ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE-BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGMENT

REFERAT
LA DISCIPLINA ECOTEHNOLOGII

POLUAREA CU PLASTIC

Autor,
Studenta anul I Piatra Neamț - Găină Denisa-Petronela
 București, 2023

CUPRINS

Introducere 2

Capitoul I Scurte considerații privind poluarea 3

Capitolul II Poluarea cu plastic 4

Capitolul III Impactul platicului asupra mediului înconjurător 6

Capitolul IV Oprirea poluării cu plastic: către un instrument 7

internațional obligatoriu din punct de vedere juridic

Capitolul V Noua tendință de reducere a utilizării 10

plasticurilor: ” Circular Monday”

CONCLUZII 11

Bibliografie: 12

1
 INTRODUCERE

Poluarea reprezinta o problema majora pentru planeta, este un factor important inschimbarea
climatica si are consecinte nedorite asupra sanatatii oamenilor. Fenomenul apare atunci cand factorii
poluanti contamineaza mediul inconjurator. Poluantii sunt elemente cheie ale poluarii, in general este
vorba despre deseuri in diverse forme.
Se pare că unul din locurile fruntașe din clasamentul flagelurilor cu care se confruntă
omenirea la începutul secolului XXI este poluarea. Acest fenomen, rezultat direct al activităților
umane din ultimile zeci de ani, afectează în mod serios sănătatea indivizilor și, în egală măsură,
mediul înconjurător.
Mediul înconjurător este spațiul în care se dezvoltă viața organismelor și care permite
interacțiunea acestora. Acesta este alcătuit din ființe vii (factori biotici), ființe neviețuitoare (factori
abiotici) și elemente create de om.
În afară de efectul dramatic asupra sănătății și calității vieții oamenilor, poluarea are efecte
distrugătoare asupra mediului înconjurător, determinând pierderea unei proporții însemnate a
biodiversității. În ultimă instanță, fenomenul este cauza principală a reducerii capacității
ecosistemelor de a se reface și de a asigura filtrarea elementelor nocive, așa cum este cazul gazelor cu
efect de seră.

Factorii biotici se referă la toate ființele vii care trăiesc într-un mediu (bacterii microscopice,
ciuperci, floră, faună, oameni) și la interacțiunile dintre ele; factorii abiotici sunt cei fără viață, dar
care determină spațiul fizic al mediului (cum ar fi aerul, solul și apa) și sunt esențiali pentru
subzistența organismelor vii.
Elementele create de om includ toate cele create de oameni, cum ar fi urbanizarea, cultura,
tradițiile. Suma acestor valori naturale, culturale și sociale într-un anumit loc și într-un anumit
moment al istoriei constituie mediul înconjurător.
Sănătatea umană și cea a ecosistemului sunt indisolubil legate. Corpul nostru are nevoie de
aer curat, de apă și de hrană în fiecare zi pentru a funcționa. Oamenii și comunitățile prosperă când
petrec timp în natură, făcând mișcare, socializând și relaxându-se. În același timp, când trăim,
muncim, mergem la școală sau la joacă în medii poluate, suferă atât corpul, cât și mintea.

Nu este de mirare că, în special în ultima perioadă de timp, mare parte din guvernanți dar și
din mediul de afaceri depun eforturi considerabile pentru combaterea poluării. Este și rolul acestui
articol de a enumera, cel puțin la nivel informativ, care sunt principalele direcții de acțiune în acest
sens și ce măsuri pot fi luate în acest scop.

2
 Capitoul I Scurte considerații privind poluarea

Poluarea este contaminarea mediulșui încvonjurător cu materiale care interferează cu

sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale,
cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile
umane. 1
Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea
radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă,
lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice
putrescibile etc.). 2
În ultimele decade, poluarea a devenit o problematică globală care a ajuns să afecteze atât
natura, cât și calitatea de viață a oamenilor. Astfel, e important să înțelegem efectele nefaste pe care
fenomenul poluării le-a adus asupra întregii umanități și, în special, asupra mediului. Deși este vorba
de o reacție circulară (omul poluează, iar poluarea afectează omul, suprimându-i posibilitățile de
evoluție), s-au luat relativ puține măsuri pentru a combate acest fenomen. 3
În continuare, industria poluează natura, iar reglementările și legislația de mediu sunt din ce
în ce mai greu de înțeles.
Indiferent de activitățile pe care le întreprinde, omul poate cauza rău naturii prin deversarea de
substanțe toxice în ape, contaminarea solului și eliminarea gazelor poluante în atmosferă. Periclitând
natura, omul se periclitează pe sine.
Deși este un fenomen inevitabil în multe privințe, poluarea ar putea fi ținută sub control, ba
chiar, la un moment dat în viitor, redusă. Oricât de idealist ar suna, poate chiar mult prea ambițios
pentru momentul prezent, poluarea zero este un țel la care ar trebui să aspirăm ca umanitate în
întregime, spre bunul mers al lucrurilor.
Bineînțeles, în practică, totul este mai complicat. Actualmente, nu beneficiem de tehnica și
știința necesare pentru transformarea acestui vis în realitate. Cu toate acestea, conlucrând, există
posibilitatea să ajungem, eventual, la relația om-mediu cea mai apropiată de perfecțiune. 4
Fiecare gest, oricât de mic, contează, având un ecou profund pentru imaginea de ansamblu
care se încearcă a fi conturată.

1
Rojanschi, Gr. Florian- Strategii de protecţia mediului 2019
2
WWW.DEX.RO
3
https://stratos.ro/poluarea-efectele-nefaste-ale-acesteia-asupra-mediului-inconjurator
4
CipleaL.I., Ciplea AL. (1978), Poluarea mediului ambiant, Ed.Tehnica, Bucuresti;
3
 Capitolul II Poluarea cu plastic

Poluarea plastică este acumularea deșeurilor plastice în mediul înconjurător. Cauzele poluării
plastice includ utilizarea excesivă a plasticului, procesul de producție a acestuia și gestionarea
inadecvată a deșeurilor plastice. 5
Deși plasticul poate părea un material util,
acesta este unul care in prezent ne sufoca planeta.
Problema principală a plasticului este că acesta, odată ajuns în ecosistem, nu se descompune ci
se sparge în particule microscopice, particule așa numite ,,microplastic”.
Microplasticul este, în general, mai mic de 5mm și odată ajuns în ape, afectează întreg lanțul –
este înghițit de pești, este ridicat în atmosferă și, inevitabil, ajunge să facă parte din noi.
Plasticul ajunge în cea mai mare parte în mări și oceane, fiind adus de ape care au curățat prin
viituri deșeurile aruncate în natură: pe marginea drumului, vârf de munte sau orice alt loc. Totuși, pe
lângă plasticul adus de ape în oceane, acesta poate ajunge și din microfibrele ce se elimină atunci
când ne spălăm hainele care nu sunt din fibre naturale și conțin amestec sintetic.
În momentul de față se produce atât de mult plastic încât nicio capacitate de reciclare sau de
gestiune a deșeurilor nu poate capta întreaga cantitate. Plasticul este atât de răspândit, încât tuturor ni
se pare că nu putem fără el, dar un stil de viață care generează aproape zero deșeuri poate fi
implementat în viața fiecăruia.

Lumea noastră și fiecare ființa care face parte din ea este amenințată de plastic.

Plasticul se găsește în ape, pe străzi, pe marginea drumului, în vârfuri de munte, în parcuri, pe

plaje și peste tot unde este lăsat în urmă. De ce? Pentru că plasticul nu se descompune iar viața
acestuia se întinde pe sute de ani. Dacă nu ne oprim din a genera atât de mult plastic, vom fi
literalmente înghițiți de acesta. 6

Câteva lucruri esențiașe despre plastic 7:

1. Producția globală de plastic și consumul au decolat în anii ’40.
2. Astăzi, o persoană obișnuită care trăiește în America de Nord sau în Europa
generează 100 de kilograme de plastic în fiecare an, mai ales sub formă de ambalaj.
3. În Asia, consumul mediu de plastic este în prezent doar o cincime din acest
nivel, la 20 de kilograme de persoană. Se estimează că această cifră va crește rapid pe măsură
ce economiile regiunii se vor extinde.
4. Materialele plastice au multe beneficii tangibile. Acestea ajută la reducerea
deșeurilor alimentare, păstrând produsele proaspete mai mult și permit fabricarea de
echipamente medicale care să salveze vieți.

5
http://www.mmediu.gov.ro/articol/poluarea-cu-plastic/5748
6
https://ecology.md/md/page/6-cauze-principale-de-poluare/
7
https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza-ambalajele-din-plastic/
4
 5. De asemenea, au un potențial tentant pentru unii de utilizare în tehnologii
poluante de producție a energiei.
6. Plasticul a îmbunătățit și eficiența transportului. Prin reducerea ambalajelor și a
masei produselor în comparație cu alte materiale, transportul devine mai puțin costisitor.
7. Vehiculele în sine sunt, de asemenea, mai puțin grele, îmbunătățind în
continuare eficiența. Drept urmare, aproximativ 10% din greutate și 50% din volumul unui
vehicul tipic este astăzi din plastic.
8. Înapoi în anii ’60, vehiculele conțineau mai puțin de 20 de kilograme de
plastic.
9. Un impact negativ aduc în special plasticele folosite pentru produsele de unică
folosință sau ambalajele alimentare.
10. Plasticul, un material care este pe atât de necesar în viețile noastre, este în
același timp toxic pentru mediul înconjurător.

De la gadgeturi de ultimă generație, până la

ambalaje și pungi, plasticul a fost folosit în
ultimul secol în foarte multe domenii, fiind ușor
de produs și eficient din punct de vedere al
costurilor. Însă, acest material sintetic a lăsat
amprente dăunătoare asupra mediului și chiar
Sursa:https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza- asupra sănătății umane
ambalajele-din-plastic/
Durata medie în care o pungă de plastic este utilizată este de 12 minute.
După ce este folosită 12 minute, durează apoi până la o mie de ani pentru a se descompune.
În ultimii 50 de ani, producția mondială de plastic s-a dublat. În timp ce un număr tot mai
mare de organizații și țări interzic utilizarea și producția de plastic, cei mai importanți producători de
plastic din lume intenționează să majoreze producția cu aproape o treime în următorii cinci ani,
potrivit Forumului Economic Mondial. 8
În 1974, consumul global de plastic anual era de 2 kilograme pe cap de locuitor. Astăzi,
această cantitate a crescut la 43 de kilograme, și acest număr este încă în creștere.
Dacă consumul de plastic crește la rata actuală, potrivit National Geographic, până în 2050
vor exista 12 miliarde de tone metrice de plastic în depozitele de deșeuri.

8
https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza-ambalajele-din-plastic/
5
 Capitolul III Impactul platicului asupra mediului înconjurător

Dezvoltarea plasticului a început cu utilizarea materialelor naturale care aveau proprietăți

intrinseci, precum șelacul. Următorul pas în evoluția plasticului a implicat modificarea chimică a
resurselor naturale – cauciuc, nitroceluloză, colagen și galalit. Acesta a fost momentul cheie care a
dus la utilizarea plasticului la scară largă; ieftin și ușor de produs, materialul a devenit centrul
industriei moderne – de la telefoane până la farfurii, nu mai este vreo îndoială că societatea actuală a
devenit dependentă de plastic. 9
Deși este o invenție revoluționară, are un impact devastator, având o indestructibilitate
mare mai ales în mediile marine.
Fără îndoială, deșeurile de plastic sunt foarte dăunătoare mediului, păsărilor, faunei sălbatice
și chiar oamenilor. Acestea pot fi găsite în stomacurile a peste 90% din păsările marine din lume și a
peste jumătate din broaștele țestoase. Cu viteza la care plasticul se acumulează în oceanele planetei,
se prezice că, până în 2050, masa de plastic din oceanele lumii, va depăși masa tuturor peștilor care
trăiesc acolo. Mai mult decât atât, există dovezi din ce în ce mai mari că materialele plastice joacă un
rol în creșterea ratei de dispariție a speciilor. 10
Din păcate, plasticul rezistă chiar și în cele mai aspre condiții, iar materialele din această
categorie vor supraviețui mai mult decât omenirea în sine. De aceea, guvernele din întreaga lume,
precum și experții în domeniu, încearcă să găsească soluții inovatoare, care să rezolve această situație
fără precedent.
Volumul copleșitor de materiale plastice non-biodegradabile dăunează mediului și sănătății
umane. Acesta contaminează terenul atunci când este aruncat în gropile de gunoi; poluează aerul și
apa, aunci când este incinerat – proces care necesită și multă energie; și amenință viața marină atunci
când se îndreaptă spre corpurile din apă.
Așadar, importanța adaptării la măsurile luate împotriva poluării cu plastic este esențială
pentru continuitatea industriei și a producției mondiale, dar și pentru protejarea comunităților și a
viitoarelor generații. 11

9
https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza-ambalajele-din-plastic/
10
https://green-report.ro/contraofensiva-la-black-friday-circular-monday-miscarea-globala-pentru-consum-circular/
11
Hie Gradinaru-Protecţia mediului 2000
6
 Capitolul IV Oprirea poluării cu plastic: către un instrument internațional obligatoriu
din punct de vedere juridic

Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului sau SUP (Plastic de unică
folosință) vizează efectul pe care poluarea cu mase plastice îl poate avea asupra faunei și florei
terestre și marine, oferind soluții care să fie implementate treptat și adoptate de către toate
întreprinderile care produc și/ sau utilizează materiale ce conțin compuși din plastic.
În România, a fost adoptată o Ordonanță de Urgență potrivit căreia anumite produse comune,
de unică folosință – precum ambalaje, tacâmuri, bețișoare de urechi etc. – să fie înlocuite cu altele,
confecționate din materiale biodegradabile. 12
Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante etape în misiunea globală de reducere a
plasticului. Pentru că știm cât de anevoioasă poate fi această adaptare, consultanții noștri cu
experiență îți stau la dispoziție – ei vor avea grijă ca toate documentele aferente să fie actualizate în
conformitate cu divbersele acte de reglementare, dar vor aduce și soluții sau planuri de sustenabilitate
pe termen lung pentru compania ta.
În perioada 28 februarie – 04 martie 2022, s-a desfășurat la Nairobi, Republica Kenya, cea de-
a cincea sesiune a Adunării ONU pentru Mediu a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu
(UNEA5.2), precum și sesiunea specială dedicată sărbătoririi a 50 de ani de la crearea Programului
Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). 13
În cadrul sesiunii s-au adoptat 14 rezoluții și o decizie referitoare la problemele critice privind
reducerea poluării, protejarea și refacerea naturii în întreaga lume, una dintre cele mai importante
fiind Rezoluția privind oprirea poluării cu plastic: către un instrument internațional obligatoriu din
punct de vedere juridic (UNEP/EA5/RES14).
Această rezoluție a convenit asupra înființării unui Comitet de Negociere Interguvernamental
(INC) cu mandatul de a încheia un Acord Internațional Obligatoriu din punct de vedere juridic pentru
a pune capăt poluării cu plastic, care urmează să fie aprobat în cadrul UNEA 6, în anul 2024.

Potrivit unui studiu global, între 1950 și 2015 a fost produs un total de 8,3 miliarde de tone de
plastic, dintre care, peste aproximativ 80% sunt acum deșeuri. În ciuda campaniilor masive cu privire
la efectele poluării cu mase plastice, doar 9% din deșeurile de plastic produse vreodată au fost
reciclate. Din fericire, însă, pe lângă implicarea autorităților și guvernelor din întreaga lume, în
prezent există o serie de tehnologii inovatoare, care pot schimba perspectiva asupra plasticului pentru
totdeauna 14:
 Nanotehnologie. Cartonul, hârtia și alte produse biodegradabile au fost folosite
de mult timp în ambalarea materialelor, însă, cea mai mare problema era că în contact cu
apa sau medii umede, acestea puteau fi ușor deteriorate. Însă, datorită nanotehnologiei,
cartonul poate fi acoperit cu materiale noi, permițând ca acestea să fie mai subțiri și mai
rentabile.
 Inginerie genetică. Ingineria genetică ajută multe fibre naturale, precum
cânepa, inul și iuta, să dobândească proprietăți care își pot extinde utilizarea, pentru a
deveni înlocuitori mai buni ai materialelor plastice. Inovațiile cu in includ Flaxstic – o

12
http://www.mmediu.gov.ro/articol/poluarea-cu-plastic/5748
13
https://www.unep.org/
14
https://green-report.ro/contraofensiva-la-black-friday-circular-monday-miscarea-globala-pentru-consum-circular/
7
 combinație de deșeuri de paie de in, biopolimeri vegetali și materiale reciclate, și „soia de
iută”, fabricată din celuloză din fibră de iută și proteine din rășină de soia.
 Folosirea catalizatorilor pentru procesul de biodegradare. PET-ul este
utilizat pe scară largă pentru a produce ambalaje din plastic, însă, doar aproximativ 15% se
îndreaptă către CENTRELE DE RECICLARE. 15
Infrastructura inadecvată pentru colectarea și sortarea plasticului aruncat rămâne, în
continuare, o problemă. De aceea, un start-up din Olanda a dezvoltat o tehnologie care utilizează un
catalizator magnetic brevetat pentru a descompune plasticul PET la nivel molecular.

În unele părți ale lumii, utilizarea plasticului este deja ilegală. 16

Kenya a introdus una dintre cele mai dure legi din lume împotriva pungilor de plastic în 2017.
Acum, kenyenii care sunt prinși că produc, vând sau chiar folosesc pungi de plastic vor risca
închisoare de până la patru ani sau amenzi de 40.000 de dolari.
Alte țări care au interzis, parțial interzise sau impozitate pungi de plastic de unică folosință
includ China, Franța, Rwanda și Italia.
73% din gunoiul de pe plajă din lume este din material plastic.
Potrivit National Geographic, 73% din toate gunoaile de pe plajă sunt din material plastic. Deşeurile
includ filtre de țigară, sticle, capace de sticle, ambalaje pentru alimente, pungi alimentare și recipiente
din polistiren.
Mai puțin de jumătate din sticlele achiziționate au fost reciclate – cu doar 7% din cele
colectate transformate în sticle noi, iar restul ajung în gropile de gunoi sau în ocean.
Interzicerea pungilor de plastic s-a dovedit a fi extrem de eficientă în țările care au luat această
măsură. În Marea Britanie, de exemplu, introducerea unei taxe pentru pungile din plastic în 2015 a
dus la o reducere cu 83% a utilizării sacilor de plastic.
În timp ce Marea Britanie produce încă 1,3 miliarde de saci de plastic pe an, potrivit unui
raport guvernamental din aprilie 2017, scăderea utilizării marchează progrese semnificative.
Plasticul care poluează oceanele noastre este transportat de doar 10 râuri. Potrivit
cercetătorilor Forumului Economic Mondial, doar 10 râuri din Asia și Africa transportă 90% din
materialul plastic care se ajunge în oceane. Studiul afirmă că opt dintre aceste râuri sunt în Asia:
Yangtze, Indus, Galben, Hai He, Ganges, Pearl, Amur și Mekong. Două dintre râuri se găsesc în
Africa: Nilul și Nigerul. 17
Asicuaţia a adăugat că cele două lucruri pe care toate râurile pe care le-a numit au în comun
este populația ridicată care trăiește în zonă, precum și un sistem slab de gestionare a deșeurilor.

15
https://stratos.ro/ce-este-reciclarea-beneficii-si-tipuri-de-materiale-reciclabile/
16
http://www.mmediu.gov.ro/articol/poluarea-cu-plastic/5748
17
https://www.circularity-gap.world/2023
8
 Capitolul V Noua tendință de reducere a utilizării plasticurilor: ” Circular Monday”

Circular Monday a fost descrisă de-a lungul anilor drept „o contracarare a Black Friday”, dar
servește mai degrabă ca o soluție la supraconsumul de articole nou produse, care rezultă adesea din
Black Friday și care, de cele mai multe ori, generează cantități sporite de deșeuri.
Circular Monday a fost fondată în 2017 de Henning Gillberg în Malmö. Din 2023, campania
este organizată prin ClimateHero, un startup de impact co-fondat de Alexandra Davidsson.
Baza de date a campaniei reunește peste 1200 de companii, organizații și influenceri din peste
30 de țări, dintre care multe oferă articole refolosite, servicii de închiriere, partajare și reparații – un
consum care pur și simplu nu necesită materii prime noi sau reduce orice risipă.
Circular Monday face mai ușor pentru o persoană obișnuită să găsească alternative de bunuri
și servicii care nu epuizează resursele limitate ale Pământului. 18
Pentru a gestiona tranziția climatică, trebuie să trecem de la a fi consumatori la a deveni
„consumatori responsabili” și să ne reducem semnificativ emisiile bazate pe consum.
Circular Monday nu numai că simplifică acest lucru, dar ajută și la echilibrarea freneziei de
cumpărături cu care suntem hrăniți înainte de Black Friday. De aceea, prin organizarea campaniei
”CircularMonday” la nivel global, se poate face trecerea de la consumul liniar la consumul circular,
ajutând la rezolvarea crizei climatice.
Astfel se realizează tranziția de la consumul de dragul reducerilor la consumul responsabil,
reducând amprenta noastră climatică, achizitionând bunuri si servicii sustenabile, doar atunci când
avem nevoie de ele cu adevărat.
La nivel global, lumea a trecut de la un grad de circularitate de 9,1% în 2018 la doar 7,2%
anul acesta. În același timp, se știe că o economie circulară este un element esențial pentru atingerea
emisiilor nete zero până în 2045. 19
Numai echipamentele electrice și electronice contribuie cu emisii comparabile cu întreaga
industrie a aviației, îndemnând la adoptarea practicilor economiei circulare.
Consumul care nu duce la deșeuri este un pas important către atingerea obiectivelor globale de
sustenabilitate. De fapt, Acordul de la Paris urmărește reglementarea emisiilor teritoriale și niciun
guvern nu și-a stabilit încă obiective precise de reducere a emisiilor bazate pe consum. Se pot
consuma câte produse se dorește atâta timp cât acestea nu sunt produse în granițele țării. În mod
similar, călătoriile internaționale nelimitate sunt posibile, deoarece nu intră sub incidența emisiilor
teritoriale reglementate. 20

Concluzii
18
https://ambasadasustenabilitatii.ro/circular-monday-miscarea-globala-pentru-consum-circular-pe-20-noiembrie-2023
19
https://green-report.ro/contraofensiva-la-black-friday-circular-monday-miscarea-globala-pentru-consum-circular/
20
https://www.lung.org/blog/air-pollutions-top-10-health-risks
9
 Pentru a preveni distrugerea mediului și supraviețuirea ființelor vii și dezvoltarea umană, este
necesar să se ia măsurile de precauție și acțiunile necesare. În primul rând, resursele naturale trebuie
să fie folosite în mod corespunzător, să nu fie utilizate fără discernământ, iar atenția trebuie să se
concentreze asupra unor probleme precum schimbările climatice și protecția biodiversității.
Pentru a îndeplini această sarcină de protecție a mediului, este important ca toți actorii din
societate să devină conștienți și să se implice. Este necesar să se ceară statelor și guvernelor să
promoveze grija față de mediu și să controleze acțiunile industriilor, companiilor și comunității
științifice.
Poluarea poate fi prevenita prin promovarea tehnologiilor curate si a energieiregenerabile. In
primul rand, ar trebui incurajata utilizarea de tehnologii curate pentrureducerea emisiilor de poluanti
in atmosfera. Acestea includ utilizarea energiei solare,eoliene si a altor surse de energie regenerabila.
Utilizarea combustibililor fosili ar trebuilimitata si inlocuita cu surse alternative de energie, cum ar fi
energia solara,hidroelectrica sau cea nucleara. De asemenea, ar trebui sa se acorde
prioritatetransportului public, precum trenurile sau autobuzele.
De asemenea, este necesara educarea publicului in ceea ce priveste efectele nociveale poluarii
si adoptarea masurilor de prevenire (limitarea utilizarii combustibililor fosili,reducerea emisiilor de
gaze si controlul emisiilor industriale).
In plus, autoritatile ar trebui sa introduca legislatii privind protectia mediului care sacreeze
conditii optime pentru reducerea poluarii. Acest lucru ar include introducereaunor reguli referitoare la
utilizarea resurselor naturale in scopuri industriale, precum siintroducerea unor restrictii privind
utilizarea substantelor chimice nocive.
Prin promovarea tehnologiilor curate si adoptarea unor masuri eficiente de prevenire apoluarii,
societatea moderna poate limita impactul asupra mediului si sanatatii umane.Informand populatia
despre riscurile poluarii si stimuland schimbari in comportamentulconsumatorilor putem contribui la
conservarea mediului
Protejarea naturii nu înseamnă protejarea planetei. Înseamnă asigurarea sănătății și a unei stări
de bine pentru noi înșine și pentru copiii noștri. Prevenirea poluării este o măsură de sănătate publică.

Trebuie promovată o economie circulară, în care ciclurile de viață extinse și reutilizarea

produselor devin norma.

Reutilizarea este viitorul.

Bibliografie:

10
1. CipleaL.I., Ciplea AL. (2018), Poluarea mediului ambiant, Ed.Tehnica, Bucuresti
2. Hie Gradinaru-Protecţia mediului 2000
3. Rojanschi, Gr. Florian- Strategii de protecţia mediului 2019
4. http://www.mmediu.gov.ro/articol/poluarea-cu-plastic/5748
5. http://www.mmediu.gov.ro/articol/poluarea-cu-plastic/5748
6. http://www.mmediu.gov.ro/articol/poluarea-cu-plastic/5748
7. https://ambasadasustenabilitatii.ro/circular-monday-miscarea-globala-pentru-consum-circular-
pe-20-noiembrie-2023
8. https://ecology.md/md/page/6-cauze-principale-de-poluare/
9. https://green-report.ro/contraofensiva-la-black-friday-circular-monday-miscarea-globala-
pentru-consum-circular/
10. https://green-report.ro/contraofensiva-la-black-friday-circular-monday-miscarea-globala-
pentru-consum-circular/
11. https://green-report.ro/contraofensiva-la-black-friday-circular-monday-miscarea-globala-
pentru-consum-circular/
12. https://stratos.ro/ce-este-reciclarea-beneficii-si-tipuri-de-materiale-reciclabile/
13. https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza-ambalajele-din-plastic/
14. https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza-ambalajele-din-plastic/
15. https://stratos.ro/poluarea-cu-plastic-cum-afecteaza-ambalajele-din-plastic/
16. https://stratos.ro/poluarea-efectele-nefaste-ale-acesteia-asupra-mediului-inconjurator
17. https://www.circularity-gap.world/2023
18. https://www.lung.org/blog/air-pollutions-top-10-health-risks
19. https://www.unep.org/
20. WWW.DEX.RO

11