Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol

Catedra Informatică și Tehnologii Informaționale

Domeniul general de studii:

Ştiinte ale Educaţiei

Specialitatea:
Informatică

Referat
la cursul Istotria și metodologia Informaticii

Istoria și evoluția SGBD.

A efectuat:
st. gr. C2I2 Morari Dumitru

A verificat:
dr. conf. Andrei Braicov

Chişinău, 2019

Cuprins

Introducere...............................................................................................................3
1. Definiția unui SGBD. Tipuri de SGBD-uri..........................................................5
2. Obiectivele unui SGBD.......................................................................................8
3. Conceptul de proiectare a unei baze de date.......................................................10

3.1 Niveluri de reprezentare a unei Baze de date.................................................12

4. Integritatea bazelor de date..................................................................................15
5. Clasificarea SGBD-urilor....................................................................................17
Bibliografie:............................................................................................................20

Introducere

Evolutia metodelor si tehnicilor de organizare a datelor a fost determinata de necesitatea

de a avea un acces cât mai rapid si mai usor la un volum din ce în ce mai mare de
informatii precum si de perfectionarea echipamentelor de culegere, memorare,
transmitere si prelucrare a datelor.

Exista afirmatii conform carora sistemul de baze de date îsi are radacinile în anii '60, în
proiectul de aselenizare Apollo. Deoarece pe atunci nu exista un astfel de sistem, North

2
American Aviation (actualmente Rockwell International) a dezvoltat, în calitate de
principal colaborator la proiect, un pachet de programe cunoscut sub numele GUAM
(Generalized Update Access Method), care se baza pe date organizate în mod ierarhic.
Modelul de date ierarhic îsi are originea în acest proiect.

La mijlocul anilor '60, un pas înapoi s-a facut prin elaborarea sitemului IMS (Information
Management System), de catre IBM în colaborare cu NAA, pornind de la
sistemul GUAM. Pasul înapoi se datoreaza faptului ca manipularea ierarhiilor de date a
fost restrânsa la organizarea secventiala a datelor (o cerinta dictata de piata la acel
moment).

In aceeasi perioada General Electric a dezvoltat sistemul IDS (Integrated Data Store).
Conducator de proiect: Charles Bachmann. Proiectul a condus la modelul de date retea
(numele se datoreaza ca si în modelul precedent, modului de organizare a datelor).

În acea perioada se cauta eficientizarea manipularii datelor si se încerca stabilirea unor

standarde. În 1965 CODASYL (the Conference On DAta SYstems Languages) care
reunise reprezentanti ai guvernului USA si reprezentanti ai lumii afacerilor si comertului,
a reusit sa stabileasca un grup de lucru (care a avut initial numele List Processing Task
Force) cunoscut din 1967 sub numele Data Base Task Group (DBTG). Sarcina acestui
grup era sa stabileasca specificatii cu rol de standarde pentru un mediu care ar permite
crearea de baze de date si manipularea datelor.

Conceptul de baza de date s-a definit în 1969 cu ocazia prezentarii primului proiect de
raport CODASYL (Raportul final s-a prezentat în 1971). Ideea principala în organizarea
datelor se baza pe existenta a trei componente de baza:

 schema de retea - care reprezenta organizarea logica a întregii baze de date

 subschema - care reprezenta o parte a bazei de date asa cum e vazuta de utilizator
sau de programele de aplicatie
 un limbaj de gestionare a datelor - care definea caracteristicile datelor, structura lor
si care manipula datele
Pentru standardizare, s-au propus trei limbaje:

 un limbaj de definire a datelor (LDD) la nivel de schema

 un limbaj ator la nivel de subschema
 un limbaj de manipulare a datelor (LMD)
Cu toate ca nu a fost adoptata formal de ANSI (American National Standard Institute)
propunerea DBTG a fost aplicata într-o serie de sisteme dezvoltate ulterior si ea sta la
baza conceptului modern de baza de date.

Proiectul ierarhic si cel prezentat de CODASYL reprezinta prima generatie de Sisteme de

Gestiune a Bazelor de Date (SGBD).

3
În 1978 E.F.Codd de la IBM Research Laboratory a elaborat o lucrare care a avut o
influenta covârsitoare în dezvoltarea bazelor de date. Lucrarea trata despre modelul de
date relational.

De aici încolo s-au proiectat multe sisteme dintre care mentionam System R dezvoltat la
IBM's San Jose Research Laboratory din California, la sfârsitul anilor '70. Acest proiect a
dus la:

 dezvoltarea unui limbaj structurat de interogare (numit SQL) care de atunci a

devenit un standard pentru sistemele relationale;
 producerea în anii '80 de sisteme comerciale arhicunoscute dintre care mentionam:
DB2 si SQL/DS de la IBM si ORACLE de la ORACLE Corporation.
Alte exemple de sisteme relationale: INGRES de la Relational Technology Inc., Informix
de la Informix Sofware Inc., Sybase de la Sybase Inc.. Dintre sitemele relationale pentru
microcalculatoare enumeram aici: Paradox si dBase IV de la Borland, Access de la
Microsoft, FoxPro si R:base de la Microrim. Toate acestea constituie generatia a doua de
SGBD.

1. Definiția unui SGBD. Tipuri de SGBD-uri

În cadrul oricărei organizaţii este necesar ca resursa de date să fie bine definită şi
documentată, bine organizată şi controlată, partajabilă şi relevantă pentru deciziile luate
în cadrul organizaţiei.

4
În diferite surse găsim mai multe definiții cu privire la SGBD:
Sistemul de Gestiune al Bazei de Date (SGBD) reprezintă un pachet de
programe specializat pentru definirea, crearea, întreţinerea şi accesul controlat la baza de
date.
Un SGBD = o interfaţă între utilizatori şi BD, ce permite: crearea, actualizarea
şi consultarea BD.
SGBD = instrument de asamblare, codificare, aranjare, protecţie şi regăsire a
datelor în BD
Bazele de date sunt gestionate unitar prin programe dedicate, numite sisteme de
gestiune a bazelor de date(SGBD).
Facilitatile unui SGBD sunt:
• memorarea datelor pe suportul extern prin sistemul de gestiune a fişierelor;
• gestiunea datelor şi a legăturilor dintre ele în vederea regăsirii rapide
prin intermediul sistemului de acces (SGBD intern);
• introducerea şi extragerea datelor dinspre exterior în forma cerută de utilizator
prin intermediul SGBD–ului extern.

Obiectivul principal al unui SGBD este de a separa datele de programele de

aplicaţie. SGBD constituie o interfaţă între utilizatori şi baza de date şi constă din
programe care interacţionează cu programele de aplicaţie ale utilizatorului şi cu baza de
date. Un SGBD are o structură complexă şi include module program specializate pentru a
îndeplini anumite funcţiuni:
- gestionarea bazei de date;
- definirea datelor (descrierea datelor);
- manipularea datelor (actualizare şi interogarea bazei de date);
- controlul şi securitatea datelor (controlul integrităţii, accesul concurenţial şi securitatea
datelor);
- utilitare.
SGBD trebuie să asigure trecerea de la un nivel de abstractizare la altul, adică să
poată interpreta „comenzile” exprimate în termen de schemă externă, pentru a le
transpune prin intermediul schemei conceptuale în operaţii de intrare-ieşire la nivel fizic.
SGBD gestionează la nivel conceptual un dicţionar de date. Modulele program de
gestiune a bazei de date realizează accesul fizic la date în conformitate cu cerinţele
exprimate printr-o „comandă”. Modulele program de definirea datelor permit traducerea
unui limbaj specializat care realizează descrierea naturii datelor şi a legăturii logice dintre
date la nivel global conform schemei conceptuale, precum şi schemelor externe specifice
fiecărei aplicaţii program externe. Modulele program de manipulare a datelor permit
utilizatorilor prin intermediul unui limbaj specializat să găsească, să insereze, să
modifice, respectiv să elimine datele din baza de date. Modulele program pentru
controlul şi securitate datelor au rolul de a asigura confidenţialitate a şi integritatea
datelor, precum şi rezolvarea problemelor de concurenţă. Modulele program utilitare
permit întreţinerea, manipularea exploatarea corectă şi facilă a bazei de date.
Sistemele SGBD evoluează continuu şi trebuie să se extindă pentru a rezolva
eficient noile cerinţe ale utilizatorilor.
Istoria sistemelor de gestiune a bazelor de date delimitează trei generaţii care sunt
caracterizate de modelele logice folosite:
- sisteme de tip ierarhic şi de tip reţea,
- sisteme relaţionale;

5
- sisteme avansate, care se referă la sistemele orientate obiect, la cele deductive,
multimedia, active, etc.
SGBD de tip ierarhic (hierarchical database) şi reţea(network database)
reprezintă din punct de vedere istoric primele generaţii de SGBD. În modelele ierarhice şi
reţea datele sunt reprezentate la nivel de articol prin legături ierarhice de tip arbore,
respectiv de tip graf. Structurile de date corespunzătoare acestor modele pot fi descrise la
nivel logic cu ajutorul unei structură de date abstract numit diagramă. Diagrama este în
acest caz un graf orientat prin care se reprezintă tipuri de entităţi şi legăturile funcţionale
dintre acestea. Sistemele de gestiune a bazelor de date bazate pe modelul de date reţea,
respectiv cel ierarhic, poartă numele de sisteme navigaţionale şi au fost dezvoltate în
perioada 1960-1970.
A doua generaţie de SGBD o reprezintă modelul relaţional care tratează entităţile
ca relaţii. Sistemele de Gestiunea Bazelor de Date Relaţionale sunt caracterizate de
structuri de date simple şi intuitive, de operatori care se aplică relaţiilor pentru a defini,
căuta, şi reactualiza datele. Bazele de date relaţionale asigură independenţa completă a
descrierii logice a datelor în termeni de relaţii şi în descrierea fizică a datelor în termen de
fişiere. În prezent există câteva sute de sisteme SGBD relaţionale pentru toate tipurile de
calculatoare. Modelul relaţional asigură o independenţă completă în ceea ce priveşte
descrierea logică şi fizică a datelor. În plus SGBD relaţionale pun includ limbaje
specializate pentru descrierea şi manipularea datelor. Modelul relaţional are capacităţi
limitate de modelarea datelor. SGBD relaţionale nu folosesc obiecte complexe şi
dinamice, nu realizează gestiunea distribuită a datelor şi nici gestiunea de cunoştinţe.
Conceptul de programare orientată obiect sau programarea calculatoarelor cu
ajutorul obiectelor utilizează conceptele de obiect şi clasă de obiecte. Obiectul este
definit de o mulţime de proprietăţi numite atribute şi are un anumit comportament care în
cazul obiectelor folosite în programare se concretizează prin metode, care sunt programe
care se execută în mod automat atunci când în mediul extern sau cel extern al obiectului
apare un anumit eveniment. Numim obiect o entitate unic identificabilă, care conţine atât
atributele care definesc starea unui obiect din lumea reală, cât şi acţiunile asociate
acestuia. Obiectele de acelaşi tip formează o clasă de obiecte care reprezintă o
generalizare a noţiunii de tip de dată. Clasa include definiţia datelor şi a metodelor.
Conform principiuluiîncapsulării datelor, datele clasei sunt vizibile doar metodelor
clasei, iar conform principiului moştenirii sau al derivării o clasă poate fi definită
folosind o clasă existentă. Conceptul de încapsulare presupune că un obiect conţine atât
structura de date, cât şi mulţimea de operaţii care pot fi utilizate pentru al manipula.
Ascunderea informaţiilor semnifică separarea aspectelor externe ale unui obiect de
detaliile sale interne, care sunt ascunse de lumea exterioară. În acest mod, detaliile interne
ale unui obiect pot fi modificate fără a afecta aplicaţiile care îl utilizează cu condiţia ca
detaliile externe să rămână neschimbate. Includerea tehnicilor de programare orientată
obiect în domeniul bazelor da date a condus la apariţia Sistemelor de Gestiune a
Bazelor de Date Orientate Obiect, care realizează o modelare superioară a informaţiei
luând în considerare aspectele dinamice şi integrarea descrierii structurale şi
comportamentale. Prin utilizarea principiului programării orientate obiect în domeniul
bazelor de date relaţionale a apărut Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date
Relaţionale Orientate Obiect.
O relaţia este o mulţime de înregistrări ce reprezintă fapte. Cunoştinţele sunt
aserţiuni generale şi abstracte asupra faptelor. Pe baza cunoştinţelor se deduc fapte noi
prin deducţie plecând de la fapte cunoscute. Pentru a rezolva problema gestiunii de

6
cunoştinţe au apărutbazele de date deductive, care utilizând programarea logică
gestionează cunoştinţe relativ la baze de date. Un Sistem de Baze de Date
Deductivposedă un limbaj de definire a datelor care permite definirea structuri
predicatelor sub formă de relaţii şi constrângeri de integritate asociate, un limbaj de
manipulare a datelor care permite pe lângă actualizarea datelor şi formularea de cereri, un
limbaj de reguli de deducţie care să permită construirea predicatelor derivate.
Sistemele distribuite reprezintă calculatoare interconectate printr-o reţea de
comunicaţie utilizate pentru un scop global. Gestionarea datelor aflate pe calculatoare
diferite, eterogene din punctul de vedere al sistemului de operare folosit se realizează cu
ajutorul unei baze de date distribuite.Bazele de date distribuite sunt sisteme de baze
de date cooperante care sunt rezidente pe calculatoare diferite şi situate în locuri în locaţii
diferite. Sistemul de gestiune al unei baze de date distribuite face posibil accesul
programelor de aplicaţie la date rezidente pe mai multe calculatoare fără ca localizarea
datelor să fie cunoscută. Bazele de date distribuite folosesc ca instrument principal pentru
prelucrarea datelor distribuite modelul relaţional.
Integrarea mai multor baze de date autonome şi eterogene conform unei scheme
globale cu scopul de a realiza accesul uniform şi integrat la fiecare din bazele de date
componente a condus al conceptul de sistem multibază de date. Avantajul major al
acestui model constă în faptul că printr-o singură interogare pot fi accesate date din mai
multe baze de date fără a afecta aplicaţiile care manipulează datele din fiecare bază de
date componentă a sistemului integrat. Fiecare bază de date din sistemul integrat poate
folosi propriile limbaje de interogare.
Bazele de date permit stocarea unei cantităţi foarte mari de informaţie, care poate
fi folosită în mod pentru elaborarea deciziilor operative, dar şi a celor strategice. Pentru
elaborarea deciziilor operative se folosesc date aferente activităţii curente, date aferente
unei perioade scurte de timp. Acestea sunt generate şi preluate în sistem în mod dinamic
pentru optimizarea procesului de decizie. Prelucrarea acestor date se realizează în pe baza
unor scenarii de tip procesarea de tranzacţii în timp real (OLTP – On
Line Transaction Processing). Necesitatea analizării unor cantităţi foarte mari de date a
condus la conceptul de magazie de date (Data Warehouse), care utilizează pentru
atingerea acestui scop scenarii de tip procesare analitică în timp real (OLAP – On
Line Analytical Processing). Baza de date analitică permite realizarea de interogări
multidimensionale instantanee, fără a fi necesar ca acestea sa fie definite anterior.
Magazia de date este proiectată pentru a facilita analiza multidimensională a datelor şi
reprezintă un sistem care include informaţii despre o organizaţie structurate în mai multe
baze de date, numite în acest caz rafturi de date (Data Marts). Data
Warehouse reprezintă o bază de date proiectată pentru a facilita analiza datelor fiind
orientată spre dimensiuni. Structurile de date multidimensionale sunt vizualizate cel mai
bine sub forma unor cuburi de date şi a unor cuburi în cadrul cuburilor. Fiecare faţă a
unui cub reprezintă o dimensiune. Bazele de date multidimensionale reprezintă o
modalitate compactă pentru vizualizarea şi manipularea elementelor de date care pot avea
multe inter-relaţii.
2. Obiectivele unui SGBD

Dupa cum este cunoscut, obiectivul informaticii il constituie culegerea, verificarea,

transmitarea, stocarea si prelucrarea automata a datelor cu ajutorul mijloacelor
electronice de calcul, în scopul satisfacerii diferitelor nivele de conducere cu informatii
necesare luarii deciziilor, în conditii de eficienta economica sporita.

7
In aceste conditii, necesitatea acuta de informare trebuie satisfacuta tinand seama de o
serie de cerinte prin care sa se asigure:
-minimizarea costului procesului de prelucrare a datelor; cresterea vitezei de
raspuns la întrebarile solicitate de utilizatori;
-adaptarea facila a sistemului informatic la evolutia in timp a sistemului
informational din care face parte;
-posibilitatea raspunsului la anumite intrebari neanticipate de catre proiectantii de
sistem;
-posibilitatea folosirii sistemului de informare dispunand de un minim de cunostinte
despre modul lui de organizare in general si despre informatica in special;
-integritatea si securitatea datelor etc.
In acest context, sistemului de gestiune al bazei de date ii revin o serie de obiective, cum
sunt:
1. Asigurarea independentei datelor.
Asa cum am aratat mai devreme, acest obiectiv consta in linii mari din indeplinirea
urmatoarei cerinte: modificarile care se fac la un anumit nivel de structura de date nu
trebuie sa fie 'vizibile' la nivelul de organizare imediat superior.

2. Asigurarea unei redundante minime si controlate a datelor din baza de date.

Spre deosebire de sistemele clasice de prelucrare automata a datelor, stocarea datelor in
cazul bazelor de date se face astfel incat, pe cat posibil, fiecare informatie sa apara o
singura data. Totusi, nu sunt excluse nici cazurile in care, pentru a realiza performante
sporite (mai ales in ce priveste timpul de acces la date si implicit, timpul de raspuns la
solicitarile utilizatorilor) sa se accepte o anumita redundanta a datelor. In acest caz se va
institui insa un control automat al redundantei in vederea asigurarii coerentei datelor din
baza.

3. Asigurarea unor facilitati sporite de utilizare a datelor. Aceasta presupune:

- folosirea datelor de catre mai multi utilizatori in diferite scopuri (aplicatii);

- accesul cat mai simplu al utilizatorilor la date, fara ca acestia sa fie nevoiti sa
cunoasca structura intregii baze de date, acest lucru ramanand in sarcina
administratorului bazei de date;
- existenta unor limbaje performante de regasire a datelor, care permit exprimarea
cu usurinta a criteriilor de selectie a datelor si indicarea unor reguli cat mai generale
pentru editarea informatiilor solicitate;
- spre deosebire de sistemul traditional bazat pe fisiere, unde exista un singur
criteriu de adresare (cel care a stat la baza organizarii fisierului) in cazul bazelor de
date, sistemul de gestiune trebuie sa ofere posibilitatea unui acces multicriterial, fara
sortari suplimentare. Modificarea criteriului la fisierele clasice implica in
majoritatea cazurilor reorganizarea lor;

8
 - utilizarea unui limbaj cat mai apropiat de limbajul natural, cu posibilitatea
exploatarii bazei de date in regim conversational. Aceasta ar oferi posibilitatea
exploatarii in mod facil a bazei de date si de catre utilizatorii neinformaticieni.
4. Sporirea gradului de securitate a datelor impotriva accesului neautorizat la ele.
Administratorul bazei de date poate prevedea ca accesul la baza de date sa se faca numai
prin canale corespunzatoare, si poate, totodata, defini verificari de autorizare care sa se
realizeze oricand se incearca accesul la anumite date.

5. Asigurarea integritatii datelor impotriva unor stergeri intentionate sau neintentionate,

prin intermediul unor proceduri de validare, a unor protocoale de control concurent si a
unor proceduri de refacere a bazei de date dupa incidente.

6. Asigurarea partajabilitatii datelor. Partajabilitatea datelor trebuie inteleasa nu numai

sub aspectul asigurarii accesului mai multor utilizatori la aceleasi date, ci si acela al
posibilitatii dezvoltarii unor aplicatii fara a se modifica structura bazei de date.

7. Manipularea uşoară a datelor, - limbaj declarativ SQL ;

8. Gestiunea relaţiilor virtuale, SGBD- ul stochează definiţia relaţiei virtuale şi nu

rezultatul;

9. Executarea şi optimizarea cererilor, automatizarea procesului de traducere şi

eventual optimizare a cererilor formulate în limbaj declarativ;

10.Gestiunea coerenţei, datele sunt supuse la un anumit număr de restricţii de

integritate ce definesc coerenţa bazei de date. Ele trebuie să poată fi exprimate şi

verificate automat la fiecare operaţie de actualizare a bazei de date.

11. Confidenţialitatea, protejarea bazei de date contra unui acces neautorizat;

12. Gestiunea "penelor" , când o "pană" se produce trebuie să se asigure recuperarea

bazei de date în starea în care era înainte de producerea ei;

13. coeren

Standarde, SGBD relaţionale folosesc pentru gestiunea bazelor de date standardul

SQL.

9
3. Conceptul de proiectare a unei baze de date.

In esenta, conceptul de baza de date poate fi definit ca fiind o colectie partajata de date
aflate în interdependenta logica (impreuna cu o descriere a acestor date si a relatiilor
dintre ele), colectie desemnata pentru a rezolva nevoia de informatizare a unei
intreprinderi (sau organizatii).

Baza de date trebuie sa în deplineasca urmatoarele conditii:

-sa asigure o independenta sporita a datelor fata de programe si invers;

-structura bazei de date trebuie astfel conceputa în cat sa asigure informatiile
necesare si suficiente pentru cerintele de informare si decizie;
- sa asigure o redundanta minima si controlata a datelor;
- sa permita accesul rapid la informatiile stocate în baza.
Bazele de date sunt extrem de variate în functie de criteriile luate în considerare.
Prezentam cateva criterii de clasificare:

- dupa orientare: generalizate, specializate;

- dupa modelul de date: ierarhice, retele, relationale, orientate obiect;
- dupa amploarea geografica: locale, distribuite;

Baza de date se descrie independent de programele care folosesc datele.

Descrierea datelor formează Dicţionarul Datelor (DD), care se memorează împreună cu

BD.

Funcţii principale:

• descrierea datelor prin schemele: externă, conceptuală, internă şi legăturile

corespondente, prin intermediul unui limbaj specializat (LDD)
– vizează deopotrivă structurile de date, legăturile între
acestea şi regulile care să asigure coerenţa datelor (numite şi
reguli de integritate)

• manipularea datelor (LMD)

10
 – Interogarea bazelor de date

– Actualizarea datelor

• protejarea bazelor de date

– utilizatori, drepturi de acces,

– reluare în caz de pană,

– copii de siguranţă

Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date sunt sisteme informatice (soft) specializate

in stocarea si prelucrarea unui volum mare de date. In continuare, termenul de “baza
de date” se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare a acestora pe
suportul fizic de memorare, iar termenul de “gestiune a bazelor de date” la totalitatea
operatiilor care se vor efectua asupra datelor din baza de date. Un SGBD trebuie sa
asigure efectuarea urmatoarelor operatii asupra unei baze de date:

1. definirea structurii – stabilirea campurilor si a tipurilor de date;

2. crearea bazei de date – introducerea inregistrarilor aferente structurii definite;

3. modificarea unor date deja existente in baza de date – actualizarea bazei de date;

4. stergerea datelor din baza de date;

5. cautarea in baza de date a unor date existente;

6. extragerea informatiilor sub forma de rapoarte.

Un SGBD este realizat pentru a asigura:

- un limbaj de programare;

- o interfata pentru comunicarea cu utilizatorul;

- ajutor (help) pentru utilizator;

- tehnici avansate de memorare, organizare si accesare a datelor din bazele de

date.

SGBD-urile pun la dispozitia utilizatorului facilitati pentru:

- partajarea datelor – oferirea posibilitatii ca mai multi utilizatori cuplati la o retea

de calculatoare sa poata accesa simultan aceeasi baza de date fara a-i periclita
integritatea datelor;

11
 - verificarea datelor introduse – posibilitatea introducerii cerintelor de validare a
datelor;

- eliminarea redundantelor – posibilitatea eliminarii actiunii de duplicare a

datelor;

- restrictionarea accesului – prin parolarea accesului la date;

- salvarea si restaurarea bazei de date – asigurarea unei copii de siguranta.

3.1 Niveluri de reprezentare a unei Baze de date

Componentele bazei de date pot fi structurate pe trei nivele, în functie de clasa
utilizatorilor implicati si de viziunea asupra structurarii informatiei, dupa cum urmeaza:

- nivelul logic de vizualizare (view) sau nivelul extern. Este dat de viziunea
programatorului de aplicatii, care realizeaza programele de aplicatii pentru manipularea
datelor la nivel de structura logica (subschema) corespunzatoare descrierii datelor
aplicatiei;

-nivelul conceptual (global). Este dat de viziunea administratorului bazei de date, care
realizeaza structura conceptuala (schema) corespunzatoare descrierii întregii baze de date
si administreaza componentele bazei de date. Acest nivel descrie ce date sunt memorate
în baza de date si ce relatii sunt stabilite între date. Nivelul conceptual reprezinta:

-toate entitatile, atributele lor si relatiile dintre ele;

-restrictiile impuse datelor
-informatiile semantice despre date
-informatiile privitoare la securitatea si integritatea datelor.
-nivelul fizic. Este dat de viziunea inginerului de sistem care realizeaza structura fizica
corespunzatoare descrierii datelor pe suportul fizic (periferic). Acest nivel
descrie cum sunt memorate datele în baza de date. Nivelul intern se ocupa de:

-alocarea spatiului de memorie pentru date si indexi;

-descrierea înregistrarilor pentru memorare;
-plasarea înregistrarilor pe suport;
-tehnicile de compresie si de criptare a datelor.

12
Nivelul extern de descriere a BD se face de către Administratorul aplicaţiei, care:
• defineşte schema externă
• defineşte regulile de corespondenţă cu schema conceptuală

Schema externă face referire la datele necesare unui utilizator sau unui grup de
utilizatori.

13
 Ea este o sub-schemă (o imagine) a schemei conceptuale.
Schemele externe constituie sursa pentru întocmirea schemei conceptuale.

Nivelul conceptual de descriere a BD se face de către Administratorul Întreprinderii.

La nivel conceptual, analizând schemele externe şi eliminând redundanţele rezultă o

nouă viziune la nivelul întreprinderii, care se numeşte schema conceptuală.
Nivelul conceptual se concretizează prin schema conceptuală care este exprimată
utilizând conceptele de tabel (relaţie), atribute şi restricţii de integritate.
Trecerea de la fizic la conceptual se face prin modelare.
O schemă conceptuală este completă dacă poate furniza date pentru toate schemele
externe, adică datele de care au nevoie utilizatorii (unele obţinute prin calcul şi/sau
agregare).

Nivelul intern de descriere a BD se face de către Administratorul BD care:

defineşte schema internă de organizare a datelor;
defineşte regulile de trecere de la schema conceptuală la cea internă;
Schema internă implementează schema conceptuală folosind un SGBD. Se refera la
modul de stocare fizică a datelor pe suporturi de date. Schema internă se obţine
prin descrierea bazelor de date folosind un limbaj de descriere date (LDD).
Faptul că utilizatorul vede baza de date folosind o schemă externă facilitează
determinarea drepturilor de acces la baza de date .
Pentru o bază de date se pot defini mai multe scheme externe, o singură schemă
conceptuală şi respectiv o singură schemă internă.

CONLUZIE : un SGBD trebuie să poată interpreta instrucţiunile exprimate în termeni de

schemă externă şi respectiv schemă conceptuală iar după aceea în termeni de
operaţii de intrare/ieşire la nivel fizic şi să asigure trecerea de la un nivel la altul.

Exemplu:

14
 Proiectarea BDR. Dezvoltarea unei aplicaţii cu baze de date:

4. Integritatea bazelor de date

Integritatea este proprietatea datelor de a deţine un nivel de calitate stabilit aprioric,

adecvat şi suficient într-un context dat.
Integritatea este starea existentă atunci când datele electronice sunt identice cu datele din
documentele sursă sau din domeniul problemei modelate, nefiind expuse la alterări
accidentale sau intenţionate ori distrugeri fizice.

15
Integritatea este starea existentă atunci când calitatea informaţiei stocate este protejată de
contaminare sau degradare cu informaţie de slabă calitate.

Tip de degradare a Descriere

datelor

Date nevalide Nu toate datele introduse şi stocate sunt valide; în această situaţie,
verificările şi procesele de validare ce asigură coerenţa bazei de
date, lipsesc.

Date redundante Redundanţa apare atunci cînd aceleaşi date sunt înregistrate şi stocate în
mai multe locuri. Acest lucru poate conduce la incoerenţa datelor
şi la anomalii ale acestora.

Date incoerente Apar atunci când date redundante, ce se găsesc în mai multe locuri, nu
prezintă acelaşi conţinut.

Anomalii ale datelor Apar atunci când există date redundante ca urmare a unei proiectări
defectuoase. În aceste situaţii este posibil ca o apariţie a datei
redundante să fie modificată, în timp ce alte apariţii rămân
neschimbate.

Incoerenţa citirii Un utilizator nu citeşte întotdeauna ultima dată salvată, iar modificările
datelor facute de acesta sunt vizibile altor utilizatori înainte de salvare.

Date neconcurente Mai mulţi utilizatori pot accesa şi citi aceleaşi date simultan, dar în felul
acesta se pierde coerenţa citirii.

Asigurarea integrităţii datelor este condiţionată de luarea a trei tipuri de precauţii:

 fizice: ce garantează stabilitatea în timp a suporturilor fizice de date şi a

procedurilor;
 semantice: care asigură coerenţa datelor stocate în raport cu semnificaţia acestora
independent de mijloacele materiale utilizate;
 juridice: care controlează accesul la informaţii (prin intermediul cheilor de acces);
Metodele şi tehnicile ce ţin de integritatea şi securitatea bazelor de date urmăresc:

• Asigurarea coerenţei datelor stocate în raport cu semnificaţia acestora (asigurarea

integrităţii semantice).
– Controalele de validare a datelor reprezintă una dintre soluţiile de implementare a
integrităţii semantice, rolul acestor controale fiind acela de a evita introducerea de
date neconforme realităţii în baza de date şi de a verifica faptul că baza de date nu a
fost supusă unor alterări de acest tip.

SGBD-urile oferă o multitudine de facilităţi pentru a garanta integritatea semantică a

datelor (reguli de validare pentru câmpuri şi controale, instrucţiuni, clauze,

16
 descrieri de trigger-e, etc.) dar nu şi fiabilitatea lor, care ţine de modalitatea în care
s-a organizat şi desfăşurat procesul de culegere a datelor.

• Asigurarea sincronizării accesului concurent la baza de date are în vedere acţiunile

concurente ale mai multor utilizatori şi evitarea interferenţei acestora într-un mod prin
care să-şi prejudicieze reciproc acţiunile.
• Asigurarea siguranţei în funcţionare în urma unor defecţiuni fizice ce pot afecta
coerenţa bazei de date (pană de curent, catastrofe naturale, etc.)

• Asigurarea securităţii de utilizare are în vedere aspectele de:

– confidenţialitate (asigurarea că datele nu pot fi citite decât de persoanele autorizate),

– autentificare (asigurarea asupra identităţii interlocutorului);

– non-repudiere (ansamblu de mijloace şi tehnici ce permit confirmarea participării

unei entităţi la un schimb de date, pentru prevenirea nerecunoaşterii tranzacţiei de
către expeditor).

Tranzacţia reprezintă o secvenţă liniară de operaţii executate asupra unei baze de date
partajate de mai mulţi utilizatori.
Tranzacţiile se folosesc, de obicei, într-o procedură în care se execută mai multe operaţii
de actualizare a bazei de date şi se doreşte garantarea faptului că toate operaţiile s-au
executat cu succes.
În cazul apariţiei unei erori la una din actualizări toate cele anterioare se pot anula.

O tranzacţie poate fi:

Salvată (commited)-în situaţia în care toate operaţiile tranzacţiei au fost încheiate cu
succes, iar baza de date a fost actualizată.
Derulată înapoi (rollback)-în situaţia în care toate operaţiile tranzacţionate au fost anulate,
iar baza de date a fost restaurată la starea dinaintea tranzacţiei.

Când o tranzacţie actualizează mai multe înregistrări aparţinând uneia sau mai multor
tabele, o aplicaţie informatică trebuie să se asigure că toate înregistrările au fost
actualizate sau că toate au rămas în starea iniţială.

5. Clasificarea SGBD-urilor
Clasificarea SGBD se poate realiza din mai multe puncte de vedere.

1. Din punctul de vedere al sistemelor de calcul pe care se implementeaza. SGBD

pot fi: sisteme de gestiune pentru calculatoarele mari; sisteme de gestiune pentru
minicalculatoare; sisteme de gestiune pentru microcalculatoare.
In prezent se manifesta tendinta ca marea majoritate a sistemelor de gestiune a
bazelor de date sa fie compatibile pe platforme cat mai largi de sisteme de calcul.

17
 2. Din punctul de vedere al limbajului pe care il utilizeaza, sunt: sisteme cu limbaj
gazda; sisteme cu limbaj autonom.
Sistemele cu limbaj gazda realizeaza activitatile de creare, actualizare si interogare
a bazei de date, utilizand limbajele de nivel în alt sau extensii ale acestora, proprii
sistemului de calcul pe care se implementeaza baza de date. Avantajul acestor
sisteme consta în posibilitatile sporite ce le ofera limbajele de nivel în alt la
elaborarea unor proceduri complexe. Sistemele cu limbaj gazda prezinta
dezavantajul ca formularea cerintelor nu este atit de simplificata ca în cazul
sistemelor cu limbaj autonom.

3. Din punctul de vedere al conceptiei de organizare a datelor pe care le gestioneaza,

SGBD se clasifica în : sisteme de gestiune a bazelor de date cu structuri ierarhice si
retea; sisteme de gestiune a bazelor de date relationale; sisteme de gestiune a
bazelor de date orientate obiect.

4. Din punctul de vedere al modului de localizare a bazelor de date avem: sisteme

de gestiune a bazelor de date centralizate; sisteme de gestiune a bazelor de date
distribuite.
Marea majoritate a sistemelor de gestiune aparute în ultima perioada dispun si de o
componenta de gestiune distribuita a datelor.

1) In functie de sistemul de calcul folosit:

- SGBD-uri dedicate sistemelor informatice complexe – sunt instalate si

mainframe-uri si asigura accesul la date unui numar mare de utilizator. Sistemul de
operare uzual este UNIX, LINUX, iar SGBD-urile folosite sunt ORACLE,
INGRES, JAVA.

- SGBD-uri client-server, care permit accesul unui numar de ordinul miilor de

utilizatori. Aceste SGBD-uri sunt dedicate societatilor mijlocii si mari. Sistemele de
operare utilizate sunt Windows NT (2000, XP), NOVELL si OS/2, iar SGBD-urile
folosite sunt ORACLE, INGRES, JAVA. Firma Microsoft comercializeaza produsul
SQL Server pentru asigurarea accesului simultan la date a unui numar mare de
utilizatori.

- SGBD-uri pentru utilizatori individuali, care pot fi FOXPRO (Microsoft),

PARADOX (Borland), CLIPPER (Nantucket), ACCESS (Microsoft) si care ruleaza
pe platformele MS-DOS si Windows.

2) In functie de modul de organizare a datelor, exista:

- SGBD-uri centralizate – situate pe un singur calculator;

- SGBD-uri distribuite – baze de date situate in mai multe locatii din punct de
vedere fizic si legate intre ele din punct de vedere logic.

18
Utilizatorii
Sistemele de gestiune a bazelor de date au trei categorii de utilizatori:

- programatorii;

- administratorul bazei de date;

- utilizatorii finali care exploateaza sistemul.

In continuare va fi prezentat sistemul de gestiune a bazelor de date ACCESS, deoarece

este accesibil unui numar foarte mare de oameni, ruleaza sub sistemul de operare
Windows, prezinta o interfata prietenoasa cu utilizatorul si ofera posibilitatea parcurgerii
tuturor operatiilor uzuale cu bazele de date.

Lansarea Programului Access

Pasul 1: Executi clic pe butonul Start;
Pasul 2: Deplasati indicatorul mouse-ului pe articolul Programs;
Pasul 3: Daca exista dosarul Microsoft Access efectuati clic pe el. Daca nu exista,
deplasati indicatorul mouse-ului pe dosarul Microsoft Office. Alegeti dosarul Microsoft
Access si efectuati clic pe el.
Fereastra aplicatiei Access
Ca orice fereastra tip Windows fereastra aplicatiei Access contine o bara de titlu, o bara
de meniuri, o bara cu instrumente si o bara de stare.
Caracteristici ale aplicatiei Microsoft Access
- Foloseste toate facilitatile Microsoft Windows;
- Este integrat in Microsoft Office, oferind posibilitatea de a schimba informatii cu
alte aplicatii din Office;
- Prezinta un mod de lucru asistat, cu foarte multe ferestre de dialog care il ajuta
pe programator sa-si construiasca programele plecand de la solutii ale producatorului care
sunt usor de modificat;
- Pentru introducerea, modificarea si extragerea informatiilor din baza de date, se
pot crea forme (ecrane) apropiate de sursa de date, sau de modul de intelegere al
eventualilor utilizatori;
- Permite folosirea datelor memorate in diferite baze de date sau create cu ajutorul
altor SGBD-uri;
- Permite accesul mai multor utilizatori in paralel la aceeasi baza de date, prin
oferirea unor facilitati ale accesului concurent;
- Operatiile care se repeta des pot fi grupate in macro-comenzi;
- Aplicatia pune la dispozitia utilizatorului un sistem vast de ajutor (help).
Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD)

19
 Bibliografie:
1. M. Velicanu, I. Lungu s.a. – Sisteme de baze de date – teorie şi practică, ed. Petrion,
Bucureşti, 2003.
2. J. Date – An introduction to database systems, Ed. Addison Wesley, 2004. 3. M.
Velicanu – Dicţionar explicativ al sistemelor de baze de date, Ed. Economică, Bucureşti,
2005.
4. A. Bara, I. Botha, V. Diaconiţa, I. Lungu, A. Velicanu – Baze de date. Limbajul
PL/SQL, ed. ASE, Bucureşti, 2009.
5. Pribeanu Costin, Baze de date şi aplicaţii, Editura MatrixRom

20
21