 84 de procese
P/V P/V i/ lei P/V i/lei
lemnoase m3 recuperări
verbale de constatare a altor încălcări a legislaţiei silvice (cu un prejudiciu de 289 mii lei). Starea pazei terenurilor
1. ÎS Bălţi 36 42 9809/6626 4 1998 2 36
fondului forestier gestionat de Agenţia „Moldsilva” pentru anul 2010, inclusiv pentru toate cele 24 de întreprin-
2. ÎS Călăraşi 48 541 115151/ - - 1 156 deri (pentri silvicultură, silvo-cinegetice, rezervații naturale), este prezentată în tabelul 7.
107868 Conform datelor oficiale pentru anul 2010, cele mai mari volume de tăieri ilicite au fost admise în
3. ÎS Chişinău 65 203 76770/ 51915 5 3180 18 56050 următoarele întreprinderi silvice: ÎS Edineţ – 740 m³, ÎS Călăraşi – 541 m³, ÎS Glodeni – 344 m³, ÎS Orhei – 322
m³, ÎSC Ialoveni – 278 m³, ÎS Chişinău – 203 m³, ÎSC “Manta-V” – 139 m³, ÎS Soroca – 139 m³, ÎS “Silva-Cen-
4. ÎS Comrat 7 187 4014/ 1574 13 42120 14 9909 tru” Ungheni – 135 m³. Trebuie de menționat că în anul 2010 în Agenția “Moldsilva” au fost majorate salariile
angajaţilor cu până la 40% și, totodată, au fost reduse considerabil volumele de plantări, colectare a plantelor
5. ÎS Edineţ 16 740 17920/ 5384 - - - - medicinale și a lucrărilor de recoltare a masei lemnoase. Totuși, datele arată că în comparație cu anii precedenți
fenomenul tăierilor ilicite în 2010 nu a fost diminuat. Aducem la cunoștință, că din cauza lipsei responsabilităţilor
6. ÎS Glodeni 36 344 80677/ 80677 8 4363 4 932 personale, ignorării obligaţiunilor de serviciu şi a efectuării controlului nesatisfăcător din partea autorităţilor re-
sponsabile de paza pădurilor, în entitățile silvice ale Agenției “Moldsilva” au fost admise tăieri ilicite de proporţii,
7. ÎS “Hînceşti-Silva” 16 80 19862/ 17348 1 2430 1 3480 după cum urmează:
• ÎS Edineţ, O.S. Otaci, cantonul silvic № 6, pădurar M. Rusnac – 114 m³; O.S. Donduşeni, cantonul silvic
8. ÎS Iargara 36 112 29649/ 20136 9 54891 6 54833
№ 7, pădurar Dragolin – 107 m³.
9. ÎS “Nisporeni-Silva” 5 51 10806/ 6976 1 - 1 1100
• ÎS Ialoveni, O.S. Rezeni, cantonul silvic № 3, pădurar P. Ciobanu – 132,4 m³; cantonul silvic № 2, pădurar
I. Cujba – 22,1 m³.
10. ÎS Orhei 43 322 45841/ 29571 - - 3 40447 • ÎS Orhei, O.S. Vatici, cantonul silvic № 9, pădurar N. Neghină – 103,3 m³; cantonul silvic № 19, pădurar
P. Rotari – 24,3 m³; O.S. Susleni, cantonul silvic № 8, pădurar I. Scripnic – 27,2 m³.
11. ÎS “Silva-Centru” 20 135 5890/ 3416 - - 2 7740 • ÎS Teleneşti, O.S. Teleneşti, cantonul silvic № 13, pădurar I. Manoli – 41,2 m³; cantonul silvic № 16,
Ungheni pădurar G. Şeremet –109,5 m³.
• ÎS Glodeni, O.S. Glodeni, cantonul silvic № 9, pădurar V. Pasat – 245,6 m³; cantonul silvic № 4, pădurar
12. ÎS “Silva-Sud” Cahul 24 122 119359/ 10603 9 25550 - -
O. Primac – 85,0 m³.
13. ÎS Soroca 8 139 37232/ 36899 1 1188 2 3794
• ÎS “Hînceşti - Silva”, O.S. Oneşti, cantonul silvic № 9, pădurar N. Bambuleac – 73,1 m³.
• ÎS Călăraşi, O.S. Bravicea, cantonul silvic № 10, pădurar M. Ţaca – 73,0 m³; cantonul silvic № 9, pădurar
14. ÎS Şoldăneşti 35 122 25419/ 25231 - - - - S. Botnari – 80,0 m³; O.S. Călăraşi, cantonul silvic № 6, pădurar I. Balan – 85,0 m³; cantonul silvic № 5,
pădurar V.Ciudin – 43,6 m³; cantonul silvic № 12, pădurar V. Nistor – 42,0 m³.
15. ÎS Teleneşti 38 53 18691/ 17821 3 860 - - • ÎS “Silva-Centru” Ungheni, O.S. Corneşti, cantonul silvic № 8, pădurar E. Cojocari – 85,0 m³.
Cifrele prezentate denotă un nivel scăzut al lucrărilor de paza a pădurii în fondul forestier gestionat
16. ÎS Tighina 17 112 8959/ 8959 2 1100 5 39555 de Agenţia „Moldsilva” pe parcursul anului 2010. Conducerea Agenției “Moldsilva” a emis ordinul № 348-p
din 31.12.2010 „Cu privire la rezultatele reviziilor planificate a cantoanelor silvice în toamna anului 2010” și
17. ÎSC Cimişlia 14 62 7920/ 7920 8 4530 3 353 consideră activitatea întreprinderilor silvice la compartimentul „Tăieri ilicite şi alte contravenţii silvice” ca fiind
nesatisfăcătoare. În conformitate cu acest ordin, au fost atenţionate conducerile întreprinderilor silvice Edineţ,
18. ÎSC Ialoveni 8 278 5512/ 2626 - - 5 10872 Orhei, Comrat, Călăraşi, Soroca, „Silva-Sud” Cahul şi „Nisporeni-Silva”. Au fost aplicate diverse măsuri disci-
plinare și sancţionaţi: 161 pădurari (inclusiv eliberaţi din funcţie – 21), maiştri pădurari – 50 (inclusiv eliberaţi
19. ÎSC Manta-V 24 139 21715/ 12532 5 4860 - - din funcţie – 4), adjuncţi ai şefilor de ocol silvic – 11 (inclusiv eliberaţi din funcţie – 2), șefi de ocoale silvice – 31
(inclusiv eliberaţi din funcţie – 3), ingineri pază şi protecţie – 5 (inclusiv eliberaţi din funcţie – 1).
20. ÎSC Străşeni 19 50 9564/ 14271 - - 13 51790
Anul 2011 (I-a jumătate)
21. RN “Codrii” 4 20 2078/1890 - - 4 7430 Pentru îmbunătățirea pazei fondului forestier gestionat, Agenția „Moldsilva” a emis ordinul Nr. 76-p din
14.03.2011 „Cu privire la ameliorarea stării de pază a pădurilor şi efectuarea reviziilor planificate şi de control
22. RN “Plaiul Fagului” - 3 - - - - - în perioada de primăvară a anului 2011” şi ordinul Nr. 211-p din 29.09.2011 „Cu privire la efectuarea reviziei
planificate de toamnă 2011”. În rezultatul măsurilor întreprinse în această perioadă, au fost întocmite 459 procese
23. RN “Pădurea 1 12 1645/ 1645 - - - - verbale asupra cazurilor de tăieri ilicite care au depistat un volum de 2561,9 m³ de masă lemnoasă recoltată illicit.
Domnească” Prejudiciul cauzat a fost de 454,2 mii lei, din care 291,3 mii lei (64%) au fost recuperați. În afară de tăieri ilegale,
24. RN “Prutul de Jos” - - - - - - - au fost întocmite 55 de procese verbale de constatare a cazurilor de păşunat illicit (prejudiciul fiind de 85,2 mii
lei) şi 75 de procese verbale de constatare a altor contravenții silvice (cu un prejudiciu de 863,8 mii lei). Datele
TOTAL 520 3869 674483 69 147070 84 288477 oficiale ale raportului privind contravenţiile silvice pentu I-a jumătate a anului 2011, inclusiv pentru toate cele 24
de întreprinderi (pentri silvicultură, silvo-cinegetice, rezervații naturale), sunt prezentate în tabelul 8.
Sursa: Agenția „Molsilva” (www.moldsilva.gov.md)
20 21
 Comparație cu anii precedenți

Prejudicii/
Alte contravenţii, mii lei

mii lei

694,1

863,8
Dinamica anuală a stării de pază pentru anii 1997 - 2010, inclusiv I-a jumătate a anului 2011, este reflectată

83,9

32,3

28,3
1,5

9,9

3,5
0,8

0,2

5,0
1,7

2,6

-
-
-

-
-
-

-
-

-
-
în tabelul 9. Conform datelor oficiale a reviziilor şi controalelor, s-a observat o reducere a volumului total de tăieri
ilicite de la 5,0 m3 în 1997 și 4,1 mii m3 în 2003, până la 1,7 mii m3 în 2008. Raportul volumului tăierilor ilicite
la 1000 ha suprafaţă acoperită cu păduri reflectă aceiași tendință de scădere – de la 17,2 m3 în 1997 și 8,5 m3 în
2003, până la 4,9 m3 în 2008.
Nr. P/V

În 2009 volumul tăierilor ilicite creşte până la 2,2 mii m3, iar în 2010 atinge cifra de 3,869 mii m3 (ceea

75
15

23
9

1
2

4
1

3
2

-
-
-

-
-
-

-
-

-
-
ce este mai mult decât media anuală de 3,5 mii m3 pentru perioada 1997-2010). Respectiv, raportul volumului
tăierilor ilicite la 1000 ha suprafață de păduri constituie 6,1 m3 în 2009 și 12,8 m3 în 2010 (ceea ce este mai mare
Tabelul 8. Contravenții silvice depistate la întreprinderile Agenței „Molsilva”, 1-a jumătate a anului 2011

decât media de 10,5 m3 pentru perioada 1997-2010).

Se observă o scădere bruscă a numărului de procese verbale întocmite – de la 3566 în 1997 (cu un prejudiciu
Păşunatul neautorizat, mii lei
Prejudicii/

cauzat în sumă de 1341,4 mii lei) până la 520 în 2010 (cu un prejuduciu cauzat de 675 mii lei).
mii lei

10,4

85,2
39,1
13,8
2,6

2,4
1,0
0,4
0,7

0,6

3,1

0,3

0,4

0,7
4,3
5,4

-
-

-
-

-
-

-
Tabelul 9. Starea pazei gestionate de Agenţia „Moldsilva” în perioada 1997-2010 şi 1-a jumătate a anului 2011

Unitate 2011
Media
Indici de 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 1-a
pe an jumătate
măsură
Nr. P/V

13

55
1

1
1
1
4

3
4
7
2

-
-

-
-

-
-

Tăieri ilicite
Volumul total al
mii m3 5,0 4,5 4,9 4,9 4,5 4,4 4,1 2,8 2,3 2,3 1,7 1,7 2,2 3,869 3,5 2,562
tăierilor ilicite
Volumul tăierilor
Prejudicii cauzate/recuperări,

ilicite la 1000 ha m3/1000

17,2 15,9 17,3 17,3 14,1 12,4 8,5 7,8 6,4 6,5 4,9 4,9 6,1 12,8 10,5 7,6
suprafaţă acoperită cu ha

454,2/291,3
păduri
122,4/59,4

29,6/29,6

14,9/14,9
20,5/20,5
12,1/9,6
81,8/65

25,5/20

21,1/11
55/10,2

4,1/3,2
3,7/3,7

8,2/8,9
4,3/4,3

2,1/0,7

2,3/2,3
2,3/0,8
8,2/1,1
2,8/3,4
9,3/8,6
17/7,1
mii lei

6,4/7

Procentul depistării
0,6/-
% 46,0 45,0 36,5 42,2 49 52,8 45,8 48,3 49,2 45,5 42,0 50,4 49,6 43 46 42

-
-
tăierilor ilicite
Numărul proceselor-
cazuri 3566 3694 3209 3323 2247 2656 2836 1707 1097 1112 554 525 530 520 1970 459
verbale întocmite
Suma prejudiciului
Tăieri ilicite

mii lei 1341,4 1493,3 511,8 619,7 556,7 642,3 688,7 418,3 451,4 401,4 281,1 271 376,7 675 623 452,2
cauzat

Păşunatul neautorizat al animalelor

Volumul masei
lemnoase, m2

Numărul proceselor-
cazuri 1393 929 423 773 690 535 678 386 330 333 391 337 130 69 528 55
2561,9
360,8

169,7

210,5

verbale
30,1
88,5

12,5

20,9
21,6
33,7

12,8
15,4
26,2

98,2
254
406

213

168
148

92
68

93
19

-
-

Suma prejudiciului
mii lei 2852,2 2596,4 597,9 1206,4 1192,0 833,0 1117,7 844,3 441,9 590,0 1043,6 518,1 213,8 147,1 1013,9 85,2
cauzat
Sursa: Agenția “Molsilva” (www.moldsilva.gov.md)

Alte contravenţii silvice

Nr. P/V

Numărul proceselor-
cazuri 377 352 73 103 256 257 126 92 159 129 187 141 92 84 173 75
459
67

11
57
41

62
24
12

51
23
15
10
15
27
8
5

3
6
9
1
4

verbale
-
-

Suma prejudiciului
mii lei 991,9 467,5 203,6 377,0 380,7 160,1 39,2 104,6 98,5 164 136 159,4 168,9 288,5 267,1 863,8
cauzat
Denumirea unităţii silvice

ÎS „Silva-Centru” Ungheni

RN „Pădurea Domnească”

5.3. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de alţi deţinători

ÎS „Silva-Sud” Cahul
ÎS ”Nisporeni-Silva”

RN „Plaiul Fagului”
ÎS „Hînceşti-Silva”

RN „Prutul de Jos”

În perioada anului 2010, personalul Inspectoratului Ecologic de Stat a efectuat revizii planificate în 890
de primării, care dețin 72821,3 ha de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, dintre care 46705,3 ha sunt ter-
Total
ÎSC Manta-V
ÎS Şoldăneşti

ÎSC Cimişlia

RN „Codrii”
ÎSC Ialoveni

enuri acoperite cu păduri (dintre ele în stare nesatisfăcătoare - 7712 ha, sau 16,5% din totalul lor) şi 26116 ha
ÎSC Străşeni
ÎS Teleneşti
ÎS Chişinău
ÎS Călăraşi

ÎS Glodeni

ÎS Tighina
ÎS Comrat

ÎS Iargara

ÎS Soroca
ÎS Edineţ

perdele forestiere de protecţie şi altă vegetaţie forestieră (dintre ele 3575 ha sau 13,7% din totalul lor în stare
ÎS Orhei
ÎS Bălţi

nesatisfăcătoare).
In rezultatul reviziilor a fost depistat un volum de 15873,4 m3 tăieri ilicite. Mai detaliat rezultatele
investigațiilor sunt prezentate în tabelul 10.
d/o

10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
N

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

22 23
 Tabelul 10. Starea terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră aflate în gestiunea autorităţilor
publice locale, conform rezultatelor controlului efectuat de către Inspectoratul Ecologic de Stat în anul 2010

Perdele forestiere de protecţie/altă vegetaţie Volumul total

Numărul Terenuri acoperite cu păduri
forestieră al tăierilor
Denumirea de Asigurarea pazei şi
Nr. ilicite depistate,
raionului primării Inclusiv cu starea Inclusiv cu starea altele
m³/inclusiv în
revizuite Total Total
Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare păduri
Perdele forestiere de protecţie/altă vegetaţie Volumul total
Numărul Terenuri acoperite cu păduri
1. Leova 25 1 345,36 1 055,56 289,8 862,1 710,89
forestieră 151,21 al 22/11
tăierilor neasigurată
Denumirea de Asigurarea pazei şi
Nr.
2. Nisporeni 23 2494,86 1645,69 849,17 343,44 297,85 45,59 depistate,
ilicite34,21 4 paznici
raionului primării Inclusiv cu starea Inclusiv cu starea altele

24
3. Cantemir 27 1122,28 1009,28 113 762,74 710,84 51,9 m³/inclusiv
289/93,6 în 6 paznici
revizuite Total Total
Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare păduri
4. Făleşti 33 934,45 710,59 223,86 530,03 453,65 76,38 810/78,66 3 pădurari, 2 paznici
5.
1. Hânceşti
Leova 39
25 13169,41
345,36 12876,32
055,56 293,09
289,8 874,44
862,1 821,2
710,89 53,24
151,21 84,16/79,30
22/11 3 pădurari
neasigurată
6.
2. Ungheni
Nisporeni 33
23 3709,4
2494,86 3354,99
1645,69 354,41
849,17 564,45
343,44 454,19
297,85 110,26
45,59 53,55/53,55
34,21 64pădurari
paznici
7.
3. Străşeni
Cantemir 27 1774,29
1122,28 1028,37
1009,28 745,92
113 584,76
762,74 471,86
710,84 112,9
51,9 29,77/24,99
289/93,6 26pădurari
paznici
8.
4. Edineţ
Făleşti 32
33 1118,92
934,45 601,59
710,59 517,33
223,86 771,75
530,03 507,02
453,65 264,73
76,38 52,26/15,4
810/78,66 1 pădurar
3 pădurari, 2 paznici
9.
5. Călăraşi
Hânceşti 28
39 1256,36
3169,41 1256,36
2876,32 293,09 1660,4
874,44 1649,4
821,2 11
53,24 65,21/45,49
84,16/79,30 neasigurată
3 pădurari
10.
6. Cimişlia
Ungheni 23
33 3231
3709,4 3047
3354,99 184
354,41 1308
564,45 1259
454,19 49,06
110,26 502,94/217,44
53,55/53,55 neasigurată
6 pădurari
11.
7. Basarabeasca
Străşeni 7
27 604,53
1774,29 573
1028,37 31,53
745,92 357,06
584,76 297,53
471,86 59,53
112,9 173,7/16,8
29,77/24,99 neasigurată
2 pădurari
12.
8. Ştefan Vodă
Edineţ 23
32 1206,95
1118,92 1006,46
601,59 200,49
517,33 905,05
771,75 774,16
507,02 130,89
264,73 494,94/42,16
52,26/15,4 7 pădurari, 10 paznici
1 pădurar
13.
9. Donduşeni
Călăraşi 22
28 1067,44
1256,36 1036,57
1256,36 30,87 509,02
1660,4 473,97
1649,4 35,05
11 344,46/140,24
65,21/45,49 parţial asigurată
neasigurată
14.
10. Criuleni
Cimişlia 25
23 334,11
3231 298,38
3047 35,73
184 456,54
1308 313,84
1259 142,7
49,06 271,3/48,21
502,94/217,44 neasigurată
15.
11. Taraclia
Basarabeasca 15
7 1077,4
604,53 1026,12
573 51,28
31,53 1232,18
357,06 1141,95
297,53 90,23
59,53 95,96
173,7/16,8 2 pădurari
neasigurată
16.
12. Ocniţa
Ştefan Vodă 21
23 960,97
1206,95 928,5
1006,46 32,47
200,49 601,98
905,05 560,4
774,16 41,59
130,89 326,8
494,94/42,16 parţial asigurată
7 7pădurari, 10 paznici
17.
13. Ialoveni
Donduşeni 25
22 4570,86
1067,44 3699,17
1036,57 871,69
30,87 568,53
509,02 522,18
473,97 46,35
35,05 34,58/29,18
344,46/140,24 4 pădurari, 10 paznici
parţial asigurată
18.
14. Soroca
Criuleni 33
25 349,66
334,11 264,52
298,38 85,14
35,73 788,22
456,54 605,17
313,84 183,11
142,7 109,18
271,3/48,21 neasigurată
19.
15. Glodeni
Taraclia 19
15 1171,57
1077,4 1060,73
1026,12 110,84
51,28 655,12
1232,18 486,91
1141,95 168,21
90,23 100,78
95,96 2 pădurari, 4 paznici
2 pădurari
20.
16. Floreşti
Ocniţa 40
21 1526
960,97 1299
928,5 227
32,47 895,58
601,98 895,58
560,4 41,59 772,9
326,8 neasigurată
7 parţial asigurată
21.
17. Dubăsari
Ialoveni 11
25 46
4570,86 40
3699,17 6
871,69 169
568,53 121
522,18 48
46,35 44,21/20,73
34,58/29,18 neasigurată
4 pădurari, 10 paznici
22.
18. Şoldăneşti
Soroca 23
33 1266
349,66 1108,5
264,52 157,5
85,14 355,6
788,22 335,12
605,17 20,48
183,11 128,22
109,18 4 paznici
neasigurată
23.
19. Drochia
Glodeni 28
19 650,32
1171,57 650,32
1060,73 110,84 964,94
655,12 964,94
486,91 168,21 27,14
100,78 neasigurată
2 pădurari, 4 paznici
24.
20. Râşcani
Floreşti 28
40 1074,33
1526 1003,74
1299 70,59
227 619,87
895,58 585,72
895,58 34,15 361,21
772,9 neasigurată
25.
21. Căuşeni
Dubăsari 27
11 477,02
46 254,1
40 222,92
6 1005,7
169 833,24
121 172,46
48 689,03/100,86
44,21/20,73 neasigurată
26.
22. Rezina
Şoldăneşti 25
23 1155,04
1266 1067,37
1108,5 87,67
157,5 400,18
355,6 397,86
335,12 2,32
20,48 317,32
128,22 neasigurată
4 paznici
27.
23. Briceni
Drochia 28 279,62
650,32 138,2
650,32 141,42 215,52
964,94 185,66
964,94 29,86 113,46/54,62
27,14 neasigurată
28.
24. Cahul
Râşcani 36
28 421,51
1074,33 416,95
1003,74 4,56
70,59 1036,2
619,87 889,25
585,72 146,95
34,15 437,08
361,21 2 pădurari, 4 paznici
neasigurată
29.
25. Anenii Noi
Căuşeni 26
27 2091,16
477,02 1825,21
254,1 265,95
222,92 1275,52
1005,7 1019,34
833,24 256,18
172,46 277,07
689,03/100,86 neasigurată
30.
26. Sângerei
Rezina 25 900,3
1155,04 900,3
1067,37 -
87,67 866,8
400,18 864,7
397,86 2,1
2,32 572/256
317,32 neasigurată
31.
27. Orhei
Briceni 38
28 2854,5
279,62 2070,5
138,2 784
141,42 866
215,52 833
185,66 33
29,86 8,7/1
113,46/54,62 în 10 primării este
neasigurată
asigurată, în una -
28. Cahul 36 421,51 416,95 4,56 1036,2 889,25 146,95 437,08 2 pădurari, 4 paznici
parţial
29.
32. Anenii Noi
Teleneşti 26
31 2091,16
1225,7 1825,21
1055,9 265,95
169,8 1275,52
692,2 1019,34
622,6 256,18
69,6 277,07
1100/ neasigurată
30.
33. Sângerei
UTA 25
26 900,3
830 900,3
320 -
510 866,8
2226 864,7
1341 2,1
885 572/256
7094/1660 neasigurată
31. Orhei
Găgăuzia 38
primării 2854,5 2070,5 784 866 833 33 8,7/1 în 10 primării este
34. Mun. Chişinău 17 405 361 44 175 124 51 36,5/21,8 asigurată, în una -
parţial asigurată
primării în parţial
32. Teleneşti 4 sectoare
31 1225,7 1055,9 169,8 692,2 622,6 69,6 1100/
33. UTA 26 830 320 510 2226 1341 885 7094/1660
35. Mun. Bălţi
Găgăuzia primărie
1primării 3 3 - 16 16 - - lipseşte
34. Mun. 17 405 361 44 175 124 51 36,5/21,8 parţial asigurată
25

Total:Chişinău 890 46705,3 38993,3 7712 26116 22541 3575 15873,4

primării în
4 sectoare

35. Mun. Bălţi 1 primărie 3 3 - 16 16 - - lipseşte

Total: 890 46705,3 38993,3 7712 26116 22541 3575 15873,4
Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat.
 În perioada iulie şi până la sfârșitul lunii decembrie 2010, Inspectoratul Ecologic de Stat a efectuat con- În total pentru anul 2010, pe terenurile acoperite cu păduri, fâșii de protecţie şi altă vegetaţie forestieră,
trolul asupra respectării legislaţiei silvice pe întreg teritoriul Republicii Moldova, depistând în cele 425 de cazuri gestionate de Administraţiile publice locale, a fost depistat un volum de 16409,6 m3 tăieri ilicite.
un volum adiţional de 536,2 m3 masă lemnoasă tăiată ilicit (vezi tabelul 11). De menţionat, că din cele 890 primării revizuite, numai în 83 paza este asigurată, în 32 primării paza este
parţial asigurată şi în 775 primării (87%) paza fondului forestier lipsește.
Tabelul 11. Respectărea legislaţiei silvice în anul 2010 O situaţie alarmantă a stării de pază și a volumelor mari de tăieri ilicite a fost depistată în primăriile:
– UTA Găgăuzia – 7094 m3 (primăriile Avdarma –
Inclusiv pe beneficiari 1420 m3, Chirsova – 837 m3, Dezghinja – 461 m3 şi Baurci – 343 m3)
Agenţia Primării (APL) – Primăria Tirşiţei, raionul Teleneşti – 404 m3
MTID
“Moldsilva” Spaţii verzi Păduri Fâşii forestiere – Primăria Ordăşei, raionul Teleneşti – 102 m3
Raionul Volum Volum Volum Volum Volum – Primăria Bălăşeşti, raionul Singerei – 173 m3.
masa masa masa masa masa În conformitate cu ordinul Inspectoratului Ecologic de Stat Nr. 50 din 21.03.2011 „Cu privire la efectu-
Caz Caz Caz Caz Caz
lemnoasă, lemnoasă, lemnoasă, lemnoasă, lemnoasă, area controlului stării fâşiilor forestiere şi fondului forestier gestionat de autorităţile publice locale”, în primăvara
m3 m3 m3 m3 m3 anului 2011 personalul Inspectoratului Ecologic de Stat, în comun cu autorităţile Administraţiei publice locale
Edineţ 3 1,1 - - - - - - - - şi cu implicarea personalului silvic, a efectuat revizia pe terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră şi fâşiile de
Briceni 1 3,4 - - - - 8 10,7 - - protecţie aflate în gestiunea primăriilor. Rezultatele reviziei sunt prezentate în tabelul 12.
Donduşeni 4 1,5 - - 2 12,2 10 36,7 1 12,76
Ocniţa 6 4,38 - - 3 0,8 4 9,27 - -
Soroca 5 10,4 - - 9 6,14 6 30,8 - - Tabelul 12. Starea terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră aflate în gestiunea APL, conform re-
Floreşti 4 3 - - - - 1 0,3 - - zultatelor controlului efectuat de către Inspectoratul Ecologic de Stat şi unităţile silvice teritoriale în primăvara
Drochia - - 4 1,8 - - - - - - anului 2011
Sângerei - - 1 0,3 - - - - - - Perdele forestiere de protecţie/altă Volumul total al Asigurarea pazei
Făleşti - - 10 4,1 9 2,7 5 1 - - Terenuri acoperite cu păduri
Numărul vegetaţie forestieră tăierilor ilicite şi altele
Denumirea
Mun. Bălţi - - 9 4,5 - - - - - - Nr.
raionului
primăriilor Inclusiv cu starea Inclusiv cu starea depistate,
revizuite Total Satisfăcătoare Nesatis- Total Satisfăcătoare Nesatis- m3/inclusiv în
Glodeni - - - - - - 7 6 - -
făcătoare făcătoare păduri
Râşcani - - - - - - 6 19,19 - - 1. Drochia 28 931,29 903,31 27,98 898,12 871,58 26,54 26,02/3,2 neasigurată
Şoldăneşti 1 0,3 9 4,7 2 0,7 - - - - 2. Teleneşti 31 1130,41 1055,9 74,51 692,16 619,42 72,74 264,72 neasigurată
Rezina 2 0,9 9 6,24 4 1,5 - - - - 3. Călăraşi 28 1253,16 1253,16 - 1647,4 1636,4 11 62,38/47,28 neasigurată
Orhei 3 0,6 3 2,2 - - 7 1,2 - - 4. Glodeni 19 1171,54 1062,87 108,67 655,12 494,36 160,76 740/79,49 2 păd.4 paznici
5. Anenii Noi 23 1900,8 1644,85 255,95 885,42 688,24 197,18 123,16 neasigurată
Teleneşti 1 0,3 2 0,3 - - - - 1 0,28 6. Străşeni 27 1857,06 871,2 985,86 1241,45 467,13 774,32 93,43/76,8 2 pădurari
Ungheni 4 6,8 4 5,6 1 1 - - - - 7. Donduşeni 22 1114,3 1099,81 14,49 491,17 487,79 3,38 666,59/363,69 parţial asigurat
Călăraşi 4 3,4 4 6,4 - - 5 2,8 - - 8. Ialoveni 25 4279,15 3937,65 341,5 515 481,9 33,1 44,96 4 păd.10paznici
9. Ocniţa 21 599,61 599,61 - 1009,61 1009,61 - 102 parţial asigurat
Nisporeni 3 3,9 1 0,3 1 3,7 3 3,8 - -
10. Ungheni 33 3568,25 3338,67 229,58 580,96 492,98 87,98 78,8/31,3 6 pădurari
Dubăsari 4 1,7 1 0,3 2 2,2 3 0,9 - - 11. Nisporeni 23 2267,27 1463,08 804,19 357,25 298,85 58,4 10,62 4 paznici
Străşeni 4 2 1 14,06 4 12,19 3 3,5 1 1,38 12. Cimişlia 23 3228 2554 674 1308 872 436 858/480 neasigurată
Criuleni 8 10,5 - - - - - - - - 13. Soroca 33 359,66 274,52 85,14 788,28 611,4 176,88 132,87 neasigurată
14. Floreşti 40 1601 1601 - 649,4 694,4 - - neasigurată
Anenii-Noi 4 0,9 2 1,5 7 3,1 1 0,2 - - 15. Rezina 25 1155,04 1155,04 - 400,18 397,86 2,32 347,12 neasigurată
Cimişlia - - 1 0,3 2 3,12 3 1,39 - - 16. Criuleni 25 334,11 298,6 35,51 484,08 362,45 121,63 83,22/4,25 neasigurată
Ialoveni 2 1,7 - - 5 17,2 2 1,3 - - 17. Ştefan Vodă 23 1349,06 1146,96 202,1 893,37 777,66 115,71 284,02/28,58 7păd. 10paznici
Ştefan-Vodă 3 3,2 - - 1 2,4 1 10,6 - - 18. Dubăsari 11 46 40 6 169 121 48 105/8,96 neasigurată
19. Leova 25 1277,3 1068,87 208,43 874,08 740,3 133,78 150/35,8 neasigurată
Căuşeni 28 28,3 11 3,2 3 0,9 12 15,5 1 0,2 20. Cantemir 27 1122,28 1009,28 113 762,74 710,84 51,9 104/35,2 6 paznici
Hânceşti 3 1,2 2 0,8 - - 5 61,6 2 7,3 21. Şoldăneşti 23 1266 1148,5 117,5 355,6 335,12 20,48 282,7 4 paznici
Leova - - 1 0,2 - - - - - - 22. Briceni 28 547,48 483,77 63,71 135,98 101,19 34,79 139,93/88,49 neasigurată
Basarabeasca - - 2 1,1 - - 3 6 - - 23. Căuşeni 27 456,8 247,96 208,84 1009,1 797,23 211,87 634,46/42,08 neasigurată
24. Cahul 37 1453,67 1395,17 58,5 1329,07 1032,07 297 3594,41/532,34 2 păd. 4paznici
Cantemir 7 9,6 - - 2 1,2 1 2,7 1 0,6 25. Taraclia 15 1077 1035,63 41,37 1231 1093,32 137,68 166,63 2 pădurari
Cahul 10 16,3 4 5,7 - - 1 1,2 - - 26. Mun. Chişinău 19 405 369 36 175 131 44 34,4/20,2 parţial asigurat
Taraclia 1 0,4 - - - - - - - - 27. Mun. Bălţi 3 2,7 2,7 - 16 16 - neasigurată
Mun. Chuşinău - - 32 14,9 - - 1 3,9 - - 28. Orhei 32 3319,38 3268,75 50,63 870,4 870,4 - 229,36/80,58 10 paznici
29. Edineţ 32 1119,63 598,59 521,04 771,75 507,02 264,73 1 pădurar
UTA Găgăuzia 2 0,85 19 11,3 3 2,3 8 8,6 - - 30. Sângerei 27 917,2 917,2 - 1006,97 1004,83 2,14 40,72/23,22 neasigurată
Total 117 110,63 132 89,8 59 73,35 110 239,86 7 22,52 31. Râşcani 28 1136,12 1049,87 86,25 619,87 585,72 34,15 152,3 neasigurată
32. Făleşti 33 934,45 710,59 223,86 530,03 453,65 76,38 875/82,37 3 păd. 2 paznici
Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat 33. Hânceşti 39 3362,94 3071,33 291,61 874,44 821,2 53,24 96,58 4 pădurari
34. UTA Găgăuzia 4 15,79 15,79 - 272,32 233,37 38,95 279,41 neasigurată
35. Basarabeasca 7 572,86 572,86 - 365,43 316,26 49,17 207,42 neasigurată
Total: 866 47132,31 41266,09 5866,22 24910,78 21134,58 3776,2 13074,06

Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat.

26 27
 Rezultatele reviziilor şi controalelor operative efectuate de către Inspectoratul Ecologic de Stat în comun La efectuarea controlului stării fâşiilor de protecţie şi fondului forestier gestionat de autorităţile publice
cu unităţile silvice teritoriale (Agenţia “Moldsilva”) pe terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră în gestiunea locale în perioada anilor 2010-2011 au participat 1140 persoane, dintre care:
Administraţiei publice locale în perioada anilor 2010-2011 sunt prezentate în tabelul 13. • 39 inspectori ai Inspectoratului Ecologic de Stat;
• 200 colaboratori ai entităţilor silvice teritoriale;
Tabelul 13. Rezultatele controlului efectuat de către Inspectoratul Ecologic de Stat şi unităţile silvice teritoriale pe • 35 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale de nivelul II;
terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră în gestiunea APL în perioada anilor 2010–2011. • 866 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale de nivelul I.
Din datele obținute constatăm că raportul volumului tăierilor ilicite, calculat la suprafaţa revizuită în
Numărul Volumul total al tăierilor Asigurarea pazei pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră aflată în gestiunea autorităților
Denumirea
Nr. primăriilor ilicite depistate, m3/inclusiv şi altele publice locale din afara fondului forestier constituie în anul 2010 – 225,3 m3 la 1000 ha.
raionului
revizuite în păduri Rezultatele controlului în anul 2010 şi prima jumătate a 2011 sunt în creștere pentru pădurile autorităților
1. Drochia 28 56,36 neasigurată publice locale și depășesc mult media anuală. Dintre cele 35 autorități publice raionale, UTA Găgăuzia deține
primul loc privind tăierile ilicite și alte contravenții silvice cu peste 31% din totalul de 28947 m3. Pentru perioada
2. Teleneşti 31 1364,72 neasigurată
analizată volumul tăierilor ilicite la 1000 ha examinată a constitut 401,5 m3.
3. Călăraşi 28 220,36 neasigurată Cel mai slab este organizată paza pădurilor, fâșiilor de protecție și altei vegetații forestiere în următoarele
4. Glodeni 19 920,27 2 pădurari, 4 paznici raioane: UTA Găgăuzia – 9033 m3, Cahul - 4564 m3, Cimișlia - 2058 m3, Fălești - 1846 m3, Dondușeni - 1515 m3,
5. Anenii Noi 26 400,23 neasigurată Căușeni - 1466 m3, Telenești - 1365 m3.
6. Străşeni 27 224,99 2 pădurari
7. Donduşeni 22 1514,98 parţial asigurat 5.5. Analiza comparativă a stării pădurilor
În urma datelor oficiale și calculelor efectuate se constată, ca în 2010 volumul tăierilor ilicite a fost de:
8. Ialoveni 25 108,72 4 pădurari, 10 paznici
• 16410 m3 în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara
9. Ocniţa 21 428,8 parţial asigurat fondului forestier de stat
10. Ungheni 33 217,2 6 pădurari • 3869 m3 în pădurile Agenției „Moldsilva”
11. Nisporeni 23 44,83 4 paznici Aceste volume raporate la 1000 ha de suprafață revizuită au constituit în 2010: (a) 225,3 m3 în pădurile
12. Cimişlia 23 2058,38 neasigurată comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier de stat, și
(b) 12,8 m3 în pădurile Agenției „Moldsilva”. Astfel, conform datelor oficiale, în pădurile comunale, fâşiile de
13. Soroca 33 242,05 neasigurată
protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier de stat a fost recoltat ilicit un
14. Floreşti 40 772,9 neasigurată volum de 17,6 ori mai mari decât in pădurile gestionate de Agenţia „Moldsilva”.
15. Rezina 25 664,44 neasigurată Conform datelor oficiale, în I-a jumătate a anului 2011 volumul tăierilor ilicite în pădurile gestionate de
16. Criuleni 25 406,98 neasigurată Agenția ”Moldsilva” a constituit 2562 m3, pe când în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile aco-
17. Ştefan Vodă 23 813,7 7 pădurari, 10 paznici perite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier - 13074 m3. Raportate la 1000 ha suprafață aceasta ar
18. Dubăsari 11 178,9 neasigurată însemna 7,6 m3 în pădurile Agenției „Moldsilva” și 183 m3 în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile
acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier național.
19. Leova 25 218,8 neasigurată Date comparative privind starea pădurilor și altei vegetații forestiere pentru perioada menționată sunt
20. Cantemir 27 521,8 6 paznici prezentate în tabelele 14 și 15.
21. Şoldăneşti 23 410,92 4 paznici Tabelul 14. Starea pădurilor gestionate de Agenția “Moldsilva” și de APL în 2010.
22. Briceni 28 396,5 neasigurată Suprafaţa Suprafaţa Volumul m3 la 1000
Deţinători de
23. Căuşeni 27 1466,43 neasigurată Nr. totală, mii revizuită, tăierilor ha terenuri
terenuri
24. Cahul 37 4563,83 2 pădurari 4 paznici ha mii ha ilicite, m3 revizuite
25. Taraclia 15 262,59 2 pădurari 1. Agenţia 302,4* 3869 12,8
336,6
“Moldsilva”
26. Mun. Chişinău 19 112,9 parţial asigurat
2. Autorităţile publice 72,8 16410 225,3
27. Mun. Bălţi 3 58,3 neasigurată 75
locale (primării)
28. Orhei 35 319,64 10 paznici Total 411,6 375,2 20279 54,1
29. Edineţ 32 67,66 1 pădurar *reprezintă suprafaţa reală acoperită cu păduri
30. Sângerei 27 891,94 neasigurată Sursa: Agenția „Moldsilva” și Inspectoratul Ecologic de Stat.

31. Râşcani 28 513,51 neasigurată Tabelul 15. Starea pădurilor gestionate de Agenția „Moldsilva” și de APL în 2010-2011
32. Făleşti 33 1846,03 3 pădurari, 2 paznici Suprafaţa Suprafaţa Volumul m3 la 1000
Deţinători de
33. Hânceşti 39 260,04 4 pădurari Nr. totală, mii revizuită, tăierilor ha terenuri
terenuri 3
ha mii ha ilicite, m revizuite
34. UTA 26 9033,41 neasigurată 1. Agenţia
Găgăuzia 336,6 302,4* 6431 19,1
“Moldsilva”
35. Basarabeasca 7 397,92 neasigurată 2. Autorităţile publice
75 72,11 28947 401,5
Total: 894 28947,23 locale (primării)
Total 411,6 375,2 35378 85,9
Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat Sursa: Agenția Moldsilva și Inspectoratul Ecologic de Stat.
28 29
 Analiza datelor ne dovedește că timp de un an volumul tăierilor ilicite în pădurile aflate în gestiunea APL
a crescut cu 12537 m3 - aproape dublu, în timp ce suprafața revizuită în APL s-a micşorat cu 700 ha. Aceasta
înseamnă că în perioada efectuării studiului indicele tăierilor ilicite în pădurile APL este de 21 de ori mai mare
decât în pădurile Agenției “Moldsilva”.
6. Impactul tăierilor ilicite
În Republica Moldova tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere poate fi abordată ca una dintre cele mai strin-
gente probleme ale sectorului forestier și, totodată, dificil de redus și de contracarat.
6.1. Impactul asupra economiei
Impactul tăierilor ilicite asupra economiei nu a fost evaluat şi nu sunt date statistice oficiale la acest capi-
tol. Aducem doar unele cifre pentru anii 2010-2011: pe parcursul studiului și din informațiile oferite de întreprin-
derile subordinate Agenției “Moldsilva” prejudiciul estimat în conformitate cu taxele stabilite de Codul silvic în
vigoare a fost de 1126,7 mii lei, din care 752,4 mii lei (57%) este prejudicial recuperat. Aceste cifre reprezintă
doar voloarea în bani a volumului masei lemnoase recoltate illicit și nu reflectă prejudiciul real cauzat ecosiste-
melor forestiere, care este cu mult mai mare.
Impactul tăierilor ilicite asupra economiei poate fi definit ca pierderi directe și se constituie din:
• volumul masei lemnoase recoltat ilicit;
• pierderile în creșterea curentă a volumului masei lemnoase (lemn de lucru, lemn de foc);
• echilibrarea cererii și ofertei pe piața produselor lemnoase (în scopul asigurării necesităților existente
pentru dezvoltarea capacităților de prelucrare a lemnului și a celor de resurse energetice).
Putem constata și pierderi indirecte în urma:
• influienţei negative ale tăierilor ilicite asupra pădurilor;
• degradării diversităţii biologice forestiere;
• degradării mediului forestier constituit din staţiunea forestieră, asociaţia arborilor şi arbuştilor forestieri,
consistenţa arboretului, compoziţia, structura pe verticală şi orizontală;
• reducerii resurselor genetice forestiere prin extragerea celor mai valoroase exemplare;
• creării unui mediu dezavantajos pentru instituirea condițiilor legale și echitabile pentru toți agenții econ-
omici din domeniul forestier (de obicei materia primă de origine ilicită este mai ieftină);
• prezenței sectorului tenebru în silvicultură, fapt ce nu permite legalizarea tuturor veniturilor, iar bugetele
nu încasează taxele și impozitele legale;
• prezenței fenomenului de corupție a angajaților corpului silvic;
• micșorării influențelor benefice și reducerii eficacității de funcționare a pădurilor;
• impactului negativ asupra stării altor resurse naturale asociate ecosistemelor forestiere, cum ar fi resursele
acvatice, funciare etc.
6.2. Impactul asupra comunităţilor locale
Pentru a stabili impactul tăierilor ilicite asupra comunităților locale este necesar de a distinge efectele
imediate ale acestora și cele pe termen lung.
Efectele imediate de la utilizarea masei lemnoase recoltate ilicit pot fi benefice la moment, deoarece per-
mit rezolvarea unor probleme curente. Printre acestea menționăm asigurarea cu lemne de foc a păturilor social-
vulnerabile, obținerea unor resurse financiare (inclusiv mijloace de existență) de la comercializarea lemnului.
Totodată, constatăm că recoltarea ilicită nu permite aplicarea regimului silvic de către autoritățile spe-
cializate, aceasta având drept consecință degradarea resurselor forestiere și apariția problemelor în gospodărirea
durabilă a pădurilor.
Prezența nihilismul (negarea, ignorarea) duce la nerespectarea legislațieiși și diminuarea controlului asu-
pra procesului de regenerare a pădurilor. Lipsa unei culturi ecologice și a unei atitudini raționale față de resursele
forestiere cauzează efecte negative în relația om-pădure, în special convețuirea armonioasă pe termen lung.
Trebuie să recunoaștem că dobândirea masei lemnoase prin depășirea normelor prevazute, dar sub su-
pravegherea colaboratorilor (specialiștilor) silvici, este mai puțin dăunătoare decât orice alt process necontrolat,
deseori haotic, de recoltare a produselor pădurii.
6.3. Impactul asupra ecosistemelor și diversității biologice
Impactul tăierilor ilicite și a comerțului aferent acestora asupra mediului ambiant este multiplu. Cert este
30
faptul că aceste fenomene pun în pericol existența pădurilor și a diversității organismelor dependente de mediul
forestier. Tăierile ilicite afectează mult calitatea pădurilor rezultând în degradarea arboretelor, atât compozițional,
cât și după alte criterii ecologice (consistență, vârstă etc.). Extragerea selectivă și ilicită a unor specii valoroase
(cum sunt sorbul, cireșul, stejarul etc.) în scopuri comerciale și în funcție de solicitările pieței produselor din lemn,
contribuie la sărăcirea vădită a pădurilor autohtone.
Tăierile ilicite provoacă denaturarea habitatelor și a microclimei specifice mediului forestier, în consecință
au loc schimbări ecosistemice în detrimentul pădurilor. Acolo unde dispare pădurea încep procesele de instalare
(populare) a altor specii, atât nespecifice condițiilor staționale, cât și puțin valoroase din punct de vedere eco-
nomic.
Păstrarea pădurilor este garanția unui mediu sănătos, cu atât mai mult că circa 90% din biodiversitatea terestră
este asociată cu ecosistemele forestiere. În condițiile Republicii Moldovei, când resursele forestiere sunt limitate
și suprafața acoperită cu păduri nu poate asigura pe deplin condiții favorabile de trai pentru numeroase specii de
plante și animale, protejarea pădurilor devine un imperativ al timpului. Ecosistemele forestiere sunt complexe,
având la bază numeroase relații și conexiuni între organismele ce le populează, dar și între pădure și comunitățile
umane. Dispariția unei specii în natură sau a unei populații la nivel local poate denatura existența a mai multor de
specii, acestea la rândul lor periclitează alte elemente ale ecosistemului.
Din punct de vedere climatic, reducerea terenurilor acoperite cu păduri prin defrișarea lor pune în pericol
capacitatea ecosistemelor de a absorbi emisiile de carbon, iar acestea din urmă influențează regimul termic al
planetei. Păstrarea ecosistemelor forestiere, dar și extinderea lor, devine foarte actuală în procesul de schimbare
a climei, atât la nivel local, cât și global. Unele țări, inclusiv Republica Moldova, participă activ la procesele
de reducere a emisiilor de carbon prin sechestrarea biologică a carbonului, implementând acțiuni de plantare a
pădurilor și conservare a solurilor forestiere.
Resursele de apa și de sol sunt direct afectate de tăierile ilegale. Apariția unor fenomene asociate schimbărilor
climatice, cum ar fi inundațiile și temperaturile ridicate sau seceta, este cauzată de reducerea suprafețelor acoper-
ite cu păduri. Cercetările savanților la nivel global demonstrează că defrișările pot condiționa direct temperatura
mediului și nivelul de precipitații în atmosferă. Există o relație directă între tăieri ilicite (defrișările) și calitatea
apei, fapt ce denotă importanța pădurilor ca filtru ecologic. Republica Moldova se confruntă cu insuficiența
resurselor acvatice (apă potabilă) și, în special, cu calitatea proastă a apei. Defrişările iraţionale ale pădurilor și
distrugerea vegetației forestiere din preajma bazinelor acvatice pune în pericol stabilitatea solurilor asociate ape-
lor și favorizează alunecările de teren.
Deșertificarea afectează la moment circa 25% din suprafața terestră a globului, iar Republica Moldova se află
în zona riscului deșertificării. Pădurile reprezentă una dintre modalitățile de prevenire a eroziunii solurilor și a proce-
sului de deșertificare, în special în regiunile unde aceste fenomene sunt cauzate de activitatea irațională a omului.
7. Cauzele tăierilor ilicite
De menţionat faptul că analiza activităţilor de tăiere ilicită a pădurilor şi altei vegetaţii forestiere a permis
stabilirea principalele cauze ale acestora:
• potenţialul redus de cumpărare, care nu permite populaţiei locale să-şi satisfacă în mod legal necesităţile
în lemn, în special în lemn de foc (energetic);
• gradul înalt de sărăcie din zonele rurale şi lipsa altor surse de venituri;
• impozitele şi taxele mari la materialul lemnos obţinut în mod legal;
• oferta cerinţelor interne nu corespunde volumelor recoltării legale a produselor lemnoase;
• capacităţile structurilor (firmelor etc.) de prelucrare a lemnului depăşesc cantităţile furnizate legal;
• lipsa personalului specializat în paza fondului forestier a altor deţinători (în special primăriile deţinătoare
de terenuri acoperite cu păduri şi/sau altă vegetaţie forestieră);
• nivelul scăzut de salarizare a personalului silvic şi celui specializat în pază;
• nerespectarea/ignorarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei silvice şi de mediu privind asigu-
rarea integrităţii vegetaţiei forestiere;
• gradul redus de sensibilizare şi conştientizare eco-forestieră a populaţiei;
• prezenţa în economia naţională a sectorului tenebru, care se alimentează cu resurse forestiere (materie
lemnoasă) din contul celor obţinute ilicit;
• eficienţa scăzută a controlului de stat în domeniul asigurării pazei tuturor resurselor forestiere;
• insuficienţa măsurilor de combatere a fenomenelor sociale cum ar fi corupţia, mituirea, criminalizarea
unor activităţi sau domenii etc.;
• lipsa pazei terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră din gestiunea autorităţilor publice locale.
31
 8. Recomandări
În urma analizei și cercetărilor efectuate, pentru ameliorarea situaţiei ar fi necesar de întreprins un șir de
acțiuni și măsuri, cum ar fi:
Măsuri legislative
1) Perfectarea legislației în vigoare, în special a actelor legislative și normative ce țin de paza, controlul
și exploatarea resurselor forestiere. În cadrul proiectului ENPI FLEG au fost dezvoltate acte normative,
perfectate/modificate unele existente și elaborată structura noului Cod Silvic. Aceste recomandări au fost
propuse autoritățiilor silvice centrale pentru a fi luate în considerație. Practica îmbunătățirii legislației tre-
buie continuată, reieșind din condițiile geo-climaterice actuale, necesitățile comunităților umane pentru a fi
asigurate cu produse/servicii ale pădurii și importanța ecosistemelor forestiere pentru biodiversitate.
2) Actualizarea actelor legislative și normative în scopul asigurării unui proces durabil de utilizare a resurse-
lor forestiere, dar și a unei cooperări și integrări în comunitatea regională și internațională. Totodată, asigu-
rarea unui sistem efectiv de control al circuitului masei lemnoase în plan regional prin semnarea acordurilor
de colaborare cu țările vecine.
3) Promovarea modificărilor în Codul Contravențional privind majorarea sancţiunilor pentru contravențiile
silvice, în special tăierile ilicite de arbori și arbuști (mărimea amenzii și/sau pedepsei sa fie corelată cu
gravitatea faptei comise, simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor).
4) Elaborarea unui Regulament de pază și protecție a pădurilor, care să fie ajustat la condițiile existente și
care să prevadă suportul financiar din partea statului și angajamente din partea tuturor deținătorilor de ter-
enuri silvice, cât și celor implicați în activități de gestiune permanentă sau temporară a vegetației forestiere.
5) Asigurarea respectării prevederilor legislației de către toți deținătorii de terenuri silvice (Agenţia “Mold-
silva”, autoritățile publice locale, agenții privați posesori de terenuri împădurite).
Măsuri economice
6) Îmbunătățirea situației financiare a ramuri silvice naționale și mărirea alocațiilor din partea statului.
Analiza datelor statistice a volumului finanțărilor din ultimii ani denotă, că finanțarea din partea statului se
reduce, iar în anul 2010 cota de participare a statului în acoperirea cheltuielilor ramurii silvice a fost de circa
5% (celelalte 95% au fost acoperite din sursele proprii sau în urma activităților de recoltarea/valorificare a
produselor principale și accesorii).
7) Ridicarea nivelului de salarizare a personalului silvic, în caz contrar includerea specialiștilor silvici în
diverse scheme de corupție este inevitabilă. Pentru a reduce din ‘insuficiența financiară’ ar fi necesară redis-
tribuirea rațională a resurselor financiare, diversificarea activităților și dezvoltarea cooperării internaționale,
inclusiv prin participarea și/sau implicarea ramurii în programe de dezvoltare și conservare.
8) Finanțarea lucrărilor de construcții și îmbunătățire a infrastructurii sectorului forestier și crearea unui
sistem compact/puternic unic care să asigure dezvoltarea durabila a sectorului la general.
Măsuri instituționale (întărire a capacității)
9) Organizarea și/sau îmbunătățirea pazei fondului forestier și cinegetic de stat trebuie promovată la nivel
guvernamental, astfel încât paza și controlul de stat să devină o prioritate a statului, nu numai a ramurii sau
a inspectoratului ecologic în sens unilateral.
10) Dotarea cu echipament și utilaj necesar pentru implementarea măsurilor de pază și control a activităților,
inclusiv depistarea și relevarea infracțiunilor. Practica națională de ultimii ani, dar și a altor țări, arată că
neasigurarea personalului implicat în activități de control cu echipament necesar (aceștia devenind ‘infe-
riori’ față de posibilii infractori) duce la ridicarea nivelului de corupție.
11) Trecerea la noi tehnologii atât economice, cât și ecologice de gospodărire și conservare.
12) Asigurarea unui proces de pregătire a cadrelor/specialiștilor la un nivel înalt, reieșind din necesitățile
ramurii silvice naționale și tendințele regionale și internaționale.
Măsuri tehnologice (practici forestiere)
13) Eliminarea aspectelor incorecte și/sau nedorite, care sunt în contradicție cu normele tehnice, în procesul
lucrărilor de amenajare.
14) Neadmiterea activităților incorecte în procesul de inventariere și planificare de către deținătorii de ter-
enuri silvice, subestimarea volumului masei lemnoase (în special a diametrelor și înălțimii arborilor) și a
calității arborilor/lemnului.
15) Îndeplinirea întocmai a prevederilor amenajamentului silvic pentru deținătorii de terenuri silvice în
scopul efectuării pe deplin și la timp a lucrărilor silvotehnice, fapt ce ar duce la îmbunătățirea gospodăririi
32
pădurilor și asigurării populației cu produse din lemn la timp.
16) Trecerea la tehnologii de utilizare eficientă a energiei, prin instalarea utilajelor (ex. sobe, cuptoare)
termoenergetice cu un randament înalt, construcţiilor locative calitative din punct de vedere a conservării
energiei.
Dreptul de recoltare și/sau comercializare a lemnului
17) Asigurarea unui proces eficient de control și verificare a parchetelor, precum și a lucrărilor efectuate de
agenții publici/privați care au obținut dreptul de recoltare a masei lemnoase prin licitații.
18) Neadmiterea majorării prețurilor la produsele din lemn (în special a lemnului de foc/energetic) pentru
categoriile defavorizate ale societății, astfel excluzându-se practica discriminării populației locale care nu
este în stare să achiziționeze masa lemnoasă din cauza prețurilor cu care manipulează în special firmele ce
recoltează masa lemnoasă pe picior în cadrul licitațiilor.
19) Dezvoltarea mecanismelor de includere legală (spre exemplu prin certificarea forestieră) a produselor/
resurselor în circuitul economic, care să reducă eschivările de taxe și să contribuie la ridicarea nivelului de
trai al populației.
Controlul și monitorizarea recoltărilor, a transportării, procesării și importul/exportul lemnului
20) Întreg procesul, începând de la selectarea și marcarea arborilor, aprecierea/estimarea volumului arborilor,
tăierii/extragerii și transportării masei lemnoase trebuie să fie subiectul unui sistem de control și monitoring,
scopul căruia este verificarea legalității la orice nivel.
21) Acest sistem de control trebuie să deruleze în conformitate cu legislația în vigoare, planurile de amenaja-
ment, principiile durabilității și, de multe ori, în dependență de intuiția fiecărui specialist/expert antrenat un
etapele acestui proces.
22) Verificarea operațiunilor procesului de recoltare nemijlocit în teren, în special în sectoarele vulnerabile
și/sau unde gestionarea pădurilor este nesatisfăcătoare.
23) Patrularea drumurilor forestiere sau altor căi forestiere de acces împreună cu specialiștii inspectoratului
ecologic de stat, a poliției, autorităților publice locale sau chiar societatea civilă (ONG-uri).
24) Controalele gaterelor și altor structuri de prelucrare sau comercializare a lemnului (în special a celor
suspecți etc., împreună cu poliția, garda forestieră).
25) Procesul de control ar putea favoriza încrederea populației, dar și a experților, dacă va fi efectuat și cu
implicarea societății civile.
Măsuri sociale
26) Eliminarea fenomenului și a gradului înalt de încălcare (nerespectare) a legislației silvice în domeniul
forestier, parte componentă a căruia sunt recoltările ilegale sau evadările fiscale de pe urma acestora.
27) Lupta cu sărăcia, în special în zona rurală, trebuie să devină un obiectiv de asigurare a populației cu pro-
duse din lemn și servicii pe care le oferă pădurea.
28) Participarea publicului larg, conlucrarea tuturor grupurilor sociale și implicarea tuturor instituțiile intere-
sate în combaterea fenomenului tăierilor ilegale și altor infracțiuni cu caracter silvic.
29) Asigurarea participări publicului larg la luarea deciziilor (după cum prevede Codul Silvic), dar și la plani-
ficarea activităților ce țin de utilizarea resurselor forestiere etc.
30) Îmbunătățirea transparenței, în special a activităților structurilor silvice, exemplu fiind organizarea
licitațiilor (vinderea masei lemnoase pe picior spre recoltare, arenda terenurilor în scopuri de recreere și/sau
cinegetică etc.), informațiile despre starea financiară a ramurii, colectarea fondurilor etc.
Politica forestieră
31) Extinderea pădurilor este un obiectiv important al politicii de stat, care poate fi realizat în special prin dez-
voltarea sectorului forestier comunal și, ca speranță mare, a celui privat.
32) Mărirea gradului mediu de împădurire pe țară, iar atingerea unei rate a împădurii de pană la 15% pana
în anul 2020 este una binevenită, deși nu trebuie exercitată în detrimentul pădurilor fundamentale și/sau prin
supra-exploatării.
33) Valorificarea funcțiilor ecologice ale pădurii este nu numai utilă pentru stabilitatea/sănătatea mediului
ambiant, dar și o șansă pentru însăși ecosistemele forestiere de a supraviețui în condițiile când factorul uman
devine unul consumator, necesitând tot mai multe produse și servicii din partea pădurii.
34) Managementul forestier trebuie să prevadă și mecanisme de reglementare a păşunatului, o parte componentă
ar fi raționalizarea șeptelului la posibilitatea (bonitatea) terenurilor şi managementul durabil al pajiştilor pub-
lice.
35) În condițiile Republicii Moldova, existența și conducerea unui regim silvic și de gospodărire durabilă
33
a pădurii ca ecosistem devine un imperativ al secolului, o modalitate de a persista chemărilor și aparentelor
schimbări climatice.
36) Politica forestieră trebuie axată pe protejarea pădurilor ca mediu de trai (habitate) pentru speciile impor-
tante de plante și animale. Diversitatea biologică este nu numai o sursă de existență pentru populație, dar și
parte componentă a activităților economice.
Măsuri speciale privind prevenirea și combaterea corupției
37) Eliminarea corupției din ramura silvică. Politica silvică națională trebuie să includă măsuri și acțiuni de
prevenire a acestui fenomen.
38) Mecanismul de combatere a corupţiei trebuie să fie uniform și să conţină reforme structurale. În procesul
de luptă împotriva corupţiei este necesar de acţionat în 3 direcţii: (1) capacitatea de a investiga şi adjudeca
cazurile; (2) agenţiile de stat, instituţiile guvernamentale lucrează în baza unor regulamente care ar stopa acest
fenomen sau cel puțin corupţia să devină dificilă; (3) mass-media să fie independentă și transparentă pentru ca
respective corupția să fie evidentă.
39) Existenţa unui control aplicabil pentru toți membrii societății.
40) Eforturile trebuie concentrate în direcţia creării în societate a unui mediu intolerant faţă de fenomen-
ul corupţiei, de a analiza capacităţile pe care le are statul, existenţa unei strânse colaborări şi a strategiilor
naţionale în lupta împotriva corupţiei şi prevenirea acesteia.
41) Informarea corectă a populaţiei, promovarea educaţiei civice și datorită acestui aspect, populaţia să
cunoască legea, drepturile şi obligaţiunile sale.
42) Este important de aplicat metodologia de autoevaluare a riscului de coruptibilitate în sistemul judecătoresc.
43) Realizarea unei delimitări tehnice între CCCEC şi Ministerul Afacerilor Interne referitor la comiterea unui
act de corupţie.
44) Recomandări de prevenire a corupţiei la legea cu privire la accesul la informaţie –mijloacele mass-media
să dispună de acte normative prin care ar verifica dacă informaţia prezentată este reală sau nu.
45) Depolitizarea sectorului forestier, neadmiterea implicării sectorului forestier în diverse scheme coruptive.
46) Crearea condiţiilor pentru înfiinţarea Comisiei Principale pentru Etică care va monitoriza respectarea co-
durilor de etică în domeniile principale de activitate.
47) Adoptarea şi implementarea unei legi cu privire la conflictul de interese
48) Implementarea şi elaborarea unor programe de instruire anticorupţie pentru funcţionarii publici.
49) Modificarea sistemul de declarare şi control al declaraţiilor de patrimoniu al funcţionarilor publici.
50) Modificarea legislaţiei penale în conformitate cu convenţia ONU şi convenţia penală a Consiliului Euro-
pean.
51) Modificarea legii prin care să fie clară separarea între imunitate şi inviolabilitate, deoarece imunitatea
înseamnă privilegii de jurisdicţie care sunt oferite unor categorii de funcţionari pentru ca aceştia să poată efi-
cient îndeplini funcţia pe care o dețin.
52) În cadrul serviciului public de a introduce un control intern precum şi mecanisme noi de recrutare, angajare
şi pensionare a angajaţilor.
53) Realizarea unor campanii de mediatizare prin care populaţia să fie informată despre dauna pe care o aduce
corupţia fiecăruia şi care este necesitatea de a lupta cu acest fenomen.
54) Promovarea unei colaborări reale dintre societatea civilă şi organele de drept în lupta împotriva corupţiei.
55) Delimitarea informaţiei dintre cea confidenţială și de interes public prin care mass-media să lucreze fară
impedimente pentru a informa populaţia la acest capitol.
56) O metodă de prevenire a corupţiei ar fi ca mijloacele mass-media să dispună de acte normative care ar servi
ca temei în prezentarea unei informații, care poate fi legitimă sau nu, și pentru a face diferența dintre acestea.
57) Pentru implementarea Legii cu privire la protecţia martorului este nevoie de: (i) procurarea mijloacelor
speciale de apărare individuală, de legătură şi informare; (ii) alocarea mijloacelor pentru schimbarea actelor de
identitate; (iii) de pază personală şi a averii.
58) Modernizarea sistemului de salarizare a personalului cu atribuţii în executarea controlului privind respec-
tarea legalităţii pe linia accesării fondurilor comunitare şi recuperarea prejudiciilor produse prin utilizarea lor
frauduloasă.
59) Promovarea unui management nou referitor la politica resurselor umane implicat nemijlocit în verificarea
legalităţilor produselor lemnoase şi respectarea regimului silvic al fondului forestier naţional, inclusiv prin ma-
jorarea numărului de specialişti cu atribuţii de control din cadrul autorității centrale şi perfecţionarea pregătirii
acestei categorii de personal.
60) Actualizarea încontinuă a bazelor de date privind proprietarii de păduri, precum şi a situaţiei documentelor
cu regim special utilizate în derularea operaţiunilor cu materiale lemnoase, declarate pierdute, distruse sau furate.
34
9. Bibliografie selectivă
1. Constituţia Republicii Moldova, 1994.
2. Codul silvic, nr. 887-XIII din 21.06.96, Monitorul Oficial nr. 4-5/36 din 16.01.1997.
3. Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991, cu ultimele modificări şi completări publicat în Monitorul Oficial nr.
23-24/35 din 12.02.2010
4. Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993, Monitorul Parlamentului RM nr.10. 1993
5. Codul cu privire la contravenţiile administrative, 29.03.1985 (cu modificările ulterioare prin legile nr. 205-XIV din
25.11.98, Monitorul Oficial nr. 7-9 din 28.01.1999 şi nr. 484-XIV din 02.07.99, Monitorul Oficial nr. 83-86 din 05.08.1999
6. Codul penal, nr. 985-XV din 18.04.2002, Monitorul Oficial nr. 128-129 din 13.09.2002.
7. Legea cu privire la resursele naturale, nr. 1102-XIII din 06.02.97, Monitorul Oficial nr. 40/337 din 19.06.1997.
8. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 515-XII din 16.06.93, Monitorul Oficial nr. 10/283 din 30.10.1993.
9. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25.02.98, Monitorul Oficial nr. 66-68/442 din
16.07.1998.
10. Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, nr. 440-XIII din 27.04.95, Monitorul
Oficial nr. 43/482 din 03.08.1995.
11. Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din 15.06.2000, Monitorul Oficial nr.
141-143 din 09.11.2000.
12. Hotărârea Parlamentului nr. 350-XV din 12.07.2001 privind adoptarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului for-
estier, Monitorul Oficial nr. 133-135 din 08.11.2001.
13. Hotărârea Parlamentului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării
diversităţii biologice, nr. 112-XV din 27.04.2001, Monitorul Oficial nr. 90-91/700 din 02.08.2001.
14. Hotărârea Guvernului nr. 106 din 26.02.1996 cu privire la măsurile de ocrotire a pădurilor, perdelelor forestiere de
protecţie şi a altor plantaţii forestiere.
15. Hotărârea Guvernului nr. 595 din 29.10.1996 “Cu privire la perfecţionarea gestionării gospodăriei silvice şi protejarea
vegetaţiei forestiere”.
16. Hotărârea Guvernului nr. 1017 din 04.11.1999 cu privire la Programul de stat privind combaterea criminalităţii, corupţiei
şi protecţionismului pentru anii 1999-2002 şi despre îndeplinirea Hotărârii Parlamentului privind activitatea Procuraturii
Generale şi Ministerului Afacerilor Interne în combaterea crimei organizate şi corupţiei.
17. Hotărârea Guvernului nr. 107 din 07.02.2001 “Despre executarea Hotărârii Guvernului nr. 595 din 29.10.1996 şi unele
măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere”.
18. Hotărârea Guvernului nr. 557 din 28.06.2001 privind aprobarea Regulamentului Agenţiei de Stat pentru Silvicultura
„Moldsilva”.
19. Hotărârea Guvernului nr. 636 din 26 mai 2003 “Despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor şi de sporire
a fertilităţii solurilor”.
20. Hotărârea Guvernului nr. 737 din 17 iunie 2003 “Cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire
a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020”.
21. Hotărârea Guvernului nr. 739 din 17 iunie 2003 “Cu privire la implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului
forestier naţional”.
22. Hotărârea Guvernului nr. 740 din 17 iunie 2003 “Pentru aprobarea actelor normative vizând gestionarea gospodăriei
silvice”.
23. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier şi
vegetaţia forestieră din afara acestuia, nr. 27 din 19.01.2004, Monitorul oficial nr. 19-21 din 30.01.2004.
24. Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă “Moldova XXI”. Consiliul Economic Suprem pe lângă Președinția Re-
publicii Moldova, PNUD, Chişinău, 2000.
25. Studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului. Comisia Economică pentru Europa a ONU, Chişinău, 1999.
26. Raportul Naţional privind starea fondului forestier al Republicii Moldova, ASS “Moldsilva”, Chişinău, 1997, 48 pag.
27. Materialele Conferinţei ştiinţifice “Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier din Republica Moldova”, Chişinău, 2002.
28. Prima Comunicare Naţională a Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei ONU schimbarea climei, MMAT,
2000.
29. Cadastrul funciar general al Republicii Moldova la 01 ianuarie 2004.
30. Evidenţele statistice, rapoartele Agenţiei de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” pentru perioada 1998-2004.
31. Galupa D., Talmaci I., Șpitoc L. 2006: Sectorul forestier din Republica Moldova. Probleme, realizări, perspective.
Chișinău, 2006
32. Buletin Forestier Nr.2. Chișinău, 2010
33. Buletin Forestier Nr.3. Chișinău, 2011
34. Pădurile Moldovei: Recoltarea și Consumul lemnului. FLEG Office Moldova, 2011
35. Pădurile Moldovei: Realități, Probleme, Soluții. FLEG Office Moldova, 2010
35
 Programul ENPI FLEG

Programul „Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere şi guvernării în cadrul Iniţiativei Politice Euro-
pene de Vecinătate cu ţările din Europa de Est şi Rusia” (ENPI FLEG) a fost lansat pentru a reduce pericolul
asupra pădurilor, impus prin tăierile şi comerţul ilegal, precum şi corupţia. Procesul FLEG în ţările ENPI (Arme-
nia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina) şi Rusia este o iniţiativă ce cuprinde procese complexe şi
chestiuni politice receptive adresate tăierilor ilegale la nivel naţional şi regional, implementate în cooperare cu
principalii actori,cum sunt guvernele, societatea civilă şi sectorul privat. Acest proces promovează cooperarea
regională şi internaţională, precum şi îmbunătăţirea aplicării legislaţiei, guvernăriişi transparenţei. Programul este
implementat de Banca Mondială, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) şi Fondul Mondial
pentru Natură Sălbatică (WWF) în cadrul unui grant din partea Comisiei Europene. Mai multe detalii despre pro-
gram, obiective, realizări, precum și despre organizaţiile donatoare şi implementatoare pe www.enpi-fleg.org

Prezenta publicaţie este realizată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Banca Mondială
în parteneriat cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS Chişinău) și Agenţia “Moldsilva”, cu suportul
financiar al Comisiei Europene în cadrul programului ENPI FLEG. Conţinutul publicaţiei este responsabilitatea
autorilor şi nu reflectă neapărat opinia oficială a organizaţiilor donatoare şi implementatoare ale Programului
ENPI FLEG.

Informaţii de contact:
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
str. Calea Ieşilor 69, MD-2069 Chişinău
Tel: + (373) 22 745219 / 928957
http://www.icas.com.md/

36 37
38