1.

Principalele elemente ale sistemelor informatice economice

1.1. Notiuni fundamentale vizand sistemele informatice

Sistemele informatice economice, ca forma mai larga, cuprinzatoare,

constituie un camp esential de studiu in administrarea afacerilor si management,
domenii considerate majore in zona economica. Astfel, sistemele informatice
trebuie sa raspunda la problemele legate de administrarea hardwer-ului, soft-ului, a
datelor, precum si sistemele informatice intr-un mod strategic pt. succesul in
afaceri.
Importanta sistemelor informatice rezida, in principal, in intelegerea efectiva
si responsabila de catre toti conducatorii (managerii) sau persoanele dintr-o
organizatie a necesitatii adoptarii la societatea informationala globala. Sistemele
informatice devin astazi tot mai mult o componenta vitala a succesului in afaceri pt.
o organizatie sau un intreprinzator. Managerii sau utilizatorii nu trebuie sa
cunoasca tehnologiile complexe sau conceptele abstracte ori aplicatiile specializate
din campul sistemelor informatice, ci sa aiba definit cadrul conceptual in cel putin
5 zone:
a) conceptele fundamentale ale sistemelor informatice – conceptele de baza
ale sistemului informatic asigura elemente tehnice si de comportament, care
ajuta la fundamentarea aplicatiilor comerciale a procesului de luare a
deciziilor si de construire a unui avantaj strategic al firmei fata de
competitori.
b) tehnologia sistemelor informatice – este reflectata de dezvoltare si in
management in tehnologia informatiei (softer, retele internet, tehnologii de
prelucrare a informatiilor).
c) aplicatiile sistemelor informatice – utilizarea sistemelor informatice, prin
aplicatiile sale in domeniul operational , managerial, asigura si crearea unui
avantaj competitiv al organizatiei de la nivelul local intern (in colaborarea
dintre compartimente, intre nivelele ierarhice) pana la formele comertului
electronic, schimbului de informatie, utilizand internetul.
d) dezvoltarea de sisteme informatice – reprezinta modul in care utilizatorii
(finali) elaboreaza sisteme informatice pt. a rezolva problemele din cadrul
organizatiei sau pt. a creste productivitatea.
e) managementul sistemelor informatice.

1.2. Conceptul de sistem informatic

Conceptul de sistem informatic are un rol de baza in domeniul sistemelor

informatice. Odata inteles, acesta vine sa fundamenteze alte concepte conexe din
domeniile tehnologiei aplicatiilor, dezvoltarii si managementului sistemelor
informatice .
Functionarea unui sistem informational decizional presupune, in principal,
desfasurarea urmatoarelor activitati:
1
- culegerea datelor despre starea sistemului condus si a mediului inconjurator;
- transmiterea datelor in vederea prelucrarii;
- prelucrarea datelor, obtinerea informatiilor si transmiterea acestora;
- adoptarea deciziilor, dezagregarea sau desintetizarea acestora si transmiterea
acestora spre executie.
Utilizarea tehnicii electronice de calcul a produs modificari majore in modul
de realizare a acestor activitati si, implicit, a determinat aparitia conceptului de
sistem informatic . Sistemul informatic economic este un ansamblu de elemente
interconectate functional in scopul automatizarii, obtinerii informatiilor,
fundamentarii, transmiterii si urmaririi deciziilor. Sistemul informatic se interpune
intre sistemul de decizie si sistemul de executie, fiind subordonat acestora. El este
inclus in cadrul sistemului informatic si are drept obiect de activitate, in general,
culegerea, transmiterea si prelucrarea datelor.
Prin implementarea unor modele matematice si utilizarea tehnicii electronice
de calcul in activitatile enumerate, sistemul informatic imprima valente sporite
sistemului informatic sub aspect calitativ si cantitativ. Astfel, asistam la o crestere a
capacitatii de calcul sub aspectul volumului datelor de prelucrat si a informatiilor
de efectuat, la cresterea la exactitatii informatiilor, in conditiile complexitatii
activitatii economice. In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si
sitemul informational se poate aprecia ca este un raport de la o parte la intreg, de la
subsistem la sistem.
Utilizarea pe scara larga a mijloacelor de calcul a condus la cresterea sferei
de cuprindere a sistemului informatic, acesta tinzand sa o egaleze pe cea a
sistemului informatic.
Principalelel activitati dintr-un sistem informatic economic sunt cele de
prelucrare a informatiilor:
a) introducerea datelor – datele despre tranzactiile comerciale sau despre alte
evenimente trebuie sa fie adunate si pregatite pt. prelucrare. Introducerea se
refera la editarea de inregistrari. Odata introduse, datele pot fi transferate pe
un suport magnetic sau optic pana la prelucrare.
b)procesarea datelor pt. obtinerea de informatii (prelucrarea datelor) –
datele, care sunt subiectul activitatii de prelucrare, cuprind calcule,
comparari, sortari,clasificari sau insumari. Aceste activitati organizeaza,
analizeaza si manipuleaza datele, convertindu-le in informatii pt. utilizatori.
c) iesirea procedurilor (produselor) informationale – informatiile rezultate in
urma prelucrarii apar in forme variate pt. a fi transmise utilizatorilor in forma
solicitata de acestia. Informatile trebuie sa indeplineasca anumite conditii de
calitate ce se refera in general la:
- timp – viteza cu care informatia ajunge la utlilizator;
- continut – atributele care confera valoare informatiei;
- forma – felul in care ajunge la utilizator.
d)stocarea resurselor (produselor) informationale – aceasta activitate nu
constituie o componenta foarte importanta in cadrul sistemelor informatice.

2
 Ea reprezinta activitatea dintr-un sistem informatic in care datele si
informatiile sunt depozitate intr-un mod organizat in vederea unei utilizari
ulterioare. Atunci, procesul de regasire este necesar utilizatorilor prin
activitatea si acuratetea sa. Suporturile utilizatorilor pt. stocarea datelor si
informatiiilor sunt, in general, magnetice sau optice.
e) controlul performantelor sistemului – o activitate de mare importanta in
cadrul sistemului informatic o reprezinta controlul performantelor sale.
Aceasta activitate are in vedere urmatoarele elemente:
- un sistem informatic – produce feed-back despre intrarile, procesul si
iesirile sale, precum si despre activitatea de stocare;
- feed-back-ul trebuie monitorizat si evaluat pt. a determina daca sistemul
umeaza sa-si atinga scopul prin performantele sale;
- feed-back-ul va trebui utilizt pt. a efectua ajustari in activitatea sistemului
pt. a-i corecta deficientele.
Un alt aspect important il reprezinta procesarea informatiilor. Aceasta
consta in introducerea, prelucrarea, iesirea si stocarea si activitatatile de control.
Datele sunt fapte brute sau observatii, in general despre fenomene fizice sau
tranzactii comerciale. Datele au un caracter obiectiv, sunt masurabile prin
caracteristicile lor.
Informatiile sunt deja procesate, au un anumit inteles si sunt folositoare
utilizatorului. Datele sufera un proces de adaugare de valoare prin:
- agregare, manipulare si organizare;
- analizarea si evalarea continutului lor;
- utilizarea lor intr-un context folositor pt. utilizator.

1.3. Structura sistemului informatic

Un sistem informatic este compus, in principal, din urmatoarele elemente:

a) baza tehnico-materiala (hardwer-ul sistemului informatic) – este
constituita din totalitatea mijloacelor de culegere, transmitere, stocare si
prelucrare a datelor, in care locul central il ocupa desigur calculatorul
electronic.
b) sistem de programe (softwer) – cuprinde totalitatea programelor de baza
(sistem de operare + medii de programare + programe utilizare), cat si
programele aplicative prin care sunt rezolvate problemele concrete
particulare ale utilizatorului.
c) baza stiintifico-metodologica – este alcatuita din metodologiile de realizare
a sistemelor informatice si din modelele matematice ale fenomenelor si
proceselor economice.
d) baza informationala – cuprinde datele de prelucrat, sistemele si
nomenclatoarele de coduri, precum si fluxurile informationale.
e) resursele umane si cadrul organizatoric – resursele umane se refera la
personalul de specialitate necesar functionarii sistemului informatic,

3
 respectiv analisti programatori, ingineri de sistem, operatori, etc. Cadrul
organizatoric este cel specificat in regulamentul de organizare si
functionare a agentilor economici in care functioneaza sistemul informatic.
* Realizarea unor sisteme informatice economice viabile presupune actiuni
conjugate de asigurare a tuturor elementelor mentionate, neglijarea, chiar si
numai a unuia dintre acestea, putand compromite sistemul in ansamblu.
Clasificarea sistemelor informatice:
A. In functie de domeniul de utilizare:
- sisteme informatice pt. conducerea activitatilor economico-sociale;
- sisteme informatice pt. conducerea proceselor tehnologice;
- sisteme informatice pt. activitatea de cercetare;
- sisteme informatice speciale.
B. Dupa nivelul ierarhic ocupat de sistemul obiect:
- sisteme informatice pt. conducerea activitatii la nivelul organizatiiilor
economice individuale;
- sisteme informatice pt. conducerea activitatii la nivelul organismelor
economice in structuri de grup;
- sisteme informatice teritoriale;
- sisteme informatice pt. conducerea ramurilor, subramurilor si a
activitatilor la nivelul economiei nationale;
- sisteme informatice functionale generale.
C. Dupa gradul de integrare a sistemului informatic in procesul
decizional:
- sisteme pt. prelucrarea datelor (Data Procesing Sistem – DPS) – sunt
sisteme tranzactionale, care au drept scop prelucrarea datelor si punerea la
dispozitia decidentului uman a informatiilor, in vederea fundamentarii
deciziilor.
- sisteme informatice pt. management – ca si DPS-urile, prelucreaza date
specifice agentului economic si furnizeaza decidentului uman informatiile
necesare, aceste informatii fiind grupate in rapoarte diferite, in functie de
tipul de decizie ce urmeaza a fi luat pe baza lor si de decidentul caruia i se
adreseaza.
- sisteme suport de decizie – aceste sisteme informatice includ modelele
matematice si lucreaza cu baze de date sau cu baze de cunostinte.
- sistemele expert – prin definitie, constituie o clasa particulara de sisteme
informatice bazate pe inteligenta artificiala. Ele au drept scop reproducerea cu
ajutorul calculatorului, a rationamentului logic, a expertului uman si pot
hotara, la un moment dat, care este cea mai buna varianta de actiune intr-o
situatie data.

1.4. Acte etice ale sistemelor informatice

Sistemele informatice, daca le caracterizam prin elemente de natura etica,

4
intr-o perspectiva manageriala se refera la:
1) Utilizarea tehnologiei informatiei in mod impropriu sau daunator
sanatatii (Ex: mail-urile agresive, utilizarea calculatoarelor de generatie si
cookies);
2) Utilizarea corecta a resurselor de date ale organizatiei (Ex: respectarea
confidentialitatii informatiilor);
3) Stabilirea raspunderii pt. cei care nu respecta elementele de mai sus;
4) Utilizarea soft-urilor fara plata copywriter-ului

1.5. Relatia dintre sistemele informatice si organizatie

Sistemele informatice joaca un rol vital in succesul unei organizatii. Astfel,

prin acestea se pot asigura infrastructura informationala interna prin internet sau
externa (interorganizationala) prin extraneturi pt. necesitatile afacerilor in:
1) asigurarea eficientei operationale
2) asigurarea unui management eficient
3) asigurarea unui avantaj competitional
D.p.d.v. individual managerial, sistemul informatic reprezinta:
1) un mijloc important pt. asigurarea bussinesului in afaceri;
2) un facor esential ce influenteaza eficienta operationala, productivitatea
angajatilor si a relatiilor cu clientii;
3) suma de baza de informatii care asigura luarea de decizii corecte;
4) un mijloc de a dezvolta noi produse, numite servicii, ce asigura un
avantaj competitiv;
5) una din cele mai importante resurse ale organizatiei si de analiza a
costului de afaceri

5
 2. Proiectarea sistemelor informatice

In proiectarea de sisteme informatice, un element esential il constituie

utilizarea elementelor teoriei sistemelor, ca un mijloc ce asigura coerenta etapelor.

2.1. Abordarea sistematica

Pt. rezolvarea problemelor activitatii dintr-o organizatie are drept cadru

definirea problemelor si a oportunitatilor, iar apoi dezvoltarea de solutii. Studiul
unei probleme si formularea de solutii implica urmatoarele activitati relationale:
1) Cunoasterea si definirea problemei – pt. a rezolva o anumita problema este
necesara cunoasterea si intelegerea situatiei initiale (punctul de plecare sau ipoteza
problemei). Aceasta implica separarea problemelor de simptome, determinarea
obiectivelor, stabilirea constantelor si evaluarea problemei intr-un context sistemic
sau o viziune sistemica.
Definitie: Problema este reprezentata de conditia care cauzeza rezultatele
nedorite ale actiunii. Simptomele sunt semnale care au drept cauza problema.
2) Elaborarea de solutii alternative si evaluarea lor – in mod normal, exista mai
multe posibilitati de rezolvare a unei probleme si nu este bine sa se treaca de la
definirea problemei la o singura rezolvare, deoarece se limiteaza optiunile fara a se
considera avantajele sau dezavantajele fiecarei solutii.
Pt. a construi niste variante alternative se pot folosi soft-uri de simulare sau
soft-uri pt. fundamentarea deciziei. Dupa ce s-au elaborat solutiile alternative,
acestea trebuie sa fie evaluate pt. ca sa se poate alege cea mai buna solutie. Scopul
evaluarii este de a determina care dintre solutii indeplineste conditiile. Criteriile de
evaluare pot fi aranjate in ordinea importantei si in functie de rolul lor in realizarea
sistemului.
3) Selectarea celei mai bune solutii – odata ce toate solutiile alternative au fost
evaluate se poate face comparatia intre ele, iar apoi se poate selecta cea mai buna
solutie.
Daca vom folosi criteriile multiple de comparatie, selectia cele mai bune
solutii devine un proces lung si dificil.
4) Designe-ul sistemului – dupa ce solutia optima a fost aleasa, trebuie trecut la
construirea unui plan pt. aplicarea ei, care precede implementarea solutiei. Aceasta
etapa implica elaborarea unei specificatii si, mai apoi, a unui plan sau program de
implementare.
Specificatiile elaborate vor contine descrieri detaliate ale personalului, a soft-
ului, a hardware-ului, precum si a necesarului de resurse, de date necesare, precum
si a alternativelor si a activitatilor necesitate de sistemul informatic.
5) Implementarea si evaluarea sistemului – intr-o viziune sistemica, vom folosi
pt. a dezvolta sisteme informatice asa-numitul „ciclu al dezvoltarii de sisteme
informatice“. Pt. aceasta etapa, pasii urmariti si elementele produse sunt:
- investigarea sistemului, echivalent cu studiul de fezabilitate;

6
 - analiza sistemului existent, echivalent cu necesitatile functionale;
- proiectarea sistemelor, echivalent cu specificatiile de sistem;
- implementarea sistemelor, echivalent cu sistemul operational;
- intretinerea sistemelor, echivalent cu imbunatatirea sistemului existent.
a) Investigarea sistemului. Primul pas in procesul de elaborare este de a investiga
sistemele existente. Aceasta investigatie poate include studii preliminare ale
sistemului informatic propus cu solutii pt. rezolvarea problemelor ce vor urmari:
- determinarea faptului ca exista sau nu o problema;
- elaborarea unui studiu de fezabilitate;
- dezvoltarea unui plan de management.
Studiul de fezabilitate este un studiu preliminar care investigheaza necesarul
de informatii si determinarea necesarului de resurse, costuri, avantaje, precum si
fezabilitatea proiectului propus. In acest sens, fezabilitatea poate fi:
1) fezabilitate organizationala – este fezabilitatea care se canalizeaza asupra
modului in care sistemul informatic propus atinge obiectivele organizatiei.
2) fezabilitate economica – este aceea care pune accentul pe costurile si
beneficiile sistemului propus in relatie cu costurile dezvoltarii si operarii sale.
3) fezabilitate tehnica – este cea care se ocupa de necesitatile hardware sau
software si de modul in care acestea pot fi achizitionate in timp.
4) fezabilitate operationala – este fezabilitatea ce analizeaza daca managerii,
angajatii pot opera si utiliza sistemul propus.
b) Analiza sistemului existent reprezinta un studiu asupra necesitatilor
informationale ale utilizatorului final. Ea implica studii detaliate asupra:
- informatiilor necesare pt. organizatie si utilizatorii finali;
- activitatile, resursele si produsele existente in cadrul sistemului
informational.
Analiza organizationala, cea care urmareste evaluarea sistemelor
organizationale, precum si a mediului, implica un studiu detaliat asupra: mediului,
structurii managementului, a personalului, a sistemelor inconjuratoare, precum si a
sistemelor informationale prezente.
Analiza sistemului existent se face premergator elaborarii unui nou sistem
si reprezinta o analiza a sistemului prezent, ea implicand studiul activitatilor, a
resurselor si produselor. Se mai analizeaza modul in care sistemul utilizeaza
elementele hardware, software, persoanele, convertirea lor in produse informatice,
precum si cum se efectueaza introducerea, transmiterea, prelucrarea si controlul
datelor.
Analiza necesitatilor patrimoniale – in cadrul acestei analize, pasii ce
trebuie urmariti sunt:
- determinarea necesitatilor informationale;
- determinarea posibilitatilor prezente de prelucrare a informatiilor;
- elaborarea unui necesar functional.
c) Designe-ul sistemului – daca analiza sistemului descrie ce fel de sistem trebuie
folosit pt. indeplinirea scopului, designe-ul sistemului specifica cum sistemul isi va

7
atinge obiectivele. Designe-ul este constituit din specificatii utilizate pt:
- dezvoltarea de softuri; - alte activitati legate de
- achizitia de hardware; implementarea sistemul
- testarea sistemelor;
Totodata, designe-ul sistemului are la baza 3 activitati:
- designe-ul interfetei cu - datele utilizate;
utilizatorul; - procesul.
a) Designe-ul interfetei se refera la interactiunea ce va avea loc intre utilizatorul
final sau program (aplicatie). Acesta trebuie sa fie atractiv si usor de utilizat, sa
poata fi folosite si altfel de echipamente cu care putem sa introducem date
(scanner). Interfata cu utilizatorul are in vedere si:
- ecranele de afisare; - formularele de introducere a
- dialogurile interactive datelor;
calculator-utilizator; - documente si rapoarte.
b) Designe-ul datelor are in vedere structura bazei de date si a fisierelor ce vor fi
evaluate de noul sistem informatic. In acest caz trebuie avute in vedere
urmatoarele:
1) atributele sau caracteristicile entitatilor, obiecte, oameni, eveniment;
2) relatii ce se stabilesc intre aceste entitati;
3) specializarea si specificarea elementelor prin care fiecare entitate va fi urmarita
de catre sistemul informatic propus;
4) stabilirea conditiilor pt. care datele utilizate sa fie valide.
c) Designe-ul procesului – aceasta activitate are in vedere resursele software,
adica programele utilizate, precum si procedurile prin care acestea vor fi utilizate
de sistem. In aceasta etapa se vor elabora:
- specificatii elaborate de programe si proceduri;
- specificatii care sa intretina controlul functional si sa analizeze performantele
sistemului.
Specificatiile de sistem vor fi orientate catre resursele hardware, software si
resursele de personal.
d) Implementarea sistemelor – implementarea de sisteme informationale bazate
pe computer intr-o organizatie implica d.p.d.v. managerial schimbari majore in
procesele comerciale in structurile organizationale, precum si relatiile de munca. In
general, implementarea de sisteme informationale trebuie vazuta ca un proces care
asigura respectarea planului elaborat. Astfel, procesul de implementare urmareste
investigarea, analiza si designe-ul ca etape ale dezvaluirii sistemului. Activitatile
principale ale procesului de implementare sunt:
- achizitionarea de software, hardware si servicii;
- dezvoltarea de software;
- pregatirea personalului;
- elaborarea documentatiei de sistem;
- elaborarea sistemului pilot.

8
 Achizitionarea de software, hardware si servicii – achizitiile de hardware si
software reprezinta latura cea mai importanta a implementarii sistemului.
Sursele de achizitie pot fi firme mai mari sau mai mici cu avantaje sau
dezavantaje pt. fiecare, in general ne referim la pret si servicii.
Furnizorii de sisteme informatice pot fi:
- producatorii de computer;
- distribuitorii de computer;
- integratorii de sisteme.
Optional, putem gasi niste consultanti independenti.

2.2. Evaluarea de soft, hard si servicii

Pt. a putea evalua si selecta achizitiile de soft si hard trebuie avute in vedere
urmatoarele:
- sa se ceara funizorilor ofertele si propunerile de pret bazate pe specificatiile
de sistem;
- sa se prezinte necesarul minim d.p.d.v. al performantelor pt. toate produsele
achizitionate.
- daca sunt oferte asemanatoare, pt. determinarea celei mai bune, se va
elabora un sistem de punctaj in functie de anumiti factori de evaluare.
Cand se vorbeste despre evaluarea unui hard trebuie sa se urmareasca
performantele fiecarui echipament d.p.d.v. al caracteristicilor sale:
1) performantele sunt: viteza de lucru, componentele, capacitatea, fiabilitatea;
2) costul – reprezinta pretul total al componentelor;;
3) disponibilitatea – reprezinta data livrarii cu posibilitate de livrare imediata;
4) compatibilitatea – trebuie sa existe compatibilitate cu echipamentele existente
sau cu alte echipmente ce urmeaza a fi achizitionate;
5) modularitatea – reprezinta posibilitatea de a interschimba echipamentele;
6) tehnologia – reprezinta data fabricatiei si generatia din care face parte
echipamentul;
7) ergonomia – reprezinta usurinta in exploatare, comportabilitatea si lipsa
radiatiilor;
8) relatia cu mediul – nu afecteaza mediul in care se lucreaza ci se urmaresc
echipamente cu consum redus de energie;
9) softwer-ul – compatibilitatea cu soft-ul necesar precum si existent driverelor;
10) servicii si documentare – reprezinta existenta si suport online documentatiei
exploatarii sistemului si perioada de garantie.
Factorii de evaluare pt. soft:
1) eficienta – reprezinta rezultatele oferite in urma prelucrarii datelor, precum si
viteza de prelucrare;
2) flexibilitatea – posibilitatea de a prelucra datele oferite de alte programe sau de
a folosi rezultatele prelucrarii altor programe;

9
3) securitatea – masura in care datele nu sunt afectate de atacuri informatice, de
virusi, precum si posibilitatea de a asigura secretul acestora;
4) limbaj – daca soft-ul se gaseste in limba locala sau in limba de circulatie
internationala;
5) hardwer-ul – reprezinta existenta de conflicte cu hardul;
6) incompatibilitatea implementarii pe un hard mai putin performant a unor
programe de capacitate mare;
7) costul – reprezinta pretul de achizitie, disponibilitate, compatibilitate,
tehnologie, documentatie, ergonomie, support.
Evaluarea sistemelor informatice se face dupa:
- performantele sistemului informatic;
- dezvoltarea sistemului informatic;
- intretinerea sistemului informatic;
- treningul;
- back-up-ul;
- accesibilitatea;
- hardwer-ul si softwer-ul sistemului.

2.3.Intretinerea sistemului

In general, intretinerea sistemului priveste testarea si documentarea, precum

si alte activitati legate de ea.
1) testarea sistemului implica urmatoarele activitati:
- testarea hardwer-ului si a conexiunilor;
- testarea si modificarea programelor in cadrul existentei unor
compatibilitati;
- testarea procedurilor de prelucrare a informatiilor.
2) documentarea serveste ca o metoda de comunicare a personalului responsabil
cu dezvoltarea, implementarea si intretinerea sistemelor informatice. Aceasta este
importanta in diagnoza erorilor si reapararii lor. Documentatia implica:
- pregatirea introducerii datelor;
- pregatirea procedurilor de lucru;
- pregatirea personalului in intelegerea necesitatii sistemului;
- pregatirea specifica pt. anumite elemente de hardware si software.
Intretinerea propriu-zisa – este reprezentata de activitatile de monitorizare,
evaluare si modificare operationala a sistemului prin care se pot face si unele
imbunatatiri. Functiile de intretinere includ:
- o postimplementare care vine sa asigure ca sistemul isi indeplineste
obiectivele si corespunde asteptarilor;
- efectuarea de corectii in dezvoltarea sau utilizarea sistemului care include
si o revizuire periodica sau un audit pt. sistem pt. a se asigura ca sistemul
functioneaza corespunzator.

10
 - efectuarea de schimbari in sistem, datorata mediului de afaceri sau a
activitatii in general.

3. Sistemul informational managerial

3.1. Latura informationala a managementului

Asigurarea in conditii corespunzatoare a managementului oricarei organizatii

necesita o cunoastere sistematica a modului in care se desfasoara intregul proces
economic din cadrul acesteia. De aceea, abordarea sistematica a organizarii
managementului organizatiei economice implica o analiza concreta si corecta a
aspectului sau informational, ceea ce permite sa se constate si sa se evidentieze o
problematica specifica tehnologiei manageriale.
Privit prin aceasta prisma, procesul managerial, in ansamblul sau, ne apare
ca un proces de insusire si transmitere a informatiei.
Momentul central al acestui proces il repreinta actul de adoptare a deciziei
care, asa cum s-a mai aratat si in capitolul precedent, consta in alegerea uneia din
urmatoarele posibilitati de actiune:
- adoptarea deciziei – genereaza informatia decizionala care se transmite la
executanti sub forma de planuri, sarcini normative, comenzi si le serveste ca impuls
spre actiuni coordonate si orientate spre scopuri mangeriale precise.
- fiecare manager reprezinta un nod al retelei comunicationale in care se
intrepatrund o multitudine de informatii.
- sursele informationale se caracterizeaza prin: continut, intensitate si regim
temporar, iar organizarea manageriala se afla in stransa dependenta cu aceste
caracteristici

3.2. Conceptul de sistem informational managerial

La evaluarea caracteristicilor unui sistem informational se are in vedere

masura in care informatiile furnizate de acesta sunt adecvate, fiabile si rapide, ceea
ce face ca eficacitatea unei intreprinderi sa fie legata direct de modul in care un
sistem informational stie sa trateze informatia.
In economiile capitaliste, organizatiile si-au dezvoltat un adevarat
management al sistemului informational.
Definitie: Sistemul informational de management este un sistem care
converteste date din surse interne si externe in informatii si comunica informatiiile
intr-o forma corespunzatoare managerilor de la nivelurile ierarhice pt. a le permite
acestora sa ia decizii eficace in timp real si, privitor la planificarea, monitorizarea si
controlul activitatilor, acestia sa fie raspunzatori.
Ca o componenta a sistemului managerial al unei intreprinderi, sistemul
informational include in structura sa sistemul informatic. Acest sistem realizeaza
integral sau preponderent cu mijloace de prelucrare a datelor, folosind metode si
tehnici oferite de teoria informatiei, teoria sistemelor, cibernetica economica,

11
cercetare operationala, precum si teoria manageiala.
Definitie: Sistemul informatic cuprinde, pe langa tehnica electronica, datele,
informatiile, fluxurile, procedurile informationale din cadrul intreprinderilor care
beneficiaza in mod direct de interventia sistemelor automate de calcul.
Cu toate ca este inferior d.p.d.v. cantitativ, cu referire principal la baza
informationala, sistemul informatics este net superior pe plan calitativ, dar nu
contine decat partial informatiile necesare desfasurarii activitatii intreprinderii.
Baza informationala a sistemului informatic este alcatuita structural din
ansamblul sistemelor de gestiune a bazelor de date si a colectiilor de date, prin
intermediul procedurilor de creare, actualizare si de exploatare-listare.
D.p.d.v. al continutului, baza informationala este formata din ansamblul
entitatilor informationale si a atributelor componente ce descriu dinamica
fenomenelor si proceselor tehno-economice din cadrul unei intreprinderi intr-o
anumita perioada de timp.
Sistemul informatic integrat corespunde conceptului de integrare a datelor si
proceselor, de prelucrare a unui sistem informatic, in cadrul caruia se realizeaza
prin intermediul bazei de date concepute ca o colectie centralizata de date
memorate, utilizata in comun de multimea operatiilor din acel sistem.

3.3. Structura sistemului informational de management

In structura unui sistem informational se regasesc urmatoarele componente:

- intrarile in sistem;
- prelucrarile de date;
- stocarile de date si de informatii;
- iesirile din sistem;
- controlul operatiilor din sistem;
- controlul operatiilor din sistem (controlul functionarii sistemului).

3.4. Componentele sistemului informational managerial

Un sistem informational managerial este alcatuit din:

1) data – este o componenta primara a sistemului informational, fiind constituita
dintr-un grup de simboluri structurate conform unei sintaxe prestabilite, inregistrata
pe un suport material, si care poate fi prelucrata manual, mecanic, electronic sau
combinat.
2) informatia – este definita ca element de instiintare in calitate de produs al unui
proces informational; va provoca structurilor ierarhice superioare reactii de
declansare a actiunilor.
Conditii ce trebuie indeplinite pt. ca o informatie sa fie utila:
- veridicitatea – reprezinta eficacitatea informatiei, concretizata in capacitatea
acesteia de a reflecta starea de fapt a fenomenelor si proceselor la care se refera;

12
- plenitudinea – reprezinta masura in care informatia este completa si permite
conturarea unei imagini integrale asupra fenomenelor si a proceselor economice;
- relevanta – reprezinta masura in care aceasta este indispensabila procesului de
conducere sau de executie;
- oportunitatea – reprezinta faptul care duce la extragerea concluziei, si anume,
daca aceasta este pusa la timp la dispozitia conducatorului sau a executantului,
intrucat informatiile sosite cu intarziere isi pierd eficacitatea, putand deveni inutile;
- ritmicitatea – reprezinta masura in care elaborarea si furnizarea acesteia
corespunde frecventei necesare pt. desfasurarea eficienta a proceselor economice
care pot fi de conducere sau de executie, astfel incat sa permita interventia
operativa in desfasurarea fenomenelor si a proceselor din cadrul intreprinderii;
- adaptabilitatea – reflecta gradul in care continutul acesteia este adaptat la natura
sarcinilor de rezolvat;
- forma de prezentare – trebuie sa fie clara si sa permita prelucrarea datelor cu
ajutorul tehnicii electronice de calcul.
3) fluxul informational – reprezinta cantitatea de informatii vehiculate pe un
segment al circuitului informational. Se caracterizeaza prin continutul si volumul
informatiilor vehiculate, sensul miscarii acestora, sursele de informatii (locurile de
provenienta) si destinatarii, frecventa de transmitere si calitatea informatiilor,
forma de prezentare si suportul de date, echipamentele si procedurile folosite pt.
prelucrarea si vehicularea informatiilor.
4) circuitul informational – este reprezentat de traiectoria pe care se vehiculeaza o
categorie de informatii de la generare pana la clasare sau distrugere, cu functie de
caracteristicile organizatorice ale emitatorilor si utilizatorilor de informatii.
5) procedura informationala – este o „secventa de utilizatori cu un anumit grad
de generalitate, cu caracter de rutina, a caror executie asigura rezolvarea unei
probleme date, folosind mijloace si metode specifice“.
6) mijloacele de tratare a informatiilor – reprezinta componenta tehnico-
materiala a sistemului informational care cuprinde toate instrumentele si
echipamentele folosite in tratarea (culegerea, inregistrarea, prelucrarea, prezentarea
si transmiterea) si stocarea informatiilor, si anume: mijloace manuale, mijloace de
mica mecanizare, mijloace mecanografice, mijloace automate.

13
 4. Modelarea conceptuala a datelor
4.1.Rolul modelarii conceptuale

Conceptul de prelucrare reprezinta partea dinamica a sistemului

informational, precum si materializarea sub forma de actiuni a regulilor de gestiune
specifice activitatii intreprinderii.
Modul conceptual al prelucrarilor permite:
- precizarea evenimentelor ce declanseaza operatiile numite prelucrari;
- precizarea inlantuirii operatiilor al caror continut il descrie succinct, fara detalii
referitoare la modul de executie a operatiilor (acest mod poate fi manual sau
automat), particularitati sau repere organizatorice;
-prezentarea rezultatelor generalein urma executarii operatiilor.
Modelul conceptual al prelucrarilor nu trebuie sa contina;
- locul, momentul sau persoanele implicate in prelucrarea datelor;
- mediul concret de realizare a operatiilor.

4.2. Concepte de baza ale modelarii conceptuale a prelucrarilor

Procesul constituie un ansamblu al unei activitati in care punctele de intrare

si de iesire sunt stabile si independente de particularitatile organizatorice.
Operatia este o secventa continua de actiuni elementare producatoare de
evenimente, care se executa neintrerupt din momentul declansarii ei de catre unul
sau mai multe evenimente. Operatia produce intotdeauna un eveniment.
Tipul de operatie reprezinta o categorie de operatii prezentand aceleasi
caracteristici. Tipul de operatie se caracterizeaza prin:
- continutul actiunilor elementare de formare a operatiilor prin:
- durata;
- evenimente produse si conditiile emise de acestea.
- regula de emisie – reprezinta o propozitie logica care, daca se dovedeste
adevarata va determina producerea unui anumit eveniment. Regula de emisie este
conditia expresiilor referitoare la contextul evenimentelor in care se va derula
operatia.
- evenimentul – reprezinta o circumstanta numita semnal adusa la cunostinta
sistemului la care sistemul trebuie sa raspunda.
Grafic, tipul de semnal se reprezinta printr-o elipsa.
Conditii ca un semnal sa poata fi considerat eveniment:
- trebuie sa produca ceva in interiorul sau exteriorul sistemului existent;
- acest element ceva produs va trebui perceput de catre sistem;
- acest fapt produs intereseaza sistemul in masura in care el poate fi declansatorul
posibil al unei operatii.
Clasificarea elementelor declansatoare ale operatiilor:
- evenimentele externe – sunt acele evenimente care provin din exteriorul
organismului studiat, numit firma sau al domeniului investigat si nu sunt controlate

14
de catre sistem. Ex: modificarea cursului valutar.
- evenimentele interne, care sunt generate de desfasurarea unei operatii si se
clasifica in:
- evenimente rezultate, reprezentate de iesiri ale unei operatii destinate
mediului exterior al sistemului. Ex: cerere de cazare aprobate sau rezervare
online.
- evenimente intermediare, generate in urma executarii unor operatii si au
rolul de a declansa alte operatii in cadrul sistemului. Ex: cererea de cazare
inregistrata, plata si inregistrarea online.
- evenimentul indus, concept folosit in informatica si desemneaza evenimente
externe, aparute ca urmare a unor evenimente, rezultat emis anterior de sistem.
Tipul de eveniment reprezinta un concept generic, descriind ansamblul
evenimentelor prezentand aceeasi natura.
Exista o serie de conventii de prezentare a tipurilor de evenimente,
permitand delimitarea celor externe de cele intermediare si de cele interne
rezultate.
Capacitatea sistemului de a percepe producerea realizarilor unui tip de
eveniment se concretizeaza in 2 parametri:
- capacitatea – reprezinta numarul maxim de realizari ale tipului de eveniment ce
pot fi percepute de catre sistem. In mod implicit, valoarea capacitatii este infinita.
O valoare finita ar indica incapacitatea sistemului de a percepe mai mult de un
numar de realizari ale tipului de eveniment.
- frecventa – indica legea de aparitie a realizarilor tipuluide eveniment.
Sincronizarea reprezinta un ansamblu de conditii exprimate prin
evenimente contributive si care determina declansarea unor operatii. Sincronizarea
este expresia conditiilor ce trebuie sa se realizeze pt. ca o operatie sa se poata
declansa. Sincronizarea este o propozitie logica care trebuie sa respecte 2 cerinte:
- conditiile exprimate trebuie sa priveasca evenimentele declansatoare ale
operatiilor;
- trebuie sa existe situatii care sa permita declansarea acestor evenimente.
Tipul de sincronizare reprezinta un concept generic descriind o categorie de
sincronizare. Tipul se defineste prin:
- tipurile de evenimente implicate in sincronizare;
- o propozitie logica privind realizarile de evenimente;
- conditiile locale exprimand conditiile aparitiei de realizari ale evenimentelor
declansatoare;
- ragazul sincronizarii reprezinta intervalul de timp intre momentul din care
sincronizarea este activata (toate conditiile sunt indeplinite pt. ca operatia sa poata
fi declansata) si momentul in care ea este efectiv declansata;
- durata limita exprimand timpul maxim in care trebuie sa se produca sincronizarea,
masurat de la producerea primei realizari de eveniment participant la sincronizare.

15
 4.3. Dinamica modelului conceptual al prelucrarilor

- descrie inlantuirea activitatilor sistemului analizat;

- reprezinta inlantuirea activitatilor printr-un graf;
- nodurile grafului sunt evenimente sau operatii reprezentand sincronizari;
- arcele grafului reprezinta legaturi cronologice intre evenimente sau operatii.

4.4. Principiile functionarii modelului

Inlantuirea operatiilor – modelarea conceptuala a prelucrarilor cuprinde o

inlantuire de blocuri elementare, fiecare operatie fiind declansata ca urmare a unor
evenimente externe sau emise de alte operatii aflate in avans si determinad, la
randul ei, producerea altor evenimente.
Dinamica – este derularea fluxurilor care se materializeaza prin aparitia
realizarilor tipurilor de evenimente.
Daca sincronizarea se produce, se produce o consumare a realizarilor de
evenimente declansatoare si se lanseaza in executie operatia.
Concluzie:
1) Toate realizarile de evenimente din modelarea conceptuala a prelucrarilor
trebuie consumate. Daca sincronizarile prevazute in model nu se realizeaza pt.
declansarea operatiilor vor trebui prevazute in model alte operatii consumatoare ale
realizarilor tipurilor de evenimente declansatoare.
2) Fiecare operatie trebuie sa genereze cel putin o realizare de eveniment.
3) Numarul de realizari de evenimente emise nu este determinat de numarul
realizarilor de evenimente declansatoare.
4) Realizarea tipurilor de evenimente interne rezultata este considerata consumata
in momentul emiterii ei.
5) Un model conceptual al prelucrarilor nu poate fi incheiat daca unul dintre
multele modele folosite este un tip de eveniment din categoria celor interne
intermediare doar daca ultimul tip de eveniment emis este de tipul intern rezultat.

Ex: Valoarea unui stoc dintr-un material se afla inmultind cantitatea existenta in
stocul respectiv cu valoarea unitara a materialului. Aceasta regula de gestiune se
traduce prin urmatoarele prelucrari:
- citeste cantitatea existenta in stoc;
- citeste pretul unitar al materialului;
- valoarea stocului = cantitatea existenta · pretul unitar
Grafic, un tip de operatie se reprezinta astfel:

Cod operatie Denumire operatie

Actiuni emise
Reguli de emisie

16
Ex: Ce se intampla cand un student inainteaza o cerere pt. a primi un loc de cazare
intr-un camin?
Locul ii este repartizat numai daca media studentului (mentionata in cerere) este
mai mare decat media minima stabilita pt. anul respectiv. In caz contrar, cererea nu
este aprobata.

Operatia n Analiza cererii

Compara „media studentilor“ cu limita minima stabilita
(Medie student > Media minima)
NOT OK OK

In operatia reprezentata in figura de mai sus a fost introdusa regula de emisie:

Medie student > Media minima stabilita
Indeplinirea acestei reguli va determina producerea evenimentului „cererea
aprobata“, in caz contrar se va produce evenimentul „cerere refuzata“.

Ex: Daca sunt evenimente contributive pt. operatia , atunci

sincronizarea se poate exprima prin urmatoarea propozitie logica:

sau

ceea ce specifica faptul ca operatia de declanseaza daca se iregistreaza realizari

ale evenimentului O, odata cu realizari ale evenimentului .
Sincronizarea poate lua si forma urmatoarei propozitii logice:

sau

caz in care operatia se declanseaza daca se produc simultan realizari ale celor 3
evenimente ( ).

Ex: Un student nu primeste loc in camin daca nu depune o cere de cazare ( ) si

nu exista locuri disponibile ( ). In aceasta situatie, sincronizarea este de forma
.
Reprezentarea grafica

Reprezentare Propozitie
logica sau logica

Ex: Cerere de cazare primita de la student

17
 Analiza cererii de cazare : Media studentului este peste
Analiza cererii depuse de student limita minima necesara
: Exista locuri disponibile
: Studentul se prezinta la camin

: Cerere in asteptare
: Cerere refuzata
: Cerere aprobata Termen de sincronizare 3 zile
Efectuare
: Student necazat
: Student cazat

18