Cursul 5 - 6

SISTEMUL INFORMAŢIONAL

1.1. CONCEPTUL, COMPONENTELE ŞI FUNCŢIILE SISTEMULUI

A. DEFINIREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

Informatica şi perspectivele procesului decizional

Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană se caracterizează şi printr-o explozie
informaţională fără precedent în istoria omenirii. Amplificarea volumului şi calităţii
informaţiilor în ultimele decenii a revoluţionat, printre altele, dezvoltarea ştiinţei
calculatoarelor, trecerea la noi generaţii mai performante ale acestora, care asigură prelucrarea
la nivel superior a informaţiei, oferind o varietate mare de soluţii la problemele pe care le
ridică dezvoltarea economico-socială contemporană. Un rezultat al aplicării ştiinţei
calculatoarelor a fost şi aşezarea pe noi baze a sistemului decizional, fundamentarea deciziilor
prin prelucrarea unui volum important de informaţii. Printr-o legătură în lanţ între procesele şi
fenomenele informaţionale, prin "explozia" din acest domeniu, în etapa actuală se poate vorbi
şi de un blocaj decizional cu urmări nefavorabile asupra dezvoltării economico-sociale
contemporane.
O altă cauză a actualului blocaj decizional o constituie structurile organizatorice
învechite, care continuă să se menţină deşi sânt depăşite. Astfel, specialiştii apreciază că
"pentru a pune capăt actualului blocaj decizional rezultat din supraîmpovărarea instituţională,
se impune să împărţim deciziile şi să le redistribuim - să asigurăm o participare mai largă la
adoptarea lor şi să schimbăm locul în care urmează a fi luate diferite decizii, în funcţie de
problemele ce se cer rezolvate" . Această remarcă este valabilă mai ales pentru industria de
energie electrică unde producţia s-a dezvoltat în condiţiile de centralism, iar în prezent
restructurarea trebuie să ducă şi la descentralizarea activităţilor de producţie în acest domeniu.
Trecerea la noi centre de decizie are loc printr-o descentralizare efectivă în acest domeniu,
prin redistribuirea mai raţională a poverii decizionale în cadrul unui sistem care a favorizat
pînă acum centralizarea, în aşa fel încît noile fluxuri informaţionale au ajuns să aglomereze
forurile de decizie. De aceea se apreciază că "trebuie să împărţim povara decizională şi să
deplasăm în jos o bună parte a ei"
Sistemul informaţional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi
circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor menite să
contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei.
De reţinut că o asemenea definire a sistemului informaţional are un caracter cuprinzător,
în sensul că include spre deosebire de definiţiile date de alţi specialişti şi informaţiile,
fluxurile informaţionale şi mijloacele de prelucrare a datelor.
Cursul 5 - 6

Sistem informaţional

Sistem informatic

Automată Mecanizată Manuală

Prelucrarea informaţiilor

Vehicularea informaţiilor

Culegerea şi înregistrarea informaţiilor

Figura 1.1.

Nu de puţine ori, mai ales unii informaticieni, pun semnul egalităţii între sistemul
informatic, care se rezumă în esenţă la culegerea, transmiterea şi prelucrarea cu mijloace
automatizate a informaţiilor, şi sistemul informaţional care, conform definiţiei de mai sus, este
sensibil mai cuprinzător.
Raporturile dintre sistemul informaţional şi cel informatic sunt de întreg-parte (vezi
figura 1.1).
Definiţia de mai sus are şi un caracter realist prin aceea că nu condiţionează ca
ansamblul elementelor încorporate să fie riguros organizate prin integrate. Într-o societate
comercială sau regie autonomă există un sistem informaţional chiar dacă componentele sale
nu sunt integrate sau organizate riguros, ceea ce fireşte că se reflectă în diminuarea calităţii
sale de ansamblu.
Cele mai răspîndite şi studiate sisteme informatice sunt în prezent sistemele informatice
de management. Conceptul de sistem informatic de management a apărut prin anii 1960 şi
nici în prezent nu există o opinie unitară asupra acestui concept. Astfel, există autori care
consideră că sistemul informatic de management reprezintă o metodă organizată de asigurare
cu informaţii interne şi externe referitoare la operaţiile trecute, prezente şi viitoare ale
organizaţiei pentru a sprijini luarea şi aplicarea deciziilor. O astfel de metodă organizatorică
presupune proceduri, echipamente şi oameni implicaţi în culegerea, transmiterea, prelucrarea
şi disponibilizarea informaţiilor. Sistemele informatice de management sînt elemente esenţiale
pentru realizarea funcţiilor manageriale de planificare şi control.

B. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

Sistemul informaţional al firmelor este alcătuit, aşa cum reiese din definiţia dată mai
sus, din mai multe elemente strâns intercorelate.

DATA ŞI INFORMAŢIA

Datele şi informaţiile reprezintă componentele primare ale sistemului informaţional,

organic interdependente, ceea ce ne-a determinat să le abordăm împreună.
Potrivit opiniilor majorităţii specialiştilor, data reprezintă descrierea cifrică sau literară a
unor acţiuni, procese, fapte, fenomene referitoare la firmă sau la procese din afara sa care
interesează managementul acesteia. Unele date au caracterul de informaţii.
Din punct de vedere al managementului prin informaţii desemnăm acele date care aduc
adresantului un spor de cunoaştere privind direct sau indirect întreprinderea respectivă, ce îi
Cursul 5 - 6

furnizează elemente noi, utilizabile în realizarea sarcinilor ce revin, în cadrul respectivei

firme.
În virtutea acestei calităţi, informaţia reprezintă temeiul principal al declanşării
deciziilor şi acţiunilor.
Lucrările de specialitate privind managementul firmei fac frecvente referiri la
informaţia economică. În esenţă, conţinutul noţional al termenului informaţie economică
poate fi conturat în două accepţiuni. Pornind de la faptul că societatea comercială şi regia
autonomă sunt unităţi economice, orice informaţie care este utilizată în cadrul lor poate fi
considerată drept economică, deoarece direct sau indirect, contribuie la realizarea obiectivelor
previzionate. Într-o accepţiune mai restrânsă, informaţiile economice se rezumă la cele
folosite nemijlocit în procesele economice ale firmei (contabile, comerciale, financiare, etc.)
În abordarea informaţiei la nivelul firmei - cazul de faţă - este indicată adoptarea primului
mod de a concepe categoria de informaţie economică. În vederea facilităţii caracterizării lor se
clasifică în funcţie de mai multe criterii (vezi tabelul 1.1.) ce permit relevarea unor faţete
semnificative pentru managementul firmelor.

Tabelul 1.1.
Tipologia informaţiilor
Nr. Criterii de Categorii de Caracteristici principale
crt. clasificare informaţii
- expuse prin viu grai:
Orale - nu implică investiţii în mijloace de tratare a
informaţiilor;
- nuanţate;
- viteză de circulaţie mare;
- nu sunt controlabile;
- lasă loc la interpretări;
1. Mod de - consemnate de regulă pe hârtie;
exprimare Scrise - pot fi păstrate nealterate timp îndelungat;
implică cheltuieli moderate;
- consemnarea lor necesită un consum de timp
apreciabil;
- se adresează concomitent văzului şi auzului;
- implică aparatură specială (calculatoare, terminale,
Audiovizuale circuit de televiziune local, tablouri de comandă
speciale ş.a.)
- viteza mare de circulaţie (indiferent de distanţe);
- capacitate de sugestie şi nuanţare ridicată;
- pot fi consemnate integral şi rapid;
- costisitoare

2. Grad de Primare (de bază) - anterior nu au suferit un proces de prelucrare

prelucrare informaţională
- caracter analitic;
- pronunţat informative;
- foarte diverse;
- cele mai răspândite la nivelul executanţilor;
Intermediare - se află în diferite faze de prelucrare informaţională;
- cele mai răspândite la nivelul personalului
Cursul 5 - 6

funcţional şi al managerilor de nivel inferior;

Finale - au trecut prin întreg şirul de prelucrări
informaţionale prevăzute;
- caracter sintetic;
- caracter complex;
- caracter decizional;
- se adresează de regulă managerilor îndeosebi de la
eşaloanele superior şi mediu;

3. Direcţie a Descendente - se transmit de la nivelurile ierarhice superioare la

vehiculării cele inferioare ale managementului;
- alcătuite preponderent din decizii, instrucţiuni,
metodologii, etc.;
Ascendente - se transmit de la eşaloanele ierarhice inferioare la
cele superioare de management;
- reflectă cu prioritate modul de realizare a
obiectivelor şi deciziilor manageriale;
Orizontale - se transmit între titulari de posturi situate pe acelaşi
nivel ierarhic;
- caracter funcţional şi de cooperare servind la
integrarea pe orizontală a activităţilor întreprinderii;

4. Mod de Tehnico-operative - localizează în timp şi spaţiu procesele din cadrul

organizare a firmei;
înregistrării şi - utilizate cu preponderenţă la managementul de nivel
prelucrării inferior pentru a controla munca executanţilor;
De evidenţă - se referă în special la aspectele economice ale
contabilă activităţilor întreprinderii;
- folosite îndeosebi pentru fundamentarea şi evaluarea
deciziilor pe termen scurt;
Statistice - reflectă sintetic, sub formă preponderent numerică,
principalele activităţi ale firmei corespunzător unor
standarde prestabile;
- caracter postoperativ;
- caracter sintetic în sensul că sunt folosite cu
prioritate pentru evaluarea rezultatelor întreprinderii
şi pentru previzionarea de noi obiective
5. Provenienţă Exogene - provin din suprasistemele din care face parte firma;
- alcătuite preponderent din legi, ordonanţe, decizii,
instrucţiuni, indicaţii, etc.; - o mare parte a lor sunt
obligatorii;
Endogene - sunt generate în cadrul firmei;
- caracter autocuprinzător întrucât se referă la toate
activităţile societăţii comerciale sau regiei autonome;
- caracter eterogen reflectând diversitatea proceselor
din cadrul firmei;

Interne - beneficiarii de informaţii sunt managerii şi

executanţii din întreprindere;
6. Destinaţie - caracter atotcuprinzător; - niveluri de agregare
Cursul 5 - 6

diferite;
- grad de formalizare redus;
Externe - beneficiarii de informaţii sunt clienţii, furnizorii sau
suprasistemele din care fac parte firmele;
- caracter selectiv se referă la aspectele esenţiale ale
activităţilor întreprinderii; - grad de agregare ridicat;
- grad de formalizare mare;
7. Obligativitatea Imperativitate - emise de conducători fiind destinate niveluri
pentru ierarhice inferioare;
adresant - caracter decizional pronunţat;
- luarea în considerare a mesajului informaţional este
obligatorie;
Nonimperative - emise de executanţi şi manageri fiind destinate
preponderent colegilor sau superiorilor; - caracter
pronunţat informativ; - luarea în considerare a
mesajului informaţional nu este obligatorie;
8. Natura Cercetare- - reflectă sau au în vedere activităţile de cercetare-
proceselor dezvoltare dezvoltare;
reflectate Comerciale - reflectă sau au în vedere activităţile comerciale;
Producţie - reflectă sau au în vedere activităţile de producţie;
Financiar- - reflectă sau au în vedere activităţile financiar-
contabile contabile;
Personal - reflectă sau au în vedere activităţile de personal

CIRCUITE ŞI FLUXURI INFORMAŢIONALE

Utilizarea informaţiei în procesul decizional sau de execuţie implică parvenirea sa la

adresant sau la beneficiar, adică este necesar un circuit informaţional.
Prin circuitul informaţional desemnăm traiectul pe care-l parcurge o informaţie sau o
categorie de informaţii între emiţător şi destinatar.
De reţinut că circuitele informaţionale, prin lungimea lor, condiţionează într-o proporţie
semnificativă funcţionalitatea sistemului informaţional al firmei.
Fluxul informaţional reprezintă cantitatea de informaţii care este vehiculată între
emiţătorul şi beneficiarul pe circuitul informaţional, caracterizat prin anumite caracteristici:
lungime, viteză de deplasare, fiabilitate, cost etc.
Caracteristic întreprinderii moderne este marea varietate de circuite şi fluxuri
informaţionale, aşa cum rezultă şi după clasificarea lor în funcţie de principalele criterii
considerate de specialişti, prezentate în tabelul 1.2.
Indiferent de tip, este necesar ca circuitele informaţionale să fie cât mai directe, în
sensul evitării la maximum a punctelor intermediare de trecere. De asemenea, este
recomandabil ca circuitele informaţionale să fie cât mai scurte, evitând prelungirea în aval şi
amonte de beneficiarii informaţionali vizaţi.

Tabelul 1.2.
Tipologia circuitelor informaţionale
Nr. Criterii de Tip de flux Principalele caracteristici Exemple
crt. clasificare informaţional
1. Direcţia de Vertical - se stabileşte între posturi Transmiterea rapoartelor
vehiculare şi sau compartimente situate zilnice privind prezentarea la
Cursul 5 - 6

caracteristicile pe niveluri ierarhice diferite lucru între funcţionar al

organizatorice ale între care există relaţii de compartimentului personal şi
extremităţilor subordonare nemijlocită; şeful acestuia.
- vehiculează informaţii
ascendente şi descendente;
- fundamentul organizatoric
este reprezentat de relaţiile
ierarhice;
Orizontal - se stabileşte între posturi Transmiterea informaţiilor
şi compartimente situate pe privind situaţia forţei de muncă
acelaşi nivel ierarhic; de către şeful serviciului
- vehiculează informaţii personal-retribuţie, şefului
orizontale; serviciului plan - dezvoltare cu
- fundamentul organizatoric ocazia unei analize a stadiului
este reprezentat de relaţiile realizării strategiei societăţii
de cooperare sau comerciale sau regiei
funcţionale autonome.
Oblic - se stabileşte între posturi Transmiterea documentaţiilor
sau compartimente situate tehnologice de către şeful
pe niveluri ierarhice diferite atelierului de proiectări
între care nu există relaţii de tehnologice şefului echipei de
subordonare nemijlocită; sculeri nr.2 în vederea
- vehiculează informaţii realizării SDV-urilor
ascendente şi descendente;
- fundamentul organizatoric
este reprezentat de relaţiile
funcţionale de stat major
sau control
2. Frecvenţa Periodic - se repetă la anumite Transmiterea săptămânală de
producerii intervale trimestru, lună, către şefii secţiilor de
etc.; producţie a situaţiei realizării
- fundamentul producerii lor programelor de producţie
îl reprezintă caracterul inginerului şef.
secvenţial al proceselor de
muncă;
- predomină în societăţile
comerciale şi regiilor
autonome ca urmare a
caracterului ciclic al
proceselor de execuţie şi
manageriale.
Ocazional - se stabilesc cu o frecvenţă Transmiterea informaţiilor
aleatorie; privind blocarea contului
- fundamentul producerii lor curent la bancă de către
îl reprezintă situaţiile managerul economic
inedite, endogene sau managerului general al firmei.
exogene, firmei.

PROCEDURI INFORMAŢIONALE

O componentă a sistemului informaţional ce tinde să dobândească un rol preponderent

în firmele moderne o reprezintă procedurile informaţionale. În esenţă, prin proceduri
informaţionale desemnăm ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalităţile de
Cursul 5 - 6

culegere, înregistrare, transmitere şi prelucrare a unei categorii de informaţii cu precizarea

operaţiilor de efectuat şi succesiunea lor, a suporţilor, formulelor, modelelor şi mijloacelor de
tratare a informaţiilor folosite.
La nivelul acestora se reflectă o manieră edificatoare progreselor înregistrate în
conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional al firmei.
Specific procedurilor informaţionale este caracterul lor foarte detaliat. Prin proceduri
se stabilesc, în primul rând, suporţi de informaţii utilizaţi, adică materialele folosite pentru
consemnarea lor şi caracteristicile acestora. Dintre suporţii informaţionali frecvent întâlniţi în
întreprinderea modernă menţionăm: registre, boniere, formulare de hârtie tip A4, A5, A6 etc.,
cartele, benzi de hârtie, benzi magnetice, dischete, etc. Pentru fiecare dintre suporţii
menţionaţi se precizează caracteristicile dimensionale şi de structură adecvate categoriilor de
informaţii pentru care vor fi utilizaţi. Procedurile informaţionale nu se reduc însă la stabilirea
suporţilor informaţionali.
De asemenea, în cadrul procedurilor se include fixarea succesiunii tratării informaţiilor,
precum şi operaţiile pe care acestea le suportă, modelele şi formulele de calcul utilizate.
Spre exemplu, se stabilesc formule de calcul ale indicatorilor profit şi cifra de afaceri
sau se fixează procentele de depăşire sau neîndeplinire ale programului de producţie care, o
dată înregistrate la nivel de ateliere, determină transmiterea informaţiilor respective pe filiera
ierarhică.
Prin intermediul lor se prevăd şi mijloacele utilizate pentru a culege, înregistra,
transmite şi prelucra informaţiile. Procedurilor informaţionale moderne le este propriu şi un
grad ridicat de formalizare. Un accent deosebit se acordă codificării, tipizării şi
standardizării informaţiilor şi situaţiilor informaţionale, astfel încât să se faciliteze integrarea
lor pe verticala sistemului de management şi folosirea computerelor.
De asemenea, procedurile informaţionale ale întreprinderilor competitive se
caracterizează şi printr-un accentuat caracter operaţional, printr-o tratare rapidă a
informaţiei. Această calitate este determinată în mod special de aportul bazelor de date,
băncilor de informaţii, programelor expert, computerelor etc. Implicaţiile sale pozitive sunt
apreciabile atât pe planul deciziei, cât şi pe planul acţiunii.

MIJLOACE DE TRATARE A INFORMAŢIILOR

În cadrul sistemului informaţional mijloacele de culegere, înregistrare, transmitere şi

prelucrare ale informaţiilor reprezintă suportul său tehnic. Numărul, structura şi performanţele
tehnice ale mijloacelor de tratare a informaţiilor condiţionează într-o măsură apreciabilă
performanţele funcţionale ale sistemului informaţional.
Tabelul 1.3
Clasificarea mijloacelor de tratare a informaţiilor
Nr. Categoria de Sfera de cuprindere Principalele caracteristici
crt. mijloace
- maşina de - intrarea manuală a informaţiilor cu
dactilografiat; ajutorul claviaturii;
- maşina de calcul - absenţa memoriei interne sau memorie
manual; foarte limitată;
- maşina de - ieşirea informaţiilor pe hârtie în una sau
1. Manuale contabilizat şi facturat; mai multe exemplare;
- instrumente clasice - posibilităţi de programare foarte reduse
(stilou, creion, etc.) sau absenţa lor;
- producerea a numeroase greşeli;
- viteză redusă de tratare a informaţiilor; -
Cursul 5 - 6

uşurinţa identificării greşelilor; - cost relativ

scăzut;
- echipamente - utilizarea cartelei ca suport material pentru
mecanografice informaţii;
(maşina cu cartele - existenţa unei memorii interne limitate;
perforate, etc.) - ieşirea informaţiilor consemnate pe hârtie
în unul sau mai multe exemplare;
2. Mecanizate (pe - viteză de prelucrare mai mare dar totuşi
cale de redusă;
dispariţie) - nu permite însă utilizarea de modele
complexe cu un mare număr de variabile;
- costuri mai mari decât precedentele dar
relativ modeste;
- computere şi - purtători de informaţii evoluaţi (diskete,
terminale etc.) sau introducerea directă la terminal;
- colectarea şi transmiterea automată a
datelor;
- memorie internă puternică;
- posibilităţi de stocare a datelor în memoria
3. Automatizate auxiliară nelimitate;
- viteză de prelucrare foarte mare;
- siguranţă în calcule;
- posibilităţi de utilizare a unor modele
complexe cu un număr mare de variabile;
- programe evoluate;
- forţă de muncă specializată cu pregătire
continuu actualizabilă;
- cost apreciabil;

Caracteristică întreprinderilor contemporane este utilizarea unei game largi de mijloace

de tratare a informaţiilor, care, în funcţie de performanţele tehnice şi de gradul de intervenţie
al omului, se împart, aşa cum rezultă din tabelul 1.3., în trei categorii.
Pe planul managementului societăţii comerciale sau regiei autonome, utilizarea
calculatorului electronic, a terminalelor ce implică integrarea organică a sistemului
managerial cere racordarea sa la necesităţile fiecărei întreprinderi. Acesta este un proces
complex, dificil, care presupune pricepere, răbdare şi perseverentă. Atunci când acest scop
esenţial se neglijează, rezultatele obţinute de întreprindere se deteriorează. O anchetă
efectuată în Germania a relevat că o cauză majoră a falimentului a două treimi din miile de
firme aflate în această situaţie a fost trecerea la utilizarea computerelor fără o pregătire
adecvată.
O altă preocupare majoră a managerului în utilizarea computerului este păstrarea
secretului de serviciu şi apărarea patrimoniului economico-financiar a firmei. Deosebit de
actual este acest aspect în cazul companiilor din ţările dezvoltate. De altfel, aici a apărut şi o
nouă profesiune, ilegală desigur, - "escroc" de informaţii înregistrate şi prelucrate cu ajutorul
calculatoarelor electronice.
Din ce în ce mai actuală este şi problema protejării mijloacelor automatizate de calcul
de viruşii informatici. Penetrarea acestora, intenţionată sau întâmplătoare, poate crea
probleme majore managementului firmei.
Cursul 5 - 6

C. FUNCŢIILE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale societăţii comerciale sau regiei

autonome în legătură cu furnizarea de produse şi servicii în anumite condiţii nu sunt suficiente
doar resursele umane, materiale şi tehnice stabilite ca necesare de specialişti. Combinarea
raţională a acestora, ca şi obţinerea lor, de altfel, implică o permanentă cunoaştere a cerinţelor
mediului din care firma face parte, a stării resurselor proprii şi a cerinţelor consumatorilor.
În consecinţă este necesar ca sistemul informaţional al societăţii comerciale sau regiei să
îndeplinească următoarele trei funcţii:
 decizională;
 operaţională sau de acţiune;
 documentare.
Prima dintre acestea, funcţia decizională, exprimă menirea sistemului informaţional de
a asigura elementele informaţionale necesare luării deciziilor. Dată fiind importanţa sa
deosebită există tendinţa de a utiliza denumirea de sistem informaţional ala managementului
(MIS - managerial informaţional system), ştiut fiind că decizia constituie elementul specific
cel mai important al conducerii.
Concomitent, sistemul informaţional are drept scop declanşarea mulţimii de acţiuni
necesare realizării obiectivelor societăţii comerciale sau regiei autonome - adică funcţia
operaţională. Prin această funcţie, sistemul informaţional asigură operaţionalizarea deciziilor,
metodelor manageriale etc., realizarea obiectivelor cuprinse în strategia firmei.
Funcţia de documentare a sistemului informaţional exprimă menirea sa gnoseologică,
în virtutea căreia se înregistrează o serie de informaţii ce servesc îmbogăţirii cunoştinţelor
personalului şi care, numai ulterior, este posibil să fie utilizate pentru a lua decizii sau pentru
efectuarea anumitor operaţii. În condiţiile ritmului rapid al progresului tehnic, al ştiinţei în
general, această funcţie devine din ce în ce mai importantă.
În realizarea acestor funcţii, sistemul informaţional este confruntat cu probleme foarte
complexe, dată fiind tripla dimensiune a informaţiilor. Informaţiile au o dimensiune
individuală, în sensul că ele condiţionează într-o proporţie apreciabilă potenţialul şi
realizarea aspiraţiilor personale ale salariaţilor. Informaţiile au o dimensiune organizaţională,
în sensul că reprezintă o premisă indispensabilă pentru stabilirea şi finalizarea obiectivelor
firmelor de către acţionari şi manageri. În sfârşit, informaţiile au o dimensiune socială ce
decurge din rolul lor în exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor salariaţilor din cadrul
firmei în calitate de cetăţeni.
Aceste funcţii interdependente se răsfrâng asupra sistemului informaţional al firmei în
ansamblul său, conferindu-i anumite caracteristici de conţinut, determinându-i rolul său
complex.
Cunoaşterea şi luarea în considerare a multidimensionalităţii informaţiilor este esenţială
pentru realizarea la un nivel corespunzător a celor trei funcţii ale sistemului informaţional.
Neglijarea, fie şi parţială a uneia din cele trei dimensiuni ale informaţiei se reflectă mai
devreme sau mai târziu în diminuarea profitabilităţii societăţii comerciale, concomitent cu
neasigurarea unui climat de muncă necorespunzător.