Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/
2
Cadrul general si strategic
Convergența digitală
Convergența reală a economiei către media Uniunii Europene în domenii relevante
Rapoarte:
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) –membră Ecommerce Foundation
http://www.armo.org.ro/ vânzări comerț online 2016: 2,05 miliarde euro;
vânzări comerț online 2017: 2,8 miliarde euro
Impact european si global:
DSM –Digital Single Market -CE
UNCTAD eCommerce week 16-20 aprilie 2008, ONU, Geneva
Proiecte –ECOM – MCSI
Datele de referință export - import pentru România
Situatia Romaniei
Indicatorul compozit DESI (Digital Economy and Society Index)
Indicatorii
UNCTAD
Strategia României privind Agenda Digitală 2020
Strategii Strategia pentru securitatea cibernetică,
Strategia naţională în domeniul proprietăţii intelectuale și
3
Planul NGN pentru comunicații broadband.
Participarea României
PUD puternic consolidată
• Digitalizarea economiei-calea recuperării decalajelor
economice
– România se confrunta cu lipsa de competitivitate,
neavând o economie digitală consolidată;
• noi reglementări (GDPR (25 mai 2018), NIS (9 mai 2018))
– pun presiune pe economia digitală și devin noi bariere
Măsuri pe termen scurt:
• orientarea economiei pe domeniul digital
• transformarea digitală si recuperarea decalajelor
față de Uniunea Europeană,
– prin tehnologie, comunicații, educație, accesibilitate și
circulație rapidă
4
Participarea României
PUD divizată
• Tările din UE cu/fără un grad de dezvoltare sub
media europeană adoptă măsuri proprii
• reglementare excesivă și bariere birocratice
Măsuri pe termen lung:
• înțelegerea impactului economiei digitale
• legislație a pieței și subvenții naționale,
• analiza riscurilor, influenței și impactul crizelor,
• consecvența în sistemele de plată și taxe
implementate, eliminarea birocrației excesive,
creditare și garantare în afaceri.
5
Perspective
• Piața Unică Digitală devine în același timp suport dar
și mecanism de dezvoltare;
Măsuri:
• îmbunătățirea gradului de convergență digitală,
digitalizarea economiei, strategii sectoriale de
digitalizare a României;
• necesitatea construirii unei legături între economia
digitală și piața unică digitală;
• adaptarea pieței și economiei naționale în fața
presiunii globalizării, influenței și impactului crizelor,
analiza riscurilor și a competiției marilor corporații.
6
Sinteză „stat-piață-economie” digitală
PUD
statul Statul digital
digital
PUD
Servicii
PUD
e-Gov.
PUD e-
Piețele digitale
Comuni-
cații Commerc
e
PUD PUD
Servicii
Financiar
bunuri și
servicii Economia digitală
Bancare
Comuni- Infra- Economie
cații structuri digitală
+ la care adăugăm:
Blockchain
Data flow
Data protection
Digital divide în e-com
7
Politicile propuse pentru îmbunătățirea
participării la PUD apar în abordările globale
•Infrastructura TIC, serviciile digitale și comunicații -factori
decisivi de creștere economică și dezvoltare, motor al
dezvoltării sociale șineconomice.
•Cadrul legal și cel de reglementare - inclusiv domeniile
adiacente, legi privind domeniul TIC,
•Strategia ”e-commerce” ca factor cheie în PUD (lipsește),
•Soluții de plată electronică și de suport al mecanismelor de
funcționare al PUD (livrare, gaarantare, protecție consumator),
•Logistică și infrastructură de comerț și transport,
reglementări și costuri,
•Accesul la finanțare pentru firmele mici, IMM-uri, pentru cei
prezenți pe piețele digitale,
•Dezvoltarea competențelor și a deprinderilor TIC pentru
persoane și firme.
8
Relevanța Studiilor de Strategie şi Politici SPOS 2017
•Integrarea economiei României în cea europeană
•furnizarea de expertiză în piețe digitale, eCommerce, tranziție
•răspuns la provocările actuale în domeniul securității cibernetice
•legiferarea, care la nivelul RO riscă să genereze, efecte:
i. fragmentarea dreptului aplicabil în acest domeniu,
ii. suprapuneri și contradicții cu risc de infrigement,
iii. discriminare în raport cu comercianții tradiționali, comercianții
din alte state membre, precum și comercianții din afara UE;
Exemple reminiscențe care nu sunt în acord cu legislația europeană:
-”prețul de referință” din OG 99/2000, amendată de Curtea de Justiție a UE
- evitarea supra regementarii și / sau creării unor autorități de certificare sau a
unor “black list”, dar adoptarea mărcilor de încredere ale asociațiilor de profil,
-avantaje concurențiale neloiale; comercianți nonUE– nu sunt reglementați, nu
oferă garanție pentru produsele comercializate consumatorilor români, nu sunt
sancționați, multe produse nu respectă normele de securitate, iar coletele sunt
trimise cu titlu de cadou/gift pentru a evita plata TVA-ului și a taxelor.
9
25 aprilie 2018