Somajul - scurta descriere

Somajul este un fenomen economic care ia nastere din crizele sau recesiunile
economice. Somajul survine decalajului dintre cererea si oferta de pe piata
locurilor de munca concretizandu-se in imposibilitatea gasirii unui loc de munca
platit de catre persoane calificate pentru jobul respectiv.
Somajul poate fi de mai multe tipuri, respectiv: somaj ciclic, frictional, structural,
sezonier, tehnologic. De asemenea somajul poate fi voluntar, atunci cand
persoanele nu vor sa lucreze din varii motive, sau somaj involuntar cand, desi
apti pentru realizarea unui job, nu reusesc sa gaseasca unul.
In anul 2011, rata somajului din Romania a urcat la 7,4%, fata de 7,3% in 2010,
reprezentand 730.000 de someri, potrivit datelor Institutului National de Statistica
(INS).

Rata somajului a crescut in ultimul trimestru al anului la 6,7%, de la 6,5% in

precedentele trei luni, numarul somerilor ajungand la 618.000, a anuntat
marti Institutul National de Statistica (INS).
"Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 0,9 puncte
procentuale (7,1% pentru barbati fata de 6,2% pentru femei), iar pe medii
rezidentiale de 1,9 puncte procentuale (7,6% pentru mediul urban, fata de 5,7%
pentru mediul rural). Rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (24,1%) in
randul tinerilor (15-24 ani)", se arata intr-un comunicat al INS.
In trimestrul al patrului al anului 2014, populatia activa a Romaniei era de 9,172
milioane persoane, din care 8,554 milioane erau ocupate si 618.000 persoane
erau someri. Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost
in intervalul analizat de 60,8%, in scadere fata de cea inregistrata in trimestrul
anterior cu 1,8 puncte procentuale.
Gradul de ocupare este mai mare pentru barbati (68,8%, fata de 52,7% pentru
femei). Pe medii de rezidenta, rata de ocupare a avut valori apropiate (60,9% in
mediul urban si 60,8% in mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a
fost de 22,4%.

Raportul de dependenta economica (numarul celor inactivi si in somaj la 1.000

de persoane ocupate) a fost de 1.327, mai ridicat pentru persoanele de sex
feminin (1.742), precum si pentru cele din mediul rural (1.372). Rata de
activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 65,4%.
Datele se refera la somajul definit de Biroul International al Muncii (BIM). Potrivit
acestuia, somerii sunt persoanele in varsta de 15-74 ani care indeplinesc
simultan trei conditii: nu au un loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in
urmatoarele doua saptamani, respectiv au cautat activ un loc de munca in
decursul ultimelor patru saptamani.
Rata somajului a crescut usor in luna februarie, fata de ianuarie, ajungand
la 5,51%, iar numarul total al somerilor a urcat cu peste 5.100. Astfel,
498.531 de persoane sunt fara loc de munca, potrivit Agentiei Nationale
pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Conform sursei citate, rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii februarie a fost
de 5,51 la suta, mai mare cu 0,05 puncte procentuale fata de cea din luna
ianuarie si mai mica cu 0,33 puncte procentuale fata de cea din luna februarie a
anului 2014, scrie Mediafax.
Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru
ocuparea fortei de munca, la sfarsitul lunii februarie, era mai mare cu 5.116 fata
de finele lunii precedente, ajungand la 498.531 de persoane. In luna februarie,
comparativ cu luna ianuarie, a crescut rata somajului in randul barbatilor, de la
6,00 la suta la 6,05 la suta, in timp ce rata somajului in randul femeilor a crescut
de la 4,84 la suta la 4,90 la suta. Cele mai multe persoane fara loc de munca
erau din grupele de varsta 40 - 49 de ani (142.550 someri) si 30 - 39 de ani
(110.488 someri).
Alte 74.324 de persoane fara loc de munca in luna februarie aveau peste 55 de
ani, 65.159 dintre ele aveau intre 50 si 55 de ani, 64.834 erau tineri de pana la
25 de ani si 41.176 aveau varsta cuprinsa intre 25 si 29 de ani.
Citeste si:

"Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei
cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional au ponderea cea mai mare in
totalul somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea
fortei de munca (78,35 la suta). Somerii cu nivel de instruire liceal si postliceal
reprezinta 16,12 la suta din totalul somerilor inregistrati, iar cei cu studii
universitare 5,43 la suta", precizeaza ANOFM.
Judetele in care s-au inregistrat cele mai mari rate ale somajului sunt: Vaslui
(11,62 la suta), Teleorman (11,43 la suta), Mehedinti (10,30 la suta), Dolj (9,57 la
suta), Galati (9,42 la suta), Buzau (9,29 la suta), Alba (9,02 la suta), Olt (8,65 la
suta), Gorj (8,33 la suta) si Ialomita (8,28 la suta).
Din totalul somerilor inregistrati, 130.186 au fost indemnizati si 368.345
neindemnizati, numarul celor indemnizati scazand cu 10.077 persoane, iar
numarul celor neindemnizati a crescut cu 15.193 de persoane fata de ianuarie.

Desi ocupa de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rata nationala a somajului, Romania
continua sa detina detasat prima pozitie in ceea ce priveste somajul relativ in randul
tinerilor intre 15 si 24 de ani.
Practic, ne situam in topul celor mai ocupati europeni dupa ce ajungem la 25 de ani, dar nici
apetitul pentru munca si nici sansele oferite la inceput de cariera nu corespund cerintelor
europene.
Somajul la nivelul zonei euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. In schimb, in randul tinerilor sub
25 de ani, situatia este de doua ori mai grava, ponderea celor in cautare de lucru fiind de 23%.
Romania se afla printre tarile care au reusit sa mentina acest fenomen in limite acceptabile la
nivelul intregii populatii, dar se confrunta cu mari probleme la nivelul tineretului.

Analiza Problema somajului in Romania. Cum o intelegem? Cum o

rezolvam?

Exista opinii care considera ca rata somajului calculata dupa metodologia

BIM la 7,5% in Romania este una ridicata, ingrijoratoare. Da, este adevarat
orice persoana somer este o ingrijorare pentru orice Guvern, pentru
societate in general, dar si la nivel individual. In numeroase studii somajul a
fost asociat cresterii excluziunii sociale, saraciei, bolilor de inima,
alcoolismului si dependentei de droguri. Chiar in momentul in care vorbim somajul record la nivelul tinerilor din UE reprezinta indicatorul semnal al
unei generatii pierdute.
Cu unul din doi sau trei tineri someri, exista o probabilitate foarte mare ca
gradul de competitivitate al economiilor respective sa coboare abrupt.
Somajul determina pierdere de productie, determina costuri economice si
sociale greu de cuantificat.
Analiza strict economica a ratei somajului indica o serie de concluzii
interesante.
Prima. Potrivit estimarilor, Romania are o rata efectiva (reala) a somajului
doar cu putin peste rata naturala a somajului (cea corespunzatoare
functionarii economiei la nivelul PIB potential, un nivel pe care il putem
considera normal) in Q2 2013 aceasta fiind de 7,37% fata de rata efectiva
de 7,5% (explicatiile pot fi detaliate intr-o analiza ulterioara). Se observa ca
evolutia ratei naturale a somajului este strans corelata cu evolutia ciclului
economic si ca exista indicii care sa arate o histereza puternica a ratei
somajului.

Incepand cu anul 2006Q2, Romania a avut o rata naturala a somajului

aproape de rata reala somajului (in acel moment economia fiind la nivelul
potential). Ulterior, rata naturala a somajului a intrat sub nivelul 7 procente,
atingand in 2008Q3, pe fondul decalajului puternic inflationist, un nivel
minim de 6,68 procente.
Se observa ca intre 2007Q1 si 2008Q4 rata reala a somajului a fost mai mica
decat rata naturala a somajului. De exemplu, in 2008Q3 rata reala a
somajului a fost de 5,4%, iar rata naturala a somajului 6,68%, ceea ce indica

o rata a somajului ciclic negativa de peste 1 punct procentual, semnificand

efectele excesului de cerere din economie.

Dat fiind ca somajul structural indica o oarecare inertie, am putea lua in

calcul ca in prezent exista o influenta ridicata a somajului frictional
(persoane care intra pentru prima data pe piata muncii si persoane aflate
temporar intre doua locuri de munca, cu mare probabilitate de angajare).
A doua, comparatia privind rata somajului la nivel european relaxeaza putin
ingrijorarile (desi si emigratia are un cuvant de spus aici). Desi nu rezolva
problema, comparatia ne indica faptul ca o posibila rezolvare a problemei
cresterii ocuparii s-ar putea realiza mai rapid decat in alte state europene,
desi rata somajului pe termen lung in Romania (peste 12 luni in somaj) este
de 3,4% (deci 45% din total somaj BIM). In randul tinerilor situatia este si
mai ingrijoratoare, dupa cum se vede din graficul de mai jos. Pe langa faptul
ca unul din patru tineri este somer, aici mai exista o problema, 706.000 de
tineri intra in calculul NEET (Not in Employment, Education and Training)
fiind exclusi din punct de vedere social. Costul cu acesti tineri NEET este
estimat de catre Eurofund la 1,54% din PIB.

A treia. Histereza somajului indica necesitatea unor politici structurale

adecvate. Din datele ANOFM, referitor la structura somajului dupa nivelul de
instruire, somerii fara studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si
profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se
adreseaza agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca in vederea
gasirii si ocuparii unui loc de munca, aceasta fiind de 75%. Somerii cu nivel
de instruire liceal si post-liceal reprezinta 18%, iar cei cu studii universitare
doar 7%. Masurile propuse de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca, prin intermediul Programului National de Ocupare a Fortei de Munca
sunt legate de medierea incadrarii in munca pe perioada nedeterminata si

determinata; acordarea serviciilor de informare si consiliere profesionala;

organizarea cursurilor de formare profesionala; completarea veniturilor
somerilor care se incadreaza inainte de expirarea somajului; Incadrarea
somerilor peste 45 de ani sau unici sustinatori ai familiilor monoparentale
prin subventionarea locului de munca; stimularea mobilitatii fortei de munca
(incadrarea intr-o localitate la o distanta de peste 50 km fata de domiciliu;
incadrarea in alta localitate cu schimbarea domiciliului); prima de incadrare
pentru absolventi;Incadrarea persoanelor cu handicap, prin subventionarea
locului de munca; consultanta pentru initierea unei afaceri; burse de locuri
de munca s.a.
Totusi, pare ca totusi finantarea alocata politicilor pe piata muncii nu ne
ajuta prea mult.

A patra. Urgenta maxima este implementarea unui Plan de reducere a

somajului in randul tinerilor. In opinia mea, implementarea unei Scheme
pilot de tip "Garantii pentru tineri"- masura luata deja de Ministerul Muncii in
vederea imbunatatirii accesului pe piata trebuie completata cu masuri
directe de sprijin pentru firmele private. Sistemul de garantii pentru tineri
presupune ca in termen de patru luni de la intrarea in somaj sau de la
momentul in care nu mai participa la o forma de invatamant formal sa se
asigure o oferta de buna calitate pentru ocuparea unui loc de munca, pentru
continuarea educatiei, intrarea in ucenicie sau pentru efectuarea unui
stagiu. Schemele de "Garantii pentru tineri" vizeaza prevenirea abandonarii
timpurii a scolii, cresterea sanselor de obtinere a unui loc de munca si

eliminarea barierelor practice din calea obtinerii unui loc de munca.

As mai adauga aici ca masuri structurale extinderea Programului pentru
stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre
intreprinzatorii tineri (startup uri incubatoare de afaceri, etc); stimularea
participarii tinerilor romani la programul "Erasmus for Young Entrepreneurs".
Consolidarea parteneriatului public privat pentru infiintarea unui program
autohton de formare a tinerilor antreprenori; Facilitarea tranzitiei de la
scoala la munca prin promovarea uceniciei si combinarea oportunitatilor de
munca si pregatire. Intreprinderile mici (sub 50 de salariati) care angajeaza
minim 5 ucenici vor primi un ajutor suplimentar, o subventie pentru fiecare
ucenic/an, cu conditia de a mentine acei angajati timp de 2 ani; Promovarea
transformarii internshipurilor in contracte de munca permanente (contracte
pe perioada nedeterminata). Firmele sa primeasca din partea statului
subventie per angajat pentru care internshipul se transforma in contract de
munca pe perioada nedeterminata (firma trebuie sa mentina acel angajat
minimum 2 ani); Programe de tip "Pasarela" locurile de munca din sectorul
public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajati pentru a dobandi
"abilitati transferabile" in joburile din sectorul privat; Generalizarea stagiilor
de practica la toate nivelurile de educatie de tip invatamant profesional si
tehnic, vocational si teoretic, la nivel preuniversitar si universitar; Extinderea
colaborarii dintre scoala, universitate si angajatori prin crearea de platforme
platforme on line cu locuri de munca disponibile (intalnirea cererii cu oferta
de munca); Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de
munca care prevede un stagiu platit de stat, cursuri de specializare si
pregatire si la final, consiliere pentru plasamentul pe piata de munca.
Solutiile punctuale sunt bune dar pentru reducerea somajului structural
va trebui sa mergem mai departe. Este necesara atacarea rigiditatilor
structurale de pe piata muncii, cresterea productivitatii, masuri pentru
mobilitatea redusa a fortei de munca, reducerea asimetriei informationale
pe piata muncii si in mod sigur, reducerea impozitarii muncii.

Somajul face ravagii in Europa - Cum sta Romania la

acest capitol

36,3% dintre locuitorii regiunii spaniole Andaluzia nu au un loc de munca, aceasta fiind
cea mai afectata regiune a Uniunii Europe de problema somajului, arata datele Eurostat
publicate in aceasta saptamana.
Rata somajului din Andaluzia este de trei ori mai mare decat media Uniunii Europene de 10,8%
si de 14 ori mai mare decat cea din regiunea Bavaria Superioara din Germania, care
inregistreaza cel mai mic procent din UE, informeaza The Local.
Informatiile, preluate din raportul Eurostat publicat in aceasta saptamana, mai arata ca alte sase
regiuni spaniole se afla in "top 10" al zonelor UE afectate de somaj. Printre acestea se numara
enclavele din nordul africii, Melilla si Ceuta, cu procente ale somajului de 35,6%, respectiv
34,4%. Acestea sunt urmate de regiunea Insulelor Canare, Extremadura, Castile-La Mancha si
Murcia, unde somajul depaseste 30%. Clasamentul este completat de doua regiuni din Grecia
si de insula franceza Reunion, din Oceanul Indian.
La popul opus se afla regiunile germane, care inregistreaza cele mai mici niveluri ale somajului.
Dupa Bavaria Superioara, regiunile Freiburg si Tuebingen au o rata a somajului de doar 2,9%,
respectiv 3%. Nici capitala Cehiei, Praga, nu a fost foarte afectata de criza economica, nivelul
somajului fiind printre cele mai mici din Europa, de doar 3,1%.

Anomalia statistic a omajului: De

ce are Romnia o rat a omajului
de 7% i Spania de 26% cnd n
ambele doar unu din trei locuitori
lucreaz

Cnd oamenii stau acas i lucreaz pmntul pentru c nu mai au unde s se angajeze
nseamn c ne ntoarcem n Evul Mediu.

Romnia are o rat a omajului de doar 7% la o populaie de 20 de milioane de

persoane din care 6 milioane lucreaz cu sau fr forme legale, n timp ce n Spania
omajul este de 26%, n contextul n care aproape o treime din populaia Spaniei (14
din 46 de milioane de persoane) are statut de salariat.
n Polonia, unde tot 31% din populaia stabil lucreaz, omajul este de peste 10%, n
timp ce n Italia, care are o rat mai mic a populaiei angajate, de 28% din totalul
locuitorilor, omajul depete 12%, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza
informaiilor din 2013 publicate de Eurostat. Cum se explic omajul sczut din
Romnia, care cuprinde doar 700.000 de oameni, n contextul n care 2,6 milioane de
persoane apte de munc nu sunt nici omeri, dar nici salariai?
Criza a fcut ca muli oameni s renune s i mai caute un loc de munc, iar aceast
situaie i-a scos i din categoria salariailor, dar i din categoria omerilor, de aceea
omajul este sczut n statistici. ns aceste statistici sunt neltoare, rata omajului
este sczut pentru c muli oameni lucreaz n agricultura de subzisten, abia i duc
traiul de pe o zi pe alta, lucreaz o bucat de pmnt sau au o grdin. n ritmul sta, n
care oamenii stau acas pentru c nu au unde s lucreze, pare c ne ntoarcem n Evul
Mediu, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
Bogdan Hossu, liderul confederaiei sindicale Cartel Alfa, explic situaia prin faptul c
cei care sunt nregistrai ca omeri i nu mai primesc indemnizaie sunt radiai dup
ase luni din registrul de omeri dac n acest interval nu trec cel puin o dat pe la
agenia pentru ocupare.
Romnia este o anomalie n faa creia toi guvernanii nchid ochii pentru a avea pace
social: 3 milioane de angajai cu forme legale de la privat susin din taxe salariile a 1,2
milioane de bugetari, pensiile a peste 5 milioane de persoane i plile pentru ajutoare
sociale. i, paradoxal, salariul mediu la stat e mai mare dect cel din privat.

Rezultatele publicate n aceast sptmn de ctre INS n Cer-cetarea statistic

asupra forei de munc n gospodrii (AMIGO) pentru primul trimestru al acestui an au
readus n atenie structura de piramid inversat pe care se bazeaz economia romneasc: ntr-o ar cu o populaie de 20 de milioane de persoane din care aproape
jumtate (9 milioane) sunt apte de munc, numrul de salariai care lucreaz legal este
de puin peste 4 milioane, iar alte 2 milioane sunt angajai la negru, nu i pltesc
contribuiile nici la pensie, nici la sntate i nici la omaj.
Pe lng acetia, Bogdan Hossu, liderul confederaiei sindicale Cartel Alfa, a mai spus
c exist aproximativ trei milioane care fac parte din populaia activ care intr n
diverse categorii: patroni (nesalarizai), lucrtori pe cont propriu, liber profesioniti,
lucrtori familiali sau agricultori.
Rata omajului este o capcan statistic n msura n care definiia nu este prea bine
neleas i apare o discrepan semnificativ ntre amploarea fenomenului lipsei
locurilor de munc i numrul relativ mic de omeri nregistrai, mai spune Hossu.
n Germania, la o populaie de 80 de milioane de persoane din care jumtate sunt apte
de munc (39,5 milioane de oameni), ca angajai sunt nregistrate peste 35 de milioane
de persoane, ceea ce nseamn c rata de angajabilitate este de 44%, cea mai mare
din Uniunea European. Exist i diferene de natur cultural, n sudul Europei, dar se
aplic i n cazul Romniei, tinerii prefer s fie ntreinui de prini nc un an sau doi
pn i gsesc un loc de munc conform ateptrilor. n Germania ns, tinerii tiu de
pe bncile colii locul n care vor lucra imediat dup absolvire, pentru c sistemul lor
educaional este axat pe pregtirea profesional a tinerilor conform nevoilor din economie. Iar multe ri ncearc s copieze acest model, a mai spus analistul economic

Aurelian Dochia, managing director al firmei Concept Economic and Business

Consulting. n schimb, spune el, dac n Germania tinerii nu pierd timpul dup absolvire
pentru cutarea unui loc de munc, n Spania absolvenilor le este foarte greu s se
angajeze pentru c populaia deja salariat nu poate fi concediat foarte uor din cauza
legilor care i protejeaz de acest pericol.

n Spania, rata omajului n rndul tinerilor a fost de 40% n 2013, dubl fa de

cea la nivel naional, potrivit Eurostat. Spaniolii tineri i gsesc cu greu un loc de
munc din cauz c salariaii mai vrstnici sunt greu de restructurat ca urmare a
politicilor de protecie social. AFP/Mediafax Foto

Problema de fond este c foarte puini locuitori sunt contribuabili

ntrebai de ZF despre diferena dintre populaia apt de munc i numrul de salariai
raportai n buletinele lunare (de 4,3 milioane de persoane) i omajul sczut de 7%,

reprezentanii Institutului Naional de Statistic, instituia care calculeaz aceste date

conform standardelor internaionale i care le raporteaz la Eurostat, au rspuns:
Numrul de 4,3 milioane de salariai provine din cercetarea lunar privind ctigurile
salariale, care nu cuprinde numrul salariailor din unitile mici cu mai puin de 4
salariai i nici forele armate sau cei asimilai acestora i are sfer de cuprindere i
perioad de referin diferite fa de Ancheta forei de munc n gospodrii, au transmis
reprezentanii INS.
Cea mai grav problem este c, dintre cei 4,3 milioane de angajai care lucreaz legal,
un sfert sunt bugetari, astfel c taxele pltite de cei de la privat ntrein att angajaii de
la stat, ct i pensiile a 5,3 milioane de persoane i diversele ajutoare sociale acordate
de stat, pltite din ncasrile contribuiilor privailor la buget. Numrul de persoane
nregistrate ca omeri (aproximativ 730.000) se calculeaz ca procent raportat la totalul
populaiei active, indiferent dac o parte din aceast populaie activ fie lucreaz la
negru, fie este plecat din ar. Pe romnii plecai din ar temporar la munc nu-i
regsim n sistem dac nu sunt plecai prin intermediul ageniilor de ocupare. Practic,
numrul de salariai raportat n buletinele lunare (4,3 milioane) reprezint salariaii
nregistrai oficial cu contracte de munc (nregistrai n Revisal sau salariai bugetari).
Problema de fond o constituie faptul c doar acetia sunt contribuabili la sistem, ceea
ce reprezint extrem de puin raportat la totalul populaiei, a adugat Bogdan Hossu de
la Cartel Alfa.

El a mai spus c exist o

diferen de aproximativ dou milioane ntre numrul de persoane care se declar ntrun raport/acord de munc i numrul oficial de contracte de munc raportat de

buletinele statistice, iar concluzia ar fi c n jur de dou milioane de romni lucreaz

ntr-o form sau alta la negru.

De ce avem dou rate ale omajului

n prezent, n Romnia exist dou rate ale omajului, una calculat de INS i una
calculat de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM). INS
calculeaz omajul pe baza datelor culese din anchetele fcute n gospodrii i include
i persoanele cu vrsta cuprins ntre 15 i 74 de ani care ndeplinesc simultan 3
condiii: nu au loc de munc, sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele dou
sptmni i s-au aflat n cutare activ a unui loc de munc n decursul ultimelor patru
sptmni la momentul realizrii anchetei.
Cealalat rat a omajului din Romnia, publicat de ANOFM, este calculat exclusiv
pe baza declaraiilor fcute de omeri la ageniile pentru ocupare, care pot primi sau nu
indemnizaie de omaj.
ntre cele dou rate ale omajului exist o diferen de 2-3 puncte procentuale n fiecare
lun (rata ANOFM fiind mai mic), ceea ce se transpune ntr-un numr lunar de 200.000
300.000 de omeri ascuni (care vor s lucreze, dar care nu se nregistreaz la
ANOFM), numr care rezult numai din diferene de metodologii de calcul.
Oamenii au ieit din evidenele oficiilor pentru omaj, muli nu s-au ncadrat, a trecut
mai bine de un an de zile de cnd au tot ncercat s se angajeze i de aceea nu mai au
nici statut de angajat, nici de omer, stau acas pentru c nu au unde s lucreze, a
spus doctorul n economie Adina Mihilescu, care lucreaz n cadrul Institutului de
Cercetare a Calitii Vieii al Academiei Romne.
Ea a mai precizat c o problem mai mare exist n rndul tinerilor, cea mai ridicat rat
a omajului fiind n rndul tinerilor cu vrste cuprinse ntre 18 i 25 de ani care au
terminat coala i care vor s se angajeze.
Muli tineri lucreaz n probe la angajatori, dar nu sunt angajai pentru c este prea
mare povara fiscal, iar acetia sunt rulai n economie i n statistici pentru c nu au
contracte de munc, nu iau nici omaj i nici nu mai sunt n evidenele colii, a mai
spus Mihilescu.

O alt observaie este, potrivit lui Bogdan Hossu, c gradul de ocupare mult mai mare
din alte state arat i faptul c n Romnia instituiile statului menite s combat
evaziunea fiscal de pe piaa muncii nu funcioneaz. Potrivit estimrilor Consiliului
Fiscal, evaziunea fiscal din piaa muncii cost anual statul circa 4 miliarde de euro.

Topul rilor cu cea mai mic rat a omajului din Uniunea European. Pe
ce loc se situeaz Romnia
Cea mai mic rat a omajului n rndul rilor din Uniunea European s-a nregistrat la
sfritul anului 2013 n Austria, unde numai 4,8% din ceteni nu aveau un loc de
munc, conform celor mai recente date Eurostat.
Germania se situeaz pe locul doi n clasament, cu o rat a omajului 5,2%, urmat de
Luxemburg, cu 6,1%.
Rata omajului din cele 28 de ri ale Uniunii Europene a fost de 10,9% la sfritul lui
2013, n cretere cu 0,1% fa de aceeai perioad a anului trecut.
Romnia se situeaz pe locul 8, cu o rat a omajului de 7,3%, puin sub cea din Marea
Britanie, de 7,4%.
La polul opus se afl Grecia i Spania, cu rate ale omajului de 27,4% i respectiv
26,7%.
Comparat cu anul trecut, rata omajului a crescut n 14 state din UE i a sczut n
celelalte 14. Cea mai mare cretere a ratei omajului a fost nregistrat n Cipru, de la
13,3% la 17,3%. i italienii se lupt cu o cretere a ratei omajului, n ultima parte a
anului 2013 inflaia ajungnd la 12,7%, fa de 11,3% n aceeai perioad a anului
trecut.
Cea mai mare scdere a ratei omajului a fost nregistrat n Irlanda, unde rata
omajului a sczut de la 14,3%, ct era anul trecut, la 12,3%.
ara din afara Uniunii Europene cu cea mai mic rat a omajului este Monaco, care
are o rat a omajului de 0%, scrie New York Times. Monaco este un paradis fiscal care
atrage numeroi bogai ai lumii, n special datorit lipsei taxei pe venit.
ara

Rata
omajului(%)

Austria
Germania
Luxemburg
Malta
Cehia
Danemarca
Oalnda
Romnia
Marea
Britanie
Serbia
Belarus
Finlanda
Estonia
Ungaria
Slovenia
Polonia
Frana
Lituania
Irlanda
Italia
Bulgaria
Slovacia
Portugalia
Cipru
Croaia
Spania
Grecia

4,8
5,2
6,1
6,4
6,9
6,9
6,9
7,3
7,4
8,0
8,4
8,4
9,0
9,5
9,9
10,2
10,8
11,2
12,0
12,3
12,9
14,0
15,5
17,3
18,6
26,7
27,4

Studiu european: Rata somajului in randul tinerilor, mai mica

in tarile cu perioade scurte de tranzitie de la scoala la locul de
munca
La nivelul statelor membre au fost identificate sapte tipare, din punct de vedere al
comportamentului tinerilor. La un capat al spectrului, modelul "nordic" si cel "al uceniciei"
(Austria si Germania) sunt caracterizate de tranzitii mai rapide catre varsta adulta si de la scoala
la munca. La celalalt capat al spectrului, in cadrul modelelor "Europa de Est" si
"mediteraneean", tranzitia dificila si problematica de la scoala la munca este asociata cu o

tranzitie foarte lenta si tarzie catre independenta si autonomie. In general, tarile in care exista o
legatura mai stransa intre scoala si munca, datorita programelor de ucenicie sau datorita
faptului ca un numar mai mare de tineri combina eficient scoala cu experientele timpurii de pe
piata muncii parcurg o tranzitie mai lina si mai rapida de la scoala la munca.
In ciuda diferentelor uriase dintre statele membre cu privire la cifrele legate de somaj, de la inceputul
crizei 18 tari au inregistrat cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor, noua dintre ele
inregistrand aceasta valoare maxima in 2013.
In plus, avand in vedere faptul ca in 2012 15,9 % din populatia totala cu varsta intre 15 si 29 de ani nu era
incadrata profesional si nu urma niciun program educational sau de formare (categorie denumita NEET Not in Employment, Education or Training), pierderea suferita de economiile europene de pe urma unui
procent atat de mare de NEET a fost estimata la 162 miliarde EUR o crestere de aproape 10
miliarde EUR comparativ cu 2011.
Romania se remarca, in studiul Eurofound, printr-o serie de particularitati, precum:
- cea mai mica rata de contracte temporare, la tinerii de 15-29 de ani, la nivelul UE (5,8%) - (datele
folosite fiind din anul 2012)
- Varsta la care 50% dintre barbati parasesc casa parinteasca este de 30,2 ani, una din cele mai
ridicate din UE (in linie cu Malta si Slovacia), pe cand cea medie a femeilor este de 25,4 ani ; in schimb
varsta la care acestia devin parinti este in linie cu tarile UE, chiar mai scazuta decat in majoritatea
acestora, adica 31,8 ani la barbati si 28,8 ani la femei.
- Romania inregistreaza unul dintre cele mai reduse procente din punct de vedere al tinerilor care
combina scoala cu munca, (indiferent de nivelul de educatie): mai putin de 10%. Oricum, procentul este
in linie cu alte tari precum Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Slovacia. Tarile nordice inregistreaza cele mai
ridicate procente la acest capitol.
- In schimb, aceleasi tari cu numar redus de studenti care lucreaza inregistreaza cel mai mare numai de
ore efectiv lucrate. Romania se afla pe primul loc la numarul de ore muncite de acesti tineri.
- De asemenea, Romania este pe ultimele locuri din punct de vedere al procentului de tineri care isi
gasesc un loc de munca in decurs de un an de la finalizarea studiilor: 51,6%, comparativ cu 66% media europeana, pentru date disponibile in anul 2011.