Capitolul 1 Efectul tunel

Fie o particulă care se mişcă de la stânga la dreapta şi cade pe o barieră de potenţial de

înălţime u0 şi de lărgime l (fig 1.1).
Din punct de vedere clasic particula are următoarea comportare:
 dacă energia particulei este mai mare decât înălţimea barierei w > uo particula
trece peste barieră .
 dacă w < uo, particula este reflectată de barieră schimbându-şi sensul de
mişcare.
 prin barieră particula nu poate trece.

Fig.1.1 Bariera de potenţial

Din punct de vedere al mecanicii cuantice există o probabilitate diferită de zero ca

particula să fie reflectată chiar şi pentru w > uo .

3
 În al doilea rând , pentru w < u o există o probabilitate diferită de zero ca particula să
treacă prin barieră şi să ajungă în domeniul x > l. O astfel de comportare a microparticulelor
imposibil de explicat din punct de vedere clasic , rezultă direct din ecuaţia lui Schrödinger .
Fie situaţia w < u0 , ecuaţia Schrödinger are forma :
 domeniul I şi III :
d 2  2m 0
 2 W  0
dx 2 h
am obţinut-o din:
H  W

p2
  W ;
2m 0

1 h 2
( )   W ;
2m 0 i

2Wm 0
 2    ;
h2
2Wm 0
 2  0 ;
h2

Se notează

În domeniul II ecuaţia este:

H  W

p2
(  u 0 )  W
2m 0

p2
  ( u 0  W )  0
2m 0
1 h 2
( )   ( u 0  W )  0
2m 0 i

h2 2m
 ( ) 2   ( u 0  W )   0 |
2m 0 h2

2m 0
 2  ( W  u 0 )  0
h2

4
 Notăm -

Soluţiile generale ale acestor ecuaţii sunt:

1  A1e ikx  B1e  ikx pentru domeniul I
x  x
 2  A 2e  B2 e pentru domeniul II
 3  A 3e ikx  B3e ikx pentru domeniul III
Soluţia e ikx corespunde undei care se propagă în sensul pozitiv al axei x iar soluţia e - ikx
unei unde care se propagă în sensul negativ al axei.
În domeniul III există numai unda care a trecut prin barieră şi care se propagă spre
dreapta. Deci B3 = 0.

Fig. 1.2 Formele de unda în cele trei zone

Din condiţia de continuitate a funcţiei de undă şi a derivatei rezultă:

1 ( 0)   2 (0) '1 (0)  ' 2 (0)
 2 ( I)   3 ( I) ' 2 ( I )  ' 3 ( I )

adică:

A1  B1  A 2  B 2
 l  l
A 2 e  B 2 e  A 3 e
ikl


ikA1  ikB1  A 2  B 2
A e   B e l  A (ik)e ikl
 2 2 3

5
 '1  A1 (ik )e ikx  B1 (ik )e ikx
 x  x
' 2  A 2 e  B 2 ()e

 ' 3  A 3 (  ik ) e ikx

Împărţim toate ecuaţiile prin A1 :

 B1 A 2 B 2
1  A  A  A
 1 1 1

 A 2 l B 2 l A 3 ikl
A e  A e  A e
 1 1 1

ik  ik B1   A 2   B 2
 A1 A1 A1

 A 2 e l  B 2 e l  A 3 (ik )e ikl
 A1 A1 A1
Introducem notaţiile:
B1 A B A 
b1  ,a 2  2 , b2  l 2 ,a 3  3 , n 
A1 A1 A1 A1 k
vom obţine:

1  b1  a 2  b 2 1
 l  l
a 2 e  b 2 e  a 3 e (2)
ikl


i  ib1  na 2  nb 2 (3)
a ne l  b ne l  ia e ikl (4)
2 2 3

Raportul pătratelor modulelor amplitudinilor undelor reflectate şi incidente

2
B1
R 2  b 12
A1

determină probabilitatea de reflexie a particulei de bariera de potenţial şi se numeşte

coeficientul de reflexie .
Raportul pătratelor modulelor amplitudinilor undelor care au trecut prin barieră şi unda
incidentă :
A 23
D  2  a 23
A1

6
determină probabilitatea de trecere a particulei prin barieră şi se numeşte coeficientul de
trecere sau de transparenţă.
Înmulţim ecuaţia (1) din sistem cu i ( i   1 ) şi o adunăm cu ecuaţia (3) :
(1)1  b1  a 2  b 2 / i
(3)i  ib 1  na 2  nb 2

2i  a 2 (n  1)
2i  a 2 ( n  i)  b 2 ( n  i) → b2 
in
Înmulţim a 2-a ecuaţie cu i şi o scadem din a 4-a :
i(a 2 e l  b 2 e  l )  ia 3 e ikl
na 2 e l  nb 2 e l  ia 3 e ikl
_____________________
( n  i )a 2 e  l  ( n  i ) b 2 e   l b 2  0

Rezolvăm sistemul format din cele două ecuaţii

2i  a 2 (n  i)
( n  i ) a 2 e  l  ( n  i ) e  l 0
n i
( n  i ) 2 e  l 2i
a 2 ((n  i)e l  ) ( n  i ) e  l
in in
2i(n  i)e  l
a2 
 (i  n ) 2 e  l  ( n  i ) 2 e   l

2i 2i(n  i)e  l
b2   (n  i) 
in ( n  i ) 2 e   l  (i  n ) 2 e  l

2i( n  i) 2 e  l  2i(i  n ) 2 e l  2i(n  i) 2 e  l 2i(n  i)e l

 
(i  n )[(n  i) 2 e l  (i  n ) 2 e l ] ( n  i ) 2 e  l  ( n  i ) 2 e l

2i(n  i)e l
Deci b 2 
(n  i) 2 e l  ( n  i) 2 e l
înlocuim valorile calculate ale lui a2 şi b2 ca să-l obţinem pe a3 :
a 2 e l  b 2 e  l  a 3 e ikl

2i(n  i)e  l l 2i(n  i)e l

2  l 2 l
e  2  l 2 l
e l  a 3e ikl
( n  i) e  ( n  i) e (n  i) e  ( n  i) e
4ni
a3  e ikl
( n  i ) e  ( n  i ) 2 e l
2  l

l
Mărimea l  2m 0 (u 0  W ) este mult mai mare decât unitatea.
h
h  6,625  10 34 Js

7
 m 0  9  10 31 kg

Din acest motiv, la numărătorul expresiei lui a 3 se poate neglija termenul care-l conţine
pe e  l în comparaţie cu termenul care-l conţine pe e l (numerele n + i, şi n - i au acelaşi
modul).

 4ni
Deci a 3 ~ 2 l
e ikl
(n  i) e
Pătratul modulului acestei mărimi dă posibilitatea de trecere a particulei prin bariera de
potenţial.
16n 2 (i 2 ) 2ikl
D | a 3 |2 ~ e
| n  i | 2 e 2 l

16n 2
a 32 ~ e  2 l
(n  i)
2 2

e 2ikl - număr complex care are modulul 1

unde :
2 u0  W u0
n2  2
  1
k W W
16n 2
Cantitatea este de ordinul de mărime al unităţii.
( n 2  1) 2

Deci putem considera :

2
 2m 0 (u 0  W )
 2 l
De e h

Fie cazul unei bariere de potenţial de formă arbitrară , de exemplu de forma unui deal.

u(x)

a b x

Fig.1.3 Bariera de potenţial de formă arbitrară

8
 Aceasta se poate descompune într-un şir de dreptunghiuri, iar coeficientul de
transparenţă se calculează cu o relaţie care generalizează formula lui D.
2
 2m0 b
De h
 ( u  W ) dx
a

Relaţiile lui D arată că există o probabilitate anumită ca dintr-un număr de particule ce

întâlnesc o barieră de potenţial, o parte să treacă prin barieră ca printr-un tunel, de unde şi
denumirea de efect tunel dată acestui fenomen.