TEMA 1.

Noțiuni generale despre sisteme informatice în comerț

1. Definirea sistemului informatic.

2. Clasificarea sistemelor informatice.
3. Structura şi funcţiile sistemelor informatice.
4. Obiectivele sistemelor informatice.
–1–
În urma transformărilor existente în economia naţională şi societate, o întreprindere
pentru a reuşi trebuie să-şi mobilizează toate resursele, inclusiv şi cele informaţionale, ceea ce
îi va permite să-şi reducă costurile, să îmbunătăţească performanțele şi calitatea produselor
sau serviciilor oferite, să creeze şi să ocupe pieţe noi.
Din acest motiv este absolut necesar ca gestiunea resurselor să fie făcută în cadrul unui
sistem bine organizat în continuă perfecționare subînţelegând şi necesitatea utilizării TEC
(tehnicii), adică implementarea SI şi a tehnologiilor informaţionale moderne.
Prin sistem se subînţelege o grupare de elementele (oameni, lucruri, concepte, etc.)
legate între ele pentru realizarea unui scop comun.
Orice sistem este format din:
- intrări;
- prelucrări;
- ieşiri.
Conceptul de sistem poate fi înţeles dublu:
1. din punct de vedere al obiectivelor sistemul este constituit dintr-un ansamblu de sarcini de
executat în condiţii date;
2. din punct de vedere structural acesta include un ansamblu de elementele funcţionale.
Un sistem poate fi constituit din unul sau mai multe subsisteme interconectabile, care
la rândul său pot fi descompuse în alte subsisteme.
Subsistemele unei întreprinderi pot fi determinate şi în funcţie de tipurile de activităţi
ale acesteia:
- activităţi de producţie (fizice tehnologice);
- activităţi de informare;
- activităţi de conducere.
În unitățile economice există 3 sisteme, care sunt strâns legate între ele:
1. Sistemul de conducere (de decizie) realizează o activitate de conducere şi control şi se
ocupă de analiza informaţiilor, în vederea elaborării deciziilor.
2. Sistemul condus (de execuţie, operaţional) care realizează activităţile fizice sau de
producţie şi transformă deciziile în acţiuni.
3. Sistemul de informare (informaţional), care asigură legătura bilaterală dintre celelalte 2
sisteme realizând activităţile de informare având ca obiective colectarea, înregistrarea,
prelucrarea şi transmiterea informaţiilor și a deciziilor.
Sistemul informațional - reprezintă ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi
circuitelor informaţionale, mijloacelor de tratare a informaţiilor numite să contribuie la
stabilirea şi realizarea obiectivilor unității economice.
1
 În cadrul unui sistem informațional există întotdeauna un sistem de prelucrare a
datelor. Dacă acest sistem presupune utilizarea tehnicii electronice de calcul atunci el este
denumit sistem de prelucrare automată a datelor (S.P.A.D.) sau sistem informatic.
Sistemul informatic reprezintă un ansamblu structurat de elemente interconectate
funcţional pentru automatizarea procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru
fundamentarea deciziilor.
Sistemul informatic este parte componentă a sistemului informațional şi are ca obiect
de activitate în general procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare şi prelucrare
automată a datelor.
Dacă datele unui SI exprimă cunoştinţe referitoare la desfăşurarea fenomenelor şi
proceselor economice această este denumit sistem informatic economic (S.I.E.).
În cazul în care S.I.E. exprimă şi cunoştinţe sociale, acesta poate fi considerat ca sistem
informatic economico-social (S.I.E.S.):
SIEEC – evidenţa contabilă;
SIEMg – management;
SIEMk – marketing.
Noţiunea de sistem informatic este legată de informatizarea activităţii organizaţiei, deci
folosirea echipamentelor hardware şi a produselor software pentru organizarea şi
administrarea informaţiilor. Utilizarea calculatoarelor în cadrul sistemului informaţional (SI)
al unei organizaţii conduce la definirea componentei Sistem Informaţional Automatizat (SIA)
– care cuprinde numai lucrările realizate cu ajutorul calculatoarelor.
Relaţia SI – SIA este reprezentată în figura 1.

Sistem
informatizat Procesor
de informaţii Informaţie Reguli

Sistem manual
Reguli şi
Om Fişiere
proceduri
manuale
scrise
Programe şi
Sistem Fişiere
Calculator Structuri de date
automatizat informatice

Fig. 1. Relaţia SI-SIA .

–2–
Există diverse criterii de clasificare a sistemelor informatice (SI), ele fiind:
I. Conform structurii economiei naţionale şi necesitatea creării unui SI naţional se
evidenţiază următoarele clase şi tipuri:
a. SI macroeconomice:

2
 1) SI pentru conducerea activităţii unor ramuri ale economiei naţionale, care îşi propun
în principal introducerea activităţilor la nivel de ramură a economiei naţionale (SI
energetic, al transporturilor, telecomunicaţiilor etc.).
2) SI pentru conducerea unor activităţi la nivelul economiei naţionale (SI privind
aprovizionarea tehnico-materială).
3) SI funcţionale, asigură furnizarea de informaţii necesare desfăşurării unor ansambluri
de activităţi la nivelul economiei naţionale (SI financiar-bancar, SI statistic, SI de
documentare tehnico-ştiinţifică).
4) SI teritoriale sunt destinate conducerii social-economice la nivelul unei diviziuni
teritoriale (S.I. raionale).
b. SI microeconomice:
1) SI pentru conducerea proceselor tehnologice - presupun că datele de intrare sunt
asigurate prin intermediul unor dispozitive automate, care transmit sub formă de
semnale informaţii despre anumiți parametri ai procesului tehnologic (presiune,
temperatură, umiditate), iar datele de ieşire se transmit de asemenea sub formă de
semnale, unor organe de execuţie, care modifică automat procesul tehnologic,
efectuând astfel controlul şi comanda automată a acestui proces. Asemenea sisteme
(privind fabricarea hârtiei, cimentului) au un grad de automatizare, mult mai superior
decât celelalte tipuri de SI.
2) S.I. pentru conducerea activităţilor economice.
II. După modul de organizare a datelor:
1. SI cu fişiere.
2. SI cu fişiere integrate, gestionate conform conceptului de BD, fără utilizarea SGBD.
3. SI cu BD, gestionate prin utilizarea SGBD.
4. SI cu BD sau fişiere distribuite.
III. După gradul de interconectare:
1. SI cu aplicaţii independente, care comunică indirect (off-line) sau direct (on-line).
2. SI cu aplicaţii comune, care comunică indirect (off-line) sau direct (on-line).
IV. După gradul de distribuire:
1. SI centralizate.
2. SI descentralizate (distribuite).
V. După tehnologia de prelucrare:
1. SSI pentru culegerea şi validarea datelor de intrare.
2. SSI pentru administrarea datelor (creare, actualizare, protecție, salvare-restaurare).
3. SSI de exploatare şi obţinere a rezultatelor solicitate (liste/ situaţii de ieşire).

–3–
Din punct de vedere organizatoric, un SIE este compus din următoarele elemente:
1) Baza informaţională (BI) - se subînţeleg atât datele de intrare supuse prelucrării cât şi
fluxurile informaţionale, sistemele şi nomenclatoarele de coduri.
2) Baza tehnică (hardware).
3) Sistemul de programe (software de bază și aplicativ).
3
 4) Baza ştiinţifico-metodologică (BŞM) este constituită din metodologii, metode şi tehnici
de realizare a sistemelor informatice, algoritmi, modele matematice ale proceselor şi
fenomenelor economice.
5) Resursele umane (RU) include atât personalul de specialitate (analişti, operatori,
programatori, ingineri de sistem) cât şi beneficiarii sistemului.
6) Cadrul organizatoric (CO) presupune regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii cu care este exploatat SIE.
Sub aspect funcţional un SIE pentru conducerea activităţilor economice într-o USE
(unitate social-economică) reprezintă activităţile de bază ale acesteia (producerea, realizarea,
aprovizionarea, evidenţa contabilă, a cadrelor).
SSI cercetare dezvoltare SSI financiar-contabil

SI

SSI SSI personal, cadre

producere

SSI pentru activitatea comercială

La rândul său fiecare subsistem funcţional poate fi divizat și în alte subsisteme, modele
sau aplicaţii conform nivelului de conducere (strategic, tactic şi operativ).

Orice tip de sistem informaţional îndeplineşte cumulativ următoarele funcţii:

1) Funcţia decizională, care asigură elementele necesare sprijinirii şi luării deciziilor.
2) Funcţia operaţională (de acţiune), realizează obiectivele cuprinse în strategia de
conducere prin asigurarea şi operaţionalizarea deciziilor, metodelor manageriale, etc.
3) Funcţia de documentare se exprimă printr-o permanentă şi continuă cunoaştere a
mediului înconjurător, pe bază căreia se îmbogățește tezaurul personalului şi care ulterior
pot fi utilizate în luarea deciziilor sau pentru realizarea anumitor acţiuni.
Aceste funcţii interdependente afectează întreg SIF al USE şi deci fără un SI, care să
funcţioneze corect nici SIF nici sistemul de conducere al USE nu este în măsură să acţioneze
corespunzător.
-4-
SI este subordonat procesului decizional şi deserveşte conducerea. Din acest motiv
obiectivul general urmărit prin realizarea unui SIE îl constituie asigurarea selectivă şi în timp
util a tuturor nivelelor de conducere, cu informaţii necesare şi reale pentru fundamentarea şi
elaborarea operativă a deciziilor cu privire la desfăşurarea cât mai eficientă a întregii activităţi
din USE.
Pe lângă acest obiectiv general SIE mai are şi alte obiective secundare:
a) Obiective ce afectează activităţile de bază din cadrul USE (cercetare-dezvoltare,
comerţ, financiar-contabilă, personal, producere, etc.) cum ar fi :

4
  sporirea gradului de încărcare a capacităţilor existente și reducerea duratei ciclului de
fabricaţie;
 sporirea volumului producţiei;
 reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale;
 sporirea productivității muncii;
 sporirea profitului şi a rentabilităţii.
b) Obiective ce afectează funcţionarea SIF:
 sporirea vitezei de răspuns a sistemului la solicitările beneficiarului.
 sporirea exactităţii şi preciziei în procesul de prelucrare a datelor şi informare a
conducerii.
 reducerea costului prelucrării informaţiilor.
 raţionalizarea fluxurilor şi circuitelor informaţionale.
Necesitatea clasificării obiectivilor SIE decurge din faptul că ele sunt funcţii
numeroase şi sunt specifice fiecărei USE, iar realizarea concomitentă a acestora la nivelul
unităţii este greu de înfăptuit. Acest lucru impune ca fiecare conducător să definească
obiectivele specifice unităţii respective şi să stabilească ordinea prioritară de realizare a
acestora. Totodată prin inventarierea şi prezentarea acestora în faţa colectivului din unităţile
respective şi a eforturilor privind asigurarea resurselor umane, materialele, financiare şi de
timp pe care le implică, colectivul de oameni va înțelege mai clar necesitatea implementării
SIE, va deveni mai responsabil faţă de sarcinile ce-i revin, creându-se astfel condiţii mai
favorabile pentru reuşita implementării şi exploatării curente a SIE.