Sunteți pe pagina 1din 29

FUNDAMENTELE

TEORETICE ALE
INTEGRRII EUROPENE
Integrare economic repere teoretice
Teorii privind natura i particularitile
procesului de integrare european
Teorii contemporane privind procesul
decizional n cadrul Uniunii Europene

INTEGRARE ECONOMIC
REPERE TEORETICE
Expresia integrare economic poate acoperi o multitudine de
aspecte, de la poziia unei filiale n cadrul unei companii, la
cea a unei economii naionale n cadrul unui spaiu regional.
Dintre multiplele definiii existente, ne vom opri asupra celei
care consider integrarea drept un proces de eliminare
gradual a frontierelor de orice natur ntre dou sau mai
multe state independente, menit s permit respectivelor state
s funcioneze ca o unic entitate (Pelkmans, 2003, p. 3),
definiie care se apropie destul de mult de cea oferit de W.
Wallace, conform cruia integrarea presupune crearea i
meninerea unor modele intense i diversificate de
interaciune ntre uniti anterior autonome (W. Wallace,
1990, p. 9).

INTEGRARE ECONOMIC
E. Dobrescu (2001) face chiar o trecere n revist a ctorva din cele
mai rezonante definiii:
Proces n cadrul cruia actorii politici din diferite structuri naionale sunt
convini s-i transfere loialitatea, speranele i activitile politice, spre un
nou centru, ale crui instituii posed sau pretind jurisdicie asupra statelor
naionale preexistente (Ernest B. Haas, 1958, 1976);
Punerea la un loc a mai multor operaii, efectuate de aceeai firm integrare
vertical sau de firme diferite ncorporate n aceeai unitate economic
integrare orizontal (Francois Perroux, 1954);
Procesul prin care naiuni, pn atunci doritoare i capabile s-i conduc
independent politica intern i extern, ncearc s ia mpreun anumite
decizii sau s delege procesul lurii deciziilor unor organe centrale,
respectiv procesul prin care actorii politici din mai multe state diferite sunt
convini s-i modifice speranele i activitile politice ctre un nou centru
(Lean N. Lindberg, 1963).

INTEGRARE ECONOMIC
Termenul de integrare economic poate fi interpretat att n
sens dinamic, ct i static, n continuare vom prezenta cele
dou abordri:
Dinamic integrarea este privit ca un proces prin care
frontierele economice dintre statele membre sunt treptat
desfiinate (echivalent cu a afirma c discriminrile
naionale sunt astfel eliminate), ducnd la apariia unui
spaiu economic nou;
Static integrarea este definit ca reflectnd o situaie n care
componentele naionale ale unei noi economii nu mai sunt
separate prin frontiere economice dar funcioneaz n
continuare ca entiti distincte.

INTEGRARE ECONOMIC
Integrarea economic presupune deci eliminarea barierelor economice
dintre dou sau mai multe state, bariere care, la rndul lor, pot fi
definite ca reprezentnd orice tip de obstacole care mpiedic sau
distorsioneaz mobilitatea factorilor de producie. Trebuie reinut
ns c, de cele mai multe ori, barierele economice nu coincid cu cele
teritoriale, Pelkmans afirmnd c n vreme ce rile sunt demarcate
de frontiere teritoriale, economiile sunt demarcate de frontiere
economice (Pelkmans, 2002, p. 2). n acelai timp, experiena
european demonstreaz c eforturile de eliminare a barierelor
economice i teritoriale nu elimin automat toate distorsiunile care
se manifest la nivelul pieei unice, distorsiuni determinate de
diferene n calitatea infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de
existena aglomerrilor industriale i care continu s se manifeste i
dup eliminarea barierelor economice.

Stadiile integrrii economice


1. zona de liber schimb:
Taxele vamale i cotele sunt eliminate n cazul importurilor ntre
statele membre ale zonei;
Statele membre i pstreaz propriul tarif vamal (i sistemul de
cote) fa de statele tere.
Caracteristici: nu presupune integrare pozitiv, caracteristicile
eseniale se regsesc n definiia GATT/OMC.
2. uniunea vamal:
Eliminarea discriminrilor existente ntre statele membre pe piaa
bunurilor;
Existena unui tarif vamal comun cu terii.
Caracteristici: nu presupune integrare pozitiv, caracteristicile
eseniale se regsesc n definiia GATT/OMC.

Stadiile integrrii economice

3. piaa comun:
Uniune vamal care elimin toate restriciile privind libera circulaie a
factorilor de producie.
Caracteristici: nu presupune integrare pozitiv.
4. uniunea economic:
Pia unic cu un oarecare grad de armonizare a politicilor economice
naionale, menit s reduc discriminarea pe piaa comun.
Caracteristici: presupune integrare pozitiv, dar la un nivel destul de vag.
5. integrare economic total:
Unificarea politicilor monetare, fiscale, sociale i ciclice;
Crearea unei autoriti supranaionale ale crei decizii sunt obligatorii
pentru statele membre.
Caracteristici: viziune specific unui stat unitar, centralist; abia acum se
introduce conceptul de supranaionalitate.

TEORII PRIVIND NATURA I


PARTICULARITILE PROCESULUI DE
INTEGRARE EUROPEAN
Procesul de adncire a integrrii regionale, ca i cel extrem de
complicat, al lurii deciziilor n cadrul UE nu poate fi
explicat fcnd apel la o singur teorie, orict i-ar dori ea
s fie de cuprinztoare. Deoarece, n cadrul acestei lucrri
nu ne-am propus s realizm o prezentare exhaustiv a
tuturor teoriilor menite s fac lumin asupra acestui subiect,
n continuare ne vom opri numai asupra punctelor de vedere
exprimate de aa-numita coal anglo-american din
domeniul relaiilor internaionale, care se bazeaz pe teoria
funcionalismului, a neofuncionalismului, federalismului,
interguvernamentalismului i, mai recent, pe teoria
guvernrii la mai multe niveluri (multi level government).

TEORII PRIVIND NATURA I


PARTICULARITILE PROCESULUI DE
INTEGRARE EUROPEAN
Pivotul
(actorul
central)
Guvernul
Comunitatea

Nivelul de abordare
Interna
-ional
Neorealist
Neoliberal

Naional
Interguvernamentalism
Funcionalism,
Neofuncionalism

TEORII PRIVIND NATURA I


PARTICULARITILE PROCESULUI DE
INTEGRARE EUROPEAN
Din punct de vedere istoric, domeniul relaiilor internaionale, i, prin extensie,
i cel al integrrii europene, a fost dominat de dezbaterile dintre adepii
realismului (respectiv neo-realismului), care au dus la apariia i apoi
dezvoltarea interguvernamentalismului i aa-numiii pluraliti (sau neoliberali), care au susinut i dezvoltat funcionalismul i neofuncionalismul.
Interguvernamentalismul consider c guvernele naionale reprezint factorul
determinant n stabilirea naturii i a ritmului integrrii, acionnd asemenea
unor gatekeepers la nivelul sistemelor naionale i supranaionale. n
acest fel, cooperarea interguvernamental din cadrul UE nu este n mod
substanial diferit de cea specific sistemului internaional.
Prin contrast, neofuncionalismul accentueaz faptul c fiecare pas n domeniul
integrrii conduce n mod logic ctre un altul, i c guvernele naionale se
afl n situaia de a nu putea rezista n faa presiunilor generate de procesul
integrrii. n acest caz, att actorii supranaionali, ct i cei naionali, au o
influen considerabil.

DIMENSIUNILE INTEGRRII
1. DIMENSIUNEA POLITICA
Securitatea in Europa de Sud-Est, ca tip de securitate colectiva, va fi
rezultatul raportului dintre resursele de insecuritate locale, regionale,
zonale si chiar continentale, care pot apare sub forma riscurilor,
ameninrilor, pericolelor, sfidrilor si agresiunilor neconvenionale, ce
se manifesta in toate dimensiunile ei (politica, economica, militar,
culturala, juridica, spirituala) si interesele statelor, regiunilor, zonei si
general europene.
Pentru securitatea fiecrui stat si realizarea securitii colective in
regiunile si in zona sud-est europeana, la nceput rolul cel mai important
l-a jucat dimensiunea sa politica. In acest sens mai sunt nc multe de
fcut si de perfecionat la nivelul statului, puterii sistemelor si regimurilor
politice pentru instaurarea valorilor europene, precum pluripartidismul si
democraia si elaborarea de strategii, planuri si programe in folosul
ntririi ordinii constituionale, respectrii drepturilor omului si dezvoltrii
societii civile.

DIMENSIUNILE INTEGRRII
DIMENSIUNEA POLITICA
Sistemele politice specifice democraiilor moderne existente deja in
cteva state ale Europei de Sud-Est se caracterizeaz printr-o
conducere activa, se manifesta convingtor prin instituii
reprezentative si prin matricea instituiilor publice.
Dezvoltarea politica nseamn dezvoltarea democraiei interne si prin
urmare desprirea totala de atitudinile, comportamentele si
obiceiurile regimurilor autoritare si ale societii autarhice. Una din
condiiile dezvoltrii democraiei in unele state din regiunea
balcanica este consacrarea societii civile, care are proprietatea
de a se autoconstrui si automobiliza. Pentru a consolida
democraia si societatea civila implicit, trebuie limitata extensia
statului. Instituiile informale orizontale (din spaiul civic) sunt de
fapt cele care duc la multiplicarea relaiilor bazate pe ncredere,
cooperare si angajare, cele care reduc ansele apariiei tipului de
cenzur politic, corupiei i relaiil obscure, crend astfel, condiii
de sancionare a guvernrilor ineficiente sau ostile.

DIMENSIUNILE INTEGRRII
DIMENSIUNEA POLITIC
Astfel n cazul Romniei, trebuie subliniate ca succese politice dezvoltarea
relaiilor economice cu UE, trecerea de la dolar la euro ca moneda de
referina si faptul ca procesul de privatizare economica a dobndit un ritm mai
alert. ncepnd cu 2002 i pn la nivelul anului 2009, Romnia a reuit
reducerea ratei omajului, a inflaiei, respectarea intr-o mare msura, a
programelor de reforma si austeritate convenite cu Banca Mondiala si FMI si
sporirea rezervelor valutare pana la un nivel dublu fata de 1998. Toate acestea
au determinat pe de o parte ridicarea ,,calificativului de tara stabilit de
Agenia Moody si a ,,calificativului bancar dat de Japan Credit Rating Agency,
iar pe de alta parte cretere nsemnata a PIBului, pn la nivelul anului 2007.
n aceste condiii, exist premisele favorabile care s-i permit Romniei s joace
un rol politic proeminent la nivel regional i interregional, cu att mai mult cu
cat ara noastr a demonstrat c este i un productor, nu numai un
consumator de stabilitate, c este un pilon trainic implicat activ n toate
structurile regionale de cooperare i securitate i are capacitatea de a-i
asuma acest rol.

DIMENSIUNILE INTEGRRII
DIMENSIUNEA ECONOMIC
O alta component major a securitii naionale i colective este de natur
economic. n Europa de Sud-Est aceasta a constituit si va reprezenta
premisa stabilitii, dezvoltrii, integrrii si cooperrii locale si regionale, fapt
pentru care toate statele ii acorda atenia necesara.
Avnd in vedere situaia economica precara a majoritii statelor din sud-estul
Europei, aceasta abordare procesual-organica se impune cu necesitate nu
numai datorita implicaiilor pe termen lung, dar si ca urmare a
particularitilor complexe ale tranziiei de la o economie centralizata pe plan
intern si prioritar regionalizat pe plan extern, la o economie de pia (in
diferite forme) pe plan intern si prioritar de asociere si partenariat mult mai
larg pe plan extern.
Noul peisaj geopolitic si geoeconomic zonal obliga Romnia alturi de celelalte
tari sa neleag actualul si viitorul circuit economic internaional nu numai
ca pe un flux de factori de producie, dar si ca pe un flux de factori de
dezvoltare, de cooperare, de colaborare, de stabilitate si de garanii
internaionale de securitate in toate domeniile si dimensiunile.

DIMENSIUNILE INTEGRRII
DIMENSIUNEA ECONOMICA
Avantajele economice ale integrrii Romniei in U.E. sunt:
-cretere economica;
-creterea investiiilor strine directe, crearea unor noi structuri de
producie, care sa permit fabricarea de produse finite cu
valoare adugata mai mare si calitate superioara conform
standardelor U.E.;
-creterea economiilor si investiiilor populaiei, micorarea
fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea
pieelor de capital ;
-dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea
concurentei (scderea preturilor) ;
-imbunatatirea substaniala a standardului de viata al populaiei.

DIMENSIUNILE INTEGRRII
DIMENSIUNEA ECONOMICA
Alturi de aceste avantaje vor aprea si urmtoarele
constrngeri principale :
-presiunile concurentiale ale pieei unice ;
-competiia dura dintre firmele romaneti si cele din
statele membre dezvoltate ;
-necesitatea transformrilor tehnologice ,
toate acestea ducnd pe termen scurt la creterea
omajului, odat cu restructurarea ntreprinderilor si
a unor sectoare industriale.

Uniunea European Scurt istoric


Apariia Comunitilor Europene are la baza declaraia
ministrului francez de externe Robert Schuman, care la
data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, pus la punct
mpreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de
modernizare a Franei de dup rzboi. Planul Schuman
a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la
Paris, de ctre 6 tari europene (Belgia, Olanda,
Luxemburg, RF Germania, Frana, Italia) a Tratatului
instituind Comunitatea Europeana a Crbunelui si Otelului
(CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952.
Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului
de cooperare si integrare care a nceput in anul 1951,
intre cele sase tari europene fondatoare.

Uniunea European Scurt istoric


Dup saizeci de ani in care au fost sase valuri de aderare,
respectiv:
- 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit;
- 1981: Grecia;
- 1986: Spania si Portugalia;
- 1995: Austria, Finlanda si Suedia,
- 2004: Republica Ceh, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia,
Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru i Malta;
- 2007: Romania si Bulgaria
Uniunea Europeana are astazi 27 de tari si perspective de extindere
a acestui numar. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza
relaiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o
maniera coerenta, avnd drept suport solidaritatea.

Uniunea European Scurt istoric


Principalele obiective sunt:
- promovarea progresului economic si social (pia unica a fost instituita in
1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaionala (prin ajutor
umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate
comuna, implicare in rezolvarea crizelor internaionale, poziii comune in
cadrul organizaiilor internaionale);
- sa instituie cetenia europeana (care nu inlocuieste cetenia naionala
dar o completeaz, conferind un numr de drepturi civile si politice
cettenilor europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justiie (legata de
funcionarea pieei interne si in particular de libera circulaie a persoanelor);
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul
legislaiei adoptate de ctre instituiile europene, mpreuna cu tratatele
fondatoare).

TEORII CONTEMPORANE PRIVIND


PROCESUL DECIZIONAL N CADRUL
UNIUNII EUROPENE

Instituiile Uniunii Europene


Parlamentul European
Comisia European
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri)
Consiliul European
Curtea European de Justiie
Curtea European de Conturi
Comitetul Economic i Social
Comitetul Regiunilor
Banca European pentru Investiii
Banca Central European

Puterea de decizie n UE

Puterea de decizie n UE
Relaia care exist ntre instituiile Uniunii Europene i
procesul de decizie este direct afectat de procesul de
extindere i de creterea numrului statelor membre.
Opinia general este c acest proces de decizie nu este
destul de apropiat de ceteni, c nu reflect suficient
interesele locale i sectoriale.
UE este structurat pe trei piloni: dimensiunea comunitar
(primul pilon) politici externe i de securitate comune (al
doilea pilon) i cooperarea judiciar i a poliiei n
domeniul criminalitii (al treilea pilon).

Uniunea European
Primul pilon (
supranaionalfederaie)
Comunitile Europene
(CE)

Politica agricol comun


Uniune vamal i
Piaa intern
Politica n domeniul conncur
enei
, Subvenii de stat
Politic structural
Politic comercial
Uniunea Economic i Mone
tar
Cetenia european
Educaie i Cultur
Cercetare i
Mediul nconjurtor
Reele transeuropene
Sntate
Protecia consumatorului
Politic social
Politica comun de imigraie
Politica n domeniul azilului
Protecia frontierelor

Al doilea pilon (
interguvernamentalconfederaie)

Al treilea pilon (
interguvernamentalconfederaie)

Politica extern i de securi


tate comun
(PESC)

Cooperarea poliieneasc i
judiciar n materie penal
(JAI)

Politica extern:
Cooperare

Meninerea pcii

Observatorii electorali i

Trupele comune de intervenie


Drepturile omului

Democraie

Asistena acordat statelor ter

e
Politica de securitate:
Politica european de securitat

e i aprare
Dezarmarea

Aspectele economice ale

dezarmrii
Sistemul european de

securitate

Trafic de droguri i Trafic de


arme
Trafic de carne vie
Terorismul
Infraciuni mpotriva
minorilor
Crim organizat
Corupie, coruptibilitate i
nelciune

Puterea de decizie n UE
n domeniul ultimilor doi piloni, metoda de decizie este cea interguvernamental, caracterizat prin:

Drept de iniiativ mprit de ctre Comisie i SM;


Consensul ca regul general de vot n Consiliu (unanimitate);
Rol consultativ pentru Parlamentul European;
Rol minor pentru Curtea de Justiie.

Spre deosebire de acestea, dimensiunea comunitar care reprezint


nsi esena Uniunii este caracterizat, la nivelul deciziei, prin:

Dreptul de iniiativ ca monopol al Comisiei;


Larg utilizare a votului majoritar n Consiliu (majoritate calificat);
Rol activ pentru Parlamentul European;
Interpretare uniform a legislaiei comunitare de ctre Curtea de
Justiie.

Puterea de decizie n UE
n ceea ce privete procesul de decizie, metodele utilizate n
acest scop sunt: co-decizia, avizul conform, cooperarea i
consultarea (ultimele trei fiind utilizate n cadrul descrierii
atribuiilor Parlamentului European).
Dintre acestea, reforma instituional acord un rol crescut
procedurii co-deciziei, care devine astfel principala
metod de decizie la nivel comunitar i limiteaz rolul
celorlalte proceduri. Datorit acestui fapt este necesar o
prezentare detaliat a co-deciziei i a modului n care
aceasta funcioneaz la nivelul celor trei instituii cu
atribuii n domenii: Parlamentul European, Comisia
European i Consiliul Uniunii Europene.

Puterea de decizie n UE
Procedura codeciziei
Procedura co-deciziei implic una, dou sau trei etape, dup cum urmeaz:
Comisia propune un act legislativ;
Parlamentul European adopt o poziie cu referire la actul respectiv,
pe baza unui raport ntocmit de comisia parlamentar relevant; de
obicei, sunt fcute amendamente la propunerea Comisiei aceasta
reprezint prima etap;
Consiliul UE are dou alternative:
1) accept amendamentele Parlamentului propunerea legislativ este
adoptat;
2) modific amendamentele, prin adoptarea unei poziii comune;
Pe baza unei recomandri a comitetului corespunztor, n a doua etap,
Parlamentul emite o opinie prin care: aprob, respinge sau amendeaz
poziia Consiliului, printr-o majoritate absolut a membrilor si;

Puterea de decizie n UE
Procedura codeciziei
Comisia ia n considerare amendamentele Parlamentului i trimite Consiliului
o propunere amendat; Consiliul poate adopta, prin majoritate calificat,
amendamentele Parlamentului care au fost acceptate de ctre Comisie, sau
poate modifica amendamentele Parlamentului prin unanimitate;
n eventualitatea unui dezacord ntre Parlament i Consiliu, un comitet de
conciliere format din membri ai Consiliului i o delegaie a
Parlamentului se ntlnete timp de maxim ase sptmni. Delegaia
Parlamentului, care reflect componena PE, este format din 27 membri
i este prezidat de unul din vice-preedinii PE; delegaia include
ntotdeauna raportorul Parlamentului.
n majoritatea cazurilor, cele dou pri ajung la un acord, ce are forma unui
text comun. Parlamentul este invitat s confirme acest acord n cea de-a
treia etap; dac nu se ajunge la nici un acord, respectiva propunere
legislativ nu va fi adoptat.

Puterea de decizie n UE

Puterea de decizie n UE
Un element de noutate adus de Constituia European la
nivelul deciziei este reprezentant de utilizarea
sistemului de vot al majoritii calificate ca procedur
standard de decizie n cadrul Consiliului i
simplificarea sa. Astfel, va crete rolul Parlamentului n
procesul de decizie, iar dreptul naional de veto va fi
pstrat numai n cteva sectoare, cum ar fi impozitarea
i politica extern. Mai mult, ncepnd din anul 2002,
deciziile au nceput s fie adoptate prin majoritate
dubl, ceea ce nseamn reprezentarea a cel puin
jumtate din SM i a 60% din totalul populaiei Uniunii.