U.L.B.S.

FACULTATEA DE DREPT ,, SIMION BĂRNUŢIU ’’

MASTER A.P.E.

ANUL I

- Digitalizarea administrației publice.

Instituții. Sisteme. Procese-

Beneficiile digitalizării
administrației publice locale,
cetățeni-instituții

Masterand: Stefan (Cocea) Olguta Cristina

Anul I,semestrul II

1
 Cuprins

I.Introducere................................................................................pag
3
II. Ce este digitalizarea? ………………………...................................pag
4
III.Viziunea pe termen mediu privind transformarea digitală a
României......................................................................................pag 6

IV Beneficiile digitalizarii………………………..…….….…pag 7
V.Concluzii………………………………...………….………pag 11
VI.Bibliografie………………………………………..………..pag11

2
I.INTRODUCERE

O data cu apariția internetului, s-au dezvolatat tot mai mult si s-au imbunatatit
considerabil activitățile noastre cotidiene. Beneficiile aduse sunt multiple, cum ar fi accesul rapid
la informație, posibilitatea de tranzacționare la distanță sau conectarea fără precedent între
oameni. Procesul de transformare digitală ,are o contribuție foarte mare la creșterea calității vieții
cetățenilor și la dezvoltarea unui mediu socio-economic prosper.

Digitizarea este procesul care transformă datele analogice în date digitale.

Digitalizarea funcționează cu ajutorul datelor digitale. Transformarea digitală a
administrațiilor publice reprezintă o modalitate de a oferi servicii mai rapide, mai ieftine și mai
bune. E-guvernarea conduce la îmbunătățirea eficienței și crește ușurința în utilizare și
accesibilitatea. De asemenea, contribuie la promovarea de practici etice și reduce riscurile de
corupție. E-guvernarea are o puternică componentă interministerială deoarece necesită o
simplificare generală a proceselor administrative la nivelul tuturor serviciilor, pentru a răspunde
nevoilor cetățenilor. Punerea în aplicare a unei e-guvernanțe robuste este un element central al
dezvoltării e-guvernării. După instituirea organismelor decizionale și de supraveghere, statele
membre ale UE își pot defini strategiile, arhitecturile și cadrele necesare și pot proceda la
punerea în aplicare a acestora. Există o legătură evidentă între nivelul de dezvoltare al unei țări,
competitvitatea ei economică, și folosirea instrumentelor digitale. În dorința de a folosi
avantajele aduse de noile tehnologii, de a face pași rapizi în dezvoltarea României, propunem un
cadru colaborativ de dezvoltare a unei politici publice de transformare digitală axată pe o
regândire a serviciilor publice pentru un mediu primordial digital.

Misiunea acestui demers este transformarea digitală a serviciilor publice, însoțită de

educație digitală, pentru o administrație modernă, adaptată nevoilor actuale ale societății, ca
factori determinanți ai dezvoltării României.

3
II. Ce este digitalizarea?

Digitalizarea institutiilor publice presupune folosirea tehnologiilor informatiei si

comunicatiilor avand ca scop imbunatatirea furnizarii de informații si de servicii pentru a
incuraja participarea cetațenilor la procesul de luare a deciziilor astfel responsabilizand in mod
transparent si efficient parteneriatul institutional.
• Principalele obiective ale unui proiect de digitalizare, tinand cont de resursele
disponibile si de nevoile existente , sunt urmatoarele:

- Deservirea rapida si eficienta prin imbunatatirea accesului la informatiile si serviciile oferite de

catre administratia publica.

- Reorganizarea și restructurarea proceselor administrative sau/si chiar eliminarea unor procese.

- Imbunatatirea schimbului de informatii si servicii intre autoritatile publice centrale si

autoritatile subordonate.

- Imbunatatirea calitatii serviciilor publice de catre Administrația Publica Centrala.

- Promovarea responsabilitații, eficienței si transparenței serviciilor publice oferite.

In momentul declanșării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele

28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru
2020 (datele sunt la nivelul anului 2019. Această situație a fost cauzată de lipsa de interes a
fostelor guverne și lipsa unei planificări precise a procesului de digitalizare, de instabilitatea de
la nivelul instituțiilor responsabile, dar și de lipsa de asumare guvernamentală a acestei priorități.
Începând cu luna noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele
priorități, reflectată prin înființarea unei autorități centrale, Autoritatea pentru Digitalizarea
României (ADR), cu obiectivul principal de coordonare a procesului de transformare digitală a
economiei și societății românești. Acest obiectiv reprezintă un element fundamental în vederea
implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele
europene mai avansate. Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice
electronice în România sunt:
-lipsa unei arhitecturi IT eficiente și eficace
4
 -lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru
operaționalizarea serviciilor publice electronic;
-insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale
instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și
mentenanța serviciilor publice electronice și lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și
eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice.

Platforme IT cheie din Romania care deservesc direct cetățenii și companiile, alături de altele
cu specific mai degrabă sectorial, sunt:

 Sistemul Național de Achiziții Publice;

 Sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru emiterea
extraselor de carte funciară;
 Portalul instanțelor de judecată;
 Registrul Comerțului online (portal ONRC);
 Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de
Administrare Fiscală.

Există totodată platforme IT relevante cu rol orizontal, național cu rol de consolidare a e-

guvernării, care însă nu au fost suficient dezvoltate, populate, exploatate și promovate
înainte de pandemie, dar care au fost exponențial eficientizate prin suportul ADR în cursul
anului 2020:
o Sistemul electronic național
o Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor (Ghiseul.ro)
o Punctul de contact unic electronic

5
III. Viziunea pe termen mediu privind transformarea digitală a
României
Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a
economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul
public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii
digitale.
Pe termen lung, impactul strategic va conduce la o sinergie între elementele-cheie care
definesc ecosistemul digital al României, iar obiectivul strategic este de a crea un context propice
inovației, progresului economic și social, dezvoltarea competențelor cheie și a valorii adăugate
prin instrumente și tehnologii digitale. Un alt obiectiv strategic este acela de a face din
mecanismul specific producție – adopție de inovații și tehnologii o practică relevantă și curentă
în România. Astfel, ne propunem ca în demersul strategic să acordăm o atenție sporită
valorificării potențialului de digitalizare al companiilor și instituțiilor din România și creșterea
adopției instrumentelor digitale. Se va crea cadrul necesar pentru tranziția la economia și
societatea digitală prin inovații și tehnologii relevante, competitive și scalabile, contribuind la
obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare
sustenabilă a societății și economiei românești și la îndeplinirea obiectivului de convergență reală
cu partenerii din Uniunea Europeană.
Creșterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acționând simultan și
coordonat pe patru axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcționeze, să
inoveze și să transfere servicii și produse digitale inovative în beneficiul societății și economiei.
Cele patru axe strategice sunt:
 Administrație publică digitală - tranziția rapidă, printr-un proces de transformare
digitală a administrației publice din România, de la statutul neconsolidat încă de e-
Government, la cel de smart government. Această tranziție se realizează parcurgând în
mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazata pe date (data-centric
government)
 Economie digitală - Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe
IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile românești

6
  Educație digitală – digitalizarea procesului educațional prin includerea la nivel
transversal a tehnologiei în toate procesele educaționale, dar mai ales prin implementarea
unor politici de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul
întregii societăți românești
 Societate digitală

Aceste axe strategice pot fi puse în valoare prin:

 Infrastructură digitală (nivelul 1);
 Instrumente digitale hardware și software (nivelul 2);
 Competențe și abilități digitale (nivelul 3);
 Ecosisteme digitale (nivelul 4 – companii, instituții, cetățeni etc);
 Noi domenii strategice de dezvoltare ca efect al digitalizării economiei, administrației,
societății și educației.

IV.Beneficiile digitalizarii
Digitalizarea reprezinta totodata imbunătățirea competitivității economice prin : creșterea
eficienței activităților și rentabilității serviciilor publice furnizate; crearea unui mediu mai atractiv
pentru investiții, optimizarea utilizării resurselor materiale și umane, precum și a timpului necesar
prestării serviciilor.

Beneficiile sunt:

- Cresterea eficientei activitatii si rentabilitatii serviciilor publice furnizate prin imbunatatirea

competitivitatii economice .

- Optimizarea timpului necesar prestarii serviciilor si a utilizarii resurselor materiale/umane prin

crearea unui mediu mai atractiv pentru investitii.

- Scaderea evaziunii fiscale prin implementarea unui sistem modern, eficient, tehnologizat si
transparent.

7
- Cresterea productivitatii interna a muncii prin: dezvoltarea infrastructurii informaționale
electronice, reducerea costurilor operative, eficientizarea fluxurilor cu exteriorul in care sunt
implicati agenti economici.

Transformarea digitală devine un termen din ce în ce mai important pentru organizațiile

din mediul public.Utilizarea unei experiențe digitale mai fluide asigură ca instituția să rămână
relevantă, utilă și accesibilă pentru cetățeni în viitor. Și, de fapt, pentru sectorul public, finalitatea
digitalizării este satisfacția clientului, care este chiar cetățeanul. Digitalizarea, pe lângă ușurarea
vieții cetățenilor, trebuie să aducă și transparență, eficiență și trasabilitate, totul în scopul de a
obține cea mai bună calitate a serviciilor publice pentru fiecare cetățean. Și există mai multe
orașe din România care adoptă, ca primării locale, programe online, platforme electronice sau
aplicații mobile pentru dezvoltarea digitalizării.
Digitalizarea instituțiilor publice este importantă, dar în același timp trebuie să pornească
de la dezvoltarea unei infrastructuri IT sigure și scalabile. Este esențial ca această structură să fie
comună tuturor instituțiilor, pentru crearea unui punct unic de contact pentru cetățeni. Așadar,
serviciile publice digitale sunt un imperativ, deoarece sectorul privat a ridicat ștacheta
experienței de client, iar oamenii se așteaptă ca guvernul să țină pasul. Pentru mulți oameni este
și o chestiune de încredere: rezidenții care sunt mulțumiți de un serviciu public au șanse mult mai
mari să aibă încredere în guvern decât cei care nu sunt mulțumiți. Un prim avantaj al digitalizării
este că, spre deosebire de birourile fizice, cele digitale sunt deschise publicului 24/7 și rămân
deschise în timpul crizelor de sănătate publică, așa cum a fost pandemia de Covid-19.
Interacțiunile digitale consumă mai puțin din timpul oamenilor și reduc sarcinile administrative.
În plus, automatizarea gestionării cazurilor și cererilor crește semnificativ productivitatea,
reducând întârzierile și eliberând resurse pentru alte priorități. Angajații din sectorul public pot
beneficia, de asemenea, de pe urma digitalizării. Au mai puține sarcini repetitive și rezidenții
sunt mai fericiți, astfel se deschide calea către niveluri mai ridicate de satisfacție în muncă.
Oamenii își doresc, de fapt, ca serviciile publice să fie simplu și ușor de accesat la fel ca
shoppingul online. Vor să găsească rapid cele mai relevante servicii. Doresc informații într-un
limbaj clar și simplu și se așteaptă să finalizeze toate tranzacțiile prin canale digitale, în mod
ideal printr-o singură călătorie digitală. De exemplu, noii părinți ar putea obține un certificat de
naștere mult mai rapid, pot solicita alocații pentru copii, se pot înregistra pentru concediu de

8
 creștere copil și pot accesa alte servicii relevante printr-un proces simplu, în loc să interacționeze
cu mai multe agenții, adesea în persoană și să partajeze aceleași informații de mai multe ori.
Procesul de transformare digitală a administrației publice din România a accelerat vizibil
în ultimii doi ani. Pe de o parte, ca efect direct al crizei sanitare, limitările și restricțiile fizice
impuse de pandemia de COVID-19 forțând migrarea interacțiunilor cu cetățenii în mediul online.
Pe de altă parte însă, creșterea vitezei este și rezultatul eforturilor constante de digitizare realizate
atât la nivelul administrației publice centrale, cât și al celei locale. Conform datelor Autorității
pentru Digitalizarea României (ADR), la momentul realizării acestui material (martie 2022)
rezultatele cuantificabile înregistrate se prezentau astfel:

 Aproape 1,3 milioane de utilizatori activi pe Ghișeul.ro, numărul acestora crescând acelerat în
ultima perioadă.
 Peste 200.000 de entități înscrise pe platforma de licitații publice SEAP (Sistemul Electronic
de Achiziții Publice).
 Mai multe de 8.300 de instituții publice prezente pe e-guvernare.ro, Sistemul Electronic
Național (SEN) prin intermediul căruia toți contribuabilii își pot depune Declarațiile ANAF.

 5.300 de proceduri și formalități pentru accesul la serviciile administrației centrale și

locale, disponibile prin Punctul de Contact Unic electronic.
 Circa 1,8 milioane de solicitări depuse pe aici.gov.ro. Acest mecanism intermediar
permite înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu au un sistem
propriu de registratură online.
 Mai mult de 1,7 milioane de autorizații de transport emise prin SIAE (Sistemul
Informatic de Atribuire Electronică în Transporturi).
 Deși creșterile sunt substanțiale, România se află încă pe ultimul loc în UE în ceea ce
privește serviciile publice digitale. Chiar dacă spre exemplu, numărul utilizatorilor
Ghișeul.ro a crescut în ultimele 9 luni cât în primii 9 ani.
 Ediția din 2020 a Digital Economy and Society Index 2 (DESI) arată că sub 20% dintre
utilizatorii de Internet din România folosesc serviciile de tip e-Government. În timp ce
media UE este de 64%. Această publicație monitorizează evoluțiile înregistrate de statele
membre în domeniul transformării digitale. Și în ceea ce privește folosirea formularelor
electronice înregistrăm cel mai mic scor – sub 10 puncte, media la nivelul Uniunii fiind

9
 de 63 de puncte. Nici la capitolele servicii publice digitale nu excelăm – 44 de puncte
pentru serviciile adresate cetățenilor (față de 75 media UE), respectiv 49 de puncte pentru
cele dedicate întreprinderilor (media fiind de 84).
 Investițiile sunt alocate pe patru direcții principale:

-Servicii publice digitale pentru cetățeni și firme

-Conectivitate digitală
-Securitate cibernetică
-Competențe digitale
-Capital uman
-Utilizarea Internetului

O parte dintre beneficiile procesului de digitalizare, pe lângă reducerea interacțiunii umane ar fi:

-Oferirea de servicii rapide și de calitate către cetățeni

-Posibilitatea de supraveghere, îmbunătățire și fluidizare a proceselor de lucru, fără efort

suplimentar

-Notificări în timp real cu privire la termene ce trebuie respectate conform legilor

administrației publice

-Eliminarea riscurilor de pierdere sau distrugere a documentelor prin implementarea

proceselor de arhivare electronica

-Digitalizarea cartografică a obiectivelor de interes strategic (infrastructură de transport și

acces, utilități, bunuri imobiliare și teritoriale)

10
 V.Concluzii
Administrația publică si modul în care lucrează și livrează servicii cetățenilorși
companiilor, reprezinta o reflexie a dezvoltării țării. Importanta digitalizarii este
esențială,deoarece are impact asupra modului în care institutiile colaborează cu cetatenii
pentru atingerea obiectivelor. Succesul pe termen lung al unei organizații este definit și de
eficiența activității zilnice și de nivelul de productivitate al tuturor.
Transformarea digitală devine un termen din ce în ce mai important pentru
organizațiile din mediul public.Utilizarea unei experiențe digitale mai fluide asigură ca
instituția să rămână relevantă, utilă și accesibilă pentru cetățeni în viitor. Și, de fapt, pentru
sectorul public, finalitatea digitalizării este satisfacția clientului, care este chiar cetățeanul.
Digitalizarea, pe lângă ușurarea vieții cetățenilor, trebuie să aducă și transparență, eficiență și
trasabilitate, totul în scopul de a obține cea mai bună calitate a serviciilor publice pentru
fiecare cetățean.

VI.Bibliografie
1. Site-ul Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR) [on-line]. Disponibil la:
http://www.aadr.ro/.
2. https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/coronavirus-response/digital-solutions-during-
pandemic_ro
3. https://reform-support.ec.europa.eu/
4. https://primaria-digitala.ro/
5. Ediția 2020 a Digital Economy and Society Index (DESI)

11
12