CURS 4

DOCTRINELE ECONOMICE N EVUL

MEDIU
1) MERCANTILISMUL Bani, bani i
iar bani?

Contex istoric, condiii

premergatoare si cauze
Marile descoperiri geografice
Renaterea
Reforma
Apusul feudalismului si stabilitatea politica
Aparitia statelor moderne

Consecine

 Renaterea
i
Reforma
au
provocat
o
zdruncinare a spiritelor care tindeau spre
amoralizarea economiei i spre abandonul
progresiv al regulii medievale de moderare
a ctigului.
Pentru prima dat n istoria gndirii economice
se face abstracie de considerentele etice.
Toate
aceste
fapte
au
permis
apariia
mercantilismului care va domina Europa de la
mijlocul secolului al XIV-lea pn la mijlocul
secolului al XVIII-lea.

Caracteristici generale ale

mercantilismului
Credina
n
superioritatea
bogiei
monetare
Achiziionarea aurului i argintului, prin edict regal,
constituia, n acelai timp, calea de mbogire a
statului i scopul esenial al activitii economice;
Mijoacele de aciune erau adecvate celor dou situaii
posibile:
conservarea, atunci cnd ara avea metale preioase,
achiziionarea, atunci cnd ara nu dispunea de metale
preioase.
Pentru a mpiedica ieirea i pentru a ncuraja intrarea aurului i
argintului trebuia s se acioneze n sens invers circulaiei
mrfurilor, adic
reducerea importurilor i creterea
exporturilor, altfel spus, o balan comercial excedentar.

Caracteristici generale ale

mercantilismului
Realizarea elului mercantilist presupunea organizarea
industriei i comerului:
reglementarea industriei, astfel nct, s asigure
produse ieftine (msuri populare, salarii legale mari,
regim de munc obligatorie, crearea de manufacturi
regale, ncurajarea capitalismului etc.);
reglementarea comerului trebuia s restrng
importurile i s favorizeze exporturile de mrfuri i s
favorizeze importurile i s restrng exporturile de
materii prime; att pentru industrie, ct i pentru
comer se impunea cucerirea pieelor celor mai
avantajoase, prin colonizarea de noi ri;
Generalizarea politicii mercantiliste a agravat opoziia
dintre interesele rilor aflate n plin expansiune
economic.

Dei au existat unele diferene ntre ri, totui

politicile economice inspirate de mercantilism s-au
caracterizat prin:

Tipuri de politici mercantiliste

A) Merantilismul metalist
forma iniial i primitiv a mercantilismului (Spania si Italia)
impunea prohibirea exportului de metale preioase i favoriza
importul prin sistemul balanei comerciale
exportatorii spanioli erau obligai s exporte mrfuri spaniole
i s repatrieze sumele ncasate din vnzri, iar importatorii
de produse strine erau obligai s le plteasc cu produse
spaniole
ntre secolele al XVI-lea i al XVII-lea s-a format o doctrin
specific spaniol cunoscut sub numele de bullionism i
caracterizat de ideea aprrii directe (prin procedee autoritare de
reglementare) a metalelor preioase descoperite n minele din
Indiile Occidentale
Reprezentani: analistul politic Juan de Mariana (1536-1623),
Antonio Serra

Mariana (1536-1623)
Scrierile sale despre bani i preuri conin idei economice
liberale.
Enun principiul dup care regele nu avea nici un drept
s modifice valoarea banilor fr consimmntul
supuilor.
Moneda are o dubl valoare: natural sau intrinsec i
legal sau extrinsec
Rolul banilor ca instrument de schimb
Propune un plan de reform financiar care s revigoreze
bugetul, asigurndu-i resursele necesare prin:
reducerea cheltuielilor casei regale,
verificarea averilor de funcionari,
restrngerea generozitii regelui,
impozite asupra luxului i consumului clasei bogate.

Antonio Serra
susine cu trie abundena monetar
cile atingerii acestui scop sunt:
naturale
accidentale
dezvoltarea industriei este o surs mai sigur de
mbogire dect agricultura - profitul industrial este
mai puin ntmpltor i mai extensibil dect profitul
agricol.
circulaia comercial apare ca o surs destul de
sigur de mbogire, dar pentru a fi cu adevrat
profitabil trebuia cucerit supremaia maritim.
condamn procedeele bullioniste i se pronun pentru
abundena metalelor preioase i pentru conservarea
monedei la un pre ridicat.
critic fixarea cursului de schimb de autoriti,
argumentnd c, de fapt, cursul de schimb este un
efect al comerului, iar intervenia asupra sa este
inutil.

B) Mercantilismul industrialist
Perfecioneaz sistemul acionnd indirect
asupra stocului de metale preioase prin
intermediul industriei.
Statul trebuia s ncurajeze sistematic
manufacturile, cu scopul dezvoltrii vnzrilor
n strintate ale cror ncasri n aur s
creasc stocul de metale preioase.
Cei mai de seam reprezentanti: JeanBaptiste Colbert, Jean Bodin (bazele teoriei
cantitative
a
monedei),
Antoine
de
Montchretien

Jean-Baptiste Colbert
(1619-1683)
Principalul initiator al ideilor mercantiliste in
Franta; s-a implicat activ in economie
Sistem economic ce ii poarta numele:
colbertism
In ansamblu, politicile sale au fost eficiente,
ducnd la cresterea semnificativa a industriei si
economiei franceze
Considera drept sursa de bogatie comertul
international: o tara se imbogateste cand vinde
in strainatate mai mult decat cumpara

Pe plan intern
Privilegii fiscale si subventii pentru manufacturile
susceptibile de a alimenta exportul bine cotat (articole
de lux, postav, otel)
Interventia sistematica a statului in fixarea generala a
preturilor si salariilor, dar si privind reglementarea
stricta a calitatii produselor
Dezvoltarea industriilor, inclusiv prin aducerea celor
mai buni ingineri si muncitori in Franta
Dezvoltarea transporturilor ca premisa a dezvoltarii
comertului; dezvoltarea unei retele vaste de drumuri
si canale,
Reducerea tarifelor nationale pentru constructii

Pe plan extern
Protectionism riguros: edictul din 1667 preciza tarifele
vamale corespunzatoare
Pentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru
produsele fabricate n strintate care concurau produsele
naionale, n timp ce materiile prime erau scutite de taxe
pentru a alimenta industria francez
Pentru export, vnzarea mrfurilor naionale era ncurajat
de primele acordate armatorilor i companiilor de comer.
De asemenea, exportul cerealelor era interzis, pentru a
evita foametea i pentru a permite meninerea salariilor
sczute, ceea ce nsemna i pstrarea anselor n comerul
internaional.
Pentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru
produsele din strainatate care concurau produsele nationale
Materiile prime erau scutite de taxe vamale de import,
pentru a alimenta industria.

C) Mercantilismul comercial
Orientat prioritar spre dezvoltarea comerului i
navigaiei
Se fora asigurarea unei balane de pli externe
pozitive al crei sold era reglat n aur i n argint,
nu numai pentru importul i exportul de mrfuri, ci
i pentru toate obligaiile angajate cu strintatea
Oliver Cromwell, Navy Act, 1651 rezerva marinei
britanice monopolul comertului Angliei cu toate
continentele
Reprezentani: Thomas Mun, Josiah Child, William
Petty, Thomas Gresham

Thomas Mun (1571 1641)

Adept al interventiei indirecte a statului
Preocupat de probleme comerciale
O balanta de plati favorabila implic:
- Cresterea productiei industriale, fara a neglija
agricultura
- Exportul trebuie sa cuprinda numai materii prime
abundente
- Importul trebuie sa cuprinda numai produse absolut
necesare consumului national
- Abtinerea de la lux
- Cucerirea transporturilor maritime, a depozitelor de
marfuri si a pescuitului in larg

Thomas Mun
Respinge viziunea simplista bullionista (prohibirea
totala), sustine accesul liber al marfurilor
Pentru import, accesul era liber - fara interdictii, dar nu
gratuit in schimbul unei taxe
Pentru export libertate totala
Admite ca exista si alte surse de bogatie in afara
metalelor pretioase
Comertul singura cale de a imbogati Anglia prin:
-

Practicarea unui consum intern cumpatat

Utilizarea mai multor suprafete de teren in agricultura si a
altor resurse naturale
Reducerea taxelor vamale asupra bunurilor produse cu
materiale straine si care erau exportate
Exportul bunurilor cu preturi mari si cu cerere inelastica la
pret

William Petty (1623-1687)

Autor de tranzitie, precursor al lui David Ricardo in teoria
salariului si rentei si initiator al teoriei factorilor de
productie
Bogatia unei tari rezulta dintr-un proces complex de
cooperare si specializare a activitatilor; cuprinde si
metalele pretioase
Orice stat are nevoie de bani, pe care ii poate procura si in
alt

fel

decat

producerea

recurgand

bogatiei

la

procedee

coopereaza

munca

bullioniste.
si

La

pamantul:

Munca este tatal si principiul activ al bogatiei, iar

pamantul este mama

 Munca isi creste efectul multiplicator datorita

diviziunii muncii; conditia: legea trebuie sa
intervina pentru limitarea salariilor un nivel la
care sa nu moara de foame lucratorii
Munca putea fi prezenta si trecuta; munca trecuta se
materializa in stocul de capital.
Pamantul:
Asigura hrana si bunurile pentru schimb
Producea renta: ceea ce producea pamantul fara
interventia muncii;
Chiar daca renta ramane un mister, Petty o identifica
drept remuneratia proprietarului de pamant

Rata dobnzii si comertul

 De-a lungul timpului mercantilismul a fost criticat de

ctre economiti fie pentru fondul teoretic care
propovaduia bogatia monetar, fie pentru sustinerea
nverunat a liberalismului; alti economisti au preluat
ideile convenabile unei filiatiuni interventioniste.
n concluzie, mercantilismul reprezint un amalgam
ntre teoria i practic economic.
Mercantilismul s-a impus ca o doctrin economic
etatist, reglementatoare i protecionist.
Mercantilitii defineau economia ca o ramur a
artei de a guverna, avnd ca obiectiv gsirea
mijloacelor cele mai eficiente de a mbogi
statul.