SISTEMUL INFORMA IONAL

9.1 Conceptul de sistem informa ional

9.1.1 Definirea sistemului informa ional

Tr im într-o societate informatizat i trecem printr-o explozie

informa ional . De aceea este u or s spui c managerul are nevoie s adune
informa ii pentru a ajuta reducerea nivelului de incertitudine în adoptarea unei
decizii, aceste informa ii sunt folositoare numai dac sunt informa ii corecte. Dar
organiza iile produc volume de informa ii în fiecare zi, cum poate deci un manager
s aib acces efectiv la toate acestea? i odat ce are acces, cum le folose te?
R spunsul la aceste întreb ri st în utilizarea sistemelor informa ionale de
management i a sistemelor de sus inere a deciziei. Cu ajutorul acestor sisteme
managerii pot organiza, analiza i stoca cantit i uria e de informa ii i le pot
accesa atunci când este nevoie.
Prin planificarea i adoptarea deciziei, managerii influen eaz semnificativ
orientarea i succesul companiei. Managerii de succes i companiile de succes
depind de informa ii oportune i de încredere atunci când realizeaz planuri i
adopt decizii. Acest capitol explic modul în care informa iile oportune i de
încredere pot deveni disponibile managerilor i felul în care managerii pot utiliza
aceste informa ii pentru a îmbun t i calitatea deciziilor lor.
Sistemul informa ional reprezint ansamblul datelor, informa iilor,
fluxurilor i circuitelor informa ionale a procedurilor i mijloacelor de tratare a
informa iei menite s contribuie la statutul i realizarea obiectivului întreprinderii.
Accentu m acest aspect întrucât, nu de pu ine ori, mai ales unii
informaticieni, pun semnul egalit ii între sistemul informatic, care se rezum în
esen , la culegerea, transmiterea i prelucrarea cu mijloace automatizate a
informa iilor i sistemul informa ional care, conform defini iei de mai sus, este
sensibil mai cuprinz tor.
 Sistemul informa ional

9.1.2 Componentele sistemului informa ional

9.1.2.1 Data i informa ia

data reprezint descrierea cifric a unor ac iuni, procese i fapte

referitoare la întreprindere unele date au caracter de informa ii.
informa ia reprezint date care aduc adresantului un spor de cunoa tere
privind obiectul sau, indirect, întreprinderea îi furnizeaz elemente noi utilizabile în
realizarea sarcinilor ce îi revin. Informa ia reprezint temeiul declan rii deciziilor
i ac iunilor.
Tipologia informa iilor

I. Dup modul de exprimare, informa iile pot fi:

Orale
- expuse prin viu grai;
- nu implic investi ii în mijloace de tratare a informa iilor;
- nuan ate;
- vitez de circula ie mare;
- nu sunt controlabile;
- las loc la interpret ri.
Scrise
- consemnate de regul pe hârtie;
- pot fi p strate nealterate timp îndelungat;
- implic cheltuieli moderate;
- consemnarea lor necesit un consum de timp apreciabil.
Audio-vizuale
- se adreseaz concomitent v zului i auzului;
- implic aparatur special (calculatoare, terminale, circuit de
televiziune local, tablouri de comand speciale)
- viteza mare de circula ie (indiferent de distan e);
- capacitate de sugestie i nuan are ridicat ;
- pot fi consemnate integral i rapid;
- costisitoare.
II. Dup gradul de prelucrare, informa iile pot fi:
primare (de baz )
- anterior nu au suferit un proces de prelucrare informa ional ;
- caracter analitic;
- pronun at informative;
- foarte diverse;
- cele mai r spândite la nivelul executan ilor.
intermediare
- se afl în diferite faze de prelucrare informa ional ;
- cele mai r spândite la nivelul personalului func ional i al managerilor de
nivel inferior.
Managementul întreprinderii

finale
- au trecut prin întreg irul de prelucr ri informa ionale prev zute;
- caracter sintetic;
- caracter complex;
- caracter decizional;
- se adreseaz de regul managerilor îndeosebi de la e aloanele superior i
mediu.
III. Dup direc ia vehicul rii, informa iile pot fi:
* descendente
- se transmit de la nivelurile ierarhice superioare la cele inferioare ale
managementului;
- alc tuite preponderent din decizii, instruc iuni, metodologii, etc.
* ascendente
- se transmit de la e aloanele ierarhice inferioare la cele superioare de
management;
- reflect cu prioritate modul de realizare a obiectivelor i deciziilor
manageriale.
* orizontale
- se transmit între titulari de posturi situate pe acela i nivel ierarhic;
- caracter func ional i de cooperare servind la integrarea pe orizontal al
activit ilor întreprinderii.

IV. Dup modul de organizare a înregistr rii i prelucr rii, informa iile
pot fi:
tehnico-operative
- localizeaz în timp i spa iu procesele din cadrul întreprinderii;
- utilizate cu preponderen de managementul de nivel inferior pentru a
controla munca executan ilor.
de eviden contabil
- se refer în special la aspectele economice ale activit ilor întreprinderii;
- folosite îndeosebi pentru fundamentarea i evaluarea deciziilor pe termen
scurt.
statistice
- reflect sintetic, sub form preponderent numeric , principalele activit i
ale întreprinderii corespunz tor unor standarde prestabilite.
- caracter postoperativ;
- caracter sintetic în sensul c sunt folosite cu prioritate pentru evaluarea
rezultatelor întreprinderii i pentru previzionarea de noi obiective.
 Sistemul informa ional

V. Dup provenien a lor, informa iile pot fi:

exogene
- provin din suprasistemele din care face parte întreprinderea;
- alc tuite preponderent din legi, ordonan e, decizii, instruc iuni, indica ii,
etc.;
- o mare parte a lor sunt obligatorii.
endogene
- sunt generate în cadrul întreprinderii;
- caracter auto-cuprinz tor întrucât se refer la toate activit ile societ ii
comerciale sau regiei autonome;
- caracter eterogen reflectând diversitatea proceselor din cadrul
întreprinderii.

VI. Dup destina ia lor, informa iile pot fi:

- interne
- beneficiarii de informa ii sunt managerii i executan ii din întreprindere;
- caracter atotcuprinz tor;
- niveluri de agregare diferite;
- grad de formalizare redus.
- externe
- beneficiarii de informa ii sunt clien ii furnizorii sau suprasistemele din
care fac parte întreprinderile;
- caracter selectiv se refer la aspectele esen iale ale activit ilor
întreprinderii;
- grad de agregare ridicat;
- grad de formalizare mare.

VII: Dup obligativitatea pentru adresant, informa iile pot fi:

- imperative
- emise de conduc tori fiind destinate niveluri ierarhice inferioare;
- caracter decizional pronun at;
- luarea în considerare a mesajului informa ional este obligatorie.
- nonimperative
- emise de executan i i manageri fiind destinate preponderent colegilor sau
superiorilor;
- caracter pronun at informativ;
- luarea în considerare a mesajului informa ional nu este obligatorie.

VIII. Dup natura proceselor reflectate, informa iile pot fi:

- de cercetare-dezvoltare:
- reflect sau au în vedere activit ile de cercetare-dezvoltare.
- de comerciale:
- reflect sau au în vedere activit ile comerciale.
Produc ie:
- reflect sau au în vedere activit ile de produc ie.
Managementul întreprinderii

- financiar-contabile:
- reflect sau au în vedere activit ile financiar-contabile.
- de personal:
- reflect sau au în vedere activit ile de personal.

9.1.2.2 Circuite i fluxuri informa ionale

Circuitul informa ional reprezint drumul pe care îl parcurge o informa ie

sau o categorie de informa ii între emiten i i destinatar. Prin lungimea sa
condi ioneaz func ionalitatea sistemului informa ional.
Fluxul informa ional reprezint cantitatea de informa ii care e vehiculat
între emitentul i beneficiarul de informa ii, caracterizat cu anumite lungimi, viteze
de deplasare, cost.
Tipologia circuitelor informa ionale:
I. Dup direc ia de vehiculare i caracteristicile organizatorice ale
extremit ilor, pot fi:
vertical
- se stabile te între posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice
diferite între care exist rela ii de subordonare nemijlocit ;
- vehiculeaz informa ii ascendente i descendente;
- fundamentul organizatoric este reprezentat de rela iile ierarhice.
orizontal
- se stabile te între posturi i compartimente situate pe acela i nivel
ierarhic;
- vehiculeaz informa ii orizontale;
- fundamentul organizatoric este reprezentat de rela iile de cooperare sau
func ionale.
oblic
- se stabile te între posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice
diferite
între care nu exist rela ii de subordonare nemijlocit ;
- vehiculeaz informa ii ascendente i descendente;
- fundamentul organizatoric este reprezentat de rela iile func ionale de stat
major sau control.

II. Dup frecven a producerii:

periodice:
- se repet la anumite intervale trimestru, lun , etc.;
- fundamentul producerii lor îl reprezint caracterul secven ial al proceselor
de munc ;
- predomin în societ ile comerciale i regiile autonome ca urmare a
caracterului ciclic al proceselor de execu ie i manageriale.
 Sistemul informa ional

ocazional
- se stabilesc cu o frecven aleatorie;
- fundamentul producerii lor îl reprezint situa iile inedite, endogene sau
exogene întreprinderii.

9.1.2.3 Proceduri informa ionale

Procedurile informa ionale reprezint ansamblul elementelor prin care se

stabile te modalitatea de culegere, înregistrare, transmitere i prelucrare a unei
categorii de informa ii cu previziunea opera iunilor de efectuat, succesiunea lor i
modul de tratare a informa iei.
Caracteristici:
- sunt foarte detaliate;
- încearc folosirea de mijloace sofisticate;
- au grad mare de formalizare (tipizare documente);
- au caracter opera ional (trateaz rapid informa iile);
- economicitate sporit .

9.1.2.4 Mijloace de tratare a informa iilor

Mijloacele de culegere, înregistrare, transmitere i prelucrare ale

informa iilor reprezint suportul tehnic al sistemului informa ional. Num rul,
structura i performan ele tehnice ale mijloacelor de tratare a informa iilor
condi ioneaz performan ele func ionale ale sistemului informa ional.
Mijloacele de tratare a informa iilor pot fi:
manuale:
- ma ina de dactilografiat;
- ma ina de calcul manual;
- marina de contabilizat i facturat;
- instrumente clasice (stilou, creion, etc.);
- echipamente mecano-grafice (ma ina cu cartele perforate).
mecanizate:
- ma ina cu cartele perforate.
automatizate:
- computere i terminale.

9.1.3 Func iile sistemului informa ional

Sistemul informa ional al unei întreprinderi îndepline te cumulativ

urm toarele func ii:
decizional ;
opera ional sau de ac iune;
documentare.
Managementul întreprinderii

Datorit faptului c decizia constituie elementul cel mai important al

conducerii, func ia decizional exprim menirea sistemului informa ional de a
asigura elementele informa ionale necesare lu rii deciziilor.
Scopul sistemul informa ional îl reprezint declan area mul imii de ac iuni
necesare realiz rii obiectivelor societ ii comerciale sau regiei autonome - adic
func ia opera ional . Prin aceast func ie, sistemul informa ional asigur realizarea
obiectivelor cuprinse în strategia întreprinderii i opera ionalizarea deciziilor
manageriale.
În condi iile avans rii rapide a progresului tehnic, a tiin ei în general,
func ia de documentare devine din ce în ce mai important .
Sistemul informa ional este confruntat cu probleme foarte complexe, în
realizarea acestor func ii, dat fiind tripla dimensiune a informa iilor.
Informa iile au o dimensiune individual – ele condi ioneaz într-o
propor ie apreciabil poten ialul i realizarea aspira iilor personale ale salaria ilor.
Informa iile au o dimensiune organiza ional – reprezint o premis
indispensabil pentru stabilirea i finalizarea obiectivelor întreprinderilor de c tre
ac ionari i manageri.
Informa iile au o dimensiune social ce decurge din rolul lor în exercitarea
drepturilor i responsabilit ilor salaria ilor din cadrul întreprinderii în calitate de
cet eni.
Toate aceste func ii se r sfrâng asupra sistemului informa ional al
întreprinderii în ansamblul s u, determinându-i rolul s u complex.

9.1.4 Parametrii sistemului informa ional

Dac structura organizatoric îi asigur întreprinderii scheletul, sistemul

osos, sistemul informa ional o alimenteaz cu energia vital ca i sistemul
circulator. Informa ia este "sângele care irig " asigurând robuste ea organiza iei.
A a cum sistemul circulator este dispus într-o simetrie perfect fa de
scheletul uman, sistemul informa ional se pliaz pe structura organizatoric cu
puncte nodale din care se ramific sau în care se concentreaz informa ia, potrivit
cerin elor exprimate de centrii decizionali ai organiza iei.
Parametrii sistemului informa ional se afl de aceea în strâns leg tur cu
structura organiza ional i sistemul decizional. Ei pot fi grupa i în dou mari
categorii.
Parametri constructivi
Reflect în special rela iile sistemului informa ional cu structura
organizatoric . Ei pot fi exprima i prin:
- dimensiunile longitudinale, date de lungimea circuitelor i, respectiv,
fluxurilor informa ionale. Acest parametru reflect num rul nivelurilor ierarhice,
în l imea piramidei structurale - pe plan vertical - iar pe plan orizontal, num rul
componentelor situate pe acela i nivel, între care se stabilesc rela ii de cooperare;
 Sistemul informa ional

- l imea fluxurilor informa ionale, dependen a de volumul de date i

informa ii prelucrate prin circuitele informa ionale, precum i de densitatea
acestora;
- configura ia, dependent de tipul de structur organizatoric . Spre
exemplu, în organiza iile de dimensiuni mici, cu o structur de tip solar, sistemul
informa ional va avea forma unui evantai; fluxurile informa ionale pleac de la i
converg c tre unicul centru al puterii. În organiza iile cu structur de tip ierarhic -
func ional, cu configura ie piramidal -, forma sistemului informa ional poate fi
diferit în func ie de modul de adoptare al deciziilor. Astfel, în organiza iile în care
deciziile se adopt la nivelurile superioare f r consultarea executan ilor, sistemul
informa ional va c p ta forma unui tunel.
Fluxurile informa ionale penetreaz toate nivelurile ierarhice, cu tendin a
de a antrena date i informa ii ini iate, repetate c tre vârful piramidei. Dimpotriv ,
în organiza iile în care decizia solicit participarea larg a personalului - modelul
tipic japonez - cu fundamentare ascendent , sistemul informa ional poate c p ta
configura ia unui arc. Datele i informa iile pleac din sec ii, prelucrate ca
propuneri de fundamentare a deciziilor; acestea devin treptat alternative
decizionale, pe m sur ce sunt transmise serviciilor opera ionale; ajunse în vârful
piramidei, aceste variante sunt analizate, comparate, servind adopt rii deciziei.
Ulterior, deciziile parcurg descendent acela i arc informa ional ce antreneaz nu
numai instruc iunile de aplicare, ci i bun voin a, acceptarea executan ilor care au
contribuit la elaborarea lor.
Parametri func ionali
Reflect caracteristicile func ion rii sistemului informa ional, dependente
atât de parametri constructivi, cât i de proceduri, mijloace de tratare a datelor i
informa iilor.
Ace ti parametri sunt da i de:
flexibilitate, capacitatea sistemului informa ional de a se adapta rapid -
din punct de vedere al construc iei, precum i al volumului i nivelului trat rii
informa iilor - la modific rile produse în mediul intern (modificarea obiectivelor
generate i derivate, reproiectarea structurii organizatorice ori a sistemului
decizional) sau în mediul extern organiza iei (trecerea de la mediul lini tit, la unul
agitat i reactiv, etc.);
actualitatea, poten ialul sistemului informa ional de a furniza date i
informa ii care s reflecte real starea organiza iei i a mediului ei extern în
momentul investiga iei;
capacitatea de reac ie, operativitatea cu care este capabil s prelucreze i
s transmit informa iile i datele cerute de anumite situa ii decizionale sau nu;
selectivitatea, capacitatea de a colecta, prelucra, stoca i transmite
numai datele i informa iile necesare func ionarii organiza ionale;
integrabilitatea, capacitatea de a combina i exploata, prin diverse
proceduri, substan a informa ional a circuitelor i fluxurilor constituie, în mod
secven ial, pe diferite activit i.
Managementul întreprinderii

9.2 Ra ionalizarea sistemului informa ional

9.2.1 Deficien e majore în sistemul informa ional

Studiile efectuate asupra sistemelor informa ionale din cadrul

întreprinderilor au reliefat existen a unor deficiente tipice, relativ frecvente,
reflectare a unor erori în conceperea i implementarea lor.
Distorsiunea reprezint modificarea par ial , neinten ionat a con inutului,
a mesajului unei informa ii pe parcursul culegerii, prelucr rii i transmiterii de la
emi tor la receptor.
Cauzele apari iei pot fi:
- diferen ele în preg tirea persoanelor implicate în vehicularea
informa iei;
- folosirea supor ilor informa ionali necorespunz tori pentru înregistrarea
informa iilor;
- manipularea neglijent a supor ilor de informa ii în procesul transmiterii
lor beneficiarilor;
- utilizarea de mijloace necorespunz toare pentru înregistrarea i
transmiterea informa iilor, etc.
Filtrajul se deosebe te de distorsiune prin faptul c modificarea par ial
sau total a mesajului (sau a con inutului) informa iilor are loc în mod inten ionat.
Cauza filtrajului o reprezint interven ia pe parcursul înregistr rii,
prelucr rii i transmiterii informa iilor unor persoane, care au interesul ca
beneficiarul informa iei s primeasc un mesaj modificat.
Efectul negativ al celor dou deficien e îl reprezint dezinformarea par ial
sau integral a beneficiarilor de informa ii. Când aceast dezinformare se produce
la nivelul managerilor, aceasta se reflect în luarea deciziilor, iar când
dezinformarea se produce la nivelul executan ilor, efectele se resimt imediat pe
planul realiz rii proceselor cu caracter opera ional, influen ând atât cantitatea, cât i
calitatea produc iei sau serviciului.
Efectele negative sunt sc derea eficien ei i deteriorarea climatului de
munc .
Redundan a adic înregistrarea transmiterii i prelucrarea repetat a unor
informalii. Cauza o constituie absen a coordon rii sau coordon rii defectuoase a
anumitor segmente ale sistemului de conducere.
Aceasta se produce când nu se respect principiul lu rii de decizie i
ac iune i când se cer acelea i informa ii de c tre beneficiarii diferi i.
Efectul îl constituie risipa de timp i mijloace materiale din partea celor
implica i.
Supraînc rcarea circuitelor informa ionale cu informa ii bazate. Cauzele
care o genereaz sunt:
- redundan a;
 Sistemul informa ional

- nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informa ional (adic

transmiterea i agregarea selectiv a informa iei pe verticala sistemului de
management în func ie de sfera obiectelor, a competentelor i responsabilit ilor.

9.2.2 Cerin e de ra ionalizare fa de informa ii

Informa ia reprezint baza sistemului informa ional i a celui de

management, cerin ele care se impun informa iei:
- s fie reale - în sensul reflect rii proceselor a a cum se deruleaz ;
realismul informa iei condi ioneaz realismul deciziei i pe aceast baz o eficien
economic mare pe termen lung. Aceast cerin trebuie îndeplinit cu riscul ca
informa ia s devin nepl cut pentru moment unor conduc tori.
- s fie multilateral - s fie eviden iate elemente semnificative de natur
economic , tehnic , uman , tiin ific în special pentru probleme strategice.
- s fie simetrice i concise - surprinderea elementelor esen iale de noutate
i prezentarea lor cu economie de mesaje i asta datorit crizei de timp a
conduc torilor.
- s fie precise i sigure - adic informa ia trebuie dat exact, omiterea unor
detalii semnificative, genereaz ambiguit i asupra necesarului lipsind beneficiarii
de siguran în utilizarea informa iilor. Pentru acesta nivelul de preg tire,
con tiinciozitatea, spiritul de discern mânt, gradul de motivare a persoanei ce
furnizeaz informa ii sunt decisive.
- parvenirea la beneficiari în timp util - adic informa ia trebuie s ajung
la beneficiar în perioada optim pentru luarea deciziei.
- s aib caracter dinamic, prospectiv i adaptat la specificul personalului
implicat.

9.2.3 Principii de concepere i ra ionalizare a sistemului informa ional

A) Subordonarea conceperii i func iei sistemului informa ional cerin elor

manageriale ale întreprinderii.
Sistemul informa ional constituie, în raport cu cel de management, un
subsistem, fiind o component a acestuia. Ra iunea sistemului informa ional în
întreprindere o reprezint asigurarea bazei informa ionale necesare pentru derularea
eficient atât a postului de manager cât i a celor de execu ie.
În conceperea sau ra ionalizarea sistemului informa ional, obiectivele i
cerin ele sale specifice trebuie s reflecte obiectivele fundamentale, derivate,
specifice i individuale ale întreprinderii. Aceasta implic studierea strategiei
politicilor, documentelor întreprinderii cât i discu ii i analize comune cu
managerii, principali beneficiari ai sistemului informatic.
B) Corelarea strâns a sistemului informatic cu cel decizional i cu
organizarea structural a întreprinderii.
Managementul întreprinderii

Sistemul informatic trebuie organizat structural i func ional cu celelalte

componente ale sistemului de management cu structura organizatoric pentru
culegerea, înregistrarea, transmiterea i preluarea informa iei (în special pentru
posturi i rela ii între compartimente).
Func ional, se va armoniza cu sistemul decizional astfel, încât s con in
informa ii i caracteristici dimensionale ale fluxurilor; s reflecte necesitatea
adopt rii de decizii ra ionale de c tre conduc tor.
C) Principiul unit ii metodologice a trat rii informa iilor.
Pentru asigurarea compatibilit ii între toate componentele sistemului
informa ional, pentru integrarea informa iilor pe verticala sistemului de
management, este necesar ca modul de culegere i prelucrare a informa iei s fie
unitar din punct de vedere metodologic pentru a asigura un plus de siguran i
control managementului asupra lui.
Un alt avantaj îl reprezint u urarea trecerii la prelucrarea automat a
datelor i aceasta implic apelarea la informaticieni pe parcursul cooper rii i
perfec ion rii sistemului informa ional.
D) Principiul concentr rii asupra abaterilor esen iale.
Informa iile trebuie transmise pe verticala sistemului de conducere ori de
câte ori este posibil, nu global, ci selectiv i numai cele care reflect abateri
semnificative de la obiective sau criterii aplicate. Acest principiu, determin
economie de timp atât pentru execu ie cât i pentru conduc tori datorit reducerii
num rului, dimensiunii i frecven ei situa iilor întocmite, transmise i analizate.
E) Principiul asigur rii unui timp corespunz tor de reac ie a
componentelor i ansamblului managerial.
Pornind de la premisa c desf urarea diverselor procese de munc în
general i, în special, de management din cadrul societ ilor comerciale i regiilor
autonome prezint caracteristici temporale diferite, este necesar ca i viteza de
reac ie a subsistemelor s fie diferit . Ca urmare, i timpii de culegere, vehiculare
i prelucrare a informa iilor i, implicit, a deciziilor trebuie diferen ia i. Aceasta se
asigur , mai ales, prin utilizarea unei game de proceduri i mijloace de tratare a
informa iilor. Se impune folosirea de mijloace de prelucrare corespunz toare.
F) Principiul asigur rii de maximum de informa i finale din fondul de
informa ii primare.
Informa iile primare sunt limitate i folosite pentru eviden a i controlul
desf ur rii proceselor pentru luarea unor decizii cu caracter local, operativ de
c tre e aloanele inferioare de conducere.
Cele mai importante decizii se fundamenteaz pe informa ii finale, deci
fondul de informa ii primare trebuie valorificat la maximum pentru a ob ine cele
mai pertinente informa ii finale.
G) Principiul flexibilit ii
Sistemul informa ional s permit modificarea caracteristicilor sale,
îndeosebi func ionale, conform necesit ilor i pentru aceasta se recomand
conceperea lui într-o abordare modular , posibil îndeosebi în condi iile utiliz rii
echipamentelor electronice de calcul, baze de date i a unor programe performante
 Sistemul informa ional

pentru a permite operarea rapid a modific rilor necesare f r a efectua schimb ri

la nivelul concep iei de ansamblu.
H) Principiul eficien ei
Are valoare general în cadrul unei întreprinderi, iar la nivelul sistemului
informatic înseamn o permanent evaluare i comparare a efectelor cantit ii i
calit i cu costurile necesare realiz rii i func ion rii sistemului informa ional.
Sunt foarte importante efectele propagate ce trebuie luate în considerare în
mecanismul decizional.

9.2.4 Etapele ra ionaliz rii sistemului informa ional

Asigurarea unui sistem informa ional în func ie de eficien a pentru

întreprindere este esen ial , deoarece condi ioneaz decizia, performan ele sale.
Etapele sunt:
Declan area studiului de ra ionalizare
Conducerea întreprinderii ini iaz realizarea unui ra ionament al sistemului
informa ional când se confrunt cu anumite probleme sau când anticipeaz
problemele apar inând unor deficien e viitoare i printr-o abordare diplomatic .
Evenimentele ce determin ra ionalizarea informa iei sunt:
- privatizarea întreprinderii;
- restructurarea;
- elaborarea de strategii i politici;
- sc derea vânz rii i produc iei;
- blocaj financiar;
- dificult i majore în realizarea de activit i ca aprovizionarea produc iei,
vânz ri;
- schimbarea managementului la nivelul întreprinderii sau
compartimentelor;
- introducerea de echipamente moderne de prelucrare;
- schimb ri în legisla ie.
În func ie de cauzele i concep ia conduc torului i informa iilor implicate,
se stabile te sfera de cuprindere a studiului, ce poate fi:
a) global = când se refer la ansamblul întreprinderii;
b) par ial = când se refer doar la unele activit i.
Domeniul analizat va fi judicios delimitat:
s cuprind ansamblul efectu rii vânz rilor de cauzele care au provocat
studiul.
dimensionarea judicioas a problemei abordate f r a supradimensiona
studiul.
Se mai ine seama de trei elemente:
resursele financiare i tehnico-materiale alocate acestui studiu;
num rul i componen a echipei ce va lucra;
personalul de executare.
Managementul întreprinderii

Din p cate, aproape întotdeauna disponibilit ile pe aceste planuri, în

special primele dou , ac ioneaz cu restric ii forte. Atunci când apar neconcordan e
majore între necesit i i resurse, se recomand divizarea domeniului pe
subdomenii i stabilirea unor sarcini de ra ionalizare în func ie de priorit ile i
posibilit ile întreprinderii.
Dup precizarea ariei de investigare, se stabilesc obiectivele de realizat. La
stabilirea i realizarea lor vor participa obligatoriu managerul superior i
conduc torii principalelor compartimente.
Obiectivele vor fi:
a) informa ionale - când vizeaz direc ia func ionaliz rii sistemul
informa ional, felul i calitatea informa iilor de furnizor, modernizarea unor
proceduri informa ionale, persoana de furnizare a unor informa ii importante i
costurile implicate.
b) economice - când au în vedere efecte directe i indirecte, determinat de
perfec ionarea informa ional , portofoliul de comenzi, m rimea stocurilor de
materii prime, viteza de rota ie a capitalului circulant, cifra de afaceri, etc.
Identificarea elementelor informa ionale ale domeniul investigat
Delimitarea precis a cererii informa iei asigur premisa pentru a desf ura
investigarea propriu-zis .
Fazele sunt:
1. caracterizarea succint , de ansamblu, a subsistemului informa ional,
relevând principalul s u parametru în strâns corela ie cu func ionalitatea i
performan ele economice ob inute.
2. întocmirea listei cu documentele utilizate.
3. reprezentarea grafic a circuitului documentelor.
4. inventarierea mijloacelor existente de tratare a informa iei.
Analiza critic a subsistemului
Faze (etape):
Se stabile te con inutul, utilitatea i costurile documentului informativ
în sistemul actual
Identificarea celor mai frecvente i p gubitoare deficite informa ionale
cronice consultându-se to i managerii implica i.
Se num r respectivele cerin e de ra ionalitate în func ie de informa ii.
Se vor stabili principiile de concepere i func ionare ale sistemului
informa ional.
Perfec ionarea subsistemului
Începerea perfec ion rii va fi precedat de stabilirea de c tre echipa care
lucreaz împreun cu managerul implicat, inclusiv cei de nivel superior, a
cerin elor informa ionale fa de solu iile preconizate pornind de la obiectivele
stabilite în prima etap .
Aceste cerin e se vor baza pe:
analizele critice ale domeniului respectiv;
previziunea managerului i specialistului privind func ionalitatea
actual i viitoare.
 Sistemul informa ional

strategia politicii întreprinderii.

Faze
1. Stabilirea configura iei de ansamblu a sistemului informa ional
substabilit cu prezentarea principalelor scheme preconizate.
2. Proiectarea de detaliu a componentelor informa ionale la care intervin
schimb ri:
- fie introducerea de elemente noi (documente, proceduri informa ionale,
echipamente, etc.)
- fie comasarea sau schimbarea par ial a con inutului unor componente
informa ionale.
- eliminarea altora.
3. Stabilirea eficien ei aplic rii m surilor preconizate, cuantificabile
(economie de supor i informa ionali de timp i ore i persoane, salarii i alte
cheltuieli aferente) i necuantificabile (calit ile fundament rii deciziilor, informalii
asupra structurii organizatorice, privind asigurarea de informa ii corecte i
complete luate la timp).
Implementarea perfec ion rilor informa ionale
Are la baz un program de preg tire i opera ionalizare a solu iilor
proiectate.
Pentru aceasta se va avea în vedere:
- asigurarea premiselor tehnico-materiale, umane, informa ionale i
financiare necesare.
- preg tirea climatului în cadrul întreprinderii.
- întâlniri cu persoane implicate.
- explicarea obiectivelor urm rite.
- avantaje pentru întreprindere i salaria i.
Dup finalizarea supliment ri se va face evaluarea st rii de fapt a tuturor
performan elor m surabile i nem surabile.
Tendin e în conceperea i func ionarea sistemului informa ional
Dinamismul accentuat propriu managementului modern se manifest , în
special, la nivelul sistemului informa ional caracterizat printr-un crescut nivel de
performan .
Un rol important au mijloace de tratare a mijloacelor (computerul)
Tendin e:
- cre te interesul pentru programul pe calculator (SOFTWARE);
- scade interesul pentru HARDWARE;
- cre te rolul calculatoarelor în re ea TIME SHARING, un sistem
descentralizat de prelucrare a datelor i folosirea concomitent a calculatoarelor de
c tre mai mul i beneficiari ce transmit i primesc datele la sediul lor.
Acest sistem se caracterizeaz prin:
- acces concomitent al mai multor beneficiari la computer.
- prelucrarea în paralel a mai multor programe.
- amplasarea i accesul beneficiarilor la calculator din afara acestuia.
- furnizarea beneficiarului de r spundere direct în timp real.