Capitolul 1.

CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE INFORMATIONALE SI SISTEMELE INFORMATICE ALE

ORGANIZATIILOR ECONOMICE

Q
1.1 IMPLICATII ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI ASUPRA
MEDIULUI DE AFACERI

in perioada contemporana se remarca existenta necesitatii utilizarii de manageri a s istemelor informatice a

tehnologiei informatiei. Tehnologia informatiei ofera posibilitatea managerilor de a gestiona mai bir interdependenta
organizationala iatr-un cadru global.
Tehnologia informatiei cu componentele sale: telecomunicatiile, retelele, computerele si resurse informationale sunt
disponibile pentru manageri acum mai mult decat oricand.
Tehnologia informatiei devine in conditiile actuale si o provocare manageriala. Gestionarea resurselor c sistejne
informatice ale unui business nu mai este apanajul unui specialist, ci mai degraba o responsabilita majora a managerului.
Tehnologia informatiei presupune si eficienta din punct de vedere economic. in prezej putem vorbi de faptul ca tehnologia
informatiei este utilizata mai muit pentru a gestiona procesele cornercia decat pentru fundamentarea deciziilor. Eficienta
tehnologia informatiei se refera si la timpul de raspuns intrebari, la incompatibilitatea sistemelor, la neintagrarea aplicatiilor
etc.
Astazi, mai mult ca mciod»t6, desfasurarea oricarei activitati economice nu se poate imagina fai utilizam unui
puternic suport informational care s& asigure avantajul concurential in raport ou ceilalti competito de pe pjati. A dob&acti
euacmttaro prin ua&sttifttia obtinuta este rohi! tehnologiei informatiei (TI).
g$&£: Ti irmatrala hardware, sefiwre, eaMutiiaafii, retele, ftgpp de aOte, automatizarea lucrarilor a birou praoutn f i foste caigHtfte
««AjpaM&tie tLaMgmmnte spfiware necesare prelucrarii Irfarmapei. TI ofei astazi nu doar suportul informational necesar
desfasurarii afacerii in conditii de eficienta, ci si solutii penti regandirea modului de a-ti organiza afacerea cu scopul
mentinerii competitivitatii.
Def: Reinglneria afacerilor (Reengineering) inseamna regandirea fundamentala si reproiectare radicala a proceselor afacerii
pentru obtinerea de imbunatatiri substantiale privind costurile, calitatea, viteza c . reactie a decidenfilor. Aceasta regandire a
modului de a face afaceri este influentata si gaseste totodata raspunsu in noile solutii TI. Modul de desfasurare a afacerii in
cadrul oricarei firme se schimba ca urmare a acttun conjugate a urmatorilor faeton (lista acestora ramane deschisa)
■ Globalizare
■ Competitie de nivel inalt
■ Informatia devenita resursa cheie
■ Spatiu! virtual de munca si chiar derularea activitatii in conditiile companiei virtuale
■ Comert electronic
» Existenta in cadrul firmei a personalului specializat in procesarea datelor ][i analiza (know/edt worker)
■ Un ncu tip de relatie cu banca prin care se obtin servicii si produse noi ca urmare a promovai noilor
solutii TI etc.
Impactul TI asupra firmei nu se resimte doar din mediul exterior, ci si din interiorul firmei One organizatie
economica presupune existenta a cinci elemente (componente) interdependente.
- Structura organizatorica
- Managementul si procesele afacerii
 - Tehnologia informatiei
Capitolul 1.
CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE INFORMATIONALE SI SISTEMELE INFORMATICE ALE
ORGANIZATIILOR ECONOMICE

1.1 IMPLICATII ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI ASUPRA

MEDIULUI DE AFACERI

in perioada contemporana se remarca, existenta necesitatii utilizarii de manageri a s istemelor informatice a

tehnologiei informatiei. Tehnologia informatiei ofera posibilitatea managerilor de a gestiona mai bir interdependenta
organizationala intr-un cadru global.
Tehnologia informatiei cu componentele sale: telecomunicatiile, retelele, computerele si resurse tnforrnatiaaale sunt
disponibile pentru manageri acum mai mult decat oricand.
Tehnologia informatiei devine in conditiile actuale si o provocare manageriala. Gestionarea resurselor c sisiejne
informatice ale unui business nu mai este apanajul unui specialist, ci mai degraba o responsabitita majora a managerului.
Tehnologia informatiei presupune si eficienta din punct de vedere economic. in prezej putem vorbi de faptul ca tehnologia
informatiei este utilizata mai muit pentru a gestiona procesele comercia decat pentru fundamentarea deciziilor. Eficienta
tehnologia informatiei se refera si ia timpul de raspuns intrebari, la incompatibilitatea sistemelor, la neintagrarea aplicatiilor
etc.
Astazi, mai mult ca mcioda.t&, des&suraiea oricarei activitati economice nu se poate imagina fai utilizam unui
puternic suport infoftflatksial care s& asigure avantajul concurentiai in raport ou ceilalti competito de pe piafA. A dobandi
euao«$tare prm urfb«nfttia obtinuta fiSte rohi! tehnologiei ifl&rmatiei (TI).
3*/ irmaimta .Aawfurtw, se0wre, emtuniaapi, retele, baie &e aOte, automatizarea lucrarilor a birou pr&outn si tettte
raieiafte vskfpammte ticaagXiminte wftware necesare prelucrarii Irfarmapei. TI ofei astazi mi doar suportul informatioaal necesar
desi&surarii afecerii in conditii de eficienta, ci si solutii penti regandirea modului de a-ti organiza afecerea cu scopul
oa&atinerii competitivitatii.
Def: Reinglneria afacerilor (Reengineering) inseamna regandirea fundamentala si reprotectare radicala a proceselor afacerii
pentru obtinerea de imbunatatiri substantiale privind costurile, calitatea, viteza c . reactie a decidentilor. Aceasta regandire a
modului de a race afaceri este influentata si gaseste totodata raspunsu in noile solutii TI. Modul de desfasurare a afacerii in
cadrul oricarei firme' se schimba ca urmare a actkin conjugate a urmatorilor faeton (lista acestora ramane deschisa)
■ Globaiizare
■ Competitie de nivel inalt
■ Informatia devenita resursa cheie
■ Spatiu! virtual de munca si chiar derularea activitatii in conditiile companiei virtuale
■ Comert electronic
* Existenta in cadrul firmei a personalului specializat in procesarea datelor ti analiza (know/edt worker)
■ Un ncu tip de relatie cu banca prin care se obtin servicii si produse noi ca urmare a promovai noilor
solutii TI etc.
Impactul TI asupra firmei nu se resimte doar din mediul exterior, ci si din interiorul firmei One organizatie
economica presupune existenta a cinci elemente (componente) interdependente.
- Structura organizatorica
- Managementul si procesele afacerii
- Tehnologia informatiei
 • Sisteme deschise ~ sisteme care interactioneaza cu altele aflate in acelasi mediu se considera a fi un sistem
deschis, conectat cu mediul sai^prin intrari-iesiri;
• Sisteme inchise- sisteme nu care interactioneaza cu altele si care in timp decad si dispar;
• Sisteme adaptive ~ sisteme care au abilitatea de a se modifica singure sau de a-si modifica mediul in care
actioneaza in scopul de a isi prelungi existente.
Conform teoriei sistemelor orice organism economic este un sistem deoarece:
i . Prezinta o structura proprie constand dintr-o multime de elemente constitutive caie interactjor.eaza
intre ele pe principii functionale; 2. Fluxurile existente intre componentele organizatorice implica resursele
organismului economic in
cadrul oncarui organism economic se produc;
• fluxuri materiale (de materii prime, semifabricate, produse finite etc.);
• fluxuri financiare;
• fluxuri informationale.
- 3. Multimea componentelor organizatorice si interactiunea dintre acestea urmaresc realizarea unui anumit obiectiv global:
functionarea firmei in conditii optime sau atingerea unor obiective. 4* Din punct ie vedere al sistsmvcH o organizatie
economica cuprinde urmatoarele trei subsisteme.
• SabsjftftSt.nl tkciztanaJ valorifica informatiile oferite de subsistemul informational in fundamentarea
deciziilor. Subsistemul decizional necesita informatii specifice necesare fundamentarii pe de o parte a
&&izj$k^'-stea#|)$se! iar p»-io4fta pterte deciziil&r tactice si operationale;
• S^£tlW<H l|pi^^Bl!ii:>0^£.«n dublu tot pe de & parte asigura toate informatiile necesare luarii deei2iii®i pe
tofcte aivfthffib d.e responsabilitate, corlefiicffire si control iaf pe de alta parte asigura caile de comunicare intre
celelalte subsisteme, deoarece deciziile formulate de subsistemul de conducere sunt tansmise fectorilor 4e
executie prin subsistemul 'informational (flux descendent),
• Sefestetem*! $n cadrul carui* se desfasoara procesele economice specifice domeniului
de activiste a. ag«Mttftjt e&>gomic) are ioc culegerea datelor care apoi sunt transmise subsistemului
informational (flux ascendent) in vederea stocarii si-prelucrarii datelor necesare obtinem informatiilor utilizate
fa fundamentarea deciziilor la nivelul subsistemului decizional (de conducere).
Nivelul managementului .strategic si tactic se caracterizeaza prin solicitarea de informatii'
• Adrhoc, neanticipate, determinate de un anumit context creat in care managerul este obligat sa-si fundamenteze
decizia;
*!* Sintetizate, pe masura ce urcam treptele ierarhiei manageriale are loc o selectie si o sintetizare treptata a
informatiei,
*** Previzionale, permitand anticiparea tendintelor de evolutie a procesului condus;
*i* Externe care sa defineasca mediul economic, financiar, concurentiai iircare firma va opera.
In cazul managementului operational, caruia ii sunt caracteristice deciziile structurate, informatiile oferite
sunt.
Prestabilite, continutul lor acoperind nevoia informationala determinata de deciziile de rutina luate la acest nivel;
> Detaliate deoarece managerul trebuie sa cunoasca in detaliu modul de derulare a activitatii din ana sa de
responsabilitate,
> Interne;
> Punctuale;
> Prezinta caracter istoric,
> Se obtin cu o anumita frecventa, momentul furnizarii informatiilor fiind prestabilit.
 - Strategia organizatiei
- Angajatii si cultura organizatiei
Aceste componente trebuie sa se gaseasca intr-o stare de echilibru - si aceasta stare se va mentine atat timp cat nu se
produc .schimbari semnificative in mediul extern sau in oricare dintre componente.
Componenta TI cunoaste o dinamica deosebita. Acest lucru determina mutatii calitative asupra celorlalte
componente. Dinamica componentei TI se resimte si la nivelul'strategiei organizatiei ofennd mijloace si instrumente specifice
analizej si fundamentarii strategiei
Def: Conceptul de grup de lucru virtual (virtual work group): promovarea noilor solutii TI, internetul, permit
participarea in cadrul grupului de lucru a unor persoane plasate geografic in locatii diferite sau participand cu solutii in
cadrul proiectului in momente de timp diferite.
Groupware sau collaboration software reprezinta software-ul specializat pentru desfasurarea activitatii in cadrul
unui grup de lucru virtual. Groupware utilizeaza facilitatile de comunicatie oferite de intranetul organizatiei creandu-se
astfel posibilitatea lucrului in paralel si interactivitatea intre membrii grupului,

1.2 AJ3 ORD ARE A SISTEMICA A MEDIULUI DE AFACERI

Conceptul de sistem are un rol de baza in domeniul sistemelor informatice. Odata inteles, acesta vine sa
fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei, aplicatiilor, dezvoltarii si managementului sistemelor
informatice.
Conceptul de sistem in domeniul IT este legat de:
•'• retelele de calculatoare ca elemente componente ale sistemelor de prelucrare a informatiilor;
•:• utilizarea computerelor din domeniul business-ului;
•> tehnologiile de management-ul informatiei care au un rol deosebit de
•'' important asupra calitati, valorii business-ului etc.

Definitia sistemului
Un sistem este format dintr-un grup de componente intre care se stabilesc relatii si care conlucreaza spr un scop comun
prin acceptarea de intrari si producerea de iesiriprintr-unproc.es (de transformare).

Intrari -----------Proces ---------------► Iesiri

Fig. 1.1 Diagrama unui .sistem

Def i Un sistem reprezinta un ansamblu de elemente (componente) interdependente, intre care : stabileste o interactiune
dinamica, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiedi Interactiunea dinamica dintre elemente se
materializeaza in fluxurile stabilite intre acestea, fluxuri implicar resursele existente.
Clasificarea sistemelor
in cazul sistemelor, putem vorbi despre: * Din punct
de vedere ierarhic:
• Subsistem - un sistem care face pane dintr-un sistem mai mare. Cel mai mare sistem este considerat fi
mediul inconjurator sau umversul;
• Suprasistem - un sistem alcatuit din alte sisteme (subsistem)
Din punct de vedere al relatiei dintre sisteme: (Limitele sistemului - uri sistem este separat de mediul unde actioneaza si
alte sisteme prin granitele (limitele) sale).
 1J CONCEPTUL MC SISTEM INFORMATIONAL
wE*9atmt mmctm, STRUCTURA, TOTRI DE FLUXURI
SI CaCUTTE INFORMATIONALE

Sistemul mferma^oaftl reprezinti aa&ambiul tehnico-organizatoric de culegere, transmitere, stocare

prelucrare a datefer in vede*** -dfymetii infonsatiitor necesare procesului decizional. Sistemul informational
interpune intre sastonui dsckiesftl si ststwnul ogerativ avand drept scop asigurarea informatiilor necesare staJ
ului managerial «ftEeaeatand in acetesi timp un mijloc de comunicare intre celelalte doua sisteme. Sistem
informational na Eseistic vasse* dear ca o mterfata intre sistemul operativ si sistemul de conducere ci si '
elementul de legJBMa a meásihñ mtem al firmei si cel exterior lui (mediu economic, financiar, bancar). Scop
principal al sisteHss&im ktfbfsiatteeal este de a furniza fiecarui utilizator, in functie de responsabilitatile
atributiile sale, toate informatiile accesare f

Un sistem iofbnsatienal modem trebuie sa asigure: informarea la toate nrvelele, operativitate informarii, seéeeínrea
infiii uiwtHur^ atateafeilfeatea la modificari (modificarea cererilor de informatii, datelor de intrare, i&imct&úi
org^á^oriee, a metodelor de prelucrare a datelor).
Informatia ftirntzata ée c&te sistemul informational trebuie sa se caracterizeze prin:
■ acuratete si realitate: informatia furnizata trebuie sa reflecte cat mai fidel realitatea, printr-o evalua corecta;
■ concizie: informatia trebuie sa ofere plusul de cunoastere la obiect, succint, evitandu-se elemente
nerelevante;
■ relevanta; iaibrmatia trebuie sa ofere acele elemente de cunoastere de care decidentul are nevo pentru
soiuuonarea unei probleme;
■ consistente mfoimatia trebuie sa fie densa, lipsita de elemente needificatoare pentiu problerr studiata,
■ oportunitate: informatia trebuie sa parvina utilizatorului in timp util pentru a-i servi la fundamentare
deciziei sale;
■ accestbitiiatea: vizeaza uzanta obtinerii informatiei dorite, cu limitarile impuse de gradul d confidcBtieiJtate si
drepturile de acces ale utilizatorului;
■ forma de prezentare adecvata: informatia trebuie oferita utilizatorului intr-o maniera relevanta astfs incat
acesta si o recepteze tapid si corect. Indicatorii pot fi prezentati in marimi absolute sau relativi in dinamiia prin
utilizarea reprezentarilor grafice si coroborati astfel incat relevanta informatiei oferit sa fie nywmS;
■ cos! corespunzator in raport cu valoarea acesteia
Compeuaottete stetmihri l«ftn unional sunt:
Ci. éate fi axfermatii;
Ci. ciremte ti^txmi informationale,
C». ptvcééuri tttjfbrmttioiuüe,
Cp. mijloace de tratar? a informatiilor

Ci. Date si informatii

Datele si informatiile reprezinta componentele primare ale sistemului mfbimatuMftl-iBformatic, organic
interdependente, ceea ce determina tratarea si abordarea impreuna a ceaotdOuAnotmni si eoacepte.
Data semnifica, conform opiniilor majoritatii specialistilor, reprezentarea cifrica SAU letrica a unor fenomene,
procese, actiuni, activitati referitoare ia organizatie/fiarta.
 Informatia este ansamblu de date care au fost supuse unui proces de prelucrare si aduc un plus de cunoastere pentru
destinatar furnizandu-i elemente noi, vatorifeafeite ki atatdiatvi saeoaulor si realizarea obiectivelor ce-i revin. Din punct de
vedere al managementului ofgnatratw, infonautti* are calitatea de a aduce utilizatorilor un spor de cunoastere privind direct
sau indirect oxgatEiiza$a respectiva, motiv pentru care informatia reprezinta temeiul principal al declansarii deciziilor si actiunilor
Varietatea informatilor vehiculate in cadrul organizatiei este assgaisafa de muresadiae» de criterii folosite in
clasificarea lor. Lucrarile de specialitate privind managementul firaei &c referiri fraevssfie la informatia economica.
Informatia economica prezinta notional doua acceptiuni:
a) in sens larg, la nivelul unei organizatii de tipul unitatilor economice, orice mforaaatie utilizata este
considerata o informatie economica, deoarece direct sau indirect coflfaibuie la realizarea obiectivelor
- organizationale,
b) in sens restrans, informatia economica se refera la cele folosite nemijlocit in activitatile economice ale
organizatiei/firmei: contabile, comerciale, financiare, etc.
C2. Circuite si fluxuri informationale
Circuitul informational reprezinta traiectul parcurs de date, infonfflatii, decizii, intre emitator si destinatar.
Circuitul informational este caracterizat de urmatorii parametri;
> forma, care este data de aspectul traseului parcurs (liniara, ooduiatorie, in zigzag);
> lungimea traiectului, in functie de care se stabileste timp»! si viteza de deplasate a datelor, informatiilor,
decizulor.
Fluxul informational se defineste ca ansamblul datelor, informatulor, deciziilor referitoare la una sau mai multe
activitati specifice vehiculate pe trasee prestabilite cu o anumita viiezi, frecventi si pe anumiti suporti informational.
Ci. Proceduri informationale
Procedura informationala reprezinta ansamblul elementelor pris etfe se stabilesc si se utilizeaza modalitatile de
culegere, inregistrare, prelucrare si transmitere a acelor itiibrrmtfi cuprinse «urnite circuite si fluxuri informationale.
Procedura informationala se concretizeaza in operatiile asupra Atfttor si iafocmafater vehiculate pe anumite
traiecterii si inregistrate in documente tipizate sau an. BMtoflfeet si «tifitewa procedurilor informationale pune in evidenta
o serie de trasaturi constructive si fnactnosafo «£e siaSemaai «fcfmational legate
de:
■ materialele folosite pentru consemnarea datelor si mjhrmofiiter. barde, hfstzi ao hartie, discuri magnetice, CD-
uri etc. Gruparea suportilor informationali pe dimfc&e ctttt$ofm «Mprima nivelul de innoire si adecvare a
sistemului informational k cerintek roe&utei imam. si extern organizatiei;
■ mijloacele de culegere, inregistrare, prelucrare si transmitere ewew^rioBa nivetal dotarii tehnice a sistemulu:
informational,
■ succesiunea tratarii informatiilor prin care se exprima logica intiegaiui sistem informational;
■ modele si formule de calcul aflate la baza tratarii informatiilor, care ridica gradai de rafinare al substantei
informationale.
 Aceasta oatt$&memt& a sialearahu s&rmattoaal este cea mai relevanta pentru gradul de adecvare cerintele
orgaroafltafcisi ttcdw&u, jwattu s*\wW & eficacitate si complexitate a sistemului informational

Mijtoaette 4h imtmn* ia&mmmpi+r su&t alcatuite dm ansamblul mijloacelor de culegere, inregistrar stocare, prebtawe ti
AWMBBAMW * «tatefer fi iufutnmtiUor.
Perforrawtdfe fiTiirtwwto sie sis»is«jkii mformational sunt conditionate de numarul, structura ; performantele
tt£tt«a a£e aHjfaacaier 4» ttattm a hrfoncatiHor.
CaracterirtWte inifomwh» ttffttuc a nrforaMtiflor constau din:
• satisfac mpssikte. C«HBSB ale lunctkinarii sistemului informational: o anumita viteza de tratare s furnizam *
mforavtpdor,
• folosea» ter IB ooiditH- tte e&cjeeta (exceptand mijloacele clasice) presupune personal cu un anumii nivel
aq&cia&tme;
• repreaiMa corapotwr«a ea cele mii directe implicatii asupra numarului si structurii angajatilor dintr-o
organizate.
intr-o organizatie ecoooo&ea un sistem informational indeplineste cinci functii principale: generarea, memorarea,
caramfcaiF«a, tnsnmtli* frctoeraraM- si difuzarea informatiilor, dupa cum este prezentat in figura 1.2. Aceasta abordare este
abstracta, dar si restrictiva, deoarece vizeaza „doar" raportul data-informatie.

INFORMATIE

definire
GENERARE
activitati percepute

IT
timp
MEMORARE
transfer iii timp

spatiu
COMUNICARE
transfer in snatiu

V
 forma
PRELUCRARE
transformare

Ii
spatiu
DIFUZARE
transfer in
spatiu

Fig. 1.2 Functii ale sistemului informational

□ Generarea informatiilor - se creeaza conditiile necesare acei bune prehiari, memoriri a informatiilor
relevante, in functie de specificul organizatiei.
□ Memorarea informatiilor (transferul in timp) - are un rol ceSíral, deoaeece flai memorie nu exista nici
invatare, nici inteligenta.
a Comunicarea si difuzarea informatiei (transferul informatm in spatia) - jisfiBHtul informational
asigura schimburile (achizitia si restituirea) informatidor intre sistemul deeottdaoore yi sirtusnit
operativ.
□ Executia prelucrarilor (transferul informatiilor in ceea ce private forma)

Raportandu-ne la abordarea sistemica a organizatiilor economice, prehacrariie sunt fie activitati

de transformare a „iuformafiilor-materie prima" (cele proprii sistemul*» opatatjv), fíe activitati de
decizie, elementare sau complexe (proprii sistemului de conducere). Pentru aevatie amb-etar' sisteme,
sistemul informational opereaza prelucrari formalizate si repetitive. Ceea ce era o decizie-reftccue U
nivelul sistemului de conducere devine un reflex la nivelul sistemului informational.
LOCUL SI ROLUL SISTEMULUI INFORMATIC IN
CADRUL SISTEMULUI INFORMATIONAL

1.4.1 Concepte despre sistemele informatice

Importanta sistemelor informatice rezida in principal in intelegerea efectiva si responsabila de catre toti condu
(managerii) sau persoanele dintr-o organizatie a necesitatii adaptarii la societatea informationala globala. Sistemele
informatice astazi tot mai mult o componenta vitala a succesubiiin afaceri pentru o organizatie sau un intreprinzator.
Managerii sau utilizatorii (finali sau nu) nu trebuie sa cunoasca tehnologiile complexe sau conceptele abstracte on apli
specializate din campul sistemelor informatice, ci sa aiba definit cadrul conceptual in cel putin anei zone, si anume
• Conceptele fundamentale ale sistemului informatic,
• Tehnologia sistemelor informatice;
• Aplicatiile sistemelor informatice,
• Dezvonarea de sisteme informatice,
• Managementul sistemelor informatice.

* Conceptele fundamentale ale sistemului informatic

Conceptele de baz3 ale sistemului informatic asigura elementele tehnice sj de comportament care ajuta la fundamentarea
aplic; comerciale, a procesului de luare a deciziilor si de construire a unui avantaj strategic al firmei fata de competitori.
* Tehnologia sistemelor Informatice
8
 Tehnologa sistemelor informatice este reflectata de dezvoltarea si managementul in tehnologia infonnatiei (hardware, soft 1
retele. Internet, managementul bazelor de date sau a altor tehnologii de prelucrare a informatiilor)
* Aplicatiile sistemelor informatice
Utilizarea sistemelor informatice prin aplicatiile sale in domeniul operational, managerial asigura si crearea unui avantaj
comp ai organ izspei de I E oivelul local, intern (in colaborarea dintre compartimente, intre nivelele ierarhice) pani la formele
comertului electr scbjmbului de informatii utilizand Intemetul etc.
4f Dezvoltarea de sisteme informatice
Dezvoltarea de sisteme informatice reprezinta modul in care utilizatorii (finali) elaboreaza sisteme informatice pentru a
re! problemele din cadrul organizatiei sau pentru a creste productivitatea.
* Managementul sistemelor informatice
Managementul sistemelor informatice se referi la modul in care se administreaza resursele informatice precum si
strategiile le
de 'implicarea si util.zarea tehnologiei informatiei la diferite niveluri: utilizator final, organizatie si global - ■

Definirea si st emu lui informatic

Un sistem informatic este acela in care informatia trece printr-un format digital - altfel spus, se transforma, se
prelucreaza se exprima intr-o forma digitala.
Sistemele informatice in sensul definitiei de mai sus au apBwt odaia cu dezvoltarea sistemelor de calcul, a computerelor,
d Aceste sisteme au fost integrate in sistemele informationale, iar in prezent consideram ca termenul de sistem informational tinde
sa scada ce ih ce in importanta deoarece exista din ce in ce mai putine activitati in care sa nu se foloseasca informatii ui forma
digitala.
Un sistem informational este astfel si un mod organizat de a combina oameni, hardware, software, retele de comunicatie
cu resui: de date care colecteaza, transforma ti disemmeaza informatia intr-o organizatie.
Sistemele sunt compuse din canale de informatie care pot fi clasificate in:
a) formale si informale;
b) personale si impersonale;
c) publice si private.
Canalele de informatie pot fi utilizate in diferite moduri si combinatii de catre diferiti oameni sau de catre diferite
comunitati Del' Sistemul informatic reprezinta o parte a sistemului informational care permite realizarea operatiilor de culegi
transmitere, stocare, jre lucra-? a datelor si difuzare a informatiilor astfel obtinute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei informatiei (Ti,
a personalului specia izat in p> vlucrarea automata a datelor
Sistemul informatic cuprinde
o ansamblul informatiilor interne si externe, formale sau informele utilizate in cadhil firmei precum si datele care au
stat Ia obtinerii lor,
o software-ul necesar procesarii datelor si difuzarii informatiilor in cadrul organizatiei,
o procedurile si tehnicile de obtinere (pe baza datelor primare) si de difuzare a informatiilor,
o platforma hardware necesara prelucram datelor si disiparii informatiilor,
o personalul specializat in culegerea, transmiterea, stocarea si prelucrarea datelor.
Sistemul informatic este structurat astfel incat sa corespunda cerintelor diferitelor grupuri de utilizatori
> factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice si operative,
> personalul implicat in procesul culegerii si prelucrarii datelor;
P- personalul implicat 5h procesul cercetarii stiintifice ta proiectarii de noi produse si tehnologii de fabricatie
Alatun de definirea strategiei de afaceri este necesara definirea strategiei sistemului informatic si aceasta deoarece
■ sistemul informatic sustine managerii, pnn informatiile furnizate, in conducerea si controlul activitatii in vederea
atingi obiectivelor sti ate-gice ale organizatiei,
■ sistemele informatice sunt deschise si flexibile adaptandu-se permanent cerintelor impuse de mediul dinamic in
care operea firma;
^ promovarea solutiilor TI sustine organizatia in consolidarea si dezvoltarea afacerii (ex. comertul electronic, e-baniing
etc),
 ■ sistemul informatic ofera informatiile necesare controlului indeplinirii si adaptarii planurilor operationale si
strategice a organizatiei;
* organizatia trebuie sa cunoasca si sa controleze riscurile legate de implementarea noilor tehnologii si adaptarea
sistemul informatic lanode cennte;
■ stabilirea unor standarde la nivelul sistemului informatic oare au menirea de a preciza caracteristicile si
performantele nard soft ale componentelor ce urmeaza a se achizitiona si ce metodologii urmeaza sa se utilizeze in
dezvoltarea sistanului
Uii alt aspect imponant il reprezinta procesarea informatiilor. Aceasta consta in introducerea, prelucrarea, iesirea si
stocarea, : activitatile de control. Datele sunt fapte brute sau observatii in general despre fenomene fizice sau tranzactii comerciale.
Datele au u caracter obiectiv sunt masurabile prin caracteristicile lor.
Informatiile sunt dejj procesate, au un anumit inteles si sunt folositoare utilizatorului. Datele sufera un proces de adaugare
di valoare prin;
agregare, manipulare si organizare;
analizarea ti evaluarea continutului lor;
utilizarea lor intr-un context folositor pentru utilizator.

Structura generala a unui sistem informatic ---' ------------ - - -

Pentru a def ni structura generala a unui sistem informatic este necesar sa plecam de la functia acestuia de a prelucra daieie
disponibile iti vederea obtinerii informatiilor necesare luani decizidor in procesul conducem. Cele trei componente majore care
formeaza sistemul informatic sunt:
■ Intrarile
■ Pre
lucrarile
»Iesirile
Intrarile reprezinta ansamblul dalelor incarcate, stocate si prelucrate in cadrul sistemului in vederea obtinerii informatiilor. Intrarile
se clasifica in doua grupe si anume
Tranzactiile externe,
Tranzactiile interne.
Tranzactiile externe caie redau dinamica operatiilor si proceselor economice si financiare din cadrul firmei. Provin din
mediul exterior sistemului informatic.
Tranzactiile externe suni
*> datele referitoare la aprovizionarile cu materii prime;
*> datele reflectand operatiile de incasari si plati
etc. Tranzactiile mterve srm> reprezentate de;
*i* date consemnate in documente primare, la locul producerii operatiilor pe care le evidentiaza, in cadrul
finrn
exemplu: un bon de consum, o factura emisa unui client etc.), *:• date care provin, din mediul economic,
financiar-bancar, consemnate ta documente sau inscrise in noime ■ prevederi legale (factori primite de la
furnizori, ordin de plata onorat de client, cola legala de TVA, cotele de im pe profit etc);
❖ date provenind de la alte sisteme informatice operationale in cadrul aceleiasi firme; *i* date provenind de la alte sisteme
informatice exterioare firmei. Tranzactiile interne sunt urmarea unor prelucrari automate desfasurate in cadrul sistemului
informatic conducand la modn structurale in cadrul colectiilor de date. Exemple: valoarea totala a produselor livrate, valoarea
totala a incasarilor etc Datele consemnate in documente vor fi introduse in sistemul informatic in urmatoarele moduri
o Executarea unor proceduri specializate ale sistemului informatic permitand incarcarea datelor tastate de operator pe
baza
machete de culegere a datelor generate pe monitorul calculatorului si validarea datelor, o Scanarea documentelor,
tehnologie moderna pe principii optice, permitand preluarea unui volum foarte mare de date inl
interval scurt de timp

10
 Intrarile pot fi realizate in mod direct, utilizlndu-se mijloace moderne ale TI cum ar fi-■i. Transferul de date prin
reteaua locala din cadrul firmei, o retea Novell de exemplu sau reteaua intranet reusindu-se astfe
iesirile unui subsistem informatic al firmei sa devina intrari pentru un alt
subsistem; -h Transfer de date la distanta
o Prin Internet, inclusiv utilizarea tehnologiei EDI - Electronic Data Interchange,
o Prin retele private, MICK. (Magnetic ink charneter recogniiiori), documentele sunt completate folosind caractere
sti!i: inscrise cu cerneala magnetica citirea documentelor facandu-se prin intermediul unor echipamente
specializate;
Carduri cu banda
magnetica Smart card-
uri; Coduri de bare;
Recunoastere vocala,
Camere digitale; Ecrane
tactile.
Prelucrarile, cel de al doilea element definitoriu al sistemului informatic, reprezinta un ansamblu omogen de proceduri
eutom realizand-
• Crearea initiala si actualizarea bazei de date;
• Exploatarea bazei de date;
• Reorganizarea bazei de date;
--- - - - • Salvarea/restaurarea bazei de date. -- ■ -.......
Iesirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrarilor desfasurate. Aceste iesiri, ih functie de naft.
prelucrarilor care le-au generat, sunt de doua categorii:
■ Iesiri obtinute in urma unor operatii de transfer al datelor, care nu si-au modificat valoarea fata de
momeni introducerii lor in sistem. De exemplu: numarul si data unei facturi, denumirea unui produs,
cantitatea facturata etc;
■ Iesiri obtinute in urma unor operatii de calcul pe baza unor algoritmi prestabiliti (valoarea produsului
facturat, toi factura, valoarea vanzarilor pe luna.,. etc).
Iesirile sistemului informatic pot fi clasificate in functie de continutul si forma lor de prezentare ifi'
■ Indicator: sintetici regasiti in tablourile de bord oferite managerilor ce pot fi consultate on-line;
■ Rapoarte (situatii) care grupeaza diversi indicatori sintetici sau analitici sub forma tabelara. Exemplu
Statul de plat Situatia stocurilor de produse finite la data .... Balanta sintetica etc

Clasificari ale iejirilor sistemului informatic:

a) DupS gradul de agregare a datelor rapoartele se clasifica astfel;
- Rapcarie sintetice, cuprinzand indicatori cu grad mare de sintetizare, destinate analizei activitatii si
fundamentai-deciziilor. Exemple Situatia evolutiei vanzarilor pe produse si trimestre, Balanta sintetica. Bilantul
cantabil etc
- Rapoarte analitice, continand informatii detaliate privind desfasurarea unei activitati pe un anumit
segment timp (exemplu. Situatia consumului de materiale pe luna..., Situatia intrarilor de materiale pe gestiuni
etc). Sunt destin utilizarii in cadrul compartimentelor functionale
b)Dupa criteriul naturii informatiilor prezentate rapoartele se pot clasifica in:
- Rapoarte continand date de stare, reflectand valoarea patrimoniului la un moment dat, volumul activitatii
la anumita data. Cel mai elocvent exemplu este bilantul contabil care reflecta o'fotografiere" a situatiei
patrimoniale la sfarsii perioadei de gestiune;
- Rapoarte statistice, cuprinzand informatii avand caracter statistic necesare raportarilor ierarhice
(ministere, ban etc). Comisie) Nationale de Statistica, BNR, centralei bancii in cazul sucursalelor sau
fundamentalii unor decizii vizai perioade viitoare de timp;
 - Rapoarte previzionale, care permit pe baza informatiilor privitoare la perioade anterioare de gestiune sa :
anticipeze evolutia unor procese si fenomene economice si/sau financiare. Aceste rapoarte sunt necesare atat
fundamentarea deciziilor tactice cat si a celor strategice.
c) Dupa destinatie, continut si modul de ttructurare rapoartele se pot clasifica astfel:
- Rapoarte de uz intern, al caror continut este determinat de cerintele proprii de informare si control,
- Rapoarte de u z genera!, al caror continut este prestabilit (exemplu; bilant contabil, balanta de verificare
etc' m*:.' dintre acestea t'.md destinate si meritului exterior firmei (bancilor in procesul de creditare, organelor
fiscale etc)
tl) Dupa frecventa de generare:
- Rapoarte zilnice;
- Rapoarte lunare;
- Rapoarte trimestriale,
- Rapoarte anuale.
in cadrul acestor rapoarte gradul de agregare/sintetizare a informatiei continute este cu atflt mai mare cu cat intervalul de
timp U taie se refera este mai larg.
Rapoartele pot fi generate pe imprimanta, pe monitorul calculatorului, pe suport magnetic sau optic pentru a fi transmise
off-line beneficiarului sau transmise la d istanta on-line (sub forma de fisiere) prin intermediul retelelor.
■ Grafice care permit reprezentarea intr-o forma sugestiva (bi sau tridimensionala) a dinamicii indicatorilor sintetici si
analitici precum si a structurii indicatorilor. Graficele pot fi de mai multe tipuri: liniare, histograme, bursiere, de structura (pie),
mixte etc.
• Foi de calcul electronice generate cu ajutorul procesoarelor de tip EXCEL, LOTUS 1-2-3 ale caror date pot face obiectul
expoituruor/i raporturilor calre sistemele de gestiune a bazelor de date in vederea obtinerii altor prelucrari
• lesin destinate altor s:steme reprezentate de fisiere transmise on-line sau off-line in vederea continuarii prelucrarilor in cadrul
ailor subsisteme informatice

Activitatile diutr-un sistem informatic

Principalele activitati dmtr-un sistem informauc sunt cele de prelucrarea informatiilor.-
Acestea includ: a - Iniroducerea datelor;
b - Procesarea datelor pentru obtinerea de informatii;
c - Iesirea procedurilor informationale;
d ■ Stocarea resurselor informationale;
e- Controlul performantelor sistemului, a Introducerea dalelor - datele despre tranzactiile comerciale sau despre alte
evenimente trebuie sa fie adunate si pregatite pentru prelucrare. Introducerea se referS editarea de inregistrari. Odata introduse,
datele pot fi transferate pe un suport (magnetic/optic) pana la prelucrare.
b Prelucrarea dotelor - dateie care sunt subiectul activitatilor de prelucrare cuprind' calcule, comparari, sortari, clasificari
sau insumau Aceste activita'i organizeaza, analizeaza si manipuleaza datele convertindu-le in informatii pentru utilizatori.
c Iesirea produselor informationale - informatiile rezultate in urma prelucrarii apar in forme variate pentru a fi transmise
utilizatorilor in forma soLcitata de acestia Informatiile trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate ce se refera in general
la:
■ timp - viteza cu care informatia ajunge la utilizator;
■ continut - atributele care confera valoare informatiei;
■ forma -felul in care ajunge la utilizator,

12
 d. Stocarea produselor informationale - aceasta activitate cu constituie o componenta foarte importanta in cadru] sister
informatice. Ea reprezinta activitatea dintr-iui sistem informatic in care datele si informatiile sunt depozitate intr-un mod organizat ih va
mei utilizari ulterioare. Atunci procesul de regasire este necesar utilizatorilor pnn rapiditatea si acuratetea sa. Suporturile utilizatorilor p
stocarea datelor si informatiilor sunt in general magnetice sau optice.
e. Controlul performantelor sistemului - reprezinta o activitate de mare importanta ih cadrul sistemului informatic o repre
controlul performantelor sale Aceasta activitate are ih vedere urmatoarele elemente:
■ un sistem infórmatic produce un feed-back despre intrarile, procesul si iesirile sale precum si despre activitatea de
stocare.
■ Feed-back-ul trebuie monitorizat si evaluat pentru a determina daca sistemul urmeaza sa-si atinga scopul prin
performai sale.

• Feed-back-ul va trebui utilizat penlru a efectua ajustari in activitatea sistemului pentraa-i corecta deficientele. Modalitati

de i truc turare a iistemelor informatice

Sistemele informatice din prezent pot fi construite in asa fel incat sa poata fi utilizate si in mod centralizat cat si descentraliz i
activitatile operationale si de luare a deciziei
a) Avantajele centralizarii
■ acest mod de lucru poate conecta toate componentele unei organizatii prin retele de comunicatii care a managementului
posibilitatea de a centraliza procesul de luare a deciziei (deciziile ce erau luate la nivelul dejos).
• se poate promova centralizarea operatiilor care reduce numarul de birouri, depozite si alte spatii de munca
b) Avantaj ele descentralizarii
■ utilizare de retele distribuite de calculatoare la mai mulle puncte de lucru ce ofera managerilor de varf posibilito de a
delega deciziile la nivelul managementului de mijloc;
• managementul poate descentraliza activitatea operationala prin cresterea numarului de grupuri care au acces informatie
f i comunicatie
t) Tendinte in structurarea sistemelor informatice
Daci la inceputul utilizarii calculatoarelor sistemul de lucru era organizat intr-un cornpariimeiit distinct - centralizarea era singi
optiune - prin dezvoltarea tehnologiei informatiei, a computerelor puternice a determinat centralizarea hard-ului, softului si a specialisti
din siaemeJe informau ce la nnelul corporatiilor.
Dupa aceasta perioada dezvoltarea de PC-uri a determinat o tendinta de descentralizare mai ales ca au aparut retelele de
calculatei ce puteau fi accesate de orice utilizator. in perioada urmatoare a aparut necesitatea de a se stabili un control asupra resurselor
informationi ale organizatia rezultata din descentralizarea de la nivelul unor organizatii si descentralizarea de la nivelul altora ceea ce ar
semana cu nit sisteme hibrid.
in fine, se remarca tn prezent tendinta de a transfera functiile sistemelor informatice unor firme din afara organizatiei ca
integrate
_d,esj£tera._____...................„.
Analizand structura sistemului informatic global ai unei organizatii putem realiza urmatoarele clasifican legate-de componente
acestuia:

Dupa aria de cuprindere:

a) Subsisteme informatice acoperind arii distincte, definite pe criterii functionale in cadrul organizatiei:
• Subsistemul contabilitatii
 ■ Subsistemul productiei
• Subsistemul cercetarii
■ Subsistemul comercial
• Subsistemul resurselor umane
Exemplu in cadrul sistemului informatic al unei firme regasim, subsistemul informatic al contabilitatii, subsistemul informati
privind gestiunea stocurilor, subsistemul informatic privind evidenta livrarilor etc. in cadrul sistemului informatic al unei banci regasirr
subsisternul informatic al contabilitatii, subsistemul informatic privind operatiunile de cont curent, subsistemele informatice pnvm
gestiunea produselor si serviciilor bancare oferite clientilor (depozite, credite, certificate de depozit etc). subsistemul informatic priviru
operatiunile de plati prin caiduri etc.
b) Subsisteme uiterorgnnizationale concepute sa asigure fluxuri informationale intre
■ Organizatie si partenerii sai (furnizori, clienti, banca etc) Ex: e-banking, comert electronic etc
„Firma mama" si subdiviziunile sale organizatorice.

in functie de natura activitatilor sustinute:

a) Sisteme destinate conducerii (MSS - Management Support Systems) au rolul de a oferi informatii cu scapul sustinem si asistir
managerilor in luarea deciziilor si cuprind.
• Sisteme destínate conducerii cúrenle (MIS - Management Information Systems); sunt sisteme informatice cu rolul de ofen
managerilor irjfoiTnatiile necesare monitorizarii 51 controlului procesebi afacerii precum a anticiparii unc
performante viitoare,
■ Sisteme suport de decizie (DSS - Decisión Support Systems), reprezinta sisteme informatice inter active cu rolul de a
asist managerii (plan strategic) in rezolvarea unor probleme semistructurate folosind ih acest scop modele si baze de
det specializate pe probleme bine definite;
■ Sisteme informatice ale executivului (EIS - Executive Information Systems): reprezinta sisteme informatice gandite
j, ofere acces rapid si selectiv la date interne si externe firmei, informatii referitoare la faclorh critici de sucte determinanti in
realizarea obiectivelor strategice, facilitati de calcul si reprezentari grafice deosebite.
b) Sisteme destinate nivelului operational care cuprind:
■ Sisteme destinate activitatii de birou (OAS - Office Aoiomation Systems) sunt utilizate in principal de persoanei implicate in
procesul prelucrarii datelor {functionari, secretari, contabili etc.) dar si managerilor rolul lor fund de , colecta, procesa, stoca si
transmite informatie utilizand mijloace TI. in aceasta categorie se cuprinde soft specializa peniru procesare de texte,
comunicatie (electronic mail. voice mail etc), lucru colaborativ (Electronic Meeting Systems CoUaborarive Work
Systems, Telecoiiferencing), procesarea imaginilor (Electronic Document Management, piocesoan grafice, sisteme
multimedia), managementul activitatii de birou (agende electronice, accesorii etc );
* Sisteme pentru procesarea tranzactiilor (TPS - Transaction Processing Systems) sunt specializate in preluarea, stocarea s
prelucrarea datelor corespunzatoare tranzactiilor zilnice, de rutina asigurand actualizarea curenía- a bazei de date- s<
particularizeaza pnn caracterul repetitiv a] prelucrarilor si complexitatea redusa a acestora, volumul mare al dátelo
procesate; sunt destinate activitatilor curente desfasurate in compartimentele functionale ale organizatiei; sunt utilizate
di personalul operativ din compaitímentele functionale;
" Sisteme pentru controlul proceselor (PCS - Process Control Systems)
c) Sisteme destinate gestiunii cunoasterii (KWS - Knowiedge Work Systems): permit crearea, promovarea si integrarea rado
tehnologii si cunostinte in firma. Utilizatorii acestor sisteme sunt fie inginerii si proiectantii (care utilizeaza aplicatii de tip CAD - Comp-
_lt.
Aided Dcsign, pentru proiectarea noilor produse), fie alti specialisti - analisti si consilieri economici, financiari, juridia, ei ftmd creator,
informatie generatoare de cunoastere
/.'.' Sistemele informatice dintr-o organizatie pot fi clasificate Fit functie nivelul decizional caivia 1 se adreseaza, d-^pa cpunU d,
programe pe care le utilizeaza etc. dar in final putem spune ca toate vin sa asigure-o desfasurare ■ corespuniÓ¡e<&€ a aai^sSut ¿¿
management.. -- -— .............

Aspecte etice ale sistemelor informatice

 Elementele de natura etica, dintr-o perspectiva manageriala precum si ca un aspect al societatii globale se refera la *>
Utilizarea tehnologiei informatiei in mod impropriu, iresponsabil sau daunator societatii ( de exemplu: e-mail-un agresa coohes etc.);
•> Utilizarea corecta a resurselor de date ale organizatiei (de exemplu respectarea confidentialitatii informatiilor), *>
Stabilirea raspunderii pemru.cei care nu respecta elementele de mai sus; •> Utilizarea de soft-^iri fara plata copyright-ului.
Dimensiunea etica a Sistemelor infoimatice pnvtste aspectele care asigura ca utilizarea tehnologiei informatiei si a sistémela
informatice nu se face intr-o mamei a improprie sau iresponsabila care afecteaza persoanele individuale sau societatea. Dm acest punct
df vedere este foarte important ca in cadrul societatii globale informationale toti membrii acesteia sa beneficieze de resursele
informationale si sa. aiba scopun strategice comune atat la nivelul individual, national cat si global. Utilizarea sistemelor informatice
nivelul organizatiei poait duce la la cresterea profitului dai si ia economii de materii piime, energie sau a)le resurse importante la nivel
global.

Relatia dintre sistemele informatice si organizatie

ó
Sistemele informatice joaca un rol vital ih succesul unei organizatii. Astfel, prin acestea se pot asigura infrastructura informati
interna (pnn Intranetun) sau externa, interorganizationalS (prin extranetun) pentru necesitatile business-ulni in:
- Asigurarea eficientei operationale;
- Asigurarea unui management eficient;
- Asigurarea unui avantaj competitional.
Succesul unui sistem informatic nu trebuie masurat numai prin eficienta sa (ih minimizarea costurilor, timp sau utilizarea resui
de informatie) ci si prin suportul pe care il asigura ih:
> Blaborareastratcgiilordeafaceri;
> Desfasurarea proceselor comerciale;
> imbunatatirea structurii organizationale ti a culturii organzatiei,
> Cresterea cifrei de afacen si valorii firmei intr-un mediu dinamic, concurential Din
punct de vedere individual - managerial, sistemul informatic reprezinta.

• un mijloc important pentru asigurarea functionalitatii bus iness-ului,

• un filelor esential ce influenteaza eficienta operationala, productivitatea angajatilor si a relatiei cu clientii,
• suma de baza de informatii care asigura luarea de decizii corecte;
• un mijloc de a dezvolta noi produse (servicii) ce asigura un avantaj competitiv;
• una din cele mai importante resurse ale organizatiei si de analiza a costului business-ului

Alte aspecte ce prwesc sisteme!* informatic* «mtemporane

Schimburile tot mai rapide ih mediul de afacen au determinat ca sistemele informatice sa ajunga o componenta esentia
organizatiei in indeplinirea scopului acesteia (ih esenta obtinerea de profit). Astfel utilizarea tehnologiei informatiei a devenit un as
indispensabil in functionarea organizatiei mai ales in prezent cand se fac srmtitenoi tendinte ih evolutia organizatiilor si anume;
1 utilizarea Internerului la nivelul organizationai local sau global,
2 aparitia de organ.zatii intemet ce isi desfasoara business-ul numai in aceasta zona,
3 giobabzaiea,
■4 referam. Iar ea procesului de business.

/ Lttikzarea [nieme-jiui la nivelul organizationai local sau global

in perioada actuala .majoritatea firmelor mari si-au dezvoltat sisteme informatice la nivel global ca o consecinta a diferentelor
di costurile materiilor prune, fo."tei de munca in diferitele locuri de pe glob, totodata, remarcandu-se si existenta unor firme mici si
mijlocii t folosesc Intemetul, acesta devenind un mijloc principal de comunicare si promovare pentru activitatea comerciala.
2 Aparitia de organaatii Internet
 Tot ca o consecinta" a Interna lilLsi: a glotealizaru se remarca in prezent aparitia; de forme care isi desfasoara activitatea numai
Internet, avand ca domeniu de activitate: distributia de soft-uri, licitatii, site-uri de distractie etc. O organizatie Internet utilizeaza Interne
Intranetul ti Bxtranetui, precum si alte retele pentru a asigura suportul activitatii comerciale.
3. Globalizarea
Relatia [ntemet - glcbalizare poate fi privita ca o relatie in care fiecare factor tl determina pe celalalt. Globalizarea este un
fenon amplu si tinde sa se accentueze din ce ih ce mai mult. Daca la nivelul firmelor mari globalizarea s-a impus, iata ca in prezent tot
mai mi firme mici si mijlocii se integreaza in acest fenomen.
4. Reformularea procesului de business
Procesul de business este format din orice grup de activitati efectuate ih scopul de a produce un anumit rezultat specific orientat
s\ client sau spre piata Acest rezultat apare ca o consecinta la pasuj trei. intr-o organizatie moderna tehnologia informatiei se impi
determinand noi orientari si u'ilizand mijloace din ce in ce mai sofisticate de tipul, inteligentei artificiale, a sistemelor expert etc Mediul
afaceri este intr-o continua schimbare si se impun noi tehnici si metode de elaborare a acestui proces
Reformularea procesului de business (dupa Michel Hammer) este fundamentata pe un nou tip de gandire si de schimbari in modul de
desfasurare a business-ului care se caracterizeaza pnn schimbari radicale s: noi abordari ale acestuia cu efecte in costuri, calitate, service
si viteza de desfasurare

1.4.2 SUteme informaticc iotegrate
!n condipile actuale ale globalizarii afacerilor, mediul organiZational al unei firme trebuie sa se adapteze cuimelor
contuientiate sie pielei. Ciesleie» economica a unei franc depinde in mod esential de abilitatea ei de a act»a!i?a si iiitegra pcren-
ializa ti extinde a|jlit.^|ule nilciiuatice, uiti-uti mod flexibil 91 rapid, ofermd luturor utilizatorilor acces instantaneu, interactiv ti
consistent la modelul sau de date De asemepca, pentru asigurarea eficientei activitatii )or, firmde trebuie sa sumdaidizeie
gestiunea proceselor economice.
Se nfirma c3 >rit.-gfir=a e^*L im i.t'n.-iirj I H I J I . J ii gem mu lef-uiift-tr uifotijujionjle, Uiie divui
din ce in ce mai complexe si mai numeroase si de aceea este necesar si ae realizez* st sS se implementeze ■Vtptne inform» tiu;
iulty.ile.
in cele ce unneaia \om prezenta cateva acceptiuni ale acestui concepi,
O prima acceptiune i notiunii de sistem informatic integral «te dala in Hotiiarea de Ouvem nr. 841/19°7, unde prin
sistem informatic integrat se intelege un sistem informatic care indeplinejle urmatoarele conditii:
■*• utilizeajl o bazi.de date unici; 1
"> are in componenta programe informatice, care cuprind activitatile tuturor compartimentelor
fiuictionale ale firmei, t-onform organigramei acesteia; i aplicatiilor este o abordare strategica de a Ifga imi inulte sisifne infonn. -f IL e l-i ruvH Jc inU iiiMtu si servicii, astfel incit sistemele
*> exista im plan de secui riale al sistemului infoimalic, caie cuprinde masun tehnice si organizatorice
coi esptinzat oare
Pentru realizarea acestor obiective, se deruleaza diverse proiecte de integrare iflforrt |3[ionala Derulate» unu: asemenea
proiect nu este o activitate deloc simpla, ci reprezinta o adevarata „provocat); tehnologica", atat pentru proiectanti, cil ti pentru
firme
De-a lungul existent sale, o firma achizitioneaza sau dezvolti prin for(e proprii mai multe aplicatii inioimalice, menite
sa-i satisfaca cerintele, legate de diversificarea ori extinderea activitatilor sale. Fiecare (finire aceste aplicatii raspunde unei
pioblerne concrete sau acoperi un anumit proces economic, fara si tina seama de lantul de procese sau de legaturile cu celelalte
aplicajit informatice implementate in respectiva fuma.
1 2
in faza de inceput a informatizarii activitatilor, mai ales din considerente de ordin financiar, firmele ikuid in general sa
achizitioneze sau sa dezvolte prin forte proprii o serie de aplicatii informatice pentru activitatile de contabilitate, apoi pentru
cele financiare, ne salarizare a personalului, apiovizioniri etc , fari nici o legatura intre aceste aplicatii.
!n etapa a H-a se incearca construirea unor legaturi intre aceste aplicatii, legaturi concretizate in interfete personalizate,
care isi propun realizarea integrarii intre douS iau mai multe aplicatii. Fiecare dintre aplicatii foloseste in continuare baza sa de
date proprie, ceea ce inseamna redundanti (aceleati date) si sursa de inconsistenta (datele comune trebuie actualizate separai,
ceea ce inseamna eforturi suplimentare fi posibilitatea aparitiei unor n «concordante).
Intr-o etapa urmatoare a procesului de integrare s-o trecui la implementarea pachetelor ERP (Enterprise Ressource
Planrung). Aparute in anii '90, ele au devenit o prezenti obisnuiti in manie corporatii ti in companiile multinationale. A doua
jumatate a ultimului deceniu din secolul 20 a insemnat deschiderea aplicatiilor delip ERP pentru segmentul intreprinderilor mici
ti mijlocii.
in peiinada actuatri, succesul implementam pachetelor ERP in IMM-un depinde si de masuri in caic ele permit
integrarea ailor categorii de sisteme, curo ar fi cele privind solutiile de lip Customrr Reiatjcntliiji Management (CRM),
SnpplyChain Management (SCM), Business Jrilelligence (Bl), precum ti cele r-pecM-ks ulilizanr Intemeia ului.
Un alt ficior mobilizator in procesul esiinderii sistemelor integrate 1-a reprezenta! cicstaea f>ia precedent a activitatilor de
comert si colaborare etertronira (e-erm mtue si e-bnsineoi). Definitia sl evolutia integrarii
Integrarea este Q activitate ce reuneste oameni, echipamente, programe, dar si practici manageriale Integrarea
surd capabile sa faca interschimb de informatie si sa asigure o functionare a prnceselor in 1imp real
Inlegraiea aplicatiilor softivate in cadrul unei intreprinderi sau intre mai multe intreprinderi cnre colaboreaza este un
subiect de mare actualitate. Integrarea aplicatiilor software de intreprindere permite coordonarea ti sincronizarea mai multor
aplicatii eterogene, atat in interiorul (integrarea aplicatiilor la nivel de companie), ci! 51 in afina intreprinderilor (integrarea
aplicajnlorBusiness-to-Business - BZB).
Denumita in limbajul de specialitate EA1 (Enterprise Application Integralion), integrarea ? plicati'Aor la nivel de
companie reprezinta, de fapt, noul stil de lucru in domeniul software. intreprinderile aii din ce in ce mai putini informaticieni
care concep 51 scriu aplicatii tj din ce in ce mai multi care integreaza aplicatii Entitatea ce (rebuie integrata nu mai este un
obiect sau o componenta software, ni este o aplicatie si'flwivt. Prin EA], sistemele informatice ale intreprinderilor se muleaza
din ce in ce mai bine pe structura procesului de afaceri.
 Complexitatea problemelor legale de infrastructura informatica creste si mai mult in cazul unei intreprinderi virtuale,
fotmata din module (sectii, departamente, bunuri etc), cu functionalitate extrem de diversa ji grad de dispersie geografica oricat
de mare. Grsoularilatca modulelor se poate situa pe o scara foarte cuprinzi!oaie, depinzand in mare masura, atat de specificul
domeniului de activitate, cit 51 de posibilitatile de organizare ale intreprindem respective.
in contextul actual in care informatia este privita ca o resursa strategica a intreprinderii, a crescut foarlc mult importanta
integrarii sistemelor informatice care sa faciliteze utilizarea in comun a dalelor si miscarea lor in cadrul intreprinderii.
L» nivtlnl arralni s-a estimat ca peste o treime din bugetul din industria 1T a avut ca destinatie proiectarea, realizarea ti
intretinerea unor solutii de integrare a sistemelor informotice Dar, cele mai imite dintre aceste Solutii aU optat pentru varianta de
integrare 'punct la punct", si s-au dovedii a fi mari consumatoare de resurse.
Dezvoltarea unei strategii eficiente de integrare a sistemelor informatice la nivelul intreprinderii este una dintre cele mai
complexe probleme intampinate de managerii IT Complexitatea acestei probleme rezidA in principal din faptul ca cele mai
multe dintre aplicatii au fost dezvoltate fara a se urmari o arhitectura a sistemelw mfiyrmatjee sau o strategie de dezvoltare a
acestora.
inceputul integrarii in domeniul IT poate fi considerat momentul aparitiei circuitului integrat in 195' J . care a reunit alte
1 bazata pe servicii ofera mai multa valoare pe termen turut.
descoperiri cum'ar fi: tranzislorii, rezistentele si capacitoiii pe iui sincur chip de silicon. In 1965 Gtrdon Mooze, umil din
fondatorii Intel prezicea ca numarul de iranziilori pe un rrucrochip se va dubla In fiecare 18 luni Aceasta lege, inca estt
surprinzator de adevarata ti acum. la peste 40 (le *r> de la fornul .ireM 1,. Acesta poate fi motivul pentru care avan nevoie de
imegrare pentru i iii descuna i» tfniiitiile complexitati crescute.
1 Un sislem de Aplicatii integrat trebuie si reprezinte solutia pentru oiiee institutie care necesiti un sistem
J
1'rnii.ipiile managementului complexitatii sunt desemn punea in parti moi nuci si maiutoi de manipulai
construirea unei inlerfete slandard pentru ta aceste parti sa comunice ti apoi dezvoltarea unei structuri leiaitiitc unde
informatia este din ce in ce mai abstractizata odata ce urcam in ierarhie
Termenul de middleware a aparut la sfarsitul anilor BO pentru 1 descrie un software de management a)
retelelor, dai a fost larg folosit incepand cu 199.1 Middieware-ul a evoluat intr-un set de reguli ti capabilitati, care
facilitau construirea de aplicatii distribuite. Acest termen a fosl legal rle bazele de date relationale si desemna o integrare
bazata pe mesaje.
Informatizarea, dezvoltate» economici globala, specifice inceputului de secol XXI, au accentuat tendinta de
organizate ■ sistemelor inform ap ori ale in modele d:n a iu i.e ir.ai complexe. Prin integrare cretle piccum am aratat
complexitate», dar si calitatea, pentru ca reuniunea sistemelor presupune adaugarea de componente evolutive 51
emergente.
Daca organizarea, duce la integrare si integrarea dure la coiriplc*rif*ite ; a, e .ivia .in nnria -TclaitiinS la
11 di v e i ■ . i f i t i i i e a DJD paatt de vedere al diversitatii, integrarea este efectul evolutiei ciclice 51 progresive a unui
mut de tehnologii si este sprijinita de performantele ti (Ie «pertiza priifes icniti ilor
Integrarea aplicatiilor poate lua mar mujic forme:
• integrarea interna a aplicatiilor - integrarea aplicatiilor la nivel de companie;
• integrarea eiflerna a aplicatiilor - integrarea aplicatiilor Buiineii-to-Business.
Cele doui tipuri de integrari au multe elemente comune. De exemplu. Intotdeauna vor exista, o Iranslbrrnare de
tehnologie cate va face diferenta intte semantica aplicatiilor, tehnologia de jouter prin care se va asigura ca informata
ajunge la destinatia coreda ti reguli de procesare pentru a defini comportamentul de integrare.
1 2
Strategia IT este necesar sa fie cunoscuta de toti factorii care influenteaza deciziile de integrale a procesele!
economice cum ar fi configurarea proceselor economice, frontierele acestora si locul in ca/e Siiiunbarea este cel mai
probabil a se produce. intelegere» scopurilor economice, cura ar fi strategiile dt fuzionare si de achizitie sau cost si
cresterea eficientei, apare ca o cheie (tinda mentali. Trebuie stabilita o pei.-pccliva comuna interna sl externa a
nucleului economic, de informatie ti de procese, pentru ■ intelege relatiile si inlerfe[ele intre unitatile economice, sau a
partenerilor comerciali
Trebuie stabilite problemele proprietatii pentru aplicatii, componente, infrastructura integratoare, mltiletele
externe de. Si acestea pot fi unele dintre cele mai dificilei sarcini si pot traversa actualele fi initiere organizationale ti
responsabilitatea acestora.
O tendinta in evolutia integralii sistemelor este trecerea de la integrarea bazata pe informatie la
mlegraiea bazata pe ierwcii. Integrarea bazata pe informatii oferi un mecanism ieftin de a integra aplicatii
deoarece, in cele mai multe cazuri, nu este nevoie ca aplicatia sa fie modificata. Cu toale ca, acest Up de
integrare ofera o solutie functionala pentru multe domenii ale problematicii de integrare a aplicatiilor, integrarea
!
pefirutia st rolul sistemelor informatice tnteqrate
Def Silteoiele informatice Integrate desemneaza sisteme complete, cu procese de afaceri, practici
manageriale, interactiuni organizationale, transformari structurale si management al cunostintelor.
informatic modern, indiferent daci acesta automatizeaza procesele interne din «drot organizatiei, relatiile cu clientii
sau pe cele cil fomizoni si partenerii. Adoptarea unor nnlii-atn diip.uate pentru diferite activitati ale dusului de afaceri,
poate reprezenta o solutie buna pentru momem, dar tare poate genera mari probleme de fjagmentarea informatiei si
dezvoltarea ulterioara a sistemelor, prin inc «care» de a integra solutii ulterioart Producatorir de software care oferi
aplicatii ce ruleaza pe multiple surse de date sau care nu acopera toate sectoarele fluxurilor de afaceri, nu furnizeaza
pachete de solutii integrale, ci mai degraba colectii separate de aplicatii, hune si rezolve problemele cerule de sisteme
disparate, dar tare nu reusesc si functioneze impreuna.
Principala problema B falselor pachete de aplir-atii este fragmentarea informatiei, ^eneiali de sisteme disparate
(Yntcltdiiiea iuftj nupiloj venite de la un mare numar de surse este laboriossa si costisitoare. O alta mare problema este
automatizarea incompleti, care nu acopera toale procesele afacerii, rezultand sisteme discontinue, ct ofeifi functiuni analitice
doar la nivel departamental, incapabile oa asigure o viziune nnrtiii ampia organizatiei' in .m-este t omtitu, m.in.igf T J iw.ulutiei nu
aie la dispozitie decat piese dinti-un puzzle, care lareori se imbina.
MNiiiil
Pentru 3 face sallii] lalilaliv de Ia ,-u.tiuiii jjunttuale la procese de afacere, organizatiile liebuie sa adopte solutii
integrate si colaboratrve, care sa se adapteze strategiilor de distributie ti care sa includa ti functionalitati de suport decizional.
L'n adevarat pachet integrat are aplicatiile proiectate de (a inceput pemru a lucra impreuna; acestea partajeaza acelasi model de
informatii ti informatizeaza procesele de business la nivelul intregii organizatii. Principalele avantaje pa care o suita de aplicatii
integrale trebuie sa le ofere beneficiarilor sunt:
> teducerea costurilor pe termen lung;
> cresterea eficientei operationalc,
'y rctumarea rapid» a investitiilor in 1T;
^ migrarea mai lapida ta modele de e-business
 Pentru a Intelege rolul jucat de un sislem informatic integrat rn functionarea unei organizatii, este r.ccesai sa se
porneasca de la modelul general de organizare a unei afaceri, corespunzator majoritatii intreprinderilor de productie, comert,
servicii sau a unora din sectorul financiar-bancar.
Conform acestui model, orice intreprindere este constituita din urmatoarele zone-
a. Zona Back Office
Din punct de vedere informatic, aceasta zona se caracterizeaza prin:
• Importanta fundamentala a hazei de date, care poate fi situata centralizat pe un singur servei sau poate
fi repartizata fizic pe mai multe servere,
• Particularitatile aplicatiilor utilizate o parte importanti dintre acestea reprezinta programe pentru
tratarea "in bloc" a datelor (de exemplu, tralarta "in bloc" a tuturor tranzactiilor unei zile de lucru) O alta partea
1 2
aplicatiilor realizeaza gestiunea tranzactiilor ti au ca scop tratarea simultana a unor cereri din parten unui
numar mure de utilizatorii
• Importanta critici atireluoariloi realizate, de care depinde intreaga activitate a intreprinderii;
• Centralizarea pe un numar ledus de servere pe care ruleaza sisteme de operare dedicate.
Cea mai apreciata calitate a unui sistem de Back Office o reprezinta coerenta ti iritegriurtea dalelor. De asemenea,
disponibilitatea continui n sistemului ti continuitatea serviciilor {chiar ti in cat de caderi iau defectiuni) sunt caracteristici
esentiale ide iiricftioi nplicatii Back Oftice,
in cazul intreprinderilor modurile, njilicutnk Uack Office garanteaza insati functionarea intreprinderii, de aceea se
impune existenta unui sislem ilc inalta securitate a dalelor, atat la nivel fizic, cat ti la nivelul drepturilor de acces
 b Zona Front O (Tic e completeaza Froitl Office ji Back Office ti di posibilitatea conectam In islemul informatic a] intreprinderii din orice purici de pe
Aplicabile Frani Office nini itele pioduic ¡>t caie ÌnìrtpnniJae» le oferi c)irn|iluj mite) incal ia asigure servici] rapide, glob.
Principalele cerinte la care trebuie sà raspunda o aplicatie Front Ofii« sunt Pnn Web Office se integreaza mai reuHe tipuri de aplicatii.
•> Gr J nune o ielaf/üw ru clirnru (Cujtomer Relationslap Management, CRM) - rupnmlt inso uniente de administrare a ■ Aplicjtu interne ale JWreDtindcTli - desunate exclusiv personalului din intreprindere, accesul dm alarS fund opri' in
clitnjilor (consultarea dosarelor clienjilor, tu] egei ea de informasi referiioaie U operatiile rftrluale de r!t;nti fi.aitni ,i geneial.prin aplicapi de lip lireivali Aceste aplicatii pol furniza servicii multiple: coordonarea JI gestiune»
le liiii.jlt ipie jiic-csait apíicajiiloi Back Uflice), fiiecum si instrumente di asiEUie a dientilor (evaluarea in proiectelor, meiagerie interna, agenda de (5^>P. diverse lipun de um\ame la distanta a activitatii, videoconferinta.
functie de o Sìrie de cintili, asistenta in configurai ea ea aii si alte forme de asistare interactiva a clientilor). etc. Se folosesc tehnologii intranet care pjxsopun utilizarea tehnologiilor nrternet ivnpraina pT^^iise de yr^Uli1^if rare
Evaluarea cjimjilol dupa o serie dc iTiterii (. ^nnnth^ f< riv^i.* • ilin ;i i¿]-nVilni '}t i hi e un i\>i ui Sdii un j'iL-if-Ll :a j'i..vji-,c di.j^'jjinl 4< J>a ^lotl-cze accesul neautorizal din interior sau din afara,
r '"'.ite ^J I LL Ì JÌC L,Ì Ü tiu conditiile prevazute (de exemplu, pentru acordarea unui credit). Aplicatiile de asistenta * Aplicatii accesibile Partenerilor - destinate partenerilor in sens larg (furnizori, clienti, reselleT -i, consultanti etc)
tn ihnirfii;iu.irt:i i CÍLMI . JU vk. L .[i J I I • .pnini en. ^e kiza c.ilaJfjguhji ñirru zorul ui si a raspunsurilor la un K <* I
utilizeaza servere extranei ti ofera semeii echl i^leirte cu IJJ I H a Inie in'^rne iiar dcsimale utilizatori lor externi ai
He "nhclirtri, VJUI .' II itele <Ic oferia cele inai adecvate la cererile exprímale de cUcrtE;
intrepnndem;
•I' tlrstiunra agrnfiltir ile vaniSri uit ca stup gestiunea agentilor de vanzari sub mai multe aspecte, cutii din viln/fii 1 Ic
• Aplicatii acce5jhjjejuiilictiiui_firg - 'sigura accesul public la •vi'.iciilt intre firide iii, seivertle internet realizand o
Itiintlt, pa formantele, realizarea cifrei de afaceri individuale si ceAei-live, chlinerea ic/ni Iii Ic li ir i'iiiijiilidalc ele,
extindere a activitatii intreprinderii spre statiile de lutru ale partenerilor prin intermediul cataloagelor on-line cu
^' (ititittiiea 1 Jirrifiliw - l-iie parle din aplicatiile Fronl Office puie la dispozitia centrelor de disienta din Ier dnri 11
iningira ale produselor, plstilor securizate prin carie de cied'i sau portofel electronic etc.
ji ulilize.iia icliiiütogii de integrare cu reteaua telefonici'.
Instrumente tte asistare a Jeciiiet - reprezinta o consecinta a prezentei celorlalte tipuri de aplicatii mentionate ii
Nivelul de securitate al componentelor intranet, extranei 51 intranet este diferrt, dar nu Irebujf neglijat pentru nici una
dintre aceste trti zone. Este de dorit sa se asigure protectia datelor de con-'iiHat ti si se ■denlifice in orice moment persoanele
nivelul lìcclrci «gentii MU centru de vanzari Sunt avute In vedere instrumente de cSulare 51 cxliagrre de dale.
care navigheaza. Acest lucru poate fi realizai pnn oferta de abonamente pentru accesul la informatii, abonamente cart pot fi
precum ¡¡i aplicatii SIAD (Sisltm interactiv de Asistare a Deciziei),
•> Gestiunea refrió de agentii - ette un complement il aplicatiilor Back Offiue ipanil daionli numarului maie de gatuite tau nil, in functie de serviciile ofente
agentii ti ccntie de vanzari ale intreprinderilor mari, mai ales multinationale Aceasta) chapéate cuprinde sucursale
proprii, concesionari sau alti agenti comei ciali. Sistemele Inform»Ittc de geitlune snnt definite in literatura de specialitate lumanndu-se dout ahnrdsri a) pttxana de Ia
In ultima vreme, acestor doua zone ale intreprinderii li s-au mai adiugat altele doua tnftTrmofte fidela suportul acesteia,
c. Zona Middle Ottici />) pler.aiid de la Jimcfiape cnre sistemul informatic de gestiune irebute si e realiirze.
Este o zona greu de definit la nivel fizic, care a primit in timp dcuS acceptiuni diferite- in prunul caz, sistemele informatice de gestiune reprezinta ansamblul infoimatiiloi otilizite in cadrul firmei, a
■ intr-o prima acceptiune, aceasta reprezinta zona de Back Oftice prezenta in cadrul fiecarei agentii sau mijloacelor si proceduulor de identificare, culegere, stocare si preluaue a informatiilor.
centru de vanzari, zona «luata fizic in Front Office, dar indeplinesie funepi de Back Office; tn cea de a doua abordue a definirii sistemelor informatice de gesliune se porneste de la scopul acestora ji anume
■ In a doua acceptiune, aceasta reprezinta componentele intermediare ale intreprinderii, cu rol de oferirea informatiei solicitate de utilizator in forma derita si la momenhil oportun in vederea fundamemarii deciziilor.
interfata intre Frani Office 51 Back Office, pentru gestiunea retelei si transmiterea datelor catre aplicatiile Pef; Sixtenjui informatic ae gestiune asigura obtinerea st furnizarea informatiei selicitate de utilizator^ folosind
centrale (aflate in Back Office). mijlcacete 77. pentru fundamentaisa deciziilor privind un anumit domeniu din cadrul firmei.
Din pune) de vedere infarniuic, aplicatiile de tip Middle Office sunt cele Caie alimentali componentele mentionate Sistemele informatice de gestiune (SIO) presupun definirea, domenii (01 de gestiune, datelor, mpdelelor, regulilor de
luilcrioi In conditiile dezvoltarii Unei arhitecturi client-server pe trei nivele (serio centrai, servere iigentie fi ilatii de lucru), gestiune.
componentele Middle Office ale sistemelor informaüce ie pol gasi ftlit pe sérvesele de agentie, cat ti pe serverul central Dameniiie de natiune corespund fiecareia dintre aclivilitile omogene desfiturate In cadrul firmei • cetcetare-dezvoltare,
4 Zona Web OUI™ comerciiJI, de productie, de personal, financiar-contabila - cu luarea iu considerare a interactiunilor dintre ele. Mai mult,
Procesarea tranzactiilor generate de ie/viciile la distanta j-a realilal multa vreme separat de restul ¡ul rumivi informane abordarea acestor domenii se realizeaza intr-o viziune ierarhici conducand la identificarea urmatoarelor nivele.
In jxezein, lehnologia World Wide Web a inlrodus o noua diroensmiie a inireprinderii, lumiti generic Web Office, cart □ Tranzactional In cadrul caruia se efectueaza operatii elementare,
 o Operational unde se dedltoiri operatii ciireiue, deciiiile luate la acest mvol sunt miente, de rutina; afli.
o Tacite corespunzand activitSplor de control {i deciziilor pe lermen scurl, o Strategic caradenitic deciziilor pe termen lung
si/sau care angajeaza global firma. Dotele leprezinU „materia puma" a oricarui sistem de gestiune. Sunt avute in vedere toate
datele vehiculate ti prelucrate indiferent de natnia lor, caracterul lor formal sau informai sau de tupartunle fn care *t

7
5
6
 Modelele de gestiune regrupeaza procedurile proptii unui domeniu Putem exemplifica prin motelul ■ Contabil, Specific
domeniului financiar-conrabiL
•Tehnologiei de fabricatii specifici domeniului pioituctiei
•De vanziri speciile domeniului comercial
Regulile de gestiune permit prelucrarea datelor ti ulilizarea infoi mapilor in conformitate cu obiectivele &jtlcmului
in cadrul unei firme cu activitate de productie si/sau comerciala pol fi identificate urmatoarele leguli de gestiune
-aprovizionarea st realizeaza cand Stocul efectiv scitde sub stocul normat;
- evaluarea malerialeloi se realizeaza conform metodei FIFO;
- o materie prima se stocheaza in una sau mai multe gestiuni; -penlru
produsele de calitatea a doua prepil se reduce cu 5% etc.
!n cazul unei banci, pentru sislemul informatic privind operatiunile rte eoni curent pol fi pin-izate imri.ilo.in \c i eguh i!e
gesliiiije.
-soldul minim 1000 RON ; pis Iile se
efectueaza in limita soldului;
- dobanzile calculate pentru conturile la vedere sunt ll pe an;
'/i

- pot fi inregistrate maxim doua persoane cu drept de semnaturi.

Prin nojiunea de domeniu ajungem la conceptul de subsistem informatic de gestiune determinat pe tMerii fwic)iuna)e,
pe vaic se giefeazS celelalte doua concepte modelul de gestiune si regulile de gestiune.
Sistemele Informatice de gestiune actuale sunt sisteme integrate. EJe se caracterizeaza prin aplicarea principiului
introducerii unice a datelor sl prelucrarii multiple a acestora in concordanti cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator.
De exemplu, sistemul informatic integrat al contabilitatii se caracterizeaza printr-o introducere unica a dalelor, picluale
din documentele primare care actualizeaza o baza de date unica a contabilitatii care va fi ulterior exploatata pentru asigurarea,
atat a lucrarilor specifice contabilitatii financiare, cit si a celor specifice iOnlsbiUulu de gestiune, i&spunzwdu-se astfel
cerintelor de prelucrare alt tuturor utilizatorilor.
Sistemele informatice din lumea reala sunt de fapt combinapj integrate a mai multor tipuri de sisteme informatice
Acestea sunt sisteme informatice bazate pe computere care combina activitatile desfasurate de mai mulle tipuri de sisteme
informatice. Cele mai mulle sisteme informatice suni elaborate pentru a produce informatii si pentru a sprijini luarea deciziilor la
diferite niveluri ale managementului, dar si pentru tinerea de diverse evidente ti prelucrare a tranzactiilor.
7
 Ai

1 ¿1.3 ERP- definitie arraleriurf, functii ' DoiniFtfadx. Luminii»Wiobw8j-.St.luti "ifcmnoliK inlcgrslt pentru gnuunoi ofacsitor-ERF'-Cip l.pat 1!>
' flnp//wwvv,cio comfrcacaith'ft^
'Oom>Ftudit. LuminiUi»urixm-.,SDluvuMomisUcibt(^icpmlmBMliu™BfBmiIoi-EBP*-Cip l.pog 1 1
Un ERP, „considerat expresia cea nul (Ideii a interdependentei >ltntr< economic ti lehiiulagia informationala, irptziifl» a
o infrastrurnira Joflware, multi-moihilara ce ofe/a suport de genliune ti cooidonare a diferitelor structuri si procese din Provornmi principila consti in integrarea tuturor proceselor economice si uptim&areu resuraclor
companie* in vederea realt^vii obiectiv tlw de afiien"' disponibile- i
Scopul ERP - sjs'em de gestiune integrata a proceselor de afaceri - este realizare» unei mai bune comunicari in Sisleroele ERP «.anale, fuliicala inlegiaici Tutuim fum|iiloi de conducete ak unei campami, piuand
companie, imbunatatirea cooperarii }i interactiunii dintre diferite dep.irtniurnte pi.. i >u L J C ik plnnificire a jir^dcu ti^L, de la
jviut>i>^ jaoductie, \'BnZari si relatii cu clientii Pe scurt, un sistem nifuimalic de gestiune a conipaniei delip ERP repiezinta * ptamficaje;
planificarea celor 4 factori determinanti pentru o afacne de succes: factorul uman, financiar, tehnic ti de resurse (cei 4 M - Man, ■ scigli]artd stocului de materii pnme si materiale;
Maney. Mochine; p Matcnnuf ■ definirea tehnologilor.
Tiiv.nji-n T H, •ij'H.ir.lnl <ie rnutnje in domeniile de management ;i sisteme informationale pentru afaceri propune, ca ■ coordonarea proceselor de productie:
defirotic pentru ERP: „un pachet care promite integrarea completa a tuturor ii'jfnjuiajiiTor Jm L . M T I uf un t i ••rg' i u TiTu | j ■ gestiunea fiDanciai-tontahila, a resursei or umane, a sfocimi nr ite produse fiiiile,
'^fi^uL» 1 3 ) , ■ deivulljjca JI m^'Unaea (elajiilor cu clientii ti partenerii de afaceri.
Uu astfil de sistem permite factorilor de cecilie rtali^it-o mm ATiiili/e complete asvtfia indeplinim planului de afaceri
Prin optiunile de simulare a activitatilor ti prin caracterul flexibil ti dinamic al aplicatiilor se pot realiza:
» planuri dt pre*iziune,
* evaluari ;i piedtfLiiuialeiendintelot de evolutie ale industria din care face parte compania,
* analize (alitati ve;

Pulirti»
CLI
ENT ■ integrarea cu noile tehnologii e-business;
1 ■ comunicare on-line.
La implementate, sistemele ERP includ o serie de cu aci cristi ri de baia. Sunt instalate pe un sistem de jntìuue a bazelor
de dale Platformele de tueze de date felurile ia general IUIVC O tacit, DE12, WormiX, Microsoft SQL Server, SQL Base,
Fouciu- PoelgieSQL, Sybase, ele Baza de dale necesita o telare impala conform piocsielur oigamz*)Jei ti tiebnie sì atìgure acces direct
la informatii in timp real (avantajul bazelor de dale unice) pentru toti mcmbiii oi ganzatici Odata terminata instalarea,
ulJizaloru introduc datele, informa [iile fiind transferate prin intermediul proceselor la afle module In final, sistemele ERP
I tda&dwim
FUR HiZ incitili insaumtnlc de raportare periodice san realizate ad-hoc
OBI ' Aplicatiile ERP sunt realizate cu ajutorul instrumentelor CASE, cale simplifica munca programatorilor, preluand
Siterm regulile fi geaeiand automat codul sursa.
S-lemn Avantajele sunt icducerei timpului de dezvoltare ti obtinerea unui produs de cal.tate, prin minimizarea erorilor. in plus,
utilizarea instnimentelor CASE sprijini consistenta aplicajiilor ;i standardizarea sub aspect Functional. Sub o forma simplificata
am putea defini ERP-ul prin prisma a doua proprietati fundamentale: ftmctianalttate» ti integrarea.

Ftg. 1-3 Schema conceptualii a unui sistem ERP

ERP integreaza toatr procesele economice.' productie, cHstributie, contabilitate, financiar, personal, stocuri, service ti
/ Funerionnlitale ^
menlenanja, logistica, gestiune ile proiecte, oferind accesablEtafe, vizibilitate si consìstenti informationali fn intreaga
organizatie. ERP inseamna integrarea mtuiot aplicatiilor irrtr-o solutie globala, acoperind loaW procesele intereorclate ce \ + '■
concietizeaia aaivitalea organizatiei, eliminand granitele dmlre departamente ti delimitarile functionale, ca si pe cele ale
organizatiei cu mediul ti oferind posibilitati de lucro muhiiruiiiator, niultiscop si multispatiu " "fe«p
Def. Un sistem de tip ERP reprezint! o solutie software complexa, baiali pe arhitectura client-server ale carei elemente
sunt integrate idlr-o platforma comuni, pentru gestionarea resurselw uunpuiiei, pieluaarefl. IramactiiJor si facilitarea integrarii Fig. 1 4 ESP - in forma simplificata Cele doui parti se inter conditioneaza
tuluror proceselor necesare in cadmi nuei afaceri, ceufralizanihi-le, facilitand impirt&tirea datelor ti eliminine redundanta.
Fiecare pachet ERP ofera functionalii iti diferite pentru industrii diferite reciproc.

9
 t

7
 i.

Integrarea asigura conectivitatea intre fluxurile de procese economice functionale. Ea poate lì gandim ca o tehnica de
comunicai e Caleva modalitati obisnuite prin care comunicarea are loc, prin si pentm integrare, sunt. codul suisi, retele locale
51 extinse de calculatoare, interne* email, workflow, instrumente de configuiaie automata, protocoale, haze de dale. Putem
spune ci integrarea este lealizatl pim comunicare, iar comunicarea este realizata prin integrare.
Partea functionala a unui sistem ERP asigura fluxurile de procese economice din cadru] fiecarei functiuni. Astfel, in
cadrul unei suite ERP se regasesc de la cateva, pana la zeci de module functionale (contabilitate generali, debitori, salarii,
stocuri, aprovizionare, planificarea productiei. Logisticii, cornetul si vSnzare)*.

Arhilettma imul sistem EKP

Sistemul aplicatiilor de intreprindere se implementeaza pe o arhitectura de tip cllent-server care «.rce.i^a jiieiiii^icle
uruu intdiu LIC tj[ L Ì i i k . i .ire d^scenu.LIIUI Mtid£>ul de «ututctiuia uupicmenlal de lAlcc sistemele ERP este cel cu tra stralun,
ilustrat in 6 gura I 5.

Caracterizarea functiunilor celor trei niveluri ale arhitecturii;

* Contabilitate generala numita f i componenta Jtnanciar-contabila pentru ca asiguri conducerea evidentei
Nivelul prezentare - consta in interfata grafica utilizator sau programul de navigare (browser) pentru accesarea
contabile ;i gestiunea financiari. Functionalilatile vizeaza: automatizarea inregistram informntiiloi financiar-
functiilor sistemului
contabile preluate din documentele piiranie, cu preluarea automata a dalelor din alte aplicatii ale sistemului EBP
NheliJ aplicatie - cuprinde regulile afacerii, logica si functiunile sistemului, programele care asigura transferul datelor
si realizarea evidentei conlabile complete, la nivel sintetic si analitic. De cele mai multe ori componenta acopera
de /la serverete de baze dedate
doar cerintele contabilitatii financiare. asigdrSnd in primul rand obtinerea documentelor contabile de sinteza
Nivelul bazei de date - asiguri gestiunea datelor organizatiei, inclusiv a metadatelor, cel mai adesea se regaseste aici un
cerute de legislatia in vigoare si poate fi completata printr-o componenta de analiza, tip tablou de bord, care oferii
SGBD relational dintre cele standardizate industrial, caie include ti modulul SQL Platformele de baze de date folosite in general
informatii privind peribiman[ele firmei,
sunt Oracle, DB2, Infermi^, Microsoft SQL Servei, SQL Base, PostgreSQL, Sybase, ele. Aceasta structurare logica perniile ca
'4- fncmari-plafi Aceasta componenta poate aparea sub forma a doua module- Dsbilori si Creditori, care gestioneaza
interfata sistemului ERP sa ruleze pe calculatorul utilizatorului, pielucrarea sa se realizeze pe nivelul de mijloc al servere!or de
si inregistreaza creantele si datoriile intreprinderii;
aplicatii, iar sistemele de baze de date sa functioneze pe al treilea strat, al serverelor specializate.
""Si -* Salarizare, Componenta legati adesea de cea de resurse umane, avand ca obiect calculul si evidenta salariilor Surit
automatizate calculul taxelor, al contributiei ia bugetul statului ti asigurarilor sociale;
i- Resurse umane. Componenta care sprijini crearea unei poiHici de personal, sustinand activitatile de recrutare ti
selectie a personalului;
Flg. 1.5 Arhitectura tu trei straturi a unui sistem ERP
4- Imobilizari. Gestioneaza mijloacele fixe, dar ti obiectele de inventar sau activele necoipoiale. Gestiunea acoperi
intreaga durata de utilizare a activului si se poate afla in orice moment care este starea acestuia ti operatiile
pompr-neiil ele principale ale unu) siitem F.RP
efectuate asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din functiune, casare). Ofera multiple
A Nomenclatoare (fisiere de bazo) de clienti, furnizori, personal, sub forma unor fisiere care reunesc toate dalele de descriere a
posibilitati dc calcul si inregistrare a amortizarii (liniara, degresiva, accelerata). Deosebit de utile sunt rapoartele
acestora si interfateaza cu oricate modul care se serveste de aceste date;
generate, impuse de legislatia in vigoare sau necesare conducerii;

i
* DoinaFolaclie. »■ Planificarcproductie. Planificarea vizeaza executa
Luminita Hurbean programat si detaliile tehnice; t Urmarire produc
-.Solutii informatile 1
integrate poilru paiiuna inregistreaza preluarea notelor de predare gi a rap
sfawnlor-ERP „- comenzile lansate, ofera rapoarte cumulate ori d
Cipilolul I,pagii produs c/iuaari, ca si rapoarte de costuri; * Uui.u
10 tehnologiilor de fabricatie; -i Planificare necesar
11"^.' iii ite- r.il.iic.iiit si -i |-LiiLuli.i de piodu^ie
4 Planificare f i urmarire consumuri si costuri intoc
i.riiMuruin ilc la Ni.igazii, centralizeaza aceste da
detaliate sau centralizate cu privire la consumuril
clodiinlo de 1cr[r pin ni fi cai ea (bugetaiea), fina
contabile;
i (-'csllunea dipozitelor (inclusa adesea in modulul d
organizatoric unitatile de stocare, lipunie de inve
modul dc localizaie al stocurilor, i- Aprovitiiuiare
instrument de optimizare 8 aprovizionarii, care po
/lprovi;ionoi-ese leaga de componenta Stocuri, ■
r
l- intretinerea echipamentelor (mentenanta) - reze-tv
4 Transport (Logistica) ~ permite planificarea si ges
i Service/Servicii - urmareste garantiile si serviciile p
A Analiza (Business Intelligence) - Moduhll preia dal
i- Solnfii specifice fiecarei industrii

tlifa

Prwfniii»

■„ Supui

$3¡S

... Sniit»
SjllIWllMI*
 i.
12
arhitectura unui sistem ERP,
prezentata in figura I 7.

i
 14
*> Furnizeaza functionalitati pentru interactiunea cu alte module; ■> Furnizeaza instrumente portru interogari ti rapoarte ad-
hoc Sistemele ERP furnizeaza infannatji pentru conducere ;i anauze pentru organizatii, iar cele S benefic iui|«c* il* ilslsoieloi
ERP suni.
• informatii on-line/in timp leal pentru toate ariile functionale ale unei oiganjzatii;
• standardizai ea datelor si »cuiate|e la nivel de intre pnndeie,
•

Jtiirirfl
Fig. 1.7 Elementele de bsza ale unui sistem ERP
Emniinaiid .iccaiti ailiitecluia, putcro remarca cateva dintre caracteristicile functionale ale unui astfel de sisiem, ti
anume:
■ oferi informatiile necesare conducem firmei pin intermediul bazei de dale, unde se stocheaza
tranzaitule zilnice,
■ asigura prelucrarea corespunzatoare a datelor, pe baza. unor programe adetvBle;
• permite ulilizaiea in comun a dalelor din baza de date, de ciUe 1oate modulele cale folosesc aceste date;
w
permite tealizafea fiecarui t^p dt tHeliicrare ^culegere dale, stpraie, aclvalizare, iifleiogmr), in rm'd
• asiguri principiul integrarii sistemului, prin intermediul bazei de dale unice; - permit acrcsul la dale io timp real;
■ ofera suport inullivalula si multilingv;
• suni adaptai» specificului activjUpior ojganizatiiloi (activitati in diferite lamuri industriale, servicii, corner], banci,
sanatate etc);
■ permit realizarea Unor adaptari fi/i interventia programatorilor.
Modulele de aplicatii sunt grupate in subsisteme (suite) cum surit: financiar, productie, distributie ele.
Avantajele milnlrU ERP
aplicabile includ cele mai bune pi «etici din industria respedi va:
• eficient* pe care o inregistreaza compania:
• analizele ji rapoartele ce pot fi folosite la planificari pe teimtn lung Exista cinci motive majore pentru care
companiile doresc sa preia ERP ui':
1. Integrarea Informatiilor rm and a re
la limp ce LEO ul inceaica ta inteleaga performanta globali a companiei, poate gasi diferite versiuni ale realitatii.
Departamentul Financiar are un set de valori reprezentand venitul, departamentul Vanzari un LU loiul altul si alte diferite
departamente pol avea fiecare o versiune diferita dejpie propria contiibutie la venitul total al companiei. ERP-ul creeaza o
singura versiune a realitatii pe care nimeni ini o poate contesta pentru ca fiecare foloseste ace lati sistem.
2. Integrarea informa|iilor corespunzatoare comenzii clientului
Sistemul EPR poate deveni locul unde comanda clientului este inregistrata. Uimisi de CSR (Customei Service
Represenlative) la depaitamentu] financiar ti comercial, generand emiterea unei facturi coiespuruiloare care va ajunge in final
la CSR. Avand aceasta informatie intr-un singur sistem. In loc sa 0 cauti Ui diferite alte sijteme care nu pot comunica unul cu
altul, companiile pol tine evidenta ti stadiul unei comenzi mult nuu usor, putand coordona productia, inventarul si directi
unarea informatiei catre mai multe departamente in acelasi limp. ,
3. Stand ajdjiarea si iflrirniiaare» procesului de pr»diir|ir.
Companiil» de productie gastsc de multe ori ca diferite departamenle ale companiei ajung la rezultate asemanatoare
folosind diferite sisteme computerizate ti metode. Sistemele ERP implici un sistem cmc cuntina metode standardizau pentru
automatizarea unora dintre pasii efectuat in piocssul de produc|ie. Standardizarea acestor procese si< Folosirea unui singur
sistem integrat poale reduce limp ineficient, mari productivitatea ;i reducerea erorii umane.
4. Reducerea inventarului.
ERP-ul ajuta! ca desfasurarea unui proces de productie sa se faca mult mii utor. Acest luau poale duce la dimimiaiea
invtntanilui corespunzator personalului folosii in procesul de productie (inventar al muncii in proces), ti poate ajirla utilizatorii
sistemului Sa planifice mai bine indeplinirea comenzilor, reducand inventarul bunurilor care au trecut prin intreg stadiu]
producjiei, aflandu-se in cadrul stocurilor existente, Pentru a imbunatati cu adevarat fie labilitatea retelei de aprovizionare ti
distribuire, este nevoie de un software "retea", iar ERP-ul ajuta la «ceai hieru.
1. Standardizarea informatiilor din departamentul de Resurse Um«nt

A. Analiza din punct de vedere «1 functiunulitatilor oferite

Dupa curo precizeaza autorul Daniel E. O'Leary in lucrarea „Enterprise Resource Plaorung Systems", principalele
avantaje ale folosirii unui ERP in cadrul unei companii sant
-:* Informatia este introdusa in sistem o singura data imi-o baza de dale roade complexa. * Obligi la folosirea „celor
mal bune practici" din industrie; *-■ Permite personalizari,
15
•I- Funcjjpneaza pc O struclura fiabila de fisiere;

r
 Mai ales in afacerile eu diferite departamente, Resurse Umane poale sa nu aiba o metoda simpla pentru -gasirea
angajatilor 51 pentru a comunica cu ei despre servicii ji beneficii Sistemul ERP poate imbunatati acest lucru.
Productia este cel mai important proces in lanful valorii intr-o intreprindere producatoare, iar calitatea sj
competitivitatea pe piata a produselor rezultate din procesul de producte esle esentiala- Pentru indepbnirea acestor deziderate
este esentiala eficien[a sistemului informatic de gestiune a activitatii. Numai implementarea unei solutii informatice peitect
modelate pe specificul activilaplor unei intreprinderi producatoare poale asigura premisele competitivitatii acesteia.
A van laiul cel mai important al unui sistem informatic integrai (ERP) consta in gestionarea in mod unic a ruJiM 111 *
1 c■ i^r ulm de ' L[e 2 intui meiului specifice bcn^ficiainlui
W ■ f i J r f i i X &.l'M
- x, ,
\ Tiaining-ul esle o componenta neglijata in procesul de implementare, atat ca etapa, cat si la nivel bugetar. Astfel, costurile sunt
... .
i" i
f
Fit. 1.8 Flutdiiare» schimbului de date intre departamentele unt) intreprinderi plin intermediul
unul ERP
B. Atialii.ii din punct de vedere al costurilor si riscnrilar implicate
Foarte multi beneficiari se pling de depasirea bugetelor initiale aprobate pemni achnitionajea solutiei tRr. Daca
implementarea are loc fara Intarzieri caic sa presupuna alocarea de noi resurse umane fi materiale, alunei, de cele mai multe on,
putem vorbi despre costuri ascunse (..llidden fees") .
Sorin Dimofle (S1VEC0 Romfaua) este de parare ca aparitia acestor „hidden. feea" este cauiata de lipsa concordantei
dintre pozitia de la negociere 51 cea din timpul implementarii Cu alte cuvinte, la negociere, cerintele clientului sunt minime cu
scopul scaderii pretului de achizitie, insa in timpul implementarii solicitarile sunt maxime, in discoidanta cu negocierea initiali
Ca atare, vom vorbi si despre costuri de analiza a afacerii icspcctive, despre costurile de personalizare a aplicatiei, despre licenta
modulelor, despre cerintele tehnice ale npl.cajiei (licente de utibiaiori, investitii in hardware) si despre inuetineiea acesteia
30
(armonizarea cu legislatia locala, suport lehnic, update-Uri) Toate aceste costuri alcatuiesc TCO (Total Cost of Ownership),
care nu ar liebui sa fie asuuis de catre furnizorii de ERP, ci, din toi uri, ar trebui expus inca de la primele discutii.
In al doilea rand, esle vorba de coltul licentelor, respectiv al serviciilor de configurare impuse de software-ul aditional
(retea, baza de date ele.) pe care furnizorul de ERP nu le declara «din prima» pentru ca el considera ca nu fac parte din costul
ERP. Nu sunt declarate nici necesitatile de upgrade al hardware-uliii necesar pentm a rula solutia, fata de care fiirniznrul
considera ca et" tiip -iTnrTTtHe nu ^n-nl pinblrina lui
in al treilea rand, pe parcursul implementarii, odata cu intelegeiea mai adanci a aplicatiei beneficiarului, i se reveleaza
alte rezolvari sau necesitati care atrag costuri suplimentare.
Astfel, solutiile FRP costa intre 110 000 euro ?i 100 milionne euro (confirm unui shidm Mfta Group), in functie de'.
» marimea fn-nri;
• specificul de activitate;
• gradul de dispersare geografica;
• infiastrurtuia tehnologica = ERP esle scump poitju orice lip de afacere.
Investitiile sunt de multe ori adevarate „bombe cu ceas" peirtru bugetele companiilor. Totusi, firmele care au
implementat pachete Enterprise Resource Ptanning (ERP) trebuie sa recunoasca faptul ca unele cheltuieli scut supraevalua te,
in timp ce altele sunt sub esli mate.
Principalii „devoratori" debngel in implementarea pachetel ta ERP sunt. --4» Training-nl
subestimate cel mai adesea pentru ca se pierde din vedere faptul ca majoritatea angajatilor au de invatat un nou set de procese si
nu doar o noua interfata software ■i- Integrarea si testarea
Testarea compatibilitatii pachetelor ERP cu alte programe software este o alta cheltuiala de care nu se prea tine eeama
in procesul de implementare. O companie slandaid de productie poate avea aplicatii add-on pentru partea de logistica, taxe,
planificarea productiei si codurile de bare. Daca la toata aceasta lista se adauga si customizarea functiilor de baza din pachetul
ERP, costurile de integrare, testare ;i mentenanta a sistemului vor arunca in aer bugetul. In ceea ce priveste training-ul. testarea
integrarii ERP trebuie facuta din perspectiva procesului.
■4 Conversia dalelor
Transferul datelor, de tipul informatiilor referitoare la clienti si furnizori, sau la designul produsului, de pe vechile
sisteme pe cele ERP, este o operatiune costisitoare. Desi putini CEO sunt dispusi sa admita ca multe din dalele existente tn
sistemele primite mottenrre nu sunt foarte importante. Companiile neaga de multe ori redundanta datelor pe care le detin, cel
putin pana in momentul in care trebuie sa le faca transferul in noile setari client/server necesare pachetelor ERP. Si din nou
companiile subestimeaza costurile, de aceasta data pe cele necesare transferului.
■A Analiza datelor
De multe ori datele din sistemele ERP trebuie combinate cu datele din sistemele externe pentru a putea permite
realizarea de analize Utilizatorii care efectueaza analize in mod curent ar trebui sa aiba in vedere in bugetul alocat
implementam ERP-ului si depqzitul de dale, dar ti «fortul necesar pentru 1-1 pune pepiooBIt. Utilizatorii suni puti in
dificultate in acesl moment- reactualizarea zilnica a tuturoi dalelor ERP dintr-un imens depozit de date, diutr-o coiporatie
ir
esle dilicili. iar sistemele ERP nu ajuta prca mult ia identificarea acelor dale care sau modifici» de la zi ia zi. facind actualizari
selective O sniutir cDüliinionit esie "custnm programmmg"
■1 Consultant „ad infinitrim" Pentru a evita notele de plata kilometrice catre consullanp, comparuile trebuie sa
identifice clar obiectivele catre caic partenerii de consultadla trebuie sa ii orienteze pe angajati. Activitatea consultantilor trebuie
sa posta fi evaluata, iar pentru aceasta este necesar su le Se stabilii un "platón" in activitatea lor de exemplu, un numai de angajati
sa poala trece cu brio un test de projeci nuni gemeni
■St SpfdatistH
Cei mai mulli analisti sustin ca succesul unui sistem ERP depinde de echipa care lnrresja li »»pUiiirnWfea tal.
Software-ul este prea complex si schimbarile- din zona de huemess prea dramatice penlru a lasa un astfel de proiect pe mana
unor amatori. Vestea proasta este ca, la finalul proiectului, companiile trebuie sa fie pregatite sa inlocuiasca multi dintre
specialisti.
i> lii^f Te de Implementai e - „o pu\ci»(t lai A de siaisltT Multe companii tind sa tratele implementarile de ERP ca pe
orice ah proiect software Odata ce progi anini soltv.nt: a f>sl instalat, gandesc ei, eciupa va ti dizolvata ti fiecare isi va relua
postul impal cu toi cu alnbutiile ce ii revin. Dupa o implementare de sistem ERP insa, membrul echipei nu se poate reintoarce la
vechile atrihutitini pentru ci este mull prea valoros pentru companie - ajunge sa stie mai multe lucruri despre procesul de vanzari
si de productie chiar decat agentul de vanzari, lespectiv ageutul de produc|ie insusi Companiile nu isi prea pot permite sa trimita
pe vechile posturi participantii la proiect, intrucat exista multe lucruri de ficut dupa instalarea ERP-uliri. Doar crearea de
rapoarte pentru a extrage informatii din noul sistem FRP tine echipa ocupata cel putin un an de zile Din pacate, putine companii
au in vedere etapa post instalarii 51 chiar si mai putine o prevad in planificarea bugetara prealabila implementarii.
'A in astfptareabrntfkiUOT in managementul de proiecte software traditionale, companiile se asteapta sa vada
rezultatele imediat ce instalarea aplicatiei s-a incheiat, lucru imposibil in cazul ERP. Majoritatea sistemelor ERP isi relevi
eficienta dupa o perioada mai indelungata de la implementare, iar echipa de proiect la randul sau nu primeste recompensa decat
dupa amortizarea investitiei.
-4- Depresia Post-ERP
Conform unui studiu efectuai de o firma de consultanta, una din patru companii intervievate a suferit o scadere a
performantei dupa implementarea sistemului ERP. Motivul este acela ca totul functioneaza si arata altfel decat pana atonei, iar
cand angajatii nu iftiu exact cu ce lucreaza se panicheaza, acest lucru afectand intregul business.
C. Factorii de rlic
in privinta uscurilor, se intampla adesea ca. bugetele alocate si/sau termenele ptevizute si fie aj mult depasite - unii
analisti apreciaza ca aproximativ jumaUte din proiectele ERP nu reusesc sa atinga obiectivele propuse. Cazuri celebre precum
Boeing, Panasonic sau Siemens ilustreaza esecul proiectelor, in sensul ratarii obiectivelor propuse ori depasirii nepeimise a
bugetelor.
In majoritatea cazurilor publicata esecul implementarii unui pachet de aplicatii integrate s-a datorai problemelor organizaponale.
Intr-un top al motivelor se regasesc • tratarea ERP ca pt un sistem software;
31
• lipsa implicarii managerilor executivi (top-manageri);
• conicntratea eforturilor pe instalarea software-ului 51 pe „invapirea"1 «cestuia;
• asteptari nerealiste in privinta duratei de implementare;
• utilizarea sistemelor ERP pentru colectarea, prehiciarea dalelor si obtinerea informatiilor,
• neimplicare si neoceeptare din partea utilizatorilor;
• implementari realizate de consultanti si specialisti externi;
• lipsa pregatirii psihologice corespunzatoare a utilizatorilor,
• comunicare defectuoasa intre membrii echipelor de proiect;
• proiectul nu a fosl pregatii corespunzator ori resursele necesare dezvollini sale as fost insuficiente.
AvSod in vedere costarile destul de mari pe care le implica BLhmtionart* unui U1IP, rra tiicsc Inhibam cc usciui
piesupuns investitia irflr-o asemenea solutie. Extrem de interesant este punctul de vedere al furnizorilor, aproape toti
considerand ca riscurile vin din partea di nitului si nu din partea cornparailor cair se ocupa de implementare.
SAP este de parere, de exemplu, ca principala! risc /ine de necunoasterea domeniului ft de neglijarea anumitor criterii
de alegere a solutiei ERP. Multi manageri urmaresc, exclusiv, pretul de achizitie firi sa tina seama de alti faeton. De aceea
exista nscut de a alege o solutie nepotrivita necesitatilor companiei, o solutie care nu poate sustine, pe termen lung, cresterea
afacerii, 0 solutie insuficient testata care poate genera probleme d< stabilitate, functionalitate sau extindere,
Phmul pas pentru o implementare dt succes este alegerea unei solutii performante, apropiata de specificul de activitate
al clientului astfel incat nivelul de configurare sa fie minim, o solutie care sa fie confirmata de referinte pe piata romaneasca.
Fnnfi-o comunicare adecvata intre cele doua echipe de pioiect, problemele legate de implementare pot fi evitate.
Pe langa situatiile in care managementul companiei client nu sustine proiectul sau sefii de coniparumenle nu se implica
suficient in implementarea ti utilizarea solutiei sau personalul nu uinoaste si 1111 intelege necesitatea si beneficiile trecerii de
la aplicatiile individuale la solutiile integrate, au fosl identificate si o serie de puncte critice care apar pe parcursul
implementarii unei solutii ERP:
• in primul rand nu se acorda suficienta atentie procesului de analiza a nevoilor, adevaratele necesitati aparand mult
mai tarziu, pe parcursul implementarii;
• in al dcilta rand, se asteapta ca verificarea rezultatelor Ja se tacS de catre implementator, ceea ce este complet
gresii, fiecare utilizator final trebuie sa verifice rezultatele aotiviiatii de care raspunde;
• nu in ultimul rand, tergiversarea renuntarii la aplicatiile vechi, desi nu este indicat sa se tncieze In paralel mai mult
de draiahioi de zile, clientii continua aceasta practica pini Ia jumaiate de an.
Deosebit de important este faptul ca esuarea unei implementari nu inseamna numai pierderea investitiei materiale in
solutia ERP. Efectele negative ie resimt io deterioraica relatiei cu clientii, cm angajajii sau Iu pierderea cotei de piata si de
imagine. De aceea se recomanda alegerea unui partener cu experienta, capabil sa prevada si si combata aceste riscuri.
Reticenta clientului la sugestiile fumizonu'ui de ERP constituie un risc deloc de neghjat Se presupune ca o companie
serioasa detine un background solid pentru a putea propune practici eficiente do afaceri si modalitati de imbunltatire a mediului
de lucru, Insa, in conditiile in care clientul nu este deschis la propunerile
ir
 t

18 32
 Capitolul 2. m emu Iui bazei de date; 1. litierele stocate in memoria externa a calculatorului Fisierele ce contin daiele propriu-zise sarfl alcatuite
din articole sau iraegistjan cu format comun. La acest nivel, structura bazei dc date se concretizeaza in schema interna i-
TEHNOLOGII INFORMATICE UTILIZATE IN SIE
Ni'JiliunieptualCglobal) Este nivehil imediat superior cehii fizic, datele fiind privite prin prisma semanticii lor. mteresJ-aia continutul
lor efccliv, ca ti relatiile care ie leaga de alte date Reprezinta primul nivel de abstractizare a himii reale observate. Obiectivul acestui
J.1MODELABM CONCEPTUALA SI REPREZENTAREA DATELOR IN SIE
nivel il constituie modelarea realitatii considerate, asigurandu-se independenta bazei fata de once restrictie tehnologica sau
echipament anume, intreaga baza de dale este descrisa prin intermediul unui oumir restrans de structuri To[i utilizatorii isi exprimi
Def: Se defineste modelul dalelor ca un set de concepte ti reguli de combinare a acestor concepte ce poate fi utilizat oi
nevoile de date la nivel conceptual, prezentando-le administratorului bazei Je date, acesta fiind cel care arc o viziune globala
descrierea Structurii dalelor f i care permite reprezentarea reatit&fii bvcnfur/iiDnr! r u • ijiitvnil rUuiflcgii-1 mj- -tmiponalt.
necesara satisfacerii tuturor cerintelor informaponale La acest niveL structura bazei de dite se concretizeaza in schema conceptuala.
Modelele utilizate se numesc modele semantice ti au drept obiectiv ca prin conceptele oferite -S pcimila repiezenlaiealumu
Giup n
reale. M cdiul de stocare
Modelele semantice utilizeaza abstractii reprezentand lumea reala ca pe o ca lectie de entiiatj ti de legaturi, stabilite intre
Schema conceptuali
acestea. Majoritatea modelelor permit definirea de restrictii descriind aspectele statice, dinamice sui chiar temporale ale entitatilor.
Prin structura bazei de date se intelege tipul datelor, legatura dintre ele, restrictiile ce trebuiesc indeplinite de date Cele mai multe baze
Schema itilerna
de date inciud un set de operatii ce specifici modul d« acea la date. Informatia, caie se repiezintain calculator se poate defifli
structural dupa schema:

are ca are ca are ca

INFORMATIA----------—* ENTITATEA ---------------» ATRIBUTUL------------------r VALOARE Fig. 2.2 Niveluri de
obicei piopnetale masura abstractizare a datelor

■it Nivelul extern

Fig. 2.1 Reprezentarea informatiei electronice
Este ultimul aivel de abstractizare la care poate fi descrisa o baza dc date. Structurile
de la nivelul conceptual sunt relativ simple, insa volumul lor poate fi deconcertant. Daca la
Definitii:
nivelul conceptual baza de date este abordata in ansamblul ei, in practica un utibzatur sau u n grup de utilizatori tucreazi numai cu o
Modelul de structura = descrierea tuturor atributelor unei entitati in interdependenta. Valorile atributelor se materializeaza
portiune specifica a bize. . a functie de departamentul in care iti desfasoara scfortawa p ce auibutii au Simplificarea inleractitirui
pun date, caic dau o icprczentaie simbolica a informatiilor.
utilizalori - baza de date, precum $ cresterea secuatatii bazei de dite sura deziderate ale urna nivel superior di abstractizare, care este
Modelul de date = ansamblul de concepte ti instrumente pentru a realiza schema conceptuala a datelof.
nivelul extern. Astfel, strucnua bazei de dale se prezinta nib diferite machete, referite uneori si ca sub-scheme, scheme externe sau
Schema conceptuala - descrierea fenomenelor din realitatea inconjuratoare prin entitati si atribute, impreuna cu toate
imagini (view-uri), in functie de nevoile fiecarui utilizator sau grup de ulilizaion.
careLa'ule (legaturile) dmtic ele.
Observatii.
Definirea schemei este o activitate de modelare pentru ca traduce in termeni ahstracti entititile lumii
Este importanta aceasta organizare pe trei niveluri pectiu ca explici conceptul de mdipenden]S a dalelor, pnn posibiutatea de
reale.
modificare a sistemului bazei de date fa otice nivel fera a ave* influenta la nivelele superioare. Independent* dalelor se poate
Nivehu-i de abstractizare a datelor
defini in doua moduri, ce sunt aferente nivelelor concepiuai si intern.
intr-un sistem irrfoinialic ce utilizeaza bazo de date, organizarea dalelor pcMe fi aralizaia din mai multe pincte de vedere si
Prin independenta logica sc intelege capacitatea schimbarii schemei conceptuale, faia aatjage dupa sine schimbari in schema
pe diferite niveluri. De obicei, abordarea se face pe trei niveluri: infern, conceptual si extern (fig. 2 Z). externa sau in programele de aplicatii Este pn<nhilS 'ch r mH rea tihtinei lOnceptudle plin L^ijndaiEa bazei de ttate ca urmare a
-*u Nivelai fizic (mtern)
adaugarii de noi tipun de inregistrari sau a datelor insati, sau plin reducerea bazei de date ca urmare a reduceru tniegirtranior.
Structura datelor csic, desensi foarte detaliat, fund accesibila numai specialisti Iar (ingineri de sistem, ptogramalori in
Independenta fiota este reprezentata prin tnpacitaiea de crhinibire a si fit mei intri ne fara w huiit.i-jif a ■ h.ti-.ci Lignit prusie wu
limbaje de asamblate sau ahe limbaje apropiate de .juasiui"> Cele doua pir)1 principale ale bazei la acest nivej suirL
cxiune SiJiimbiuea schema conceptuale poate surveni ca urraftre » reorganizarii fizice a unor fisjere, prin crearea de noi structuri He
]- un sci dt piogromt caie iittcrscjioneaia cu BITIOUI de opetsie penou imbunUtflJiieo managt
'cces menite sa asigure accesul eficient Iu dale.
33 2
 Accesul utilizai om Ini ta informatiile din baza de date este posibil mimai plin intermediul sistemului de gestiune abalei de in fig. 2.3 esle piezentata sugestiv relatia entitate- membru -atribut- valoare caracterizata pnn ui m atoare !e proprietati:
datt(SCiBD) ■ entitate corespunde unei coleejii de date,
Vom utiliza io continuare Mcdrlnl ejilitalt rtiatie (R-R) pentru definirea modelului conceptual al • elementele unei colectii suni membrii unei entitati;
datelor ■ proprietatile informationale ale entitatii mostenite de membrii sai sunt descrise de un set de atribute care se
DtfitiitiiT asociaza entitatii;
in practica ptelucraiii electronice se r-pettaza cu dale compuse din punclui de vedere al structurii lor. Este vorba despre ■ fiecare entitate este identificata printr-un nume De asemenea ai fiecaic atribut al entitatii poarta UD nume

colectii de date. distinct. Atributele fiind numite, adesea, cdmpuri, alunei ti numele atributelor apai ca nume de campuri

Colectiile dc dale definesc multimi relativ omogene dc diite care descriu un domeniu, un proces, o activitate sau un obiect al ■ emítale este complet definita, daca i se precizeaza numele (identificator). Atributele sunt definite daca li se
precizeaza numele, tipul tt lungimea. Precizarea acestor elemente sc numeste dtscnrrt logicS o mliiafn (fig. 2.4).
lumii leale.
Definirea in plan informational a colectiilor de date presupune intelegerea conceptelor de entitate, membru, atribut, valoare. in procesul pielucrarii, datele din diversele colectii sunt supuse unor corelatii, inlantuiri, asocieri Aceste legStun servesc
pentru completarea datelor dirrtr-o colec|ie cu date preluate din alte colectii, sau pentru separarea si prelucrarea distincta a unor
Entitatea reprezinta o componenti unitara care poate fi individualizati infoimaponal intr-un domeniu, o activitate sau intr-un
grupe de date. Legah'"'0 se realizeaza, practic, prio folosirea unor atribute comune entitatilor intre care dorim sa existe anumite
mediu economic
relatii.
De exemplu, in mediul sanitar exista entitatea „medici" si entitatea „pacienti" io aciiviiwea de export s unei firme suni
entilijile „contiacte",,.produse", „clienp", ti „facturi externe".
Entitatea este conceptul corespondent, in plan informatic, al unei colec}ii de date.
Atributele reprezinta caracteristicile caie descriu informational proprielafde unei entitati. Ata cum un torp, de exemplu, are
drept caracteristici fizice greutatea, inaltimea, latimea, volumul, densitatea etc., tot ata o entitate are propriile sale atribute
informationale. Un contract de export este descris de urmatoarele atribute, numar, data, codnl sj denumirea produsului, cantitate, pret,
valoare, denumirea clientului extern ti tara, termen de livrare etc
Membrii unei entitati reprezinta elementele eoleepei de date. Ei mostenesc individual atributele care desenu. entitatea, de
aceea se consideri ca o entitate este o eclectic omogena de date Toti membrii unei entitati au acelasi set de atribute, doar atributele au
valori proprii fiecarui membru.

.£î2*-.i_„L
luna

ií§ir*Wí*^íi

EV, -,

t.. . Ú
•Slin*, «ttt^tj...:.. .-. '..
. ■ • .1, «
COLUTIE DE04IE

Fig. 2 3 Relatia entitate-membru atribut "Inart

34 2
 f-ih;it<

MM»
ATWBVTE;
N:tane Tiu i.uui«nK
MARCA Nuimic 6
:I

Cincler 25
l .HlL1d[ ]

DATA S.^TERU Dail

FUNCTIA Cai««r ]

SALARII" 9

l'"ig. 2.4 Structura logici a unu entitati

Pentru exemplificare se VOJ considera entitate FURNIZORI ti CONTRACTE-. Daci la un moment dat st doiette grupaiea
tuturor contracleloi incheiale ca un anumit furnizor, se constati ci este netesai un camp comun (existent in cele doua entitaji), prin
intermediul c&ruia si se realizeze extragerea si gruparea informatiilor dorite, din cele doua colectii (fig. 2 S).

35
" ATIAIU Tip l*nJBiii>*
AEi-ifejI Tip

W.KORS t
DEVT f pi1"—V i
s

ia
 r: ion ■■ suc

». •
-AiTA ' FTUr
441 11 »LA<
PI

AV

Aii* rj

J
vjttox-ji TA-C ito£r#

Fig. 2.5 Corelarea datelor pe baza relatiilor dintre entitati

Complexitatea problemelor economice ec reflecta ti in diversitate» ti compittitila. reiatilor dintre colectiile de dat*. Intre
colecutte de date exista corelatii, legaturi care trebuie sl se legSaeasca p intre oiditik. Aceste legaturi permit aiocitrei datelor,
grupaiea a doul jau mai multor entitati aau selectare* uni anumit aub&el de rnOBbn in vederea prelucrarii lor distincte. Legltunle
Se pot rrjjizi prin diverse modalitati, cel mai frecvent fiind utdiiata varianta de plasare de atribute comune in cadrul enlitititar
asociate.

37
\
' Scfiwofti P. leyden. P . Ihelangbaam: a lin'oiy al o hilu/e 'P80-2020, Wiwd, 1PP7

Capitolul 4.

MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR VIRTUALE , 4.Ì NET-ECONOMIA

tu ultimul mileniu «u avui loc cele mai mau deftcapcnn in domeniul stilfltclai, iar ultimul «col este considerat Cel mai
dinamic, datoriti arhicunoscutei revolutii informati ouale, care urmeaza sa ne ofere continuu noi „miracole", utile in
i jiu- ,1......... ( cum flecirc mare revolutie ti-n pus amprenta asupra societatii, ti cea infcrniatioriaia a avui un mire

impact fi inca va avei, daca se analizeaza tendintele care te prefigureaza in urmatorii ani, in domeniul tehnologiilor
informationale, adici de li e-Revo|ution la t-Lift.
Fevolujia i-BmincM se desiajoari oriunde pe intregu] glob, intreaga lume esle conectati, multe dintre firmele mia pol
deveni Jideni dc mi ine AI pietei yiub.ilc, intie^a lume a btni-fiLia de OJKC u u\aut taie iue .KIJL £,I[ un ,c " Dc/\. ■[r^rfa Internetului a
reprezentat una dintre cele mai eficiente creatii ale mintii omenesti, prin care atat pcracanele, cat ti firmele ae pot afla
in^conexiunc directa, fara a mai exista? uin&tiaiLgt-ri de suatiu si timp- bitemctul se constituie Intr-o i'pniT initalc incredibila pentru
intreprinzatorii ti investitorii jpteresati de noile forme sub cure apare piata, respectiv comertul electronic (e-Conuneree), afacerile
rlectronice (t-Bnsinessh comertul ti afacerile mobile (m-Conuncice si m Business).
Ffg. 4,1 Fluiul schimbaţii spre
Piata nu a fost ti nu va fi niciodata a institutie simpli, cu reguli caracterizate prin strictete ti lipsa de dinamism, ci
dimpotriva,, fie ca este vorba de pietele u-adition$e sau de noile forme electronice, lumea se schimbi continuo, cum de altfel s-a
noul tip de economie
inlampUi mereu de-a lungul istoriei ornenirri. Astazi, schimbarile se produc mult mai rapid, Intemetul, retea deschisa cart nu
1
apartine nimanui, modifica situatia, ducand la o «amenajare completi a tuturor pietelor ti chiar prin aceasta, la o j L L i J t r a r c a ■■ I
procesului dc modernizare Ca strategie de afaceri, noutatea conceptului se referi la faptul ca centmi de gravitatie ol fiefet devine clientul ii mai putin
produsul, cos ce necesita modificari majore in procesele, sistemele operationale si chiar cultura intreprinderilor
incepand cu anu '90 tehnologia informatiei i-i dezvoltat intr-un ritm ametitor, puterea microprocesorului se inmulteste cu
doi la fiecare optsprezece hmi, la acelasi pret. Acum aproape douazeci de ani, MIPS (un milion de instructiuni pe secunda) costa Fenomene precum dtrtflf mtrrtirti, divtrsiflrini, jlobalizmia si fuziunile transnationale au sii mul al, In ultimii ani, o
100 de dolari, azi costa un dolar. Conform aceluiasi rationament, in cinci ani va costa un cent vom avea deei pretutindeni crestere dramatici a nivelului compelrtici si au Scul pietele si fie din ce in cc mai complexe. Limile de demarcatie traditionale
microprocesoare, iar societatea va dispune de o imensa putere de calcul Aproape ca este greu de imaginai cum va arata piata ca dintre diferite sectoare ale industriei au incepui si dispari de exemplu, asti2i exista banci care oferi servicii de asigurari li vanzatori
acest suport informatic si in plus prin folosirea suportului Intemetulni. Se poale aprecia, ca firmele se indreaf#j spre lumea eu amanuntul care emil propriile carti de credit si facilititi bancare. Multitudinea dc informati oferite de piata, dar si mediul
sotitlftfii deschise, o eionemiej desihise, a „piefclorejecirwiicr/iirdfrt/niiefe" concurential acerb au impus firmelor neccsitalea prelucrini, procesam si interpretarii datelor prevenite din toace canalele ti mediile
A aparut conceptul de "net-e torta mie", ce isi gaseste expresia in miracolul american d< la mijlocul anilor '90, de comunicatii, dc la datele oferite de ..cornis-voiajori", ]■ informatii complexe continute de baze de date aliate undeva pe Web
datorita caruia expansiunea economici ac aperi a trece de la faza de deziderat la cea de certitudine, dc Ja cea de viziune
optimista, la cea palpabili, care a marcat un boom mondial la o scara nemaiintalnita pana acum. Am intrat intr-o perioada de Noul tip de puti ce se dezvolta In prezent cu ajutorul Internetului a condus si la cresterea semnificativi a
crejlcrc sustinuta ce ar putea, in cele din urmi, si dubleze Volumul economiei mondiale la flecare doisprezece ani si si asteptarilor clientilor fi a cunostintelor lor despre piati. Firmele nu mai pol conta pe loialitatea naturali a clientilor. Cu cat
sporeasca prosperitalca a miliarde de persoane de pe planeti'. j un client cunoaste mas bine piata, cu atat isi doreste mar mult si fie recunoscut si inteles ca individ si isi doreste cea mai
avantajoasa oferta. Nu trebuie neglijat ca, oricat de atractiv ar fi un site Web, concurenta se afla la doar un clic de mrrust
Potrivii autonlor, aceasta prosperitate ie datoreaza aparitiei Internetului ti noilor tehnologii; de comunicatie, vectori
distanta. i
ai propagarii Net-economiei. „Net" inseamna retea in limba engleza, dar este ti prescurtarea de. la Tjitemet, primul spatiu
public electronic universal. Aparitia Internetului,» schimbat radical ratnra cresterii eccaormce, a „bulversat" Intreprinderile Este cert ca tranimisia ce are loc ¡n piata, se realizeaza pe suportul unu ample revolutii tehnologice, ceea ce inseamna ti
si pietele traditionale Pe neasteptate, firmele au devenit foarte comunicalive intre ele Toale serviciile intreprinderii, fie ele folosirea unor importante fonduri banesti, iar pentru tarile care au deja inregistrate min costuri ale tranzitiei poale fi chiar un efort
de achizitiu desfacere, marketing, comunicatii, tiu putut si intre in contact fi ii partajeze datele |CD clientii, furnizarii si aproape imposibil de realizat. Logica globalizani san integrara europeana nu pol fi realízale cu alate „piflemice" si cu state
partenerii exlemi. Pcsle noapte, pietele au uiregQlral evolupj fulgeriloare, CC rm pol ft comparate cu ruci una din fa2e ]e de „slabe", fragmentate ti aflate chiar in declin economic. Snti-o astfel de lume, in continua crestere a inlcrdependenfelot, te pare ca
expansiune cunoscute pini acum. ^ ne indreptam in afara de pietele electronice, tpre „salul rirtual" pulinehi-se vorbi n dc [relevanti granitelor.

4 Regulile jocurrti trebuie ai fie aceleasi pentru toti agentii economici implicati, iar progresul propagarii noului tip de plan
I si de economie, ti deci a noului tip de societate la nivel planetar depind in mod esential de modul in care cei puternici acord!

{ sprijin natiunilor care risei altfel ii ramana in bloc-tlarturi Desi este vorbi de a economie deschisa, viabilitatea ei presupune in mod
cert introducerea unor reguli si reglementari la nivel global (glottol govemment)
 Putem considera ci dezvoltarea pitjeior electronice impune ca un nov tip ile econom,* si-ji manheze prezenta li nivel
plsnctar Ba ppalc fi catalogati, atat ca o economie informationala, cal si ca una globula Este informationala deoarece
pioduclivitaica si competitivitatea agentilor economia depind in mod esential de capacitatea lot de generare, (ratare si aplicare a
unei informatii eficace bazate pe ctmoasterc. Este ti globala deoarece activilatile-chcie, de productie, consum li distributie, precum
si componentele loi (capiului, forta de munci, materiile prime, informatiile, tehnologiile, pietele) suni organizate la scari planetari.
Informationala si globala, in acelasi timp, ínliucát in noile conditii istorice, productivitatea ia nastere si concurenta se exprimi intr-
a retea globala de fenomene ce intcractioitcaza.
(\jwttia ateMui nou model de economie s-a inregistrat spre sfarsitul secolului XX, deoarece doar alunei revolutia
tehnologiei informatiei a oferit baza materiali indispensabila dezvoltarii ei. Firi indoiala, informatia si cunoasterea au fost
intotdeauna elemente esentiale ale cjusteni economice fi evolutia tehnologici a determinat in mare masura capacitatea de
productie ti elul de *'iit5 din ^c- 'n-t.iTc (•>(:<.urn jí f. *n-rle MI. ¡ ,le de L ri;jni?j>Te ct"i" mita ^^ii:n ¡I^ÍL la Lin ^iinuiir nt de ruptura istorica".
Emergenta unei noi paradigme tehnologice organizate in jurul noilor tehnologii ale informatiei, mult mai puternice si mai ,suple",
permit chinr rnfomiiitiei dcviij produs dl poccs 'iluj iic pn"lii'"tir ,-\ítfel a aparut jta-numita economie in te\ea, profund independenta,
care devine din ce in ce mai capabili de a aplica progresele tehnologiei sale, cunoasterii si gestiunii sale.
Cu siguranta, afacerile vor aparea inti-o noul viziune, cei putin «latenta f&ptutut ci ele rruslituic, in mod indiscutabil, cea
mai puternica intlitutie a societatii noastre si una din fortele importante ce afecteaza conditiile mondiale. Cine detine si foloseste
aceste tehnologii se poate spune ca poseda pasaportul catre societatea infonnationali a mileniului trei. Aslazj se trece de la
proiectarea, prognozarea proceselor ti reproiectirca lor la * -proiectarea, afacerilor, de la *-revolution la e-liff.
i informatii, in care accesul conostin^lc tehnologice asigura prodihUvjfatea ti crimt>euli\i1alca lutittunderile si, din ce in ce mai mul^
Firi indoiala, schimbare institutionali fari schimbare tehnologica nu ic poate Nu e de neglijat ca noile traiectorii
organizational necesita si impotante schimbari de mentalitate, poate chiu mai mult decal cele tehnologice. Ati cum aprecia Manuel
Caste [is1, obstacolul cel mai important al adaptarii firmei la flexibilitatea impusa de pietele electronice rezidi, in principal, in
rigiditatea culturii traditionale a firmei- In non] mediu economic, instrumentul informatic tinde sa devin! o arma pe care daci nao
ai. principalii competitori o voi folosi impoUiv* ta.
Conceptul de a face afaceri in cyberspatiu, lumea intangibila a bitilor ce alearga liberi prin mii de cabluri, este de
neconceput pentru traditionalistii invatati sa aiba in fata o „tejghea", un vanzator dupa ea, „un ran" pe cue sl-si etaleze marfurile,
un cantar si. eventual, o casa de marcat.
Privind in perspectiva, Jeremy Riflun, presedintele reputatei Foundation of Economie Trends, aprecia ci logica traditionali
t pietei, aflata la baza economiei modeme, va fi inlocuiti de cea ■ accesului la retele in opinia sa, icv^ule w inlocui bunu'de. In
timp ce cumparatorii ft vanzatorii vor deveni ultlizatori si. respectiv, prenatori de servicii. Privite numai prin prisma aspectelor
pozitive aceasta va conduce la cicluri de crestere economici mai Zongi, mai putin haotice si neinsotite de puseuri inflationiste.
Prin prisma procesului de Informatizare, intreprinderea moderna poate fi incadrati in patra categorii:
* intreprindere! iwiniof tnationali, «n model aptoape dispara prin prisma teeoltñur XXI',
* intreprinderea bazati pe date, specifici anilor "70-'80, Obiectivul principal al procesului de informatizare
era legal de inregistrarea tranzactiilor franci, informatica fiind considerati un simplu icrviciu;
* intreprindere* balita pe informatie - te tiecc 1» folosirea sistemelor informatice nu mimai pentru
39
I
Caiteii. M., La sacíete en réseaux. Edifions Fayard. Paris. 1998
prelucrarea si staujea daYeloi. ci si pentru manipularea cunosuntetor jntt-0 maniera apropiata de logica umana. Se dezvolta lucrul
in echipa si luarea in comun a deciziilor, • intreprinderea baia li pe cunoastere, model generat de tehnologia sistemelor inteligente
penrru a aplica cunoasterea asupra modului cum se desfasoara operatiile economice Scopul unui astfel dt model este ca fim» si-si
poata stoca, analiza, interpreU nu numai datele, ci si cunostintele. Arhitectura pietelor modeme nu restrictioneaza, dar nici nu
permite accesul, cu exceptia Intreprindenlor bazate pe cunoastere, altfel sistemul concurentul ultradezvollat conducand la o moarte
lenTs
lehnologule informationale au redennil bazele oricarui tip de afacere- satisfacerea clientilor, productia propriu-zisi, straiegjile de
marketing, distributia, toate depind la acest inceput de secol <|e tehnologiile informationale si de lucrul in retea Retelele in sine
tuni structuri deschise, susceptibile a 5 largite fa infinit, integrand in permanenti noi randuri, si sunt r.'i^Vilc sa ; i r.niiiie "n >■ TIL.UI
M ttlri, partaj-rid .iii.k,^i c. dun Jc CH n'Urii^ atic Stni^iiiiilc sm u|e t.a/dte pe iitele iujil sisteme foarte dinamice ti deschise, capabile sa
inoveze fali t pune in balanta echilibra] lor Economiile bazate,pe lucru] in
retea si pe pietele electronice nu sunt perfect jpiupiatc unei ecnnfmn (jji tip iipitalist bazate (ic ..........................laic, Ktnli.iliiarc JI
contrnUsit descentializati.
Noua economie 1 debutului de secol XXI se organizeaza tocmai in jurul retelelor glubale de inpitalon, gestiune gi
organizatiile si institutiije se organizeaza in retele si piete cu geometrie variabili, incarc distributia traditionala, intreprinderi mari -
intreprinderi mici, tinde si se disipeze. intr-o astfel de lume in continua miscare, jocul este unul cu sumj nuli pierzatorii platesc
pejitro castigatori, insa pierzatorii ti castigatorii se schimba in fiecare an, fiecare luni, fiecare zi, fiecare secund» si aceasta realitate
penetreaza progresiv universul tuturor intreprinderii or, cel al foitei de munci, al salariilor, al serviciilor publice - universul pe care-
1 denumim deseori „economia ireala", deoarece era capitalismului in retea, unde banii se castigi sau se pierd, se investesc sau se
cheltuie, tc situeaza in sfera financiari.
Radacinile economiei de letea cohoajj pana in centrul firmelor, pentru care reteaua devine treptat „coloana vertebrali si
acru] pe care-E respira", ea se hraneste chiar din deschiderea de pete, extinzandu-si ramificatiile si influenta in toale sectoarele de
activitate, inclusiv in cele ce nu nu nici o legaturi cu tehndiogiile de comunicatie. Co Intcrnetul comunicarea devine in acelasi timp
mijlocul si scopul, cresterea virtuala a reteler neavand un final.
Pentru firme, implicatiile tehnologice, comportamentale, dar mai ales organizationale, suni extrem de ridicate: sunt
constranse si-si amplifice ai si-si restructureze emuitele de productie, inclusiv sa le reduca pentru ca mfoanatu si cireide mai
repede, si-si administreze produsele cu maximi eficienta eliminand, pe cai posibil, stocurile, sa „gandeasca", sa produci si ii
reactioneze la semnalele pietei in timp real Intensitatea competitiei este maximi, pe Internet neexistind pozitii incKpagnibile
Caracteristicile net-cconoiniei se pot descrie astfel: >
I'
• marea majoritate apiouutcloi sunt intangibile; ^ ,
■ munca repetitivi sau determinant fizici este automatizata; ^ ,
■ tranzactii electronice prin Intemet ^ ^

• infoimatie accetaU rapid ti cu un cost icdui, ^

• economie bazata pe colaborare (nu pe control),
■ locatia geografici na mii este importanta;
• produsele inlangibik unt mii greu de masurat;
• accent pe pasoani, cunostinte, rezultate (mai putin pe vechimea in firma);
■ accent pe brevete, rapoarte de cercetare, ele;
• K are In vtifcre economia globali,
■ noi indicatori" ponderea job-urilO) de management si profesionale, nivelul educatiei; ponderea populatiei on-
4

40

I
:í
» i- o O <* » o

o.
 Cerintei* fundamentale pentru comunitatea virtuala sunt f> Artdlecturi 4 niponi Mjibrt»
• un mediu dt lucru inttropr rabil - Un spatiu de lucru care este configurat ticnim a Jolcwi iiislULintiiicIc specifice ti
dalele ncceiare pentru a solutiona problema;
■ un spatiu dv da.tr pirlajat - un model generic de date, circ suporti o varietate de jpticatir .iri^Mrct ti cartografice,
* „sefeior" de resurse rlFrogrne - o metoda de explorare ti de accesare a informatiei si- a resurselor analitice, disponibile
intr-o retea.
Sistemele informatice din zuru* ddiiunjr.l.atjt) publice LLIIUJC ti'iju IULJIc tujj. uit-rcnt. J uf TL \C in ct-c i ne priveste
dependenta de surse multiple de date CAIC provin de la numcrcaac organizatii ti dependent de instrumente djverae pentru
procesarea acestei informati L Ac tafta cu atat mai mult CQ cit informatia vehiculata este extrem de
f.-.rnplt \a Ftff. 4.2 Cadrul ccrir tptual a} muneu virtuaJe

In ultimii ani, un nou cadru Tehnologic numii strvicii Wtb a aparut ca un model viabi! pentru aplicatiile bazate pe Partile trnpncatr sunt cele carc-si au propriile interese in interiorul organizatiei, si CAIC se conduc
J'dirrwl ce jcflccla- a^Mlxjelt Hrnle 'le Wch 4.a pl.nfr>nril
JH-MFU mi dejr pcnlru rfojf ^rmnilf GJSJ dupi conditiile si
(Geographical Infurmition System) baiatc pe Web vor reduce cierurile dc implementare ale sistemelor cnnipjexe, asa cum aurit l'ji.b.i^nilaTIlc dc luirc ti fficinita Tnoicnifrii devin altfel parti ^n interiorul organizatiei, urmarind
cele specifice comuni tatilor virtuale (oras digital, judet on-lmeX centrate pe Web, sporind, in acelasi timp, oportunitatile pentru interesele
inovare si competitie. interne, dar icnt condusi de comportamentul propriu, formand astfel cadru] de aplicare fortati sau donla a
icgulilu. fVum.ilc
43 ORGANIZAREA VIRTUALA A INTRE PRINDERII sau informate Areit lucru conduce la formarea de .construcle" (se mai numtsc ti ,jncurip^ umane
aulonome, cart,rls rindul
Atunci cand analizam conceptul de organizate virtuala, in prunul rand trebuie sa facem distincte intre organizatie virtuala
lor condac la strategiile individuale, prin intermediul integrarii induectei£ membrilor. Astfel, fiecare
si intreprindere virtuali. Conceptul de organizatie virtuala descrie nivelul fitncfional^ In titup ce intreprinderea virtuala se refera
individ iti jiia^a
i* tunelul insfitufional, lucru care ne ofera doua criterii de definire ■ organizarii virtuale.
propriul constrod, asa incat organizatia poate functiona ca intreg nuAfai datoriti aptului ca jocurile tuturor
■ organizarea vutuala, relanseaza formele traditionale de comunicare ti regulile, acest lucru putind sunt
1
intere orclate. .
insemna expansiunea organizarii clasice;
■ intreprindere virtuala este un principiu de organizare interna, manifestand caractenslidle principate a!e Urmarirea intereselor individuale, uit pot fi atat inleme, cil si e^neme Piganizatiei, justifici
organizatiei virtuale. posibililjlo luptei pentru aplicarea strategiilor colective, ceea ce serveste satisficerji necesitstdar
Daca vjrtualrzaucJ inficarnnl ceva mai mull decat reteaua electronici din departamentele intreprinderii, atunci organizatia individuale, lucru benefic organizatiei. O organizatie va tasta, atata timp cit cererile clientilor ti/sau
virtuali are caracteristici ti modalitati originale detejliiire. niembrilcir sai inseamna cooperare care ii satisface sau le permite castigarea unor avantaje
Elementele mcdiurni valuil dt lucru, ce au ca suport TIC. n»vrt» virtuali )i ItlrhJtru], nsilitntup ti
Context ortjanlrat.onal
troupwarc, 5unt:
9 CarKtrrljifllt«t>ifeiflfl

fjBiiu* rnundl ■ hdivizn;

• Grupurile de hicru;
■ Echipele virtuale:
• Unititilc Qtganiza^onale flexibile ai dinamice,
• Organizatia in ansamblu;
IWlnWrt* ■ Intreprinderea virtuall-
Context de mediu « Sirlslicjt a
znaenji
<t godid Orginiia|ia virtuali ca nivel lunefionat
Procese: critice
0 Cemprtttv Organizap'ilepot fi descrise ca trunchiuri sociale care urmaresc obiective pe termen lung (i care
afi}eaza Ofliuctura
formala cu ajuiora! activitatii membrilor sai. Aieast* aclivilate este directionati in sensul realizarii
obicctivelol propuse
Organizatiile virtuale sunt entita|i dinamice, ipecialistti autonomi din cadrul )(rr formand o retea de
9 IrtiIHlgelr O MBBCfl
relatii irt Junete de
4 Proflbttt
certnje Mata Inicarrink cl fiecare cejiipi dt piiiecl aro o iMiniate independenti de locul de munci, dupi
Context tehnologic
Arjftwl •r i
- Mb
jjicheierea constrarta, apus o forma de cooperare care urmareste obiectivele pe lenni|i lung. De asemenea,
proiectului, echipa dizolv9niti-se. ,] organizatiile virtuale sunt
!n mod ftecvent,,obiectivele sunt ocazii pentru formarea unei organizatii. Din momentuj in care entitati sociale care lupi ele olaedive ipccifice. Obiectivele echipelor seTpol abate de la orientarile
organizatia este organiza|ici, firi ca
acest lucru si afecteze pozitia organizatiei virtuale v

i
 a I s
"
E

I
.
a
.

i
 ■3

.3

a.
■SS '3 .Sa

I 4 ■S
P
-8

3 S
»

1
I
G E
3 S u
a l
fi

-fi ■
a ti
I
-o S

si*
i ■« 'S

I-?
is -g 'S
« .£ 6 gS
o.-S ■- "
•a 'S 2
-n
3

1
s
I'
1 i
3ï
lì»
Sa
5 .5

llf
-l 3 g
2- 5
l
GJQ3

I t
<3
I I
.1
i
3I is i
i
00 ^

*
l
-3 tí
i

il
■a. "

3 .2

■5 o S_

t u

i! £3 K
S S ï
 • coloana corespunde unui camp din inregistrare t

2^BAZE DE DATE RELATIONALE

• integrjutea entitatii (NOT NULL)
cheie primari (PRIMARY KEY)
2.Z 1 Caracteristicile ba «(or de date relational*
• comportament (CHECK)

Modelul relational asociaza Unei entitati o tabela bidimensionali numita relatie, ia caro:
• dependenta datelor (Is proiectare)
in legaturi cu cluja primiri,cete necesar aii respectate do»* cerinte de inlegiitate.
■ coloanele tabelei rej>rr7Intiiifrih<r--(p tiiti*-^tii,
■ liniile (randurile) tabelei reprezinta membrii entiUfii. \
a) integritatea entitatii - conform careia nici un atribut care participa la formiipa i den nu poa!e avea valori
nule;
Fiecare coloani ore un nume distinct, prima Unic fiind destinati amplasarii jacestor nume dc
atribute O li*uc J*ntr-o itf*tie ie ".mn^ie luplu fur^ui^e ^unt Ji^tintlt, duhluiile nu ;uut adrruse.
b) ifrtegriuflea referentiale - conform careia, daci intr-o relatie apare un atribut prin care se face referinta la
un ah tuplu din relatia cur^ntS ^au o -JiR L C 'HI>C, ^ti*t>ut \c n^me^ic 'ir, ntr-n taz cbeie externa, atunci el trebuie sl
Numaiul detupluri diirtr-o relatie reprezinti cardinalitatea reiatei I
aiba valori valide, care si existe in relatia catre care face referinta; cu alte cuvinte, data tuplul t[ icfcta un tuplu t] jtunci
1J nivelul iiiganizarii foite existi urmat oaie le coicspuiideiije.
acest tuptu trebuie existe
• relatie poate fi asocialfi unui fisier,
CTici» secunjaii (uterxii) icpiezinta atribut sa» grup de atribute dinti-o relafie R, ale cArui valon sunt definite pe acelasi
• un htplu sc asociaza Ol o inregistrare,
domeniu ca si cheie primari a unei relatii Rj, care are rolul de a modela asociem intre entitatilor reprezentate prin R, si Rj.
 A 2.2.Z Tipuri de relatii
n
i
b
u
t -y Nuuitle
e J iuibuttlcu"
_
' Tiipluli
_

li
Al A2 ■--------—1-------------^-------------- An
1 entitatilor si a legaturilor dintre ele este nevoie de un
A3
! proces de proiectare caic inchide si optimizarea structurii
i
1 Aceasta modalitate de descriere a structurii datelor
if
t
Fig. 2.6 Elementele unii relatii (labei)
La intersectia unui rand cu o coloana se afla
valoarea tampului. in cadrul unei relatii se poate alege in
atribui sau un gnip de atribute, care formeaza cheia
primari pentru identificarea unica a fiecarui tuplu. 3h»a
primai! obtinuta prin concatenarea mai multor atribuite
este necesara atunci efind nu exista un augur camp care
%& identific* unic un tuplu. in cazul in care custi mai
mutte atribuie ctre pot fi definite Irepl chei de
identificare, acestea formeaza multimea
candidate, din care se alege cheia primara.
Schema relatiei reprezinta multimea alributelor
prin care se descrie o relafie, impreuna cu domeniile
isociate acestora ti numele atributelor
Restrictiile de integritate sunt reguli care asiguri!
corectitudinea ti coerenta datelor
• unicitatea cheii
(UMTQUE)
• refcrentiaia - cheie
externa (REFERENTIAL)
I
Pentru a ajunge la o schema de relatii si chei
primare convenabile pentru reprezentarea corecta a
relatiilor.
face mai flexibila si descrierea legaturilor dintre cu lectiile
de date, relatiile dintre aceste colectii. Aceste relatii se
concretizeaza in:
' campuri comune existente in cadrul entitatile'
aflate intr-a anumita relatie.
• tabele sau fisiere de legaturi, fisiere index,
constituite pe baza valorilor acestor cSmpun
comune ssn a unor adrese de legaturi
determinate cu algoritmi specifici.
Indiferent de nivelul la care se stabilesc relatiile
intre date. atunci cand colectiJe sunt supuse preluciSrii,
relatiile devin operationale la nivel de atribut si se
realizeaza in functie de valoaiea acestora Cu ajutorul
cheilor acestor relatii, atat campurile cat ti inregistrarile fisierelor
aflate intr-o anumita iclatie pot fi identificau, accesate p
prelucrate cu usurinta.
in functie de numarul de elemente. Intre cate *e
stabilesc relatii, apartinand celor doui colectii, aceste
relatii pot fi de tip unu la unu, urau la multi si mulp la
mulp.
Relatiile de tipul 1 - 1 (unu la imn), care
presupune ci unui membru din colectia A ii corespunde un
singur membru din colectia B, (fig. 27).
 • incarcarea datelor in baza de date,
Fig. 2.7 Relaţie de tip 1 la 1 • accesul la date {interogarea, actualitatea),
• invetineiea bazei de date (stergeri, adaugari, modificari de date, refacerea baztt de dalt in caz de
Relafide de tipul 1-aisaiim - 1 (una la mulţi sau mulţi la unu), cam presupune c* unui membra din prima entitate A îi pot incident);
corespunde mai mulţi membri din a doua entitate B (fig. 2.8)
• leurganizarea bazei de date (restructurarea ti modificam tttjiirgi-.i de jeces), ■ 'eiunZ-irca Jittlor

A B A B Rezulta Ca sistemul de gettiune «1 bazelor de dale este un sistem complex de programe caic asiguri interfata intre o bata
de date ti utilizatorii acesteia.
Definirea ^x-ti He J^le presupune specificarea Tipurilor de date ce vor fi stocate in bau de dale, precum si descrierea
detaliata a fiecarui tip de data.
Corutnafia baza de date este procesul stocarii datelor pe mediul controlat prin SGBD.
ManfynJarea presupune existenta unei serie de functii ce faciliteaza implementarea cererilor pentru gasirea datelor
Fig 2 8 RcUtje de tip i la m (a) si m la J (b) specificate, adaugarea de nai date ce reflecta modificarea contextului, generarea de rapoarte pe baza continutului bazei de date.
Scopul esenta! alunfli SGBD este:
Rdatule de tipul m - n (multi la multi), Tn caic unui membru din entitatea A ii corespund mai multe date dm colectia B si • de a furniza utilizatorilor care doresc sa exploateze bazele de date, un mediu adaptat ti etkieftt
mai multor date din colectia A le corespund o singura dala din colectia B, (fig- 2 9). ■ de a permite utilizatorilor sa foloseasca datele io termeni abstracti, in acest sens SGBD actioneaza ca un interpretor
de nivel inalt,
■ si asigure securitatea informatii lor stocate in baza de date, adica sa prptejeze informatia impotriva accesului
neautorizat sau avariilor de sistem.
th cazul exp!<>ata!u partajate intre mai multi utilizatori cete necesari evitarea conflictelor caic pot si apara intre acestia
Cele doua componente prezentate: baza de date ti sistemul de gestiune a bazelor de dnto (SGBD), impreuna cu factorul
uman care poate realiza operatiile de proiectare, creare si exploatare a buzelor de date, formeaza sistemul de baie de date
(DataBase SystcmXfiE 2-
Fig 2.9 Rdi|it ile tip m la n
Sil rem de bl Ie i t

Observatie: Relatii de tip multi Ia multi se mai numesc si relatii de tip retea. O relatie multi Ia multi se va descompuno
dale
intotdeauna in doua relatii, o relatie tip unu la multi ti respectiv o a do\ia relatie de tjp multi Ia unu prin intermediul unei entitati de
legaturi.
2^ SISTEME DE BAZE DE DATE
Programe d c iplicalii
2 3.) Obiectivele unui SBD
Pro rac DBMS
Pro g rime peccai ire ce ieri
Aparute in anii '60, Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date (prescurtai SQBD-uri) repieont» un ansamblu de programe ce
Pro g u m e j J t D t n l aceti ] ■
permit utilizatorilor si irvtera£tione2c cu o baza de date, in vederea cidru, »ctualaani sj irrterogarii acesteia. Obiectivul esential al
dite
unui SGBD esie furnizarea urnii raodiu efictBnt adapta) unlizatonlcr cate dense sa consulte sau sa actualizeze infonnajjje conjinute
in bazele de date. Bazele de dau si)nt concepute pentru a prelucra un volum mare de inforatajii. Gestiunea acestora impune nu
Sto care a «le
numai o structurai* riguroasa a datelor, dar si O rationalizare a procedurilor de acces p prelucrare. Staci» di finir ii
Sistemul de gestiune al bazelor de date reprezinta soft-ul propriu-lis care asiguri realizarea urmatoarelor activitati:
» definirea structurii bazei de date;
48 4
Vip 2-19 Mediu simplificat d* bau de date

49 4
 ■———-

Programele SBD de acces suni oarecum independente de lipul datelor (se va vedea mai Siziu in ce sensX Bsigoiind Deoarece SBD este o colee fie de programe ce exploateaza fisierele care formeaza Jjaza de date, unul Fintrt obiectivele

astfel ináepmdmfa programdor ek dat». D*ci te modifici atributele unor inregistrari sale, eeto de » prezenta utilizatorilor dalele lub forma abstracti

aceasta sc jefluta in dictionarul bazei de date, mi Iu programe Act^ni independenta estp Totali atunci clnrf tipul de dati mi se
I
modifica, dar se modifici formalul.

1
2.3.2 Functiile unui SBD Principalele fonctii ale
Obiectivele unui SBD sunt-
> Ncredundauta ti coerenta datelor
unui SBD vizeaza:
DMtle sun! mtegiate in fisiere cc contin infounatu distincte, icducandu-se astfel problemele legale de cererile de dfllc,
■4 Functia de descriere a datelor permite definirea structurii bazei de date la nivel logic, onceptual p fizic stabilind:
ariuali2are ji riscul de incoerenti. Coeienla datelor poate fj asigurata prin expresia constrangerilor de integritate folosite de
SGBD-ul care este utilizat Daca aceeasi informatie este memorata in doba sau mai multe locuri distincte, eretic inutil volumul
■ atributele (campurile) bazei de date,

global al fisierelor exploatate si timpul de teces la date De asemenea, redundanta dalelor creste riscul inconsistentei datelor, adica
■ legaturile dintre date,

dalele care au capii in diverse locuri, nu concorda intre ele, pentru ci nu au fost actualizate in acelasi timp,
■ criteriile de validare s datelor,

> Partajarea datelor

■ metodele de acces la date,

Are In vedere posibilitatea folosirii simultane a datelor fizice de catre mai multe aplicatii informatice, ceea ce duce la
■ aspectele referitoare la asigurarea Tntef.riTflfu si fenfidentinlitStii datelor
4. Functia de manipulare a datelor «te cea uiai complexa ti realizeaza uimiloaiele acOvitatj:
prelucrari simultane, adica concurente, prin intermediul unor mecanisme %tnci(ice 1B nivel -ic SGBD
* crearea bazei de date,
> Seiuritatea datelor
* adaugarea de noi inrrgistrnri,
Protejare» :ICC;IOIB Impotriva accesului ncauionzat, neprofesional, in cadrul operatiilor compleie efectuate asupra baiei de
date de cEtre SGBD.
SBD are ti o serie de obiective organizatorice:
■ stergerea unor inregistrari,
• asigurarea unui control riguros asupra dalelor;
■ modificarea t.ojijmutului jjnor imegistiari,
• optimizarea accesului la date;
■ cautarea, ordonarea.
4* Functia de utilizare a datelor asigura multimea interfetelor necesare pentru comunicarea cu utilizatorii bazei de date.
Categoriile de utilizatori sunt
■ optimizarea mediilor informatice;
o utilizatorii obisnuiti („liberi" iau conversationali) care utilizeaza baza dc date Ia nivel
■ rezolvarea conflictelor intre diversele puncte de vedere ale utilizatorilor,
extern (prin intermediu) vederdor sau interogarilor) intr-o forma simplificata; a uoJitatarii programatori care
■ utilizarea unui administrator al datelor care se va ocupa de semantica; valorile reale ti aspectele utilizeaza limbajele de programare pentru realizarea
organizatorice impuse de geneiwea-traixsrrinarea-prelucrarea-distribuirea datelor; pocedurilor de exploatare, c adrainistiitOTU bazei de date cu io) In ceea ce priveste mentinerea balei de date in parametrii
• existenta unui administrator al bazei de date care se va ocupa de problemele tehnice aje ei de fucctionalitaB. ■4 Functia de administrare este de competent* administratorilor bazei de date.
utilizarii fizice a unei baze de date distribuite iau locale. ';

2.3.3 Arhitectura rrmri SBD

50 6
 Pe langa bazele de date si programele propriu-use de exploatare a acestora, un SBD aie ti alte componente: limbajul de
definire a datelor; limbajul de manipulare a datelor; gestionarul bazei de date; administratorii) bazei de dale ti factorul uman.
7. Limbajul de definire a datelor
Dupa proiectarea bazei de date si alegerea SBD-ului este esentiala construirea schemei interne ta conceptuale a bazei de
date.
Structura bazei de date se specifica sistemului de calcul prin intermediul unei multimi de definitii redactate intr-un limbaj
de definire a datelor (DDL, adica Data Definition Language). Uri compilator DDL proceseaza instructiunile pertfro identificarea
descrierilor despre constructie ti rnemareazl intr-un fitier special, numit dvyionar de date. Datele memorate In aceste fisiere sunt
cub formi de tablouri ti se numesc roctadale (adica date relative la atte dato) ti se consulta inaintea fiecarei citiri sau modificari a
datelor din baza dc dau. Structurile de stocare a datelor, cfiJ ti metodele de acces la baza de date sunt specificato prin intermediul
unor definitii redactate printr-un tip particular dc DDL, numit limbaj de memorare si definire
a dateloi Compilarea sector definitii, produce instructiuni carc servesc ta specificarea organizam detaliate a structurii bazei de
date. Aceste instructiuni sunt inaccesibile utilizatorilor
intr-un sistem de baze de date cu o clari separafie intre nivelele conceptual si iniem, DDL este utilizat doar pentru
specificarea schemei conceptuale. Un alt limbaj numit Stonujo Defioition Language (SDL) este Utilizat pentru specificarea
schemei interne. Legatura intre cele doua nivele de implementare este asigurata de unul din cele doua, in general, fara specificare
expliciti, referirea la definire» bazei de date presupune utilizarea ODL.
Pentru o arhitectura pe trei niveluri este necesar al treilea limbaj numit Viow Definrtion Language) (VDL), destinai
utilizatorilor si legalii ni acestora cu nivelul conceptual. Multe sisteme de baze de dato realizeaza aceasta, pnntiun DDL cc
accepta si declaratii specifice nivelului extern
2. Limbajul de manipulare a daiclor.
Msnipulaiea d.iiclor vehiculate de un agent economic se refera la.
o extragerea dalelor memorate in bazele de dale
o inserarea de noi date
o stergerea datelor perimate
o modificarea datelor existente in bazele de date. Instructiunile in limbaj DDL pot fi inglobate intr-un limbaj general
de programare sau pot fi compilate separat Odata schema compilata ti baza de date populata cu date, utilizatorul are o seric de
facilitafi pentru manipulara datelor. Opera(nk tipice includ cautarea, inserarea, stergerea si modificarea datelor. Comenzile DML.
(DML. adica Data Manipulation Language) fie dc nivel inalt, fie de nivel scazut sunt implementate intr-un limbaj de
programare general, limbaj numit si limbaj gazda, tai DML este numit limbaj de date. DML de nivel inalt utilizat intr-o maniera
interactiva formeaza ceea ce se numeste qucry languagt (limbaj de interogare)
5. Gestionarul bazei ie date.
Bazele de date ocupa un mare volum de memorie, arifaj sunt cunoscute baze de date a cans dimensiune se maso ari in
gigaocte[i. O asemenea cantitate nu se poate stoca decat in memoria externa a calculatorului Astfel, in vederea prelucrarii datelor
51
se efectueaza o scrie de transferuri de dala, din memoria interna catre cea externa si invers. Aceste transferuri se realizeaza prin
intermediul unor piosnunr ale t.slEmului de baze de dale. Deoarece transferul dalelor intre memoria externa ti cea Interna a
calculatorului se efectueaza la o viteza mult mai <nici dwit viteza de executie a urjititii centrale, este necesar ca datele sa fie
structurate de o maniera optima din panerul de vedere al transferului lor.
Obiectivul general al unui SBD este de a simplifica si facilita exploatarea datelor. Acest obiectiv priveste nivelele de
abstractizare cele mat inalte, astfel incat tmlizatorul sa nu fie in nici un fel afectat dc conceptia fizica a sistemului de calcul pe
caic-1 foloseste. Interfata intre programele de prelucrare ti consultare ti datele la nivel elementar, conpjmleinbazo de dale, este
realizati de un program special numit gestionarul bazei de date.
Acest program executa urmatoarele operatii:
y Interactiunea cu gvMifnarulfisierel&r" Datele stocate pe disc jimt memoraie cu ajutorul
sistemului de prelucrare a fisierelor, care face parte, in general, din nucleul sistemului de operare al
calculatorului utilizai Gestionarul bazei de date transene instructijunile DML in instruc|iuni de nivel elementar
specifice prelociliii fisierelor. Gestionarul bazei de dale este raspunzator si de operatiile de scriere, citire si
modificare a datelor din baza de date.
y- Validarea datelor
Daide inuuduse in baza de date trebuie sa satisfaca anumite restiicjii dc coerenta, care sunt Specificate dc edniinistratorol
bazei de date si verificate apoi de gestionarul bazei de date. De asemenea, datele introduse in baza de date trebuie sa corespunda
tipului valorilor lui Tonte acnie vnlidSn •unt .iti£j(.ite .le gciticnarul bazei de dale.
> Asigura confidenfialitatra Satelor
Una din saionile gestionara] ni bazei de date este de a asigura accesul selectiv Ia baza de date. r* Salvarea ti rejarerea
daieb» in cayJ incidentelor
Rolul gestionarului bazei de dale este de a asigur» refacerea dalelor conform starii lor anterioare producerii avariilor care
pot apare in sistem distrugerea suportului magnetic, ruptura wcloairior, intreruperea energiei electrice'.
> Este responsabil de prelucrarile simultane in cazul accesului partajat la date
Se realizeaza astfel tacit accesul in acelasi timp de catre mai multi utilizatori Ia baza de date sa nu distruga coeren|a si
consistenta datelor.
4. Factorul uman
Este reprezentat pe de o parte de administratorul bazei de date si pe de alta parte de utiluatern bazei ie date
Administratorul bazei de date este o persoana sau un grup de petsoane care raspund de SBD %t I
W-H IT-JIT I urmatoarele
funepj;
• definirea arhitecturii bazei de dale se face prin intermediul DDL si este memorati in dic{iunarul de date;
* definirea metodei» dc acces la date se face prin intermediul unei componente a DDL si anume limbajol
dc definire si memoraie a datelor;
* modificarea arhitecturii ti crgruuiarii fizice a bazei de date: se realizeaza tot prin intermediul DDL, dar
este rar intalnita;
• autorizarea accesului la date: cine si unde are acces la baza dc date;
6
■ specificarea restrictiilor de validare a dalelor, oaie sunt arhivate intr-o zona specifica a SBD-ului ;i sunt
consultate de gestionarul bazei de date ori de cate ori este nevoie.

52 6
 • Tranzactiile trebuie al aiba si ele o structura transparenti (invizibila ti nedtranjantl). Fiecare tranzactie
BAZE DE DATE DISTRIBUITE
in parte trebuie desigur sa mentina integritatea bazei de date, in ciuda multitudinii de

partitii. Pentru aceasta ele se divizeaza de obicei in lubtraiuactii, fiecare din acestea prelucrand doar o singura
O baza de dale distribuita este o baza de date controlata de un sistem de gestiune » bazelor date [DataBase partitie.
Management System, DBMS), in Care dispozitivele de stocare a dalelor suni atasate ui mod distribuit 1« mai nuilU
calcolaloare. Aceste calculatoare pot, cri al se afle fizic in-aceeasi locatie (xalL, cladire di ). ari (fl fie dispersate intr-o retea de
Avantajele bazelor d* date distribuite
calculatoare interconectate^ > Pol reflecta structura ojgani£*ponala a companiei - partitiile pot fi plasate direct in aecpile de care
Portiunea unei baze de date distribuite atasata ta unul dintre calculatoarele implicate, este numhl partide sau fragment. apartin;
Fiecare partitie a unei baze de data distribuite se poate replica (duplica) identic intr o alta loiatie, deci ia ah calculator din lelea, y Autonomie locala - fiecare sectie Iti poate controla mai indeaproape proraiile ei date;
cu scopul maririi sigurantei In fiinrfionajo (fiabilitatii sisliinului informalic). Pe baza acestei structuri redundante, eventualele
> Disponibilitate imbunSUtiia - o grejeali intr-a bazi de date distribuita va afecta de cele mii multe ori o singunt
greseli/defecte in functionare se pot de multe ori repara .jh zbor", deci f&ia intreruperea functionarii, similar intr-o oarecare
partitie, si nu toata baza dedate. Celelalte partitii raman disponibile pentru prelucrare;
masuri cu principiul matricilor cu ftfad disniri mitltipTt rle tip FAJD
y Performanti imbunatltiuV - datele pot fi amplasate langl situi cu cererea cea mai mare, iar partitiile
In afara de fragmentare si replicare, pentru bazele de date distribuite exista multe alte modele, ^ u m ar fi de tKeTiiplu
'"Lint paialelizate, pemiltand Jslfd ra sobcitarea bazei de date se echilibreze dinamic intre servo ele disponibile (o
autonomia locala, tehnologiile sincrone si asincrone Alegerea unei anumite baze de dale distribuite 51 implementarea ei canei
solicitare intensa intr-o partitie a bazei de date distribuite roi va afecta alte partitii);
da depind de:
> Economie - costa mai putin si se creeze o retea de computere mai miei, dar cu puterea totali a tuni singur
* nevoile intreprinderii; !
computer mare;
* cotuidentialilamt uaiclrebuie garantata datelor din baza de date;
> Modularitate - subsistemele unei baze de date distribuite pot fi modificate, adaugate sau deconectate
* giadul necesar de securitate, consistenta ti integritate a datelor; I - piocum si de
dinamic, firi sa se afecteze alti clienti sau partitii.
suina pe care compania este dispusa si o investeasca.
Un ■■^rvei ile linie ac d«t* cslc joftwwe-u.1 tare Bdmmisuxai» bau de date, pe clnd un client de taie de riato oslo o
Dezavantaje ale balelor de date distribuite
aplicatie care cere servicii de la server, de exemplu transmite date la, sau cere date de la baza de date. De otnta pomiu un server
<■• Complexitatea - trebuie depusa manca suplimentara de catre administratorii bazelor dc date pentru se a asigura
51 baia de date corespunzatoare enist* concomitent mai multi clienti. Fiecare calculator din icteaua de calculatoare a bazei de
ca «tura distribuiti a sistemului este transparenti (invizibili pentru utiliiaior) Munci suplimentari trebuie de
date distribuite se numejte un nod. Un nod a] sistemului unei baze de date distribuite s< poate comporta drept servei, drept
asemenea depusa si pentru a intretine multiple sisteme dispaiato. Proiectarea unei baze de dala distribuite
client, saochiaj drepl ambele,in functie de situatie.
trebuie ni tina coni ti de natura ei disconecla - de exemplu, operatia join (reunirea a doua labele ale unui
Un tip important de baze de date distribuite sunt bazele de dale distribuite relationale, conduse de un Relational
RDBMS) devine deosebit de laborioasa cand trebuie efectuati pe baza mai multor partitii separate;
DataBase Management System (RDBMS). la cadrul acestor baze de date avem:
Profitabilitatea redusa - compleirlatn mai marc st infrastructurile mai ample duc la costuri suplimentare pentru
• Fragmenle orizontale - subsetnn de lupluri (landuri) dintr-o relatie (tabel).
realizare ti implementare, *t» Securitatea - toate parutiUe bazei de date trebuiesc securitate, dar deoarece acestea
• Fragmente verticale - snbseturi de atribuie (coloane) dintr-o relatie (tabel).
nu sunt centralizate, trebuiesc securizate ti toate sturile implicate, la orice distante s-ar afla ele. Drept urmare, si
infrastructura trebuie securizat! (de ex. prin codificarea tuturor transmisiilor intre atarile retelei);
■ Fragmente mixle - un fragment care este fragmentai atat orizontal, cat ti vertical. O Dificultatea de a mentine integritatea - daca baza de date este conceputa gresit, atunci asigurarea
■ Baza de date distribuiti omogeni - foloseste un SGBD (ezempfu: Oracle). integritati] poale suprasolicita ti chiar bloca reteaua dintie nodun, •> Lipsa de experienta - campul de activitate
- Baza de date distribuita eterogeni - foloseste mai multe SGBD (exemple; Oracle; MySql; PostgreSQL). Utilizatorii fiind dificil, nu esìsta documentatie suficienta despre
acceseaza baza de date distribuiti prin: experienta acumulati in diverse proiecte concrete.
o Aplicatii locale (aplicatii care nu necesita date de pe alte situri), sau o Apiicapi glofccJe (aplicatii caie au
nevoie de date de pe alte situri).
o Administrarea interni a bazelor de date distribuite este pretentioasa ti 61 general dificili, deoarece trebuie
asigurat ca:
■ Distributie este transparenta (invizibili ti nederanjanti) - utilizatorii trebuie sa poala si inter actioneze cu
sistemul ca si cand ar fi vorba un sistem nedtstribuit (monolitic);

53
 2 J^DEPOZITE DE DATE
ftincipaja modalitate de grganizare a dalelor in cadmi sistemelor tranzactionale a fost si va rimane
solutia de organizare in baze de date relationale Insa, /a nivelul dm agregare si siniexà cerute dt \itt*mrl*
informatice executive, organizarea dalelor frt oaze de date devine ineficienta din prisma timpului de interogare
f i a cerintelor de prelucrare crescute. Din acest motiv, dar af datorita facilitatilor de integrare al surselor
neomogene de dale, ca solutie de organizare a datelor in cadrul sistemelor informatice executive se impun
depozitele de date Un depozit de date furnizeaza o sursa integrali ti centralizati de date) aparte fatl de
sistemul tranzactional, care contine datele esentiate despre activitatea companiei din muttirndLiiea de surse de
■ ^t c ex] S t e T i l £ \< ■ j .i. J i u l e i ■t i p n i i l e y t kua at esi n i <i i 1e i n mtfj uiuuil de JIIJ I UA ¿li.ilegiL.' ^i
Mi nt i i l ' l i /. sl r i j
competitiv, ti din acest punct de vedere analizele rapide ti corecte pol influenta deciziile, privind evolutia
crganizatici pe termen medm si lung I
O definitie a depozitelor de date formulata de catre Consiliul OL4P(On-Hne Analyocal Processing' esfe urmatoarea:
„Un drpiilil de dale (dalai'-arehouse) reprrzinta o stocare centralizata a datelor dilatiate provenite din littite sursele
rrtrvante din cadrul unei organizatii si permite interogarea dinamica ti analiza detaliata e liitutur infiiraiatular. "
liilr-un ¡irticol in levisla Conipulerworld, Codd mentioneaza faptul ca: "oricat de puternice ar fi pentru ulili/.iitori
símemela rrla ti uimit. acestea nu au fost proiectate pentru a asigura functii, puternice de sinteza, nu .JiiS si tunvulidaie u dalelor,
fiinctii cunoscute colectiv sub denumirea de analiza multidimensionala a dalelor" In 1995 se infiinteaza Consiliul OLAP, un
consortiu ai firmelor dezvoltatoare de produse OLAP, CU rolul de a standardiza aceste tehnologii prin stabilirea unor standarde
deschise (OLAP API), Consiliul OLAP a publicat urmatoarea definitie -
"On-Lint Anafytical Processing este o tehnologie software ce permite analistilor, managerilor f i persoanelor cit funqie
de conducere sa analizeze datele printr-un acces rapid, consateni ¡i interactiv ¡1 sa le vizualizeze intr-un mod cal mai variat"
Spre deosebire de sistemele operationale, structurile de dato totr-nn depozit de date sunt optimizate pentru o regasire si o
analiza rapida. Datele sunt ittorice ti sunt actualizate ia intervale regniate de timp, in functie de cerintele de raportare.
Defináis lui William Inmon, cunoscut drept parintele acestui concept este extrem ite concisa, „nu depozit de date rsleo
colectie de date orientate pe subiecte, integrate, istorice ¡i nevolatile destinata sprijinirii procesului de luare a deciziilor
manageriale" ,
in viziunea lui Ralph Kimball depozitul de dale ofera acces la datele organi zationale, dalele obtinute sunt consistente ti
pot fi separate si combinate m functie de fiecare dimeoáune sau aspect al afacerii. Depozitul de dite include, d e asemenea un set
de instrumente pentru interogare, analiza si prezentare a informatiilor si leprtzinta locul in care sunt publicate datele folosite.
Calitatea datelor continute in depolil reprezinta o pemrza pentru Tei n gi n en a afacerii.
1
1
in 1993, E F Codd otanva difessila de precesare duilre ixodeJele relationale t i etic rnultidirmuicoiale ti irUrtfluce terjrmul de
OLA? fundnmenlal pe 12 reguli, pe care sislende de analid milTidùnsnsionalà ar trebui Ba le respecte.
1
Dupa Barry Devlin un depozit de dale insejiHna 0 stocare a datelor, unitara, completa si consisierita,
obtinuta dirdr-o varietale de sursf, disponibila utilizatorilor finali intr-un mod tisor perceptibil si utilizabil in
contextul afacerii. \
Sam Anahary subliniaza finalitatea depozitelor de date precizand ci un depozil-de dale inejude datele si
piocisele numicniilc caic fkt informatiile duponihLle, permitand managerilor si Ta decizii ccoecl fundamentate.
Totodata o serie de firme (iau adus contributia 61 definirea, dezvoltarea si popularizarea tehnologiilor de datawarehoase
precum: IBM, Software AG, Oracle, Microsoft, Prism Solution etc.
in urma analizelor efectuate putem concluziona ca, un depoul de date reprezinta o modalitate de integrare ti organizare
a. datelor din aurse omogene ¡1 neoino%ene, provenite din sisteme tranzactionale, dar st J.11 fisiere IJ .1I . ne, mlegrute diipH
unumile a.ieni. iupuie unuipicnes de extragere, transformare si Incarcare, stocate agrega! pe nivele ierarhice, destinate
prelucrarilor si analizelor dinamice, fiind sohttio optima de organizare a dotelor pentru sistemele informatice suport de decizie p
executive.
Volumul mare de date din depozitele de date impune utilizarea unor instrumente si tehnologii speciale de extragere a
datelor cum ar fi analiza, dinamica multidimensionala, metode statistice de prognoza si metode matematice aplicate unui volum
foanr marc de iile.
Analiza statistica a dotelor ti extragerea unor cunostinte aflate in astfel de depozite de date a capatat denumirea de data
mlning, sau minerit al dotelor, termen a carui folosire este evidenta. Din volumul foarte mare de date se extrag numai datele
relevante pentru suportul decizional, celelalte fiind ignorate sau utilizate in alte scopuri.
Ca volum, un depozit dc date este alcatuit din baze de date continand intre 1 si peste 10 terabyte, aceste cifre neavand
decat un caracter orientativ. Exista astfel si depozite de date continand zeci de terabyte. Crearea unui astfel de depozit costa in
medie 3-5 milioane curo. Din acest cost, o treime o reprezinta serviciile profesionale. O alta treime se cheltuieste pentru
software-ul necesar extragerii, prelucrarii, depozitarii si analizarii datelor, iar ultima treime este destinata sistemelor hardware
necesare stocarii dalelor. De obicei, depozitele de dale isi dubleaza dimensiunile in primele 12 pana la IS luni. Aceasta crcsleie
expooenjiala poale fi, pe de o parte semnul sigur a] succesului implementarii depozitelor, dar, pe de alta parte, poale deveni o
problema daca sistemele nu sunt construite de la incepui suficient de elastice si de deschise.
Din cele de mai sus rezulta importanta deosebita a flexibilitatii impuse sistemelor care implementeaza asemenea depozite
de dale. Aici flexibilitate inseamna o conectivitate la nivelul intregii organizatii, astfel incat servere de baze de dale diferita sa se
poala conecta simultan la depozitul deja eaistenl Este de asemenea deosebit de important sa se aleaga o arhitectura care sa se
adapteze usor la modificarile de performante, capacitate si conectivitate. Procesele de configurare, optimizare si administrare a
2
sistemului, inclusiv procedurile de salvare - restaurare, precum si pastrarea in toi acest timp a tunclionalititii sistemului pot deveni Integrarea dalelor nTiejjiiii o .itM inn >.ti'ir,t."i rniportanta a realizarii depo2iluliu de date si. in cele din urmi. ratiunea
operatii extrem de dificile daci trebuie'repetate la fiecare adaugare a unor noi servere in sistem. pentru carr secii» cile u t t l Dsicle tuivl incarcate pentru a raspunde nevoilor informationale alt intregii organizati], asrguranr)
Pentru a evita aceste probleme, nepoate alege o cale de mijloc ji se pvoit opta pentru realizarea unui sub-depoztt care sa faptul efl rapoaiteje generate pentru diverse ipmpartimente vor conjine aceleasi rezuliale. Sistnmul operational e^te de t^le mai
contina numai dalele relevante pentru analiza necesara. Altfel de sub-depozite sunt numile data marts si pol fi JBcute sa multe rai format drn subsisteme semi-independente, create li momente (ti (bile, de echipe rliimte, in maniere diferite, ceea ce face
functioneze pe configuratii ji cu resurse mai modeste decat depozitele de date intr-un timp mult mai scurt. imposibila folosiiea zcrtlm "iflim jscntia analiza.
Un astfel dc data mart eite un depozit de date specific unui a numii subset de cerinte sau unui anumit departament din Integrarea datflor piovenit^I din sistemul opera}ionsJ si din alte surse se referi Ia diferite aspecte modalitati unice de
cadrul organizatiei, tn timp ce un depozit de date cantine datele care pot fi utilizate pentru a raspunde oricarei intrebari privind couilicaic, sistem de unitati de masura consistent, sistem stabil de nprcienlare fizica a datelor, conventii clare privind m"dul d*
afacerile unei companii, un dala mart contine dalele pertinente unui «numit cumparUmeni al companie» Conectand impidina rerre?eiitire a rimelor uniiniii.jiiln .e, ^onvenpi unice privind
dala mari-imit aferentt difrriii'loi tom^-u luv.eme compwwi. formand astfel o intra*uiidura specifica, departamentele pot folosi in rleiniinu ife ti i. r' M i 'niili i! a^c^ttia
iniwin d.Atle lor 91 je pome CJBB un depoal de date mii utor de construit si mai elastic.
Un dala mari tipie poale utiliza servere cxistenle. structura mformnpDnaJJl emricrfl» (un LAN sau un Intrand) cu mu \i hiiei Im a depozitelor de dale
putin de 500 GBT cosla moi putin de ] milion de curo si implementeaza de obicei aproximativ 90 de Iile Companiile de software Arhitectura depozileloi de date poate varia in functie de situajia specifici a fiecarei organizatii tn cazul unei «hitectun de
au incepui deja si ofere pe DI.IIB piortnsele necesare pentru a construi aceste data mart?. baza, datele sunt incarcate din una sau mai rtiutte surse, iar utilizatorii acceseaza in mod diiect depozitul de date
Rolul unui depozit de date este de a oferi o imagine coerenta ^npu drfiiisi lelaitve la activitatea unei organizatii ti i i .-i.'i O athittcttua tomplexJ eite structurala pe patru niveluri distincte de nuditate a datelor astfel:
xlului in >^aie acesta actianeazil Utilizarea acestei colectii poate consta din extragerea unor rapoarte (ta cerere sau cu t> anumita • pfivelul mrselar de dale in cate se coledeali date eterogene provenite din diverse nsteme operitinnale ile
periodicitate), extragerea unor dale pentru i fi utilizate de aplicatiile de biiotica (programe de calcul tabelar, procesoare de text, organizapei De regula, se utilizeaza un proces de integrare a aeeitot date priiru-un modul separai al depozitului
programe dt pity.u t. i Te, t-n ), ' i 'i mai ales pentru a fi utilitate ele catre si'li'M 'ii 't i eci a liante <U multza. Acestea au la baza doua de date rrurnit si modul sursa.
categorii de tehnologii de analiza on-ime (OLAP - Ou Line Aitalytical Processing), aplicatii axate pe analiza niuhidimeiviictiala ti « Pftvetul treniformirii dvttar in ^are se foloseste un proces de extragere, transformare (curatire) st intarcare *
tehnologii pentru extragerea cuno^ti n i rl or din dale (d j t a mirunt;), axate p* descopstirca unor sabloane semnificative in colecpi de daldor l£TL - Extract, Tiantform, Load) ce pretupune prrlutrsitu rlalcnij din ppirtcl de vedae al integritatii,
date pieciziei, acuratetei ti al formalului.
• oliviul drpoiitului tt date contine datele prelucrate, incarcate in slnidun multidirneniiorudo ti agiegatepe diferite
Caracteristici ale organizarii dalelor indepozilr de date niveluri pregatite pentru a fi utilizate in analei. L» acefl nivol «e pot proiecta multiple sislfme de lipul data mart
Dslorill otnedivelor impuse de utilizarea depozitelor de dale in ituliii se de'prini tilevt cai aderi slici mai importante pe proiectate pentru compartimente si dcpartamenlc ale intreprindem.
care acestea le detin' ■ Nivelul dt prezentare sl raportare a datelor presupune extragerea datelor din depozit ji utilizarea unor instrumente ti
* Depoztttd de dale asigur* nttesul la datele organizo/iei Accesul trebuie sa se realizeze intr-un timp tai tehnologii de inteligenfa afacerii (Business lulelligeuce) pentru arjaliza si interpidarea informatiilor furnizate. La acest
mai scurt, la cneie ti sa fie performant Datele intr-un dejKHit de dale fxs fi separate ti combinate pentru a ofen nivel se utilizeaza fian:|ionalrtajile OLAP pentru analiza, informatiile fiind prezentate grafic, tabelar, integrale in
un accei oif nvn rapid ji un litnp de raspuns eal mai mic sislemalui De asemenea, acctsul presupune existenta portaluri etc. Figura urmatoare prezinta un sistem complex: de datawarehouse:
unor uulrtaie laie sa fie foarte ujw de folosit; Mil'St de llrttc fj-^finiurt1. rJr¡iiiJ±fi*i fir li.iu Ti>hiin1i>«H <l. JtlxBit ii
* Dalele ainrr-t,n aepezii de dale trebuie si fie consistente CtrvfiMrnta pir=upune faptul ca atunci litid dalelot
doui persoane soliciti acelasi set de informatii sa primnasca ateleati dale, chiar daca ele au fost ttiMle la 1 S tf " Sato '
i iifiafiijiit..^ pit.-.v
momente de timp diferite. Daca datele uu au fost complet incarcate atunci uliliiatoiul va fi avertizai cu privire la ..i t
acest luciu ti este sfatuit sa atleptr pana ce vor fi complet intareste;
J ssim Ba/t ilr rf i»lf ' ■» n' *-« i>4varrr "
^-'Li--* nlrí LH'
■ Datele din depozite suni utilizate direct fn analize, Jara ahe prelucrin supli/ne/itare. Dalele uu suni doar centrali Ham Marta
arie, integrate ti stocate ci, dupa ce sunt extrase dirtlr -o varietate de surse, sunt corectate de erori, transformate,
li se asigura calitatea necesara si abia apoi devin utilizabile-□epozitele de date nu reprezinta doar dalele, ci ti
un set de utilitare pentru a interoga,.analiza si prezenta informapile; Ftg. 2.11 Depozit de dale cu arhitecturii compleía
* Calitatea datelor din depozitele de date este un factor determinant pentru procesul de analiza. Se intalneste
frecvent situajia in care datei» nu sunt de buna calitate sau nu sunt extrase in intregime sau au un caracter Pe aceasta .uhilcctura, din punct de vedere functional, se regasesc trei niveluri distincte de realizare:
incert din pund de vedere al con|inowtui ceea ce face ca analiza ulterioara sa conduca la rezultate eronate. • KíoiluUií oyeraftanat - reprezentat de datele companiei care sunt de obicei pastrate sub forma diferita la locatii
O ctmtiittJ importanta a acestor caracteristid este redundanta datelor Daci In sistemul operational ledundanfs este diferite Aceste dale pot proveni de la aplicatii sau de Ia sisteme distribuite din cadrai companiilor cum ni fi sisteme de
eliminata (prin procesul de normalizare) penlru * tviU anomaliile de actualizare, io depozitul de date redundant» este creata in gestiune a comenzilor, de elibrraie a facturilor, de contabilitate financiara, de gestiune a stocurilor, salarizare, etc Indiferent de
mod. imentioain prin denormalizare si agregare pentru a permite un acces mu i apid lo dale
2
 originea lor, datele Irebuie sa fie coledale si aduse intr-o forma consistenta pentru a putea fi folosite. Acest proces de • Depoiilul de dale departamental (departamental dalewaiehouse - DDW) reprezinta un tip de depozit
transformare a datelor reprezinta baza pe care se construieste un depozfl de date consistent, da inalti calilale Transformarea orientit pe departamente, avand drept obiectiv integrarea fi prelucrarea datelor din fiecare departament in parte,
datelor piesupune uri proces de estiagere. conditionare, curatare, Jiiziuns, validare si incurcare (ETL); • Centru de date de tip proces de afaceri (business proctsi dala mart - BPDhJ) reprezinta un tip de depozit
• Modului central al depozitului de dale - reprezentat de SGBD-ul si de serverul pe care acesta rideaza fi de modul in specializat, orientat pe satisfacerea unei amunite cerinte de afaceri si a unui singur proces de afaceri,
care este implementat depozitul - exista in acest moment doua tendinte- una aj ti implementarea unui sistem distribuit, • Centru' je date departamental (departamental data mart - DDM) repreziilla un lip de depolil specializat,
descentralizat unde datele suni pastrate in unitati independente (independent Dala Maris), fiecare continand datele relevante cu o arie de cuprindere limitata la un anumit departament, «vand drept obiecUv integrarea si prelucrarea datelor
pentru un anumit aspect al operatiilor iniei institutii, iar B doua posibilitate ar fi implementarea unei surse de date unice, specifice activitatilor acestuia
centralizate la care au accei utilizatorii din toate departamentele unei institutii, In practici coniideram ca ar ft recoinoni/otila ccmbinoreo ocejior tipuri de depozite, deoarece nu eite indicat sa se
• Modulul strategic, de afaceri - valoarea finala a unui depozit de date este determinata de avantajele pi care le ofera proiecteze un data mart pentru fiecare proces de afacen iau pentru fiecare departament p apoi sa se reuneasca intr-, « depoztl
utilizatorului in diferite procese de luare a decinilor ti analiza. Prin folosirea diferitelor modalitati de acces la infomiatie ti a cent/aluat, JSri ta se fina cont jr de rela/nle interdepartamentale.
tehnologiilor de procesare disponibile, utilizatorii pot obtine informaUi care ii vor ajuta in procesele de stabilire a strategiei
firmei Li uiumul mveí al arhitectura, dalele sunt pregatite pentru interpretare ti analiza cu ajutorul instrumentelor specifice
cum ar fi instrumente de realizare a eraficelot, prezentari, rapoarte dinamice, browsere Web, instrumente de vizualizare a
datelor.
Astfel, din punct de vedere al anei de cuprindere se intalnesc trei Opun de depoate de dale Depozitul central al organizatiei
(Errlerprise Warehouse);
Data mart.
Depozitul virtual (Virtual wnieliouse)
Depozitul central al organizatiei (Enterprise Wai ehouie) colecleaia toate informatiile despre subiectele ^are privesc
intreaga organizajie ;i fiinuzeu£ iu> volum exluis de dale. Do reguli conjjne date detaliate, dar si date agregate, iar ca ordin de
marime porneste de la cativa gigabyles pana la sute de gigabytes si tccibytes- Un dtpnri! dr dale de inurrnndt-rc trel-inc I injjk'nit
ural jit M I vtit pulej-iuc e UNIX wupe jJallorme iu diJntCLfun paralele Acesl tip de depozit necesita insa cheltuieli si resurse mai
mari pentru analiza, proiectare si realizare.
Data wrl-nl contine un subset al volumului de date din organizatie, specific unui grup de utilizatori =au departsmenl
Domeniul este 1 imitM la <-nh"ei.te ^«TiflLe D.it'.le con li iute in itil.t tii.irt 'irul Je nbt^i it;r. y ite. in mod curent data mart* suni
implementate pe servere departamentale eu re*urse mai reduse care se bazeaza pe UNIX ssu Windows 2000/2003 Cu tul cit inijilcn
iernat e J unui dai.i iri.irt eiic mai cmAiid misiuni in ii[it.irii.ini sau )tim decat in am. Ca alare, un dala mari poate fi considerat un
subansambhi al unui depozit de date mai usor de construit si intretinut si mai putin scump
Depozitul virtual (Virtual -^arehouse) este un set de tabele virtuale tviews) asupra bazelor de date operationale. Pentru
eficient» procesarilor interogarilor, numai uneie din viziunile de j-gregare pot ti materializate. Un depozit virtual este usor de
construit, dar problema extragerii si prelucrarii datelor revine in m"d exclusiv serverului de baie de dale, teca ce poate conduce la
UD timp de prelucrare mare. insa se elimina necesitate» stocarii dalelor intr-un depozit real Aceasta varianta se recomanda a fi
aplicala in cazul in care volumul de date tresar este mic, de mii de inregistrari. Insa, daca se depaseste acest interval timpul dc
extrageae a datelor creste semnificativ si recomandabil ar fi sa se combine solutia de depoiil virtual cu stocarea dalelor agregate
separat intr-un data mari sau depozit de date reni
O alta clasificare a depozitelor de date este cea in care se identifica cinci lipuii- in functie de ana de cuprindere a
proceselor decizionale si anume
• Depozitul de date de tip organuapional sau "galactic" (galactic dota-xarehouse -GDW) leprezinta un tip
de depozit centralizai, cu o ajie de cuprindere erflinsa avand drept obiectii" integnirea si prelucrarea datelor la toale
nivelurile organizatiei, atat la nivelul departamentelor cat si al intregii organizatii,
• Depozitul de dale oriental pe procese de afacere fijusmess procets datawarehouse - BPDli 1) lepieiinta un
tip de depeiit specializat, orientat pe satisfacerea cerintelor de afacen si a proceselor de afaceri;

2
 t_____

3.2 INTERNET, INTRANET SI EXTRANET - SUPORTURI DE COMUNICATIE PENTRU Nota !SP

i
ORGANIZATII
in I9S9, la 20 de ani dupa aparitia primei retele Internei (ARPANET), Tim Benters-Lee a identificat o cale mai eficienta de
Inlemetul reprezinta o retea globala de comunicatii, care nu face lectura doar eu parienem comerciali, ci ji cu salariatii, comunicare, cu ajutorul hyperKXtuiui, adica a documentelor in format electronic, legare intre ele prin cuvinte sau fraze cheie Ideea a
filialele intema[ionale ale firmelor, etc. devenii realitate in 1992, sub forma Woild Wide Web- n l ' i i , p r i n iNimuedjul caiuiapot fi stocate si vizualizate atat textele, cat 51
frnernelul este o retea formala din mii de LAN-uri, WAN-uri si noduri de retele (calnilalf ,- I J C JI ,illc dispozitive specifice documentele hypermedia Astfel, Inlernetul oferi arhitectura de rejea necesara conectarii calculatoarelor, iar Web-ul metoda de stocare
retelelor), permitand comunicarea intre milioane de calculatoare conectate din intreaga lume si schimbul liber de infoimatii. Nimeni ti vizualizare a documentelor in piezent, multe persoane utilizeaza termenii Internet si World Wide Web (son • i m p l u A . b ) tu
nu jtie exact cat de mare este aceasta retea, pentru cS exista o multime de mici reteie dispersate in price colt al globului, c t w t t i i e !a n i .eeaji \ f n ¡niíi(jtie, dar nu c .\te cea mai corecta abordare, pentru ca, asa cum am spus. Inlemetul este o retea globala de
Lt a g l n b : i l a calculatoare, iar Web-ul o colectie de documente gazduite pe servere Internet. In plus, Web-ul este doar una din facilitatile ofente de
Componentele ce mtia in infraEtructura Inlernetului sunt redate in fig. 3.9. Internet, pentru desfasurarea activitatilor unei firme, avand in vedere ca exista o multitudine de alte servicii disponibile, prezentate tn
Internetul vine c a o solutie la stabilind Loinuriir n i i Jcr dintre partenerii iirtnclor, prin iniei mediul. tabelul 3.2
> «.oneutanloi directe, care presupun apelarea la canale de comunicatjj de lip difll-up, cu ajutoiul lunilor Servicii disponibile pe Internei
plivate, oferite de firmele de telecomunicatii, ca ajutorul fibrei optice sau al transmis iilor prin satelit; Tabelul 3.2
> ietelcloi wi valoare adaugata (VAN - Value Added Network). in care nu sunt incluse numai camilele de J11M1 amt'Rt Di-stricc*
comunicatii, ci ^i o serie de servicii necesare utilizarii acestor canale, cum al fi iruipiucu slinului', pfi.strorca Pojfd t licnungrS Traa-iraiteit» de iir«Mjc sat iiycMiitrrte-, -cum a; H :iiMjtSii OCSJMT;
fijiereloi ji a arhivelor, asistenta in utilizarea letelei, asiguraiea secii rilfitli datelor : (e-mau) ■ ^ 30 produsik.upronjpvstr|ausca vanzan intrcdiferite pefsoahe.
tVrtst 113[ de FTP «Me fefc»,)t t* un stnnoiiK) urnim transferul fiticrelot p''.a
U.vnfej ,tl;isicrelM jntciated^it IstefiwTi&ri FlP-iii <riTi> disponibil la neuitat ca
lnţe ^yi*) broVJiet ului pentru ayttcatii spetjfiee aiMkcfiiignliut ouin nj fi

mphj rfesciircwen Bsiefeior ce (.mijai J«tc «Jet jnejuu, ^leinfiiofji aie

produselor, Mfti. este Icirtot -ti pentru acniatfiBuea diftriieloi
l
lisire, Tnspecmtu ccrcirderTp hl-ml. Wo:ld WnTc Wcb-ni rulosit pe scara largii pentru piiblicjica infi-
mujiiliv si cxcamjren
jj?!)ej!(i[lt>t «iWDiroiie prin istrnttcdiul friter/ictuliu,
lire:rel Kelay Cta!t fcrt* un itislnitiiei.1 <l* £oinuiitcat« siimtin ce ptrmitu » r^tscsitie"
{IIi< ) pe hui* de teoct intre luierifi uuliSMori tatre .Tire rcmertaii icjea
in acelajt Untr^ l'jpf u^ttat destul dc liiiutal IB SCO[,IWI
jinorioljuule, ti dc jjubikjtate ti pin» icuri peiitnt comunicarea lu
ruvcluj tthipcJvir de lucru.
Otupurije dc ^in VJR \fAtim jofowotftv eJocSnJnio fedoiat 'penba a itebate diferite
fUi-ewi 1« pnAlcme, o-'m w fi etonjeaiol sportiv, holrity-iro si «faceri fstr
&'llUps) scoesa», in rnoii ofiijhujt pn« tnSertiiwfiftt uwni srrt'twjro specific.
PC-
uri dar ?i prfii ttiltimerliiif «rjuilirow-^r.
dmr
vrr
Fig. 3.9 Infrastructura
A Internetului

57 2
Maparea softului oferii posibilitatea apelam ib comun e aplicatiilor, baieloi de date, proprictitikj obiectelor ji
B ailor elemente speci/ict ucrului ta regim distnbuit, indiferent de localiiarca faUl dt joverde dt aplicatii Stopul
¡1 rcprciinti eGdtsitiarea operatiunilor ie ordIEiirare ti espioaliie, in ipecial, a solrunloi de letca, ■ «plicspiloi
distribuit, dar JJ de asigurae a unui acces muosor al ulibiatonloi la xmiponcDtcle respective, in functie de
nivelul de acces ti resursa caie se oorctie a fi accesati.

58 2
Gtophers. ArcSie ji AcosK. instrumente erau tteos«bil4e importante Inai ine de ap»H|je
WAIS-. -, Wefa.ulurpertrB'4>to«|^ji.j^
au f<WT de imit.d^iie 4e catre. Wefe.=fiire~K&(4<. eatiter* mai"?
«fuswiia tj posibilitatea potrljctai. lenoi, (focutnwi&> miJti mai . complexe: .
TsleM . Prirane accesul do ]n. -diSanja la H»,catcuiatojvI>e.«templu, un '
•-■,.v5flzsujt.,poB(6 sa:. verife«"idsci: etrisul »(i prodna in KIOOJK

Slog '.^li'",. Prwir» de Ja reducerea Ja un strtgur cuvant a Wcb-uirui |t fog-ulai:

■- ;■■ ,:: (cencttaiea frec*entS k «tfefjat Tntwftet'fa aes^cw) Pe scwft*
'uii^inj.ivijuowl^ie Interne*, pnn^^wtxO^.w^Hjft^ piibli«i,.i»|
■ordina wonbirijTita,- mijireiiifc personals' ;i adieWle Web
prefera»,.. DESI aparul de pufe» luaj»- ijyidso'esnBai, tfl'special;-?
- pentru publicarea <fc informatii ji pStttfi peisooalc, Meg-ul incep*S
v
: . . sfi se iAnrf«r^^intt^aimportaiiofirtj*i^^^miiie&f«^c'j
domenii profcswnafe, (ajjwgftmdB'-st^htar «mo «itsfflttiw ^irtH^t" al serviciilor isnaWiet. nuifiit
tfogosfoi,
Vig. 3.10 Eiemplu de arhitectura INTERNET

Internetul poale fi folosii de orice aplicati* economica in care intervine comunicarea informati dac, oferind cateva avantaje
majore, comparativ cu alte tipuri de retele, folosite mul[i am de catre firme. Unul dintre ele il constituie faptul ca poate fi utilizat pe
Infrastructuri
oiiw platforma hartrwan;, Ru» a furt eforturi speciale De asemenea, protocoalele si biowser-ele Web surit mult mai usor de invajat si
> multimea tuturor retelelor IP inieitonedale, ^ colecta a
exploatat decat limbajele de iniciogare lolosjie pentru vizualizarea informatiilor existente intr-o baza de date clasica. in plus,
milioane de calculalo^re gazda,
Intemetn! ofeia posibilitatea tiansmitetii unei man varietati de informatii, sub diverse forme, lucru aproape imposibil in ie|tlcle
> Servicii pentru:
conventionale.
» administrare (protocoale: TCJVIP, SM1P, 1MAP ele),
Cele mai importante avantaje ale Internetului ti Web-ului pentru o firma sunt-
■ posibilitatea de extindere, indiierem de localizajca geografica, " atragerea de clienti
■ comunicarea dintre persoane pe Internei (e-mail, News. 1 ternei),

din orice colt al globului;

■ comunicarea dintre calculatoare (TelneL Ping),

■ comunicarea, in orice moment, cu partenerii de afaceri, fara a mai fi nevoie de prezenta fizica a acestora,
■ difuzarea informatiei (FTP, WEB, Copiei);

■ identificarea ti obtinerea de informatii, in orice moment, despre concurenta ti piata, ■ cauiaiea informatiei (Aichie, Wais).
UliHialeii sule de milioane de utilizatori (numarul acestor utilizatori fiind in continua expansiune) Resurse
■ functionarea non-slop a componentei comerciale, in special a celei de vanzari.
• multimea resurselor tuturor retelelor 1P interconectate. ■ coleejia resurselor milioanelor de calculatoare gazda in vednea asigurarii
Toate acestea sunt posibile datorita comertului electronic, care a deverul un nou mijloc de a Face
compelitivitatii, ance intieprmderc comerciala care doreste sa-si desfasoare afacerile utilizand mediul Internet va trebui
afacen
■ sa fie prezentata prin intermediul unui sne Web;
Consiliul! ca o icjea de retele (un exemplu este ledal in frg. 3.10) Inlernet-ul este format din uimSloatele tipuri de
• si functioneze non-stop (ctrin|* impusa de prezenta pe WWW);
componente.
■ sa dispuna de solutii de stocare in retea pentio gestionarei volumului urias de informatii generat,
59 4

I
■ sa mentina un contact permanent cu clientii, partenerii, furnizorii ti angajafii,
• sa utilizeze solutii fiabile pentru aplicatii in masura sa asigure o permanenta functionare;

60 4

I
 3
-Ü

e 's

I I
3

où
1
U

ca
Ë ■ -
SI s 3
5 •S a i 5 s
tr
B : § 5 5 1 -S
1 3 î 5 ■§-s
« S M

IC

c
3 H, -g
S
fil IN a.

s
fil
■ess
-lit I
Jfl S"
s

M-
BU
3=1 .s

it
M *

■8«
if U
Il S1

:iUi

154

Iii
Ssa

5
S
E * fi
 ■ echipe de luna; o independenta fata dc baz.de dc date - serviciile Intranet putand interactiona cu siste' existente de baze de dale, cu

■ depártame irte (marketing, financiar, personal, tehnic, etc ) depozite de date, cu departamente de stocare a datelor, prin interogari dirumice,

Toate tipurile de utilizatori au un scop Lornun - actesaiea infanti a li ik» pailujnle ule liiininel-ului o scalabilrtate - serviciile Intranet pot fi scalate in functie de nivelul de complexitate al afacerilor
cerule d t utilizatori 51 pe masura tretterii numanilui de utilizatori; 3 robustete - deoarece utilizeaza instrumente de

Mcxlehil de referinta Intranet dezvoltare robuste care ruleaza pe seivere

robuste,
Pnvit ca un mediu integral Imtanel-pi trebuie creat 51 ptmt in dependent cu informatiile (ce trehuiesc partajate), serviciile si
o varietate de formate de lucru - cum ar fi text, grafice, sunete, video; o cost mic - eficienta mare.
mecanismele existente. Modelul de referinta al urm Intrcuiel este alcatuit dm;
i- merntii*)™ 1 arc conlnc ifflza la '..itisfat cica teloi tici tipuri JIS1IJU.IL JL üldi¿aloii (jiiliíalon
filiali, furnizori de Informatii si prelucratori de jnformaju); 4- servicii - care reflecta cerintele, nevoile intreprinderii comerciale,
Aplicatii [lentru Intranet
faza de dezvortaie; i- infni micile p-ntaj abile Laie h i hniesc pu'-e Li dispozitia uhlii JII-.Jilrj. Integrarea acestor servicii,
Numarul de aplicatii pentru Tntrsnet este in continua crestere. Un d07idu.it dl lel.i -.ite divizia arest tip de jcjele este acela
mecanisme si informatii partajabile este conditia de baza care va permite f an.ijaioj LOnipItli a iníiiiji>a|iuoi in tadrul oricarei
de a putea beneficia in permanenta de dezvoltarile aplicatiilor (care inregistreaza o rapiditate accentuata), pastrand in acelasi timp
intreprinden ctmieiciale
avantajele uuei arhitecturi planificate. Categoriile de aplicatii sunt reprezentate de.
Avantajele utilizarii Intranet-ului ar putea cuprinde, in general, urmatoarele;
•!* aplicatii software care asigura buna functionare a serverelor Intranet Exemplu SiteScope; <• utilitare pentru monitorizarea
• managementul 51 suportul unui numar mare de utilizatori; » securrtale; activitatii aplicatiilor ne Intranet, ca de exemplu WebCast 2.1 (dezvoltai de NelScoul Systems Inc.'), care monil orizeaza nivelul
• conectarea utilizatorilor 3a informatiile de care au nevoie; serviciilor ce utilizeaza aplicatii cnlicc si permite managerilor de retea sa asocieze problemele aparute cu anormalitati in retea,
• prevenirea supiaini-aicani informationale; in servere sau in apliiatii;
• asigurai ta managementului si integritatii informatiei, utilitare pentru monitorizarea traficului in retea cum ar fi. FireProd" I 3 (produs de RADware Inc ) sau Central Dispatch
• hebp-uri on-line, (Resonate Inc.); *i* utilitare pentru management Intranet cum ai fi; Data Harmony (dezvoltai de Data Harcrony (ne ), UI'
• scadeica redundantei retelei, OpenVtew Observator (dezvoltat de Hewlett-Packard & C a ) , Dl -Driver (dezvoltat dc (SV Dimensional Insight), NcxtPoint
• utilizare usoara pentru nespecialisti sau incepatori; S3 2 0 (NestPoint Networks), Cntmruindrr (Resonnle Inc ) ele
• permanente imbunatatiti ale software-urilor client;
• reducerea costurilor; Eitiftnet

• productivitate mai mare, printr-un acces'mai bun la informatie, Multe firme si-au dezvoltat retele asemanatoare, care se bazeaza pe principiile Internei 41 :ifo tehnologiilor Web, dar care

• cresterea competitivitatii.
peimit si partenerilor de afaceri accesul la informatiile interne, fiind vurhn despre Extranei, cu alte cuvinte un Intranet extins. Astfel,
folosind un browser Web, partenerii de afaceri pot ha abtina accesul la datele si aplicatiile interne ale unei organizatii, pe baza unui
Din punctul de vedete a! serviciilor pe care Ie ofera Intranetul, se prezinta urmatoarele avantaje
protocol stabilit intre cei care solicita utilizaiea in comun a anumitor informatii. Multi dintre utilizatorii Extranetului acceseaza, de
o utilizarea de protocoale si standarde deschise - avantaj ce permite interoperabilitatea dintre aplicatii;
fapt, un Intranet prin intermediul InternetulriL
o acces restrictionat Ia aplicatii - cum ar fi autentificarea utilizatorilor, certificate, protocoale de securitate, fiiewnll-ari.
De exemplu, un furnizor poate si aiba acces autorizat la inregistrarile privind nivelul stocurilor pentru a asigura
o interfata utilizator pentru loate aplicatiile - utilizatorul avand nevoie de un minim de
aprovizionarea la timp cu materiile prime si materialele necesare procesului dc productie. Spre deosebire de Intranet, securitatea st
cunostinte pentru a putea lucra; o independenta faja de platforme - cum ax fi Windows 3 x, Windows 98, Windows
performantele Extranetului trebuie tratate cu mai multa atentie. Autentificarea si protejarea informatiilor sunt doua asprele esentiale
NT,
pentru un Extranei. Dc aceea, accesul la
Windows 2000. Windows XP, Windows Vista, Linux, aplicatiile fiind facute o data si rulate
oriunde;
t

63 8
 .----TT—,r " ■VT--

Extranei se oieri doar acelor parteneri de incredere, pentru ca piesupune utilizarea resurselor tnf<irinn|u->rule ale firmei, iar in conditiile accesului neautorizat ar Pentru a fi posibila interactiune» diferitelor aplicatii din cadrul unei firme, cuin ar fi sistemul de :videnta si prelucra/e a comenzilor, sistemul de gestiune

putea fi afeelaie serios activitatile pe care ic dcsiasoma a stocurilor, tu cele ale unei alte companii, este lecesara crearea Intranetului, astfel incat sa se faciliteze comunicarea intre apbaatiile firmelor pun nuumediul

De asemenea, performanta retelei trebuie sa fie optima pentru a asigura raspunsuri rapide Ia cererile furnizorilor fi clientilor. Exuaneuilui fnsi, pentru a reahza acest lucra, apare nevoia de compatibilitate intre aplicatiile

Astfel, Extranetuf poale fi definit ca o retea de colaborare care utilizeaza tehnologia Internet penim u lejp pi. 'diiL.'t o n t de bcin.rK.iaii (chentij, sau
9

pentru a realiza atte afaceri care au scopuri comune sau ca o modalitate de utilizare a lehn ologii tor internei in vederea conectarii resurselor informationale a mai tuiiiente pe Intranetu) diferiterbr firme, ob|inuta prin sistemele ce sprijina integrarea aplicatilor, respectiv sistemele middieware'

multor organisme intre cire evistl legaturi de colaborai* Tehnologia middlewaie, folosita pentru conectarea diferitelor aplicatii economice ti a bazelor de dste existente pe Extraiiet, este intalnita sub numele de

i ' ..... . .ure I v " > i m f u l [ i n i ' c fi i.iivit ^a. pachet de integrare a aplicatiilor intreprinderii' (EAI -Enterprise ApplicatioTi Inie pi al ion)

■ parte a Intra ne t-u lui intreprinderii comerciale, care etfe accesibila ti altor comprimi; * Lonexmne de colaborare pe internet intre anumite companii, o Ata cum se poate observa din fig 3 II si 3 12 o componenta esentiala a Intrandului ti E>manetului o reprezinta Erewall-ul, necesar pentru a se asigura ca nu se

mtciteitie de Intrand-uri. Informatia poate fi accesibila doar partilor colabfiatcnie sau poait fi acresta puMic Configuratia uzuala pentru un Extranet este pot accesa din exterior informatiile confidentiale De obicei, firewnil u] este on "-ftwme iri 'l.tlat pe un s e r v e - t diflinct, in p i m t ' i l in i.ire firma
icdeli in fig 3 12. este conectata la Internet. In acest mod, firewall-ul poate fi configurat pentru a accepta numai legaturi cu domenii de intTEdcie, KpicicniSiid i/u urile 'lin

ttruiii.ii a fu mei iau partenerii tu mie s-au Nlabilrt lOiitatte de incredere.

De cele mai multe on, in irdraslructura unei firme, pcnlru a proteja informarile, pol exisla mai mulie fuewalluii. Astfel, informatiile accesibile lertiloi, pun

intermediul inlernetului sau Exlranelului, sunt separate printr-un fuewall, referit ca zorii „demilitarizata", iar datele confidentiale ale firmei, utilizabile doar pim

Intranet, sunt izolate pe alt server, cu ajutorul altui fnewali.

Aplicatiile pentru Ettranet Aplicatiile pentru Extranet

pot fi*.

*t grupuri de lucru (groupware) ale unor companii care dezvolta piograme de aplicatii comune, 1- grupuri de stiri private ale unor companii colaboratoare,

utilizate pentru schimburi de idei, experiente etc ,

managementul 51 controlul proiectelor unof companii care fac parte dm proiecte de lucru comune; it- cataloage cu produse accesibile doar pentru unele

grupuri de clienti;

programe de instruire sau ahe materiale educationale, care sunt dezvoltate ti partijaie d' companii

Afectul la Extranet

Strategia de controla accesului la Extranei face lefeure la: ■t* Identitatea utilizatorului in

extranei

■ Daca vorbim despre un Extianet B2B (Business-to-Busmess), utilizatorii acestuia vor fi diferitele persoane care acceseaza E'ttranetul direct de la

sediul clientilor. Fiecare grup de utilizatori {specialisti IT, manageri sau alte tipuri de personal) va trebui sa se bucure de un acces care sa

raspunda nevoilor specifice, • Daca vorbim despre on Extranet B2C (Business-to-Cuslomers), cum ar fi un sfle e-contmerce, atunci utilizatorii

ISTK*1>H
acestuia vor ti consumatorii directi.

Fig. 3.12 Configuratia Eiiranetalui

4
MiddLAWE tste UD wffwarc fotcojl poitni bciblarva cm'umci' u inue ddenlc uplicsUi ecBiKuiiitt. incluzand Iransfeml 31 conlrotu) duela

64
 * Alti ulilualcin A I Extranetufm pn( li 'utilizatorii in houie", cei tare muncesc la domiciliu caic U randul lor pol tl angajati ai
unei corporatii le diverse departamenle. •i" Rolurile si sarcinile care pot fi desemnate in cadrul Extratietului sunt:
\
■ Eximnel manager - care indeplineste urmatoarele isicmi
o crearea unui serviciu pentru relatiile cu clientii - CSR (Cuslomer Service
Repre ze ntat i ves). o
stergerea CSR;
o schimbarea parolelor CSR si stergerea conlunlor clientilor;
o modificarea parolelor clientilor, suspendarea si desemnarea privilegiilor clientilor, monitoi izai ea
activitatii clientilor in tadru) Exlianetului.
■ Ciii-lODKI nianagei - cu atiibutmm legale de ^cL iuie ii paginii») puvik^ni'.c ticsi ITI AI C rlienjilor si monitorizarea
activitatii in cadrul propriei societati,
o Cuslomci user - are alribujnim Irgalc de itrccaien pagimlnr destinate clientilor, o Utilizatorul - ajf posibilitatea de a schimba oricand
parola de accesare a contului ce i a fost desenmat in cadrul Extranelului. Singura diferenta feala dintre un Esironet, un Inlrand si Web-
ul public este modul ti timpul in care utilizatorii pot accesa sile-ul. Daca Intranet-urile sunt disponibile i n cadrul unor retele private.
Extranei-urile sunt disponibile In ocest format numai ocazional. De aceea se impune securizarea sistemelor.
in Hjitcza, 'elafw dinUe cele trei tehnologii, Internet, IntjBnet si Extranei, este reprezentata. in fig
3 13
Flg. 3.13 Relatia dintre Intranet, E i tränet si Internet

Occaujl Tutnuorilor,
divelor,
cdaboratorilcir
\
Capitolul 3. /7 \
SISTEME DE^COMUNICATIE UTILIZATE HS^ }
1 IN MEDIUL DE AFACERI \Q/

3.1 UTILIZAREA stlS TEME LOR DE COMUNICATIE PRIN PRISMA

OPORTUNITATILOR DE AFACERI

Multe dintre sistemele informationale de astazi utilizeaza retele de calculatoare si telecomunicatii. Organizatii dc toate
dimensiunile din lumea intreaga folosesc retele de calculatoaie si Internetul pentru [ilizr-ic-a fiinii7orilnr ti potentialilor
ctiinpSratori, pentru negocierea contractelor cu acestia si chiar pentru alte servicii importante in sprijinul lor Folosirea retelelor de
calculatoare s-a dovtdil foarte productiva si pentru dcsiasi-imea ai hvitaf il - i r I t -rctl^ie. i m ird< > i i ,uc ui ganisationiila si control,
dar este fundamentala pentru comertul electronic 51 afacerile electronice.
Astazi ne aflam in mijlocul revolutiei telecomunicatiilor care se caracterizeaza prin raspandirea tehnologiei dc cnmunicatii
ti serviciilor de telecomunicatii peste tot globul. Mariajul calculatoarelor si a comunicatii lor a deschis caltB utilizarii unor servicii
specializale de telefonie, transfer de dale si de imagini, comunicatii prin fcalelit, comunicatii Iara fir ti multe servicu Internet
Tot mai multe organizatii prefera sa posede propriile retele de telecomunicatii pentru voce, date ti imagini ca sa poata ofen
Fig. 3.1 Interconectarea organizatiei
la randul lor servicii de acest gen, eliminand costurile cu folosirea unor retele inihiriate ti cu serviciile procuiate din afara
imbunatatirea pozitiei in competitie cantarejle foarte greu in aceste decizii. De exemplu, cele mai atractive decizii pentru
organizatiile mari s-au dovedit investitiile in retele pentru servicii multiple care faciliteaza executia aplicatiilor multimedia si
3.1,1 intreprinderea interconectata si necesitatea existentei standardelor
evident afacerile electronice.
Prin legarea retelei proprii de calculatoare la reteaua nationala, organizatia devine interconectata, iar nhipfimentcle de
Dupa cum se observa, reteaua poate fi conectata la alte retele din afara intreprinderii sau la Internet. in aceasta arhitectura
calcul, produsele informatice, telecomunicatiile si resursele informationale suni astfel organizate incat sa ofere si mai multa putere
de retea, intreprindere» poate utiliza o larga varietate de echipamenle de calcul ti comunicatii procurate de la diversi fumizon,
de calcul ti comunicare la nivelul fiecarui loc de munca din compartimentele existente, deschizand oportunitati noi pentru afaceri.
conectate astfel incat si se poata tealiza tat mai multe avantaje pe planul productivitatu si competitivitatii.
De acefea, organizatiile economice actuale vor continua sa se confrunte cu decizii referitoare la incorporarea unor asemenea ser-
vicii ti tehnologii in sistemele informationale si procesele organizatie nai o. Imaginea unei asemenea organizatii interconectate se Conexiunile vizeaza diferite tipuri de echipamente, personal, baze de date, compartimente functionale si grupuri de

prezinta in fig 3 1 lucru. Tocmai aceasta abilitate a calculatoarelor si altor dispozitive electronice de a comunica unele cu altele si a partaja
informatia intf-o manieri semnificativa pentru utilizatori lara interventia omului poarta numele de conectivitate.
Tehnologia Internet asigura o parte din aceasta conectivitate, dar nu pol sustine in intregime sistemul informational al
intreprindem De aceea multe intreprinderi sunt obligate sa-si organizeze propria retea si sa adopte solutii proprii de interconectare
pentru ca echipamentele, calculatoarele si dispozitivele de care dispun sa lucreze eficient impreuna.
Realizarea interconectarii necesita standarde pentru conexiuni, sisteme de operare si interfete utilizator. Se obtin astfel
asa-numitele sisteme deschise construite cu ajutorul sistemelor de operare publice, interfetcloi 'utilizator, aplicatiilor standardizate
si protocoalelor de retea. in sistemele deschise, produsele informatice sunt portabile Modelul ircenl de mAerconeaaie a sistemelor
deschise, OSI1 (Open Systems Interconneetion), permite legarea diferitor tipuri de plaiforme de calcul 51 ielele. £1 a fost proiectat
sa suporte retele globale cu mari volume de informati] rezultate !n urma procesarii tranzactiilor Ca ti pldocolul TCP/IP",
dezvollal de Departamentul Apiiarn al SUA in 1972, OSI permite CB on calculator conectai la retea sa comunice cu oncuc «li
calcrtluoi al actlriati sau al altei rejele, prin stabilirea unor reguli de comunicare referitoare la schimbul de informatii dintre
1
67
sisteme similare OSI MnTtie iii nuiiirn de ili.itun pentru procesul de telex: cununie a [ie ti a fost dezvoltat pentru interfete gra-
fice utilizator, posta electronica, comiilaicB de pachele si schimbul electronic de dald. Orice manager care doreste sa adopte
masuri de conectivitate in 'ntreprindciea sa va trebui sa utilizeze un standard la pniii'Linito retelei, mlii/itia cttiipamuitelor si
solmaie-ul necesare sau dezvoltarea aplicatiilor din sUucWra sistemului informational. De exemplu, 7n prezent exista sisteme
bazjie pe tehnologii tare r Jspuod nevoilor oricarei intreprinderi pentru un serviciu de comunicatii unic, menii sa suporte cerintele
e-business, atat pentru aplicatiile interne (Intranet), cat si pentru aplicatiile externe (Extranei).
tn cadiul unei organizatii informatiile parcurg diferite t-anale pentru a ajunge in locurile in care tste nevoie de ele. Aceste
canale, pot deveni, in unele situatii, foarte lungi si complicate astfel incat informatia ajunge in locurile de destinatie cu o mare
intaraiere Dupa cum am vazut, tehnologia computerelor vine in ajutorul intreprinderii uferindu-i posibilitatea de a crea anumite
retele compui enza te de comunicatii care leduc foarte ni olt traiectoria unei in foi mafii de la sursa pfini la destinatie, ji in acelasi
timp, reduc rapid timpul de transfer Proiectare» retelelor de comunicatii aie in vedere doua cirteni. Jiansmisia de informatii
digitale ti transmisa de voce.
Retelele pol oferi posibilitatea accesului simultan la informatie din mai multe puncte ale companiei usuiand foarte mult
munca de executie 51 oferind un tuport foarte rapid pentru decizie Comunicatiile suni cheia conectivitatii indivizilot ti
drpartamenielorID cadru] unei firme.
Fig- 3.2 Canale dr cnmunic Jtie in ilifrepi indtie-i contvi ( ^»1D

Comunicatiile in intreprinderi]* mici si mijlocii

Oncare din canalele de comunirare din aceasta figura pot fi uhiu^le pentru dczvoltaiea afacerilor Daca comunicatiile prin
intreprinderile mici si mijlocii sunt componente ale unui sector al economiei cu potential foarte mare in raport cu
posta sl prin telefon sunt canale devenite clasice, romunicapile pun fax 51 pun tetele de comunicatie utilizeaza din plin faciblatile
dezvoltarea mediului economic Din punct de vedere al formelor de organizare a sistemelor informationale, in interiorul acestora
oferite de tehnologiile computerizate de calcul, ttocare si comunicatie.
se intalneste o i-ftrietate foarte mare
j
Cea mai frecventa situatie este aceea in care dotatei, este formati dinti-un calculator care este folosit de obicei pentiu
operatii de gestiune Datorita transformarilor rapide in procesul de comunicatie. Comunicatii de afaceri ale intreprinderilor comerciale
Desfasurarea activitatu intreprinderilor implica un volum relativ ridicat de documente care pot fi expediate cfttje
ucestu rilc tot mai frecvent utilizat in relatiile de afaceri ale firmei Practic. in cadrul acestor felatu. Inticprnvjciea poate folosi
parteneri sau pol fi primite de la parteneri. Un demeis complet al unei alacen este reprezentat in schema din fig. 3 3
oricare din canalele prezentate tn fig 3 2 E l e pot fi. in ordinea crestem viinei de opet-iie. posta, telefon, fa*, comunicatie prin ie
Jele. externe

1
68
'Modelul d< R*ferintJI (mgl_ Open Systems Intcrcomcctien - Ref«oiee Model), pe loat OSI, «1 or^nizatiei Internat i«ul Ogauauan
1« Sundsdmditm. numiS 51 ISO, sic o itrutori de cum urat JIC latrhica faert* des folositi fcti-o retea. Modelul OSI folosejte
tfiniBmu Hritnn penau a lisnsniite si primi <We eficien! |i rapid Fruvc !Oel set Ametii dai definite InlcmOuJ ote Strai pe ton'.
model
Modelat'rCPflr' (TTamroiMioa C&ptrvl t* rot CKoltjittru d Pralt-rol) ocai de US Departjmtf oi Dcfcm - Mmiflaid Apertni NfUona]'
kt SI»ie3or Lbitcvdinne£e*YUir£un£i *^clt (w %t pdu iitnvi4tii ofitt rpndftu &oD Inq ca, atfiaiump cil luncpcroi mptuia sixia ti
rotiira dnonAtie, conexiunile sa ram&Dl uitoctf, cJuM'dsca f> parte din matmi UD dm linulc de transmisie um bruu scone d">
fiwtiuiv Hm nevoie de o «rhitMlma fletjbil*. ileoirete u i>e*uin >o)tR ipl«tii 01 «nnt* dnergeme, maglnd dt la Udiferol de Fitiere
p&ni la ttaraimlerci vertmi in. timp rc*T
J
Mupn fi hiUiuu tllundrtHicme nule iffcmc «u unul *UBMi rmtu eonvuun rt»^™ f" ctrt/ ™teU-

69
 • scrisori de insotire.
R^ZOIt,
BENEFICIAR • scrisori de reclamatii.
Fiecare din aceste tipuri de scrisori poate fi trimis prin posta, fax, telex sau prin modem, trebuind totodata sa
indeplineasca anumite conditii de redactare, deoarece continutul iar angajeaza pe semnalai in termeni juridici. Ele sunt surse de
obligatii legale. Daca in formele de expeditie prin telex sau pim internet, esential este confinutuf scrisorii, forma fund cea
acceptata de aceste doua medii de comunicare, pentru expoditia pnn potts, {ax sau modem la modem, scrisoarea poate ii prezinte ti
insemnele reprezentative ale firmei si sa aiba o forma estetica in masura s* atraga atentia cititorului. Mentionam ca o scrisoare ce
cuprinde toate elementele de reprezentare, ti cu un continut ingrijit redactat, poate asigura viitorul unei afaceri.

3,1.2 Tehnologiile comertului si afacerilor electronice

Aplicatiile teftnplogicc cheie pentru comertul si afacerile electronice sunt posts electronica (e-mail). posta vjuda (\ok-e
mail), matinile fax. telet.<nfeiinttle d;i1a-<i'iift>iii|i'le, \iiieo-innf<,ririfele, Eioupware, schimbai electronic de date si serviciile
informationale digilale diverse. Ele ofera capacitati bazate pe retea pentru comunicatii, coordonare si accelerarea fluxului
tranzactiilor de cumparari si vanzari. in tabelul 3 1 ofenm caracteristici le acestor tehnologii din perspectiva utilizatorului.

Caracteristicile tehnologiilor de comunicatie

Tabelul 3.1
Tehnologie Caracteristici
Posta electronici • Faciliteaza schimbul de informatii dintre doi ulilizatori aflati in fata a doua
calculatoare diferite cuplate ia retea,
• Ofera comunicatie electronica ti lucrul cooperativ;
• persoana poate folosi calculatorul din retea pentru a trimite note sau documente unei
persoane aflata la alt calculator din aceeasi retea sau din alta retea,
• Exista software specializat pentru e-mail (Outlook, Eudora),

Fig. 3.3 Si s lom de comunicatie in afaceri » Face posibila trimiterea mesajelor calrc mai multi destinatari simultan;
• Permite rasfoirea mesajelor si atasarea documentelor text sau multimedia Ia mesaje.
Posta vocala ■ Transforma mesajul verhai in unul analogic ti-1 transmite pe retea la adresa
Dupa cum se poale observa, existenta unui sistem informat ion a) computerizat poate sa faciliteze si si accelereze relatiile
intiepnnderii comerciale cu partenerii de afaceri in cuprinsul acestei scheme apar un numar de patru tipuri de scrisori uzual destinatarului, unde va fi memorat pe disc in vederea regasirii ulterioare; cand
i 1i
intalnite in corespondenta de afaceri si anume: destinatarul este pregatit sa-i asculte, va fi transformat in forma audio;
• cerere de oferta, » ■ Numeroase posibilitati de memorare si rasfoire, destinatarul este notificat la sosirea
oferta, mesajului, mesajele pot fi sterse, mentinute

Tehnologie Car at (eristici
Sau («orientate catre alti destinatari
Fax * Pot transmite documente cu texte ti grafice pe liniile telefonice obisnuite.
• Masina fax emitatoare scaneaza si digitizeaza imaginea doc umerii ului, apoi
documentul digiti/ai rslc tmntmis la destinatie unde este reprodus de catre masina
fax receptoare. Rezultatul este un duplicat sau un fax al documentului original.
Te leton fer in(a, ddla " Teleconferinta permite unui grup He nametii. af!fl|I In 'listmiPa sa discute simultan
conlei inta si video- via telefon sau posta electronica cu ajutorul unui software spc*.i«lb.it.
cnnferintfl ■ Data-confrunta este leleconferinta care permite oamenilor sa lucreze cu acelasi
document sau acelasi set de date simultan Oamenii aliati la distanta pot edita si
modifica fisiere de date, texte, foi de calcul si grafice;
■ Video-conferinta sau vjdeo-teleconferinta este teleconferinja in care participantii se
pot vedea unii pe altii pe ecranele calculatoarelor alunei cand comunica intre ei;
• Se obtin importarile economii de timp si costuri de transport;
■ Exista software specializat pentru folosirea acestor tehnologii
Gioupware » Oferfi functii si servicii pentru lucrul in cooperare;
■ Include soft pentru partajarea informatiei, tinerea sedintelor electronice, e-mari si
retea pentru conectarea persoanelor dinlr-11 n grup de lucru asa cum lucreaza ele in
mod obisnuit in fata calculatorului;
■ Persoane, echipe ;i alte grupuri de lucru aflati in locun diferite in cadrul organizatiei
pot folosi softul specializat in scopul participarii fa forumuri de discutii si la lucrul
pe documente si proiecte partajate,
■ Este tehnologia moderni, pentru lucrul in cooperare sau colaborati v,
• Permite programai ea sedintelor si inliinirilor, lucrul cu dale sau fisiere partajate,
t
71
__________________._________2i
elaborarea de documente in grup si comentarea lor ele.
Servitii * Obtinerea de informatii din a£ua organizatiei instantaneu de la calculatorul In ia]a
informationale caruia se aflfi utilizatorul: pretul actiunilor, periodice, date despre competitori,
digitale cataloage de produse 51 servicii etc
Tehnologie Ciirarteristici
" Multe dintre seividi sunt posibile prin posta electronica, buletine electronice, discutii
on-line in grup. rezervari de bilete jl acces Internet;
■ Exista deja multe firme specializate tare oferS asemenea strvicii gralui! sau contra
plata: America Online. Prodigy, Lexis, Ne.'tis, Dow Jones News, Microsoft Networks, s
a.
Schimbul ■ Este tehnologia cheie pentru comerpil electronic dntorirfi tjtAiJui el pcrmilc
11<. ( T i i r -n. .'e d. i re
^LfuiuLui in m^iucia de la t.akulauji-tn-calculator dintre doua intreprinderi a
documentelor vr-ind.iirl letentoaie la (intuactie cum ai fi Cicluri, oiilinc de
cumparare, ordine de plata etc ;
■ Costul lianzaitulor itade mull dalorita Uansmileni automate a documentelor prin
reteaua de telecomunicatii eliminand nevoia imprimarii si manipularii hartiilor,
■ Difera de posta electionica prin aceea ca se transmite 0 tranzactie struituiata pe
campuri distincte 51 nu intr-un format liber ca al mesajelor de pe e-mail,
* Functioneaza conform scheiilei din fig. 3 4.
■ Se obtin beneficii insemnatedeoarece poate fi integrali cu alte aplicatii informatice
contabile, de planificarea productiei, controlul stocurilor si tiansportul marfii;
■ Presupune 0 instruire deosebita, un soft specializat si un suport substantial din
partea managementului.
I
I
r/• . \ Un prim pas in calea dezvoltarii sistemelor informatice de intreprindere 'sunt retelele locale (LAN)* mleme care

I1—^ faciliteaza schimbul de informatii irnre diferitele componente organizationale care se gasesc amplasate in acelasi loc O retea de
acest gen este reprezentata in fig. 3.5.
Fjrtun—¥
_ ţ.k. JVs

Fig. 3.5 O retea simplificata ile intrtpi indi 1 e comei 1 i-iii (LAM) CU conexiuni

O astfel de retea poate fi compusa dm calculatoare care de obicei se afla in acelasi serviciu, birou sau sediu de fuma
Fig. 3-4 Schimbul electronic de dale 3.1.3
Fiecare calculator figurat aici poate leprezenla unul sau mai multe subsisteme Gama de aplicatii specifice acestor retele este
Structuri de calcul ţi o imuni ca ţie; reţele de
orientata pe gestiunea resurselor, controlul cesturilor , accelerarea proceselor interne1, micsorarea timpului de raspuns , s a ni d.
calculatoare
in fazele initiale de dezvoltare a sistemelor informatice, aceste retele erau considerate retele inchise in aria cuprinsa de
Retele locale (LAN - Local Are a Network) localizarea sediului intreprinderii comerciale, iar legatura dintre subsisteme se asigura prin softul de retea.
Cercetarile intreprinse si dinamismul realitatii inconjuraioare arata ca, in viitor, computerele vor avea un impact foarte
mait asupia oi ga irizatiilor, ele urmand sa acopere, atat probirmelt legale de procesualii alea interna a ml re prinderilor, tSl si Retele de mari dimensiuni (WAjM - Wide Area iNctworkl
interconectarea retelelor interne cu retele publice pentru Bttcaul „un-line" la resiirsete informationale externe Se poate vorbi, in in cazul cand reteaua intreprinde tu comerciale este compusa dm componente raspandilein diferite sedii cu localizare
acest al doilea caz, de retele intof matice 51 de comunicatii interconectate geografica djfenta, se numeste retea de mari dimensiuni (WAN)'° Retelele de acest gen ofera o sene de avantaje prtntte care
Retelele sunt formate dintr-un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediul unor
1. Date de utilizare comuna - sunt date care in utma reactualizarii de catre o persoana din retea devin
medii de comunicatie' care au scop asigurarea folosim de catre un mare numar dc utilizatori a tuturor
imediat accesibile Tuturor;
resurselor fizice (hardware), logice (software de baza si aplicatii) si informationale {baze de date) 5. O
2. Resurse partajate - sunt componente" ce se pot folosi in comun de catre toti membrii retelei;
retea de calculatoare este descrisa de un graf format din noduri (calculatoare, terminale) legale intre ele
3 Comunicatii - compuse din programe care faciliteaza legatura imediat pe distante mari.
prin urce ce simbolizeaza legatura dinlie noduri. 1

72
10
 ' Contrai costunlor este praiapafo cale penau crejteiea rentabilitatii Ermeloi
' Este vorba de marirea vitezei de lotatie H capitalului tn circuitul B-M-B (reducea scoturilox, reducerea duratei de recuperare a creantelor etc ).
9
Un accait deosebii se pune in aceste seteme de decme "oi-line- pe viteza de reactje 3 subsistemelor conduse la decizia din subsistemul conducator.
10
WAN (Wide Arca Network)- retea pe suprafete sau distante iran
LL
Ele pol fi unpnmanle, unitati de disc fix, fisiae, Ele
* Mediile de comunicaţie pol fifofmate din cablun coaxiale, linii telefonice, linii dm Ebrfi optica, ghid de unde ' Filai F V .Popa
S , Deaconu S, Radu F - Irtroducereîn Internei, &L TBORA, Bucureşti, 1995, p. 17 l- A &i (local arm netwoik)- icţclc de
calculatoare caie se găsesc fizic în acelaşi Joc

73
10
 z
Daca primele doua avantaje sunt caracteristice 31 retelelor locale, cea de a treia ofera posibilitatea transportarii rapide
la marc di&lanta, atat a mesajelor, cat ti a informatiilor cu destinatie speciala Tehnologiile de retele ajuta firmele sa creeze relatii
mai apropiate cu furnizorii fi clientii.
Comunicatia electronica oferft o noua modalitate de coordonare a angajatilor din diferite componente organizatorice,
prin aceasta, granitele departamentelor devenind mai putin importante pentru angajati
Firmele care beneficiaza de avantajul tehnologiei de acest tip sunt mult mai eficiente ti flexibile. \ii pocitilitsk n de a
comunica rbpid c u furnizorii si ciientu sr de a- st adapta structura ofertei potrivit modificarii nevoilor. Tehnologia ofera
managerilor moderni un mijloc puternic pentru perfectionarea si imbunatatirea ncti vitajii companiei.

74
 ^9 3 3 CONCEPTE
GENERALE DE COMERT ELECTRONIC
Ce esle comertul elecíromc? Comertul electronic se refera la desfigurarea activitatilor specifice meuiului de afaceri
(Iranzactii) iiMi-un interii automatizat integral pentru schimbu) de informatii, utilizand mijloace electronice (retele de
calculatoare)
0 definitie posibila a comertului electronic ar fi „orice forma dé tranzactii in afaceri in cadiul careia partile Ileractioneaia
electronic in loc de realizarea de schimburi fizice sau contad fizic direct"
in L o i i i n tul t -Ieibunic iijbnnatia circula intre agentii implicati in afacere (vanzator, cumparator, banca, .importai™, agent de
service), fara a utiliza suportul de hartie (imprimanta sau fax).
\ \ tul l ] i lf i b . 11 r ' f (1111[| rin l l n l l i c
Din pozitia cumparatorului, avantajele iuntlegale de:
i ini 'p iiisTipit' i t c Ti i l pc.ile vijita mai mulle nuga/ine mutuale iiiu-un timp Ioane si.urt (mult mai nuri decat timpul pe care il
implica prezenta fizica a unei persoane intr-un magazin real);
1 libertatea de a alege: datoriti numarului mare de magazine pe care clientul le poale wati, acesia va avea posibilii al ea de a
alege un produs in functie de un numar mult mai mare de optiuni (pret, dala livrarii, culoare, ele );
Din punctul de vedere al companiilor ce utilizeaza comertul electronic, se disting urmatoarele avantaje
^ trcsttiea scmnifu.ativa a vitezei de comunicare, in special pentru comunicatiile internationale, mai multe companii pot stabili
platforma de colaborare, prin intermediul careia sa poata sa conceapa si sa dezvolte divosc produse impreuna;
comunicarea prin telefon san fax ar insemna o incetiniie drastica a acestor jirowse dc conceptie -,-iu dezvollare
l. i-c^Licti-ea unor costuri dc exemplu, utilizand e-mail (posta electronica) se reduc costurile cu posta sau mesigeria, dar si
costurile referitoare la miscarea hartiilor (circa 7% din cheltuielile facute m comertul traditional se datoreaza miscarii
hartiilor)
t inliiirea it la [iilor cu furnizorii sj clientii: piirui-un site Web, clientii companiei vor fi pusi ia ctiient cu ultimele produse
aparute, li se va oferi suport tehnic pentru produsele cumparate, putind chiar sa ofere sugestii pentru eventuale
imbunatatiri ale produselor, serviciilor etc; pe unele situri cumparaloru pot ..construi" produsul pe care voi sa il cumpere
(culori, materiale, inscrisuri et£.); furnizorilor h se poate oferi in cadru! acestui site un domeniu special in care isi pot
prezenta si ei la randul lor ultimele noutati;
-i. cMStenta unei cai rapide si comode de furnizare a informatiilor despre companie prin intermediul unor sile-un Web, a
lntraiirl-uiilor ti a Entrañen-un lor,
t canale alternative de vanzare: desfasurarea afacerilor prin intermediul unui astfel de site.
Estimari privind evolutia comertului electrmbr
EUA « afla detasai in frnntea plutonului tarilor care s-au orientat puternic catre comertul eledronic. S-tt instalat ci in companiile
americane, adoptarea Internet a rediu la jumatate volumul tranzactiilor efectuate prin lefon si fax, iar prin adoptarea comertului
electronic se asteapta o reducere si mai drastici.
in ultimul timp s-a constalat o accelerare importanta a raspandirii comertului electronic si in afara granitelor talelor Uni le.
Aspecte critice privind dezvoltarea comertului electronic
1
Exista sase piedici majore care franeaza dezvoltarea comerpilui electronic:
•:■ securitatea: Internelul a fost conceput ca un mediu deschis, dar nu neaparat si sigur, protocolului TCP/IP (care sta la
baza comertului electronic) lipsindu-i servicii de secunlale de baza Un elemejrt de haZa pentru securitatea comertului
prin Internei il constituie criptarea, care permite, atat autejrtificarea, cal mai ales jiguranjatransmisiei informatiilor
<r acceptarea noilor modali*iti de plati (baiu electronici ' digitali) problema majorS care se pune esle cea a caracterului
privat in care se cheltuiesc banii in mod normal E«e pic-Urma vin.Jiririi (li.in.-) tranzactiilor. Un sistem electronic
care realizeaza inregistrarea tuturor tranzactiilor care se fac in cjberspatiu. prezinta dezavantajul ci lot ceea ce raci,
esle inregistrai.
existenta unei infrastructuri de IdecorminlrMii adervolp" pe mSsura ce trhTiolnijla ^vjiipea^. ijur noi include <i«
comuincatie celulare.
costurile Investitiei: de exemplu un comerci.int care vrea 'a ofere un magazin pe Internei, u five urmatoarele
investitii servere (calculatoare puternice care sa poata evolua odaia cu ciesleica volumului tranzactiilor), tehnologie
de comunicatii (care sa poata creste odata cu cresterea afacerii), software de comert electronic precum si tehnologii
care sS asigure securitatea., de exemplu firewaU-unle.
"> cadrul legislativ si normativ: se refera la aspectele legate de. cadrul fiscal, drepturile asupra
proprietatii intelectuale, protectia dalelor consumatorului •V aspecte lingvistice sl cullurale: reteaua Web tinde sa
devina din ce in ce mai muft un "turn Babei" ai
o
natiunilor, pe masura adoptarii pe scara din ce in ce mai largi a tehnologiilor legale de Internet
Modele de comert electronic
Analizand aplicatiile curente dezvoltate pe Internet, identificam urmatoarele modele de afaceri in comertul electronic:
> msgaiin ele c tio nit (e-jhop): un magazin eledronic se implementeaza prin ini ermediul unui site Web, acesta
este gestionat de companie, pertlru marketingul si vaniarile propriilor produse si servicii. Minimal, contine catalogul
de produse sau servicii cu descrieri tehnice si comerciale penlru fieijre pozitie din catalog. Aceste descrieri sunt
gestionate in general de un Sistem de Gestiune al Bazelor dt Date (SGBD). Sistemul de Gestiune al Bazelor de Dale,
se va ocupa cu stocarea si manipularea datelor si cu oferirea posibilitatilor de acces la date. Varianta medic contine
facilitati pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive pe care Ic vor completa clientii), iar varianta
extinsa cuprinde si posibilitatea efectuarii on-line a platii (prin carti de credit sau aile variante electronice).
> aprovizionarea electronica (e-ProCuremeirl) marile companii si autoritati publice organizeaza licitatii pentru
procurarea bunurilor si serviciilor. Pun publicarea pe Web a specificatiilor ofertei, scade, stal timpul, cat si costul de
liansmisie, marindu-se si numarul de firme care iau parte la licitatie. Astfel, creste concurenta si scade pretul.
i* magazin elntronlc universal (e-Mall): ca si in lumea reala, magazinul electronic universal esle o colectie de magazine
electronice, leunite sub o umbrela comuna si care, in general, accepta metode ije plita comune, o piata unui tert (3id
party maiielplace) se apeleaza la o interfata utilizator pentru catalogul de produse al companiei, mteafata ce apartine
unui tei] tin generai, furnizor de semen
75
 Irrleroei sau o k-im-a) Ace;ista melocLi are jvariujul ca interfata c=lc muci piniru indi multi pi educatori, utilizatorii
fiind fanul i;in7at< cu utilizarea ei
> corn uni (ifi virtuale (virtuai ommunidei) valoarea cea mai importanta a unei comunitati virtuale este data de catre
membrii sai (clienti sau parteneri), ™t adaug» inforrnstii piopin punt un medju df baza liimtzat de companie;. Fiecare
membru poale oferi spre vanzare produse sau servitii siu poitr «dres» u ^i t p cump&raie a urinr prpduie iau servicii
Calitatea de membru al unei comunitati virtuale presupune plata unei tanc
^ furnizor de strvirtt cu valoare adaugati pentru canalele de comert electronic (vnlue chiin
provider). furnizorii de seivu'ii • mit spe>iali<ap pe functii specifice, cum .ir fi asigurarea logisticii, plata electronica
sau expertiza in managementul productiei si a stocurilor Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife sau a unei
cote procentuale
> platforme de roiaborare' j>I it fermele Je . Hab.■rme .npruid un set dc instiumenle ji un mediu itifurmatiorial pentru
colaborare» intre companii Acestea pol adresa functii specifice, cum 4t fi conceptia iau proiectarea "n ^t<\.t\-1 >te
'.jjiigunle provin din managementul platformei (taxa de inembru «IM taya de utilizaie), si din i'anzftn de instrumente
specializate (pentru design, u-orkflow ti gestiunea de documente). Prin workflow se Intelege fluxul de documente,
care implica doua entititi o parte pasiva (documentele) gi o parte activa (deplas-irea acestor documente).
> hrokeraj de informatii ti alte acrvkii. enemplele cuprind cataloage de clienti clarificati pe profil, vanzarea de
oportunitati de afaceri, consultanti in domenii specializate. O categorie speciali o constituie serviciile de incredere
fjmiute de iutorititite de certificare sau de notarialele electronice
Kislem electronic de plati (SEP) Arbi
tet tuta '.mm SEP
Un sistem electronic de plati se refera In totalitatea obiectelor t -are conlucreaza peutru asigurarea platii Tt ^r.i.i. tiilor t -e se
efectueaza. Sunt implicate. in general, Vei tntitalr care interactioneaza: o banca B, un cumpisaloi C ;i un 1 antalor V. Sistemul
electronic de plati contine 51 o multime de protocoale care permit cumparatorului C sa faca plati citre vanzatorul V. Sistemele
electronice de pliu pol fi privite intr-o structura ierarhici pe nivele, derivate din arhitectura sistemelor 1S0-OS1.
Un Sistem Electronic de Plati est* format din doua nivele
> nivelul utilizator, care ccntfruiie nivelul ierarhic superior, si
> njvelul sislrm. care constituie nivelul teralhic inferior in continuare,
voi fi descrise foarte pe icuri cele doua nivele
> din multimea utilizatorii 01 si a tranzactiilor care au loc Intre acettia Utilizatorii *\lrit gropiti dupa
nivelul utilizate' comia
diverse rohiri, dupa modul in care interactioneaza in 'rtitule de if i. t r; ■dintre ei cumparatorul vii^iiiirul.. riJ'ieiitul de
bani electronici (banca) etc;
y Ttivclui sistem consta din multimea entitatilor fizice si a relatiilor care se stahilesc intie ele Erftnatilc jxrijuca unul
dintre urmatoarele roluri pufiator de bani electronici sau registru de casa
Pis[m?iiii.t ftili.slte intr-un Sistem Electronic At Plaji Exista mai
multe tipuri prircitvile de <Ust>i)/ili\ 4 foli^rte
■ portofelul electinnic este folosit de catre cumparator pentru a stoca banii electronici
■ cstculatw "de mana" (hand held computer): reprezinta un calculator de dimensiuni reduje *(Iat ¡11 posesia
clienluhii- Bancile sunt nelinistite de controlul total al utilizatorului asupra resurselor dispoErtivului de plala.
Conectare» la punctele de acces ale SEP se fa.ee de obicei pimlr-o legaturi seriala in infrarosu.
■ cartela inteligenta (anartcard): consta duitr-uzi cip incorporat intr-o cartela de plastic. Spre deosebire de o
cartela de credit qbisnuili, un f.m»rtcajd dispune de un microprocesor Comunicatia cu punctul de ic<es SE face
prin contact direct cu cititorul de cartela. Utilizatorul nu are acces la resursele hard ^1 sefi, fapt care avantajeaza
bancile. Este imposibila "deschiderea" tmartcard-ului 31 efectuarea unui "ie vose-engineenng™ (adica o meloda
de a afla modul ID care a foti conflimta cartela pun dezasamblarea M ¡1 prumrgcrea tn sens invers a pasilor care se
piesupune ci s-ao urmat la creare).
4
 ■ portofel electronic cu observator structura formata din doua calculatoare crtlcul^onil clientului, prin care acesta
comunica cu punctul de acces al SEP, ti un calculator al bancii. incoipurul in tel 11I clientului, care previne dubla
cheltuire a banilor electronici
■ puriclul de vanzare (POS): eslt folosit de Catie vanzator pentru a stoca baiui electronici temporar Din punct de
vedere tehnic, are interfete, a)at seriala, prin infrarosu sau wireless (local sau pnn GSM/GPBS sau CDMA), cal ti
un cititor de smartcard/card mapietic.
* distribuitoiul de bani efectroi)ici n dispozitivul prin care se incarca bani electronici iu portofelul electronic a]
cumparatorilor. Moduri de implementare:
□ distribuitor cont-baru electronici: solutie Care permite incrementarea valoni din portofel, pe
baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumparator, o distribuitor carte de credit-
bam electronici: permite incrementarea valoni din portofel pe
baza ereditarii cumplratarutui de cioc o casa de credit; ' o distribuitor numerar-bam electronici permite
incrementarea valoni portofelului prin colectarea de li cumpatatof a unei sume cosh.

Tipuri de tranzactii Intr un Sistem Electronic de Pl&ti

Tranzacpjle reprezinta schimburile de mesaje, sub forma unor protocoale, care se desfts,oara intre entitatile care joaca diverse
roluri intr-un Sistem Electronic de Plati. Exemple de tranzactii:

4
c
P

5«*
 dintre card-uri pentru plata solicitata. Cardul selectat, impreuna cu informatii privind plata (suina, magazin, 1D comanda)
sunt inregistrate in serverul ePay de Ift banca,
Iti portofelul electronic clientul aproba plata. Portofelul elicuonic se inchide, «dand controlul di» UOV magazinului
electronic, transnntandu-i identificatorul acceptului theniului tn sistemul eJ>ny Magaziou] dau ini,- ■ n]ii-iti harcii efectuarea
efectiva & platii, transmitand impreuna cu solicitare» 51 informfljriii legate de plata (suma, magazin, 1D comandi),
ePay preia solicitarea si compari i rifornisti ile tiirnisc de magazin cu cele transmise de caite client Daca • 1 v» cfre'pund
intocmai, ;-e cfecrutM» plata in sistemul bancar (prin emularea unei tramati» obijmute POS);
DJO tfanMi'ia i-a efectuai cu succes x U-aiwmite un mesaj de rocces caile iiij^uiiiiil il tMi ci. it rVi i i li-uniruie aceasta
informatie catre jpliLU(,rli Je [>r->n t u t d i ctrrtnzi ale operatorului magazinului.

alaturi detoate cheile publice ale vanzatorilor ti clientilor. VSiuatorul are un software similar. Cumpi/itofuJ ti vanzitrvul trebuie sa
faci schimb de chei inainte rie a sti cu ce cheie publica sil cnpteze mesajul adiem unui anumit corespondent
Duutuu unei tianzactri «ie compusa din urmatorii pati:
■ utilizand un navigator Web, consiimatoru! selecteaza ce vrea ai cumpere:
■ serverul vanzatorului trimite "portofelului'softwuc" o cerere de plata semnata pim care di detalii despre
cumpiritura ti transmite tipul cartilor de credit acceptate;
• "Portofelul" deschide o fereastra ti afiseaza suma 51 Iuta cartilor de credit disponibile pentru selectie;
■ "Portofelul" trimite un mesaj cripta» ti semnat cu numarul cartii de uedit ti detalii privind Uanzaclia si
acceptarea platii;
■ serverul vanzatorului uimite acest mesaj impreuna cu un mesaj piopriu semnat ti cnptal clue Gateway
Gatf«.ay-u) esle operai de catre un agent al bancii colectoare al vanzatorului Aici mesajele ttrnt decriptate ti comparate,
iaj daca se potrivesc, se tnmite ocejere de autorizare conventionala;
• CiafewayuJ reintoarce Un lispuns catre vanzator,
Ftg. 3.1a Plad prin rPay ■ informatiile pm-ind tranzactia ti numarul cartelei de a edil sunt triplate cu cheia publica a lui CyberCash, astfel focii
vinzltorul nu poate utiliza ilegal, ulterior, cutsade credit a cumparatorului;
PUr» prin CybeiCaib • vlnzAiOiriil trimite un raspuns "carte de credit" citre software ul "portofel"
Pentru a efectua plati prin CybeiC.-ish (adresa de Internet, www.cy bereash.com). canwmatarul are oeroie de un softivsre
care simuleaza "portofelul", face criptarea mesajelor ti memoreaza tranzactiile. Plata ptiu SmirtCard
Fig. 3.17 Plata prin CyberCash Plata prin "SmartCard" (cartela inteligenta): S mirt Cardul este in esenta inlocuitorul portofelului obisnuit Tot continutul unui
Ca ti piMlofiru) obisnuit, acest portofel-software poate inregistra mai multe carji de credit La in'lal.uca software-ului, ie portofel actual (acte, carti de credit, bani gheata), va fi inlocuit de una sau mai multe SmirtCarduri. Din punct de vedsre fizic,
genereaza o pereche de cheie publici - cheie privata. Cheia publica se transmite 1» CybtrCaih o memo!C32i ir&i-o btzi de datr,
SmartCard arata ca o carte de credit, cu unul sau mai multe microcircuhe de lip "irBeroeooboHer" Inglobate.
r

79
8
 O cartela inteligenti poate pastra de 10-100 de ori mai multa informatie decal o rarteia magnetica, fiind totodata mult mai Serviciile integrale in comertul electronic: "
sigura. Conectata la un terminal de citire-scriere, SmartCard poale efectua junetii complexe de luare a deciziilor, proceduri sofisticate servicii principale;
de autentificare pentru a preveni frauda. Deci beneficiile oferite de SmartCard sunt: siguranta, capabilitati active anti-fiauda, * transferul electronic de documente (EDI - Electronic Data Interchange), ataj prin Internet, cat ti prin Intranet;
flexibilitate in aplicatii, posibilitatea de validare off-liue. ■ comunicatii fax;
Pentru a efectua operatii cu SmartCard, aresta se introduce intr-un dispozitiv de ciure/seri ere care poate fi cu sau firi contact. ■ coduri de baie] /
Acest cititor poaie fi sub forma unui portofel care poate comunica eu alt portofel similar sau cu banca, pentru efectuarea de transferuri ■ transferul de fitiere si posta electronica,
multi valutare. Astfel, SmartCard memoreaza direct echivalentul digital al 5urnelor de bani, in loc sa indice un cont li banca sau un ■ servicii suport pentru procesele de afaceri;
credit acordat de banta. Cand o astfel de cartela este folosita pentru a cumpar» ceva, echivalentul sumei respective este efectiv • cataloage electronice ("on-line" - pe Web, san "off-line" - pe CD-ROM),
transferai vanzatorului 51 apoi mai departe catre o minutie financiara. SmartCajd poate fi j einc&rciibila sau nu. In acest ultim caz, B
sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistica ti tranzacpi,
cartela va fi; aruncata atunci cand ■ sisteme de raportare statistica (de exemplu, alcatuirea de rapoarte privind vanzarile) ;i informatii penlru
IJIU.I Lllt.'l pe C A a iO!.t £^UI7.dTa. management (calcul de taxe, etc).

Transferul electronic de fonduri Etapele Implementari) unui sistem de comert electronic

Pe Internei, cecul de hartie poate fi inlocuit de un cec electronic, semnat digital de emitent. Un consortiu de banci, FSTC -
Financial Services Technology Consoruum (*ww sfstc,corn,), a statuat un model de cec electronic foarte asemanator cecurilor clasice
pe hartie. Platitorul foloseste un procesor, de tipul unui SitiartCard PC, pentru a g^nefa ti semna digital un cec electronic ce va fi
transmis prin posta electronica sau Web. se trimite fie bancii cumpSr ¡"1 torului, care-1 va onora dupa verificarea semnaturii digitale,
trimitand banii bancii vanzatorului, fie direct vintatomlui, care va verifica semnatura, il va semna la randul sau, si il va trimite bancii
sale. Sistemul FSTC se Iwca^i [ie folosirea sistemelor criptografice cu chei publice, pentru semnaturi digitala si pleaca de la premisa
ca toalc t-heite puhhce ale participantilor s> certificatele lor sunt cunoscute pretutindeni in sistem ^
1
Hala prin e-Casb
Este pruna solutie totalmente software pentru platile electronice* Tranzactiile se desfasoara intre vanzator ti
cumparator, care trebuie sa aiba conturi la aceeati banca. Cumparatorii trebuie sa intUinteze batica asupra faptului ca
doiesc sa transfere bani din conturile lor in asa-numilul cont e-Cash Mint In orice moment, cumparatorul poate
inierftctioria de la distanta, prin calculatorul sau si utilizand un software client, cu contul Mint s| poate retrage fonduri
de aici pe discul calculatorului sau. Formatul acestor fonduri este electronic, silite de Iero si unu protejate
criptografic. Ca urmare, discul cumparatorului devme un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa plati
intre persoane individuale sau catre firme, prin intermediu] acestor c-Casl. 1 domenii ale sile-ului. Continutul va fi adaugat de catre utilizatori interni (apartinand intrandului companiei) sau externi (din Internei,
e-Cash arc un caracter privai: deti banca tine o evidenta a fiecarei retrageri e-Cash si a fiecarui depozit Mint, este iinpoabtl ca
banca sa stabileasca utilizarea ulterioara a e-Cash.
Aceasta piopiietate este posibila datoiita folosim unor criptosisltme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheu pe 768 biti
Banii electronici (digicash): reprezinta echivalentul electronic al banilor reali, ti pol lua diferite
precum cartelele obisnuite, a SmartCard-unlor, etc. (
Pi f l l i ^.iifa un u i ^i st ci i i rl e t oi ri hi t elrxliomc, mJifarnl de m oMf l ul p e Lire il i i ii l ' k - i n erj U. l za (b u sm ess- To- consumer B2C san business-
to-busjness B2B) implica mai multe etape: Elapa 1. Dezvoltarea site-ului si piomovaiea produseloi
Aceasta etapa este la randul sau impartita in trei pati: proiectarea, dezvoltai ea si gazduirea site-ului Proiectarea site-ului
inainte de a trece la crearea efectiva a unui site de comert electronic, compania care va detine acest site trebuie si poata da un raspuns
la urmatoarele Intrebari: Ce tipuri de produse vinde sile-oJ? Ce tipuri de informatii va gazdui1?
Raspunsurile la aceste intrebari vor determina domeniile din care va fi alcjruil site-ul De exemplu, respecUva companie poate
vinde produse care vor ii livrate clientilor prin potla, produse sollwaie care vor fi incarcate direct d e pe site, sau ambele categorii de
produse In cazul in care se doresl» laniaiea ambeloi tipuri de produse, se voi consuui domenii specifice fiecarui lip in parte. Un all
exemplu l-ar Constitui construirea unui domeniu dedicai discutiilor on-line: o companie poale decide sa ofere clientilor un forum d e
discutii dedicat unor probleme care prezinta un anume interes pentru companie.
Ce persoane din cadrul companiei vor fi responsabile pentru administrarea sile-ului?
Site-ul companiei poate avea ua singur administrator (suficient pentru site-uri de dimensiuni mici) sau mai multi, pentru
situatiile neprevazute in care unul dintre administratori este indisponibil. De asemenea, trebuie sa se aiba in vedere stabilirea unei
structuri de aprobatori (organizata ierarhic), care sa se ocupe de aprobarea continutului nou care va fi adaugat in cadrul diferitelor
de exemplu)
Care estetipul de interfata pe care doriti sa ¡1 pjopuneti clirntjlur?
tn limp ce raspunsurile Ia primele doua intrebari rezolvau in principal probleme legate de structura inlerna a me-ului,
forme, raspunsul la aceasta intrebare va determina aspectul sau exterior. Trebuie si se stabileasca ce imagini vor fi prezentate in cadrul
paginilor (de eientpln logo-ul companiei) calon folosite in cadrul paginilor (ar putea fi culorile din logo), stilul de adresare, etc.

Servicii si tehnologii folositii la implementarea sistemelor de comert electronic Dezvoltarea site-ului

80 10
 Dupa ce s-au stabilii toate detaliile de la punctul precedent, urmeaza o arta etapa la fel d e importanti: determinarea cerintelor
necesare pentru dezvoltarea site-ului. Cerintele se refera atat Ia hardware-ul si soflware-ul necesar pentru implementarea siitentului de
comert electronic, dar ti la infrastructura de comunicatii:
• cerintc riard cAiacteai^licile marinilor loio<ite ca server (memorie, spatiu pe bard disc, viteza prace&or ele ) ■ cerinte 'ofl
sisfem de operate. "*tvei de Web, firewall. pncheie de programe opjionale (programe de «Icul
al (axelor ele )
• comunicasi te refera la 1Srginiea bandei de comunicatie, topologii de itlea, ttc.
In urirta completarii acestei etape, sr V* delerminv mai niurf de £0$& din costul pe care iJ jmpJitl ic.-iJiearu unui de t<unrr|
electronic
O',, - / j j j t ^ ■ c J 'ilc ului
Site-ul de comert electronic poate fi gazduit pe un nitem oue apartine clientului, dar exista de asemtnea posibilitatea inchirierii
de spatiu pe servereie fiimizoruiui de servicii Inlemet Solu|ia cea mai ieftina se obtine in ynwa vuinula In cel jl rtrilej ,.17. Ji,.n1iil Tulmie ?a
T nei_le7c la Irittmet, fie prin luji inJunatt (ai^*s mai rapid, dar mai scump), fie prin linii telefonice (acces mai lent, dai mai ieftin),
Urt c«z aparte "11 pmiiita gazduirii <ite isliu il repre;i»!a a^liMlMta de. publicitate ti cataloage eiediomce de produse.
Prezenta initial in cadrul site -urilor prin care se puteau face cautari pe Internei (precum www.vahoo cam sau mm, whowhere. corni, in
principal datorita fluxului mare de vizitatori j>e care le aveau aceste site-uri, publicitatea pt
Internei ■ devenii una dioirc sursele
majore de venituri inclusiv pentru site-urile de comert electronic. Aceste site-un pot sa gazduiasca metnjele publicitare ale unor terte
parti, dar si promovari ale produselor proprii companiei respective De exemplu, in pagina de dcn-hidcre a ile ului tHomeFage), pol
exista legaturi catre produse exifleirle in caialogul dectroiuc de produse (aflat in cadrul altui domeniu al sitc-ulut), pentru care
compania doreste sa fata redami De obicei, aceste produse sunt, fie noi aparitii pe piata, fie produce mai vechi pentru care se ofera
djscouitt.-un
Etapa a 3 1 Managementul bazeloi dc_datr
Comandarea de produse ti servicii on-luie pnn Internet presupune ta dalele despre produsele si stjviLule pe care ateu] de
comert electronic le ofera spre viniaie clientilor, indiferent de modul in care vor fi livrate (prin posti sau diiect pnn Internei), vor fi
stocate in cadrai sie-ului in baze de date. Toi in baze de dale (dar DU ID cadrul aielotati baze de date cu si produsele) vor fi stocate si
comenzile pe care clientii Ie adreseaza catre site Aceste comenzi pot ft pastrate chiar ti dupa Mimarea lor, pentru a oferi clientilor un
istoric al produselor pe caie le-au comandat sau pentru studii de piata efectuate chiar de catre compania ce dejuie site-ul.
Este foarte importanti alegerea SGBD-uhii (Sistemului de Gestiune al Bazelor de Dale), cel pujin din urmalOarele motive;
^ pe masura ce afacerea va creste, creste si numarul de produse oferite spre vanzare, si, implicit, dimensiunea site-ulm (a
ba2elor dr dale taie corespund domeniilor din care este alcatuit srie-ul), rezulta deci necesitatea stringent! ca bilele de
dale sa fie scai abile (sa poata li posibili cresterea dimensiunii lor);
> pentru baze de date de dimensiuni foarte mut, este importanta problema vitezei de acces U injormatirle stocate in
aceste baze de date. Daca motorul de cautare in cadrul bazelor de date nu eate ioane performant, atunci, thiar si
pentru cel mai simplu acces la informatiile din baza, timpul de cSutire poale deveni rnohrtntiv
81
Etapa a 3-a: Plata si procesarea tranzactiilor
Autorizarile sigure de carti de credit ti procesarea comenzilor prin Internet sunt elemente de baza.
Pentru a realiza iu deplina siguranta un transfer care implici numere de cirti de aedh pun Inlernel. t«'L nevoie sa se ia masuri
de securitate referitoare la autorizarea platilor Informatiile referitoare U cartile de crodu (numarul ^*r(u, nume dctinStnr, telefon,
etc ), care sunt transmise in momentul efectuarii platii trebuie validate da
cftlc un OIgMuSrri At autorizare Dc aceea, companiile care doresc sa accepie efectuarea piljij™- prin Intona • carplor de kredn,
tretmte s& ifl lei^tur* cu un «stlel de otg»^sm ActntfU, U laiidut iui, se afit la legfiluii cu instituita financiara care a eliberat cartea de
cjrrM, si. dupa un schimb de mesaje criplate cu respectiva institutie, va aviza sau nu transferul de fonduri Dnos primftfe i . r e ( ' i j ! din
pjnta ui^diusiiiului, vanzatonil va efectua linarta produselor calit client 51 va iniegistra comanda ca fiind onoi ata. Suma platiti de
client pentru aceste produse va fi adaugata la contul varuitoru lui.
£tapa a 4-a. Manapen
Transportvl produselor
In cazul in care ale-ul de comert electionic al companiei ofera 5pre vanzare clientilor produse care se livreaza prin posti,
compania trebuie sa ia in considerare necesitatea de a stabili o colaborare cu un serviciu de distributie prin posta. in functie de
serviciul de posta ales, compania poate sa puna la dispozitia cbentilor servicii suplimentare, cum ar fi urmai Lrea w-Iine a traseului pe
cure ii parcurg produsele din momentul plecarii de la van^Moi ;i pana in momentul sosirii la client
Urmarireatemenzilor fi O slSrn uctstora
in cadrul sito-ului de convert electronic, eiista persoane care se ocupi cu monitorizarea comenzilor, iu eaiol in care companii
care detine site-ul 1 hotarat astfel Ocorn»ndiie poate gasi in bei stiri'
* captui.il. comanda a fost pjeruata dc caire si^femul vanzatorului, insl metoda de platA alea>Ji de caile client nu a fost inca
validata,
■ reglai autoritatea care se ocupi de autorizarea plajilor a dat vanzatorului un raspuns pozitiv referitor b
cerUficaiea metodei deplaH a cjienTuhu,
■ respins' comanda este respinsi, intrucat nu a fost autorizata metoda de pkita a clientului
S*pvrtposl-vapzan prin Internet
Compania poale decide si ofere suporl tehnic clientilor pentru piodusele pe care acestia le-au cumparat dc pe site In acest
scop, pe site poale emu un domeniu «rpaiat, dedicat intrebarilor si raspunsurilor, unde clientilor, care intampini probleme, sa li se
poata raspunde de catre personalul tehnic al companiei Chiar mai mutt, in cadrul she-ului, poate exista un forum de discutii on-line,
cu moderator sau nu, in cadrul caruta clientii si iti poali impartasi intre ei experienta aCumulati in folosirea produselor respective.
Daca nu se doreste adoptarea nici uneia dintre solutiile propuse, tietmie ii ce afigurim ca exiita macar o legatuii prin care clientii sa
poata trimile un mesaj prin posta electronica adiruriistratorutui s£t«-ului
10
r

12
n