1. Info in curs....

SUPLIMENTAR: ( https://ro.scribd.com/document/255102804/Proiectarea-sistemelor-
informatice-Intrebari-examen )- TEST GRILA!!!

2. Sisteme informaţionale.
Un sistem informaţional se poate defini ca fiind ansamblul de elemente implicate în procesul
de colectare, de transmisie, prelucrare de informaţie, informaţiei revenindu-i rolul central din
sistem. În cadrul sistemului informaţional se regăsesc : informaţia vehiculată, documentele
purtătoare de informaţii, personalul, mijloace de comunicare, sistemele de prelucrare (de
regulă, automată) a informaţiei, etc. Printre posibilele activităţi desfăşurate în cadrul acestui
sistem, pot fi enumerate : achiziţia de informaţii din sistemul de bază, completarea
documentelor şi transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor, etc. În
sensul cel mai larg, un sistem informaţional se referă la diversele interacţiuni dintre oameni,
procese, date şi tehnologii; astfel, termenul nu se referă numai la aspectele legate de TIC pe
care o organizaţie le utilizează, cât şi la modul în care oamenii interacţionează cu tehnologia în
scopul de a oferi suport pentru procesele de afacere. Sistemul informaţional reprezintă un
ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale organizate într-o concepţie unitară. În orice
domeniu de activitatea economică sau socială, există un flux informaţional pe baza căruia se
desfăşoară orice activitate. La nivelul unui agent economic, sistemul informaţional asigură
legătura dintre sistemul decizional şi cel operaţional (sistem de conducere şi sistem de
execuţie); astfel, funcţionarea sistemului informaţional presupune desfăşurarea următoarelor
activităţi: - introducerea datelor cu privire la sistemul operaţional - prelucrarea datelor în
scopul asigurării de informaţii utile în procesul de decizie - obţinerea informaţiilor solicitate, ca
apoi să se adopte decizii ce vor fi transmise sistemului operaţional - efectuarea controlului şi
urmăririi respectării deciziilor.

3. Sistemul informatic
În cadrul unui sistem informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu ajutorul tehnicii de
calcul. Se pot prelucra datele primare şi apoi rezultatul poate fi transferat mai departe, către alt
compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face şi el pe cale electronică prin intermediul unei
reţele de calculatoare. Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare şi transmitere a
datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic. Într-un sistem informatic pot intra:
calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, componente hardware şi software, datele prelucrate,
personalul ce exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.
Raportul sistem informaţional-sistem informatic: sistemul informaţional include în cadrul său sistemul
informatic, acesta din urmă fiind o componentă esenţială a primului. Trebuie reţinut faptul că sistemul
informaţional nu trebuie confundat sau suprapus complet cu sistemul informatic. În general, sistemul
informatic se interpune între sistemul decizional şi cel operaţional ca şi în figura 2. Sistemul informatic
este un ansamblu structurat de proceduri şi echipamente electronice care permit prelucrarea automată a
datelor şi obţinerea de informaţii.
2.3 Componentele unui sistem informatic Un sistem informatic include următoarele componente: -
cadrul organizatoric al firmei şi datele vehiculate în sistemul informaţional corespunzătoare activităţilor
desfăşurate; - resursele umane (beneficiarii sistemului cât şi personalul de specialitate care îl
proiectează/implementează) - metode şi tehnici de proiectare a sistemelor informatice - echipamente
hardware pentru stocarea şi prelucrarea datelor. - programele software folosite pentru realizarea
obiectivelor sistemului informatic.
4. (Modelul informaţional.....???)
Baza informaţională cuprinde: − datele supuse prelucrării; − fluxurile informaţionale; − sistemele şi
nomenclatoarele de coduri. Pentru o întreprindere entităţile bazei informaţionale pot fi grupate după
cum urmează: − pentru activitatea de aprovizionare: stocuri de materiale, intrări materiale, consumuri
de materiale, contracte cu furnizorii, programe de aprovizionare; − pentru activitatea de producţie:
tehnologii şi reţete de fabricaţie, program de lucru, norme de muncă şi consumuri de manoperă; −
pentru activitatea de desfacere: stocuri de produse, contracte cu clienţii, realizări contracte; − pentru
activitatea de marketing: evoluţia cererii şi a ofertei, dinamica preţurilor, elasticitatea cererii şi a
producţiei; − pentru activitatea financiar-contabilă: solduri şi rulaje contabile, calculaţia costurilor,
bugete de venituri şi cheltuieli, contabilitatea analitică şi sintetică; − pentru activitatea de personal:
evidenţa personalului, salarizări, dotări social-culturale şi gestiunea lor; pentru activitatea de cercetare-
dezvoltare: studii tehnico-economice, proiecte tehnice, investiţii, etc.

5. Organizarea și structura datelor

( https://nicudiaconu.files.wordpress.com/2012/01/2_organizarea_datelor.pdf )- aici sunt schemele.

6. Clasificarea şi operaţii asupra structurilor de date.

STRUCTURI DE DATE
Structura de date – se defineste ca o colectie de date intre care sa stabilit o serie de relatii care
conduc la un anumit mecanism de selectie si identificare a componentelor. Componentele
structurii pot fi individualizate si identificate prin nume sau prin pozitia pe care o ocupa
structura.
Daca localizarea unei componente se face prin parcurgerea tuturor componentelor care se afla
Inaintea sa in ordinea specificata, atunci structura are acces secvential.
Daca o componenta din structura poate fi selectata fara a tine seama de celelalte componente,
atunci structura are acces direct.
*Asupra unei structuri de date se pot efectua o multitudine de operatii care se pot referi
atat la valori cat si la structura, cum ar fi:
-creerea, respectiv numerotarea datelor in forma initiala pe suportul de memorie;
-consultarea, respectiv accesul la componentele structurii in vederea prelucrarii valorilor;
-actualizarea, respectiv schimbarea starii structurii prin adaugarea, stergerea unor elemente,
-modificarea valorii unor elemente, modificarea relatiilor dintre elemente;
-sortarea, respectiv aranjarea elementelor unei structuri dupa anumite criterii;
-fzionarea, respectiv formarea unei structuri noi din doua sau mai multe structuri;
-ventilarea, respectiv spargerea structurii in doua sau mai multe structuri;
-copierea;
-interclasarea.
Operatiile la care poate fi supusa o structura de date si eficienta cu care pot fi acestea realizate,
depind in mare masura de relatiile intre datele materializate pe suportul de memorie.

Clasificarea structurilor de date se face in functie de mai multe criterii astfel:

dupa tipul componentelor pot fi:
- omogene, atunci cand componentele sunt de acelasi tip;
- eterogene, atunci cand componentele sunt de tipuri diferite;
dupa posibilitatea de descompunere in structuri de acelasi tip pot fi recursive sau nu;
dupa posibilitatea de modificare a valorilor si/sau a structurii pot fi:
- statice, care pe tot parcursul existentei lor au acelasi numar de componente in aceeasi ordine;
- dinamice, care permit modificarea valorilor si/sau structurii prin aplicarea operatorilor;
din punct de vedere al nivelului de structurare al datelor pot fi:
 - logice, care se refera la modul de ordonare al datelor;
- fizice, care se refera la modul de implementare, de reprezentare efectiva pe suporti informationali.
            Toate structurile de date care au aceeasi organizare si sunt supuse acelorasi operatii
formeaza un anumit tip de structura de date.

7. Informatica aplicată.
Creşterea rolului informaticii în activitatea umană a dus la apariţia sistemelor informatice ca
suport şi mediu de existenţă a informaţiei. Informatica a devenit un mediu de investgare şi de
cunoaştere ştiinţifică a femomenelor şi proceselor care se desfăşoară în toate sferele acivităţii
sociale. Ca ştiinţă, informatica şi-a dezvoltat metode proprii de cercetare şi investigare,
modele matematice, un suport teoretic şi ştiinţific. Pătrunsă în toate sferele activităţii umane,
informatica s-a structurat pe domenii:
- imformatica tehnico-ştiinţifică (rezolvarea calculelor, problemelor tehnico-ştiinţifice şi
inginereşti); - informatica industrială, având ca obiect supravegherea, comanda, controlul
proceselor de producţie (procese automate, roboţi industriali); - informatica ecomnomică de
gestiune –automatizarea activităţilor desfăşurare în societăţi comerciale, regii autonome etc; -
informatica socială ; - informatica pentru conducere- automatizarea proceselor de conducere şi
asistarea deciziilor; - birotica - automatizarea acivităţilor de birou şi administrative.
În informatică, indiferent de tipul prezentat mai sus, se folosesc: -sisteme de culegere primară
a datelor si informaţiilor - selectarea, concentrarea, stocarea, transmiterea datelor si
informaţiilor -sisteme de calcul electronic şi programe soft specifice necesare prelucrării
automate a datelor
- un personal specializat, capabil şi instruit .
Altfel spus, este nevoie de echipamente tehnice, produse soft şi specialişti în informatică.

8. Produse – program utilizate in economie. Caracteristici generale.

( din curs. Pag.53. (4) )

9. Rolul Sistemului informational (SI) în activitatea organizației

Rolul Sistemului informaţional în activitatea organizaţiei. Practica de management din unităţile
economice a evidenţiat legătura directă care există între procesul managerial propriuzis şi Sistemul
informaţional existent. Rolul unui Sistem informaţional în cadrul unei organizaţii relevă din beneficiile
pe care le oferă angajaţilor, decidenţilor acesteia. Fiecare tip de organizaţie îşi adaptează anumite
categorii de Sistem informaţional în funcţie de necesităţile organizaţionale. Există o serie de modele de
sisteme informaţionale aşa ca: sistemele de management al documentelor; management al proiectelor;
management al sarcinilor; sisteme informaţionale de gestiune a resurselor umane; sisteme de măsurare
şi de management al performanţelor; sisteme informaţionale de contabilitate etc. Un Sistem
informaţional pe larg utilizat atât în sectorul public cât şi în cel privat, în ultimii ani, este sistemul de
management al documentelor. Acest tip de sistem presupune gestionarea electronică a documentelor.
Beneficiile unui sistem de management al documentelor sunt: • Un singur punct de acces către o bază
de stocare centralizată astfel încât printr-o singură interogare să fie afișate toate documentele relevante,
indiferent de format, locaţie fizică sau aplicaţia sursă. • Transmiterea/primirea documentelor şi
procesarea acestora (semnarea, consultarea, adnotarea) se face rapid, economisindu-se circa 40% din
timpul necesar. • Accelerarea proceselor de colectare a informaţiilor simultan cu reducerea în proporţie
de 70% a timpului afectat introducerii datelor. • Partajarea de documente între utilizatori (angajaţi sau
parteneri) cu un management avansat al drepturilor de acces ce permite un mod de lucru colaborativ. •
Permite clasificarea/indexarea şi regăsirea documentelor după cuvinte-cheie (de ex: client, partener,
 proiect, factură, notă, proprietar document etc.). • Oferă controlul versiunii documentelor precum şi
istoricul modificărilor. • Permite externalizarea bazei de date prin posibilitatea accesării ei de oriunde
din afara firmei prin intermediul unei legături securizate. • Oferă interfaţa pentru integrarea cu diverse
aplicaţii precum sistemele ERP (SAP, Oracle eBusiness suite). • Reduce drastic costurile cu tipărirea şi
copierea documentelor. • Optimizarea costurilor arhivării şi reducerea spaţiului fizic de depozitare.
Desigur, aceste beneficii sunt completate cu unele facilităţi specifice fiecărei organizaţii în parte în
funcţie de tipul, mărimea şi alte caracteristici ale organizaţiilor.
*Sursa ( https://idsi.md/files/Petrov-Conferinta_19_05_17.pdf)

10. Evoluția sistemelor informaționale în economie

E cunoscut ca sistemele informationale economice se caracterizeaza prin volume

considerabile, componenta compusa si repartizare spatiala a elementelor sale. Din
acest motiv exista necesitatea de a asigura o anumita concordanta dintre diverse
niveluri si compartimente ale lor in asa mod ca obiectele si procesele economice
deservite de ele sa capete o evolutie prospera continua.
In contextul dat conexiunea informationala contribuie la integrarea activitatilor
economice sub forma de sistem unic de efectuare a lor, ceea ce in realitate si e
necesar sa fie.
La inceputuri, cind producerea, distribuirea si consumarea bunurilor materiale si
spirituale erau de caracter particular si practic nu se realizau in anumite perioade de
timp indelungate si pe scara spatiala larga, si informatia respectiva despre aceste
activitati, de regula, era “dobindita”, memorizata, prelucrata si utilizata de un individ,
sau de un grup mic de indivizi (gospodarie individuala) in mod oral si in termeni
operativi (pe parcursul activitatilor economice, ori intr-o zi ori citeva zile), fara a implica
in aceste procese anumiti suporti si mijloace auxiliare speciale.
Pe masura extinderii razei manifestarii economice umane tot mai pronuntat
devine caracterul social al informatiei in cauza, iar procesele informationale necesita
organizarea lor in mod constient. De aceea daca la faza initiala a activitatilor
economice umane fluxurile informationale spatial se formau si se realizau acolo,, unde
si cele materiale, apoi treptat, in mod evolutiv ele tot mai esential si-au majorat atit
termenii cit si scara de actiune.
In asa circumstante functionarea eficienta a sistemului informational economic
este bazata nu numai pe concordanta spatiala si in timp a proceselor informationale,
dar in masura egala si pe asigurarea securitatii unitatilor informationale functionale.
Aceasta de pe urma isi gaseste explicarea in faptul ca odata cu integrarea activitatilor
economice in parametrii nominalizati automat se produce si integrarea fluxurilor
informationale, ce le insotesc. In consecinta fenomenului produs e suficient ca un
singur element informational sa fie “alterat”, ori “pierdut” si sistemul informational in
ansamblu poate sa nu mai corespunda solicitarilor sistemului de gestiune concret,
deoarece elementul respectiv dispune de o multime de conexiuni cu o multime de alte
elemente si “pierderea” (“alterarea”) lor fireste negativ influenteaza sistemul
informational integral.
Sursa : ( http://security.ase.md/publ/ro/pubro02.html )

11. Costul unui SI https://ro.scribd.com/doc/135098038/Sisteme-Informatice-de-Gestiune

12. Principii de utilizare specifice produselor program generalizabile.- (in curs)
13. Aspect legislative privind protecţia produselor program.- (in curs)
14. Sistemul de gestiune al bazelor de date Miscrosoft Access
( https://ro.scribd.com/doc/22327060/Sistemul-de-Gestiune-a-Bazelor-de-Date-Access )
15. Definirea componentelor principlale ale SGBD Miscrosoft Access (
https://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/calculatoare/sistemul-de-gestiune-a-bazelor-de-date-)
microsoft-acces-244852.html https://ro.scribd.com/doc/22327060/Sistemul-de-Gestiune-a-
Bazelor-de-Date-Access )