Serviciile electronice oferite de statul român

Guvernarea electronică este procesul de recrearea sectorului public prin digitizare și informații
noi tehnici de management. Scopul final al acestui proces este de a spori politica participarea cetățenilor
și eficientizarea aparatul administrativ. Conform Ghilic-Micu, B. (2002) şi Stoica. M. (2002), această
abordare reunește trei modele de bază de guvernare electronică: tehnic, managerial și paradigme
funcționale. Tehnica paradigma înseamnă îmbunătățiria tehnologiei și digitizare. Poate aduce o serie de
îmbunătățiri precum; utilizarea de poștă electronică pentru comunicare, utilizare a site-uri web pentru
diseminarea publicului informarea si utilizarea sistemelor informatice pentru a gestiona documentele
fluxului de lucru.

- paradigma tehnică este cea mai importantă unul pentru guvernare electronică pentru că este
greu de adus îmbunătățiri atunci când tehnologia nu permite evolutia.

- paradigma managerială presupune adoptarea de management al informaţiei noi meto-

dologii care îmbunătățesc angajații productivitatea și eficientizarea activității acestora.

paradigma funcţională înseamnă implicarea cetăţenii în activităţi politice care conduc la

creşterea eficienţei administrative aparat şi apropiere între stat si cetateni.

Pentru fiecare stat, o guvernare generală implică trei entități: public administrație, mediul de
afaceri și cetățenii. De exemplu, în România, administrația publică include toate publicul instituții (cu
agenții conexe și filiale) la nivel central și local, plus unele organizaţii neguvernamentale (în mai 2017
erau înregistrați 88000 ONG-uri din România). Afacerea mediul include toate cele comerciale entitati,
asociatii, nonprofit organizații și comercianți individuali înregistrați.

Implementarea electronică si soluțiile guvernamentale trebuie să ia în considerare interacțiunile

care implică statul.

Aceste interacțiuni le definesc pe cele patru dimensiuni a guvernării electronice într-o ordine
descrescătoare a importanței, acestea sunt:

- relaţiile dintre guvern şi cetăţeni (G2C – Guvern-to-Citizens) dimensiunea este cea mai importantă
deoarece orice decizie guvernamentală trebuie să ia cetățenii în considerare;

- relații între guvern și afaceri mediu (G2B – Government-tobusiness);

- relațiile dintre guvern agenții (G2G – Guvern la guvern);

- relația dintre angajații guvernamentali (G2E –de la guvern la angajați).

 Toți cetățenii și toate companiile europene doresc un acces mai ușor la public, informații, cu o
mai bună utilizare a internetului ca o solutie posibila. Public online informația face internetul mai
relevant la activitățile zilnice și poate exploziv crește numărul de utilizatori, ceea ce duce la prevalența
participării la societate informaţională. Mai sunt încă de făcut, atât de către statelor membre şi
instituţiilor europene să asigure accesul cetățenilor la informatii online guvernamentale. Cele mai bune
soluții sunt cele concepute pentru uzul nespecialiştilor și care permit accesul la un ansamblu larg de
guverne administrative și juridice informații (octombrie 2019. Strategia Națională privind Agenda
Digitală pentru România 2014-2020 vizează direct sectorul TIC și urmărește să contribuie la creșterea
economică și la creșterea competitivității. Plănuiește să atinga ambele scopuri pe de o parte prin acțiuni
directe și dezvoltarea eficientă TIC românească și pe de altă parte prin acțiuni indirecte precum
creșterea eficienta si reducerea costurilor sectorului public, imbunatatirea productivitatii sectorului
privat prin reducerea barierelor administrative legate de stat și îmbunătățirea competitivității forța de
muncă din România, pentru a numi doar câteva. Strategia a fost dezvoltată în conformitate cu Agenda
digitală pentru Europa ca cadru de referință pentru a determina cum să se impulsioneze economia
digitală pentru perioada 2014 – 2020.

Ca urmare, unele dintre obiectivele stabilite de Agenda digitală europeană au fost preluate și
adaptate pentru a asigura alinierea dezvoltării TIC din România cu nivelele realizate de alte ţări din
regiune. Acest lucru a fost făcut pentru a pune bazele Integrari TIC a României în Piața Unică Digitală
Europeană. Luând în considerare cei șapte piloni care stau la baza Agendei digitale pentru Europa 2014 –
2020, România a adaptat și definit patru mari domenii de acțiune care sunt urmărit ca parte a ambiției
de a promova creșterea economică si competitivitatea. Aceste patru domenii de acțiune sunt
rezumate după cum urmează:

▪ Domeniul de acțiune 1: eGovernment, interoperabilitate, securitate cibernetică, cloud calcul,

date deschise, date mari și rețele sociale, crește eficiența eGuvernare și reducerea costurilor sectorului
public din România prin administrație modernă.

▪ Domeniul de acțiune 2: TIC în educație, sănătate, cultură și sprijin pentru eIncluziune nivel
sectorial pentru a asigura investiții în TIC pentru a obține un impact social pozitiv.

▪ Domeniul de acțiune 3: comerț electronic, cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul TIC

construit pe avantajele comparative ale României și sprijinirea creșterii economice în sectorul privat.

▪ Domeniul de acțiune 4: infrastructura serviciilor digitale și de bandă largă asigură social

includerea și beneficiul tuturor celorlalte domenii de acțiune.

Legislație specifică administrației publice digitale Hotărâre de Guvern privind Organizarea și

Funcționarea Punctului Electronic de contact unic Decizia nr. 922/2010, care a avut ca scop
reglementarea functionarii Punctului Electronic de Contact unic, a fost publicat la 15 septembrie 2010. A
fost întemeiat pe Legea nr.49/2009 privind libertatea de stabilire și prestare a serviciilor pe cale
electronică înseamnă în România. Portalul Electronic Point of Single Contact (PCU electronic) a fost
concepute și înființate pentru a facilita interacțiunea online între instituțiile publice și furnizori de servicii
din România. Prin publicarea de informații și link-uri utile și facilitarea obtinerea online a permiselor,
avizelor si certificatelor necesare pentru piata penetrare, procedurile atât pentru afacerile interne, cât și
pentru cele străine au devenit usor si mai transparent.

Ordonanța, emisă în iulie 2016, a introdus obligația autorităților publice de a accepta

documente în format electronic la cererea cetățenilor și reutiliza orice personal datele transmise
anterior administrației publice. Ordonanța prevedea noi reguli privind codul sursă pentru siste-mele TIC.
Ordonanța a instituit și un CIO național în parteneriat cu Ministerul de Comunicare și Societate
Informațională și restul guvernului.