TEST DOCIMOLOGIC - FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

CAIET PROBLEMATIZAT - TEST DOCIMOLOGIC -

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI - ANUL I - PSIHOLOGIE

PRECIZARI: Raspunsurile la test vor avea la baza informatiile cuprinse in lucrarea "Fundamentele
psihologiei- Note de curs (sinteze)", autor prof. univ. dr. Ion Radu-Tomsa; vor fi redactate pe foaie
propie de raspuns in ordinea numerotarii; fiecare raspuns corect valoreaza 1,o puncte, cu exceptia
definitiilor a caror valoare este 5,o puncte; caietul problematizat a fost redactat in 5 variante. Caietul
cuprinde 82 de itemi, cu o valoare maxima de 180, oo puncte.

Evaluarea/not area include: redactarea anterioara a unui eseu cu motto-ul "Daca la vremea stramtorarii
(necazului) esti slab, mica este puterea ta"(Pildele sau proverbele lui Solomon, cap 24, v 10) si
raspunsurile la testul grila din prezentul caiet problematizat.

Punctaj/note :

170-180 puncte...nota 9(noua)

150-169 puncte....nota 8(opt)

130-149 puncte....nota 7 (sapte)

120-139 puncte....nota 6(sase)

100-129 puncte....nota 5 (cinci)

80-99 puncte.....nota 4 (patru)

PERFORMANTA MINIMA DE ATINS = 80 DE PUNCTE

REDACTAREA anterioara si PREZENTAREA sub forma de text a eseului cu mott-ul precizat este
OBLIGATORIE pentru fiecare student (a) si valoreaza "un punct din oficiu LA NOTA FINALA!"

PREZENTUL CAIET PROBLEMATIZAT VA FI MULTIPLICAT PRIN FOTOCOPIERE (XEROX)

PRIN GRIJA FIECARUI STUDENT SI SE VA REGASI ASUPRA FIECARU STUDENT

PARTICIPANT LA EXAMENUL SEMESTRIAL - SESIUNEA FEBRUARIE - MARTIE 2005!

Raspundeti prin completarea pe foaia propie de raspuns numai a numerelor de ordine din caiet si

a spatiilor libere (.) Exemplu: 1. (sapinns); (faber) etc. Rog, nu faceti insemnari pe text!

MODALITATEA RECOMANDATABDE PREGATIRE A EXAMENULUI: Cititi cu atentie notitele si lucrarea

titularului disciplinei; retineti principalele cunostinte si rezolvati "pas cu pas" fiecare punct inclus in caiet,
in asa fel incat sa atingeti cel putin performanta minima vizata.

Nu uitati sa aveti asupra dumneavoastra la examen prezentul caiet problematizat (fara insemnari pe
text)!
CAIET PROBLEMATIZAT - varianta TOTALA

1. Ca si alte stiinte umaniste, psihologia umana studiaza omul si particularitatile sale ca individ si
apartinator speciei homo sapiens, caracterzat de:

rationalitate, inteligenta si vointa, adica homo sapiens sapiens;

producator si utilizator de unelte, adica homo ( faber )

membru al unei societati umane, adica homo ( socius )

care comunica cu sine si ceilalti oameni, adica homo ( comunicans )

care produce valori si cultura, adica homo ( valens )

2. Psihologia umana are ca obiect cunoasterea stiintifica a omului, a realitatii sale subiective,
interne de natura informational - energetica, adica viata ( psihica ), conduita si comportamentul
sau ca fiinta concreta denumita ( personalitate )

TEST DOCIMOLOGIC

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

3. Etimologia termenului de psihologie este: ( psihe ) si ( logos ) si a fost introdus de ( Rodolphe

Goglenius ), in secolul ( XVI).

4. Dup ace la debutul sau ca stiinta, obiectul psihologiei a fost exclusive sfera constiintei, accesibila
numai prin metoda /calea ( introspectiei ) , behaviorismul a considerat doar ( comportamentul )
ca veritabil obiect al psihologiei, dupa schema cauyala univocal S-R, care, corectata ulterior de
neobehaviorism, are urmatoarea formula: [C= f ( Ci x Is )], in care comportamentul este functie
de ( Conditii interne) si de ( Intensitatea stimularii).

5. In ultimele decenii, restructurarea obiectului si problematicii psihologiei au fost influentate de

ideile si metodologiile derivate din teoria generala a sistemelor, cat si de (asociationism ),
(behaviorism ), ( psihanaliza ).

6. Orientarea psihanalitica, fundamentala de ( Freud ), considera ca esenta vietii psihice este   

( inconstientul ) si cercertarea psihologica trebuie orientate spre acest nivel.

7. Definesc psihologia ca fiind stiinta ( care studiaza legile generale ale existentei, devenirii,
functionarii si structurarii mecanismelor organizarii psihocomportamentale, pe scara animala si
umana )

8. Psihologia generala, influentata de matematica si informatica a generat ca discipline psihologice

ca: (denumiti cel putin trei). ( stiinte pedagogice, economice si manageriale, stiinte juridice,
psihologia economica)

9. Nomotetica este orientarea in psihologie care implica asertiunea ( explicatiilor cauzale ), pentru
ca    nomotetikos inseamna ( promovarea legilor) si este in opoyitie cu orientarea ( ideografica )
a carei etimologie este ( idios= propriu, specific ).
 10. Psihicul este un aspect al vietii de relatie, o realitate subiectiva de natura ( informational -
energetica ), al carui support material este ( creierul uman ). In si prin Psihic realitatea fizica,
ontica se reflecta ca ( imagine subiectiva )

11. Definesc psihicul uman astfel: ( realitate subiectiva de natura informational - energetica, un
sistem de maxima complexitate, dotat cu posibilitati perfectionate de autoorganizare, autoreglaj
si autoprogramare prin insasi functionarea sa , a carei finalitate este informarea, comanda si
controlul interactiunii dintre om si mediul sau de existenta )

12. Psihicul uman este determinat atat de informatia ereditara, adica ( filogenetic), cat si de
experinta vietii, adica ( ontogenetic ).

13. In raport (relatie) cu material superior organizata (creier), psihicul repreyinta o ( functie ) a
acesteia.

14. In raport cu organismul uman, psihicul este instrumental sau de ( adaptare ).

15. Explic faptul ca psihicul uman este de natura subiectiv ideala, pentru ca el este un model ( de
maxima complexitate) al lumii ( vii )

16. Dispoyitivul antialeatoriu al psihicului uman este ( ratiunea )

17. Exista o expresie integratoare a fenomenelor psihice, denumita ( constiinta ), prin care omul are
perceptia imediata si continua a existentei sale, a actelor sale comportanmentale si a
consecintelor lor in lumea exterioara.

18. Structura repreyinta modul relative stabil de organiyare a elementelor unui sistem; in psihologie
termenul se refera la ( configuratiile perceptive ), ( schemele intelectuale ), ( organizarea
emotionala), ( dispozitia trasaturilor de character ).

19. Programul psihicului include urmatoarele elemente: ( structure invariante ) si ( stocul de

informatii aferent de care dispune ).

20. Starea psihica repreyinta in principal un tip de regim ( energetic ) si ( informational) care
caracterizeaza ansamblu vietii psihice itr+un moment al existentei sale.

21. Procesul psihic denumeste o succesiune de faze (stari) in functionarea psihicului. Trei sunt
aspectele care diferentiaza procesele psihice: a) continutul lor informational; b) structurile
functionale si operatorii; c) modu in care se organizeaza si functioneaza.

22. Include in procesele psihice senzoriale: (senaztii, perceptii, reprezentari), in procesele psihice
intellective ( gandire, memorie, imaginatie), procesele psihice reglatorii le consider a fi ( emotiile
si vointa ) iar atentia si limbajul sunt doar facitatoari pentru anumite procese.

23. Modalitatile subiective de existenta si evolutie ale proceselor psihice sunt:

a)     pentru perceptie ( imaginea ); b) pentru gandire ( ideea ); c)pentru emotie ( traurea subiectiva ); d)
pentru vointa ( orientarea spre scop si efortu )
TEST DOCIMOLOGIC

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

24. Definesc comportamentul ca fiind ( ansamblul reactiilor adaptive, obiectiv - observabile, pe care
un organism, prevazut cu sistem nervos, le executa ca raspuns la stimuli din mediu, ambianta,
care sint, deasemenea, obiectiv - observabili )

25. Modul in care, la om, este organizat comportamentul si sunt integrate faptele
psihocomportamentale il denumesc ( activitate ); aceasta include mai multe ( actiuni )

26. Specificul conduitei fata de comportament este dat de faptul ca acesta ( cuprinde si fenomenele
interne subiective, deci reuneste organic faptele psihice cu cele de comporatment );

27. Raportata la actiunile omului, elemental care declanseaya, sustine energetic si orienteaza
actiunea este ( motivul ).

28. Exista mai multe abordari specifice in psihologie ca: cea biologica centrata pe ( studiul material),
cea comportamentala axata pe ( studiul comportamentului uman si animal ), cea psihanalitica
orientate spre ( psihologia referitoare la bazele biologice ale instinctelor si instantele functionale
ale psihicului - inconstient subconstient constient ), cat si cea fenomenologica focalizata pe
( experienta traita de individ ).

29. Principiile psihologiei ca stiinta sunt (6): ( determinismul extern ); (relationarea neuropsihica);
( principiul genetic si al istorismului ); ( sistemicitatea );( aspectul ontogenetic); (..);

30. Asertiunea conform careia psihicul este o functie a sistemului nervos apartine principiului
( relationarii neuropsihice ).

31. La debutul experientei cunoasterii, formarea unor structuri psihice noi este precedata de
actiunea in plan ( extern ), conform principiului (..).

32. Ideea ca psihicul nu este un "dar" pre-formt deriva din principiul ( genetic si al istorismului).
Cauzalitatea in psihologie trebuie acceptata ca fiind si ( teologica ) sau ( finalista ).

33. In psihologie, a raspunde la intrebarea "de ce" inseamna a ( surprinde dinamica si interactiunea
fenomenelor psihice si a comportamentelor ), utilizand un model ( explicativ ), derivate dintr-o
teorie psihologica.

34. Teoriile care pleaca de la fapte si constatari empirice si tind sa se subordoneze logicii inductive
se numesc ( teorii inductive - intuitive ).

35. Legile in psihologie sunt nu numai probabilistice si statistice, cat si mixte. Specificul lor deriva din
( acceptarea psihicului ca aspect al vietii de relatie, ca "interfata" informational - energetica intre
"ceva" si "altceva").
 36. A descrie un fenomen psihic inseamna cu prioritate si utilizarea unui model descriptive care
rezulta, ca si model explicativ, dintr-o teorie stiintifica, are urmatoarele functii (4): a) explicatia
b) predictia c) intelegerea d) interpretarea

37. Definitia etimologica a conceptului de metoda este ( gr. Metodos = cale itinerar, urmarire;
reprezinta chiar calea, itinerariul, structura de ordine sau programul dupa care se regleaza
demersul teoretic - intelectiv si/sau practic - instrumental adoptat in vederea atingerii unui
scop ), pe cand metodologia este (gr. metodos), ( logos).

38. Metodele psihologiei, pentru a asigura obiectivitatea cercetarii, pleaca de la urmatoarele

consideratii [enumar doar trei]: ( natura stimulior si evaluarea lor sint obiecte ale reflectarii);
( subordonarea aspectelor functionale celor genetice); ( prezenta cercetatorului poate modifica
datele si informatiile colectate ).

39. Metodele psihologiei sunt: a) observatia b) autoobservatia c) experimentul d) convorbirea e)

ancheta f) metoda biografica g) analiza produselor activitatii h) metode psihometrice

40. Obiectivitatea testelor impune ca acestea sa indeplineasca urmatoarele conditii a) validitatea b)

fideitatea c) standardizarea d) etalonarea

41. Deosebirea esentiala dintre observatie si experiment consta in ( posibilitatea cercetatorului de a

provoca fenomenul prin interventie activa ).

42. Variabila in cercetare psihologica consta in orice fapt obiectiv sau subiectiv care poate fi modificat fie
cantitativ, fie subiectiv. Exista doua tipuri de variabile:

- a) [ independente ], la care variatia este influentata direct de cercetator; "variabila cauza"

- b) [ dependenta ], denumita si "variabila efect

43. In psihologie s-au conturat si impus mai multe modele explicativ-interpretativ privind relatia psihic -
creier: dualismul, monismul, interactionalismul etc. Unul dintre modele are la baza ideea fundamaentala
de ierarhie orgazitionala, al carei varf este constiinta ca "proprietate emergenta a excitatiei cerebrale".
Modelul a fost promovat de Roger W. Sperry, laureate al premiului Nobel pentru medicina si a fost
denumit ( modelul interactionist - emergentist ).

44. Asertiunea conform careia constiinta si creierul se deosebeste total prin natura lor, prima fiind de
natura spirituala, chiar divina, iar procesele neurale si cele psihice se desfasoara independent unele de
altele este proprie modelului denumit ( modelul analist - paralelist).

45. Identitatea fenomenelor psihice cu cele neurale, ca si materialitatea "obiectelor mentale"

este afirmata prin modelul denumit ( monismul psihoneural )

46. Principiile organizarii si functionarii SPU sunt urmatoarele:

a) principiul actiunii b) principiul integrarii si ierarhizarii c) principiul convergentei si divergentei d)
principiul compensatiei e)principiul identitatii f) principiul teologiei g) principiul economiei h) principiul
"verigii slabe".

47. Ideea ca diversitatea si complexitatea psihicului impun prezenta unor functii si structuri
computatoare prin care se schimba prioritatile, sensurile si tipurile de informatie psihica o consider ca
derivata din principiul ( convergentei si divergentei ).

48. O functie psihica afectata poate fi compensata, relativ prin ( restructurarea schemelor functionale
ale psihicului in ansamblul sau).

49. Indicatorii calitatii organizarii SPU sunt: a) capacitatea de receptie a informatiilor despre mediul
intern si extern b) capacitatea de selectie a informatiei necesara adaptarii ( luarea deciziei ) c) rezistent si
stabilitatea a perturbatii d) capacitatea de refacere functionala.

50. Prin S. Freud si psihanaliza s-a impus ideea organizarii structural-dinamice si ierarhice a psihicului
uman. Respectiv aparatul psihic" include trei nivele etajate: a) inconstientul b) preconstient c) constient.

51. Prin psihologia trans-personala (Ken Wilber) idea organizarii ierarhice, nivelare a psihicului revine in
actualitate. Sunt stabile cinci nivele ale constiintei, in care fiecare nivel are characteristic un sentiment
diferit de identitate personala, ii este proprie un mod specific de cunoastere, un tip specific de dualism si
clase specifice de procese inconstiente associate lor. Spectrul constiintei:

- nivelul Spiritului are specific sentimentului identitatii cu ( realitatea absoluta si ultima a universului, cu
constiinta cosmica, universica ), ca nivel suprem de identitate al omului;

- nivel transpersonal, supraindividual, se asociaza cu sentimentul identificarii cu un ( arhetip );la acest

nivel al constiintei omul nu este consstient de identitatea sa cu universal, dar nici nu se confunda cu
organismul individual;

- nivelul existential, la care omul prin constiinta sa sa se identifice cu ( organismul sau perceput total, asa
cum exista el "acum si aici");

- nivelul ego-ului, la care omul se identifica cu ( organismul sau total, cu psihofiziologia sa ); asa cum are
si reprezentarea sa mentala ca "Eu" si imaginea de sine;

- nivelul "umbrei", la care omul se identifica cu ( "umbre" vagi ale imaginii sale de sine, cu o parte a
egoului, care este persoana sa ).

52. Dupa K. Wilber, fiecare parte dispune de organizare structural-dinamica si functionala proprie, fiind
format dintr-o structura profunda si alta de suprafata. Modificarile de la suprafata le numeste
( translatie ), iar cele profunde le numeste ( transformare).

53. La fel ca nivelul si spectrul constient al vietii psihice, inconstientul este diferentiat si neomogen si
include:

- inconstientu fundamental;

- inconstientul ( arhaic )

- inconstientul submergent;
- inconstientul ( "pecete") ;

- inconstientul ( emergent );

54. Ce inseamna a fi constient? A fi constient inseamna ( "a gandi, a stabili relatii intre diferite
experiente") dupa ( Spencer - 1875; W. James - 1906; Walon - 1924 ).

55. Constiinta are urmatoarele functii: a) functia informational - cognitiva b) functia finaista, teleoogica
c) functia anticipativ - predictiva d) functia reglatoare a constiintei e) functia creativ - proiectiva

56. Definesc constiinta ca fiind o ( forma superioara de organizare psihica a omului ), prin care se reflecta
si realizeaza ( integrarea activ - subiectiva) a tuturor fenomenelor ( vietii psihice ) si care permite
( raportarea continua ) a individului la mediu si implicit ( adaptarea specific umana ).

57. Conform modelului cognitivist (Kihlstrom, 1984)    , constiinta este responsabila de doua procese
cognitive fundamentale (inregistrarea si selectia informatiilor stimulilor), asfel incat datele mnezice si
perceptive sa fie mentinute in "prim planul" vietii psihice, sa fie activata capacitatea ( reflexiva), sa fie
posibil controlul ( propriului corp) si sa fie posibila reprezentarea ( posibilitatilor viitoare ) ale faptelor
proprii si evenimente care nu ( sint prezente ).

58. Modelul psihoumanist al constiintei are ca idée centrala experienta unica a organismului uman in
cursul vietii personale. Experienta constiintei include trei variabile de experienta: a) experienta primara
b)experienta cunoasterii c) experienta personala

59. Ultima (experienta    personala) este esentiala pentru constiinta si se compune la randu-I din doua
forme de experienta ale Eu-lui: a)tip "Me" b)tip "I".

60. Sistemul operatiilor Eu-lui este influentat de "sistemului corp", care prin diferitele formatiuni neurale
din creier - amygdale, sistemul limbic si cortexul cerebral - mijlocesc in calitatate de "hardwere" diferite
tipuri de ( interpretari ), cea ( a supravietuirii) prin amzgdala, cea ( emotionala ) prin sistemul limbic, cea
( ideationala) prin cortexul cerebral.

61. In acelasi model (psihoumanist), operatiile Eu-lui sunt influentate si de sistemul auto-memoriei, care
include "memoria conectarii active" (din care se detaseaza Superegoul si Eg-oul ideal), cat si memoria
( istorica ) si experienta memoriei - toate aceste expresii mneyice edifica constructul ( self ).

62. Specificul subconstientului este acelani de a fi nivelul organizarii psihice ce poate fi reprezentat ca
virtualitate psihica, adica locul unde se condenseaza si se conserva ( amintirile ), adica toate acelea acte
si fapte psihice care au fost si s-au realizat ( constient ), apoi au intrat in latenta, putand oricand sa fie
activate de constiinta.

63. Carl G. Jung,     in dezacord cu S. Freud, considera libidoul ca fiind energie psihica rezultata din
ansamblu instinctelor dominante, inclusive instinctual de putere, ce poate fi orienta centripet, la
personalitatea de tip ( introvertita ) sau centrifug/ spre lume, la personalitatea de tip ( extravertita ).
64. Tot C. G. Jung a introdus in psihologie alaturi de inconstientul personal si conceptual de inconstient
colectiv, o zona profunda, supraindividuala a psihicului compusa din imagini si simboluri ancestrale pe
care le-a da renumit ( arhetip ).

65. Inconstientul este considerat preponderant afectiv (nu exclusiv afectiv), un sistem de fote

structurat dupa alta ordine decat a constiintei, unde se cumuleaza elemente de rezonanta biologica,
culturala, sociala, practice toate formele primare ale experientei persoanei. Departe de a avea rol
negative, el (inconstientul):

sursa de ( energizare ) si ( dynamism ) a intregii vietii psihice;

da continuitate ( vietii psihice) in toate ipostazele si momentele sale;

capabil de combinari spontane, conditioneaza ( procesul creator );

ca depozitar al programelor informationale si a tensiunilor motivationale bazale, asigura unitatea

structurala a nucleului personalitatii denumita (unitatea Eu - lui );

66. In raportul constient - inconstient se instituie relatii dinamice:

- de trecere a unuia in altul, fara ca o instanta sa o "goleasca" total pe cealalta (o relatie dinamica
circulara);

- o relatie de subordonare ( integrativa), ceea ce presupune dominarea inconstientului de catre

constient, cat si posibila dominare a constientului de inconstient ca in starile de ( afect) extrema sau de
( transa ) creatoare sau mistica;

- de echilibrare, de balans usor, fara predominarea unei instante asupra celeilalte, ca in starile de
( reverie ), ( spontaneitate ), ( contemplatie ).

67. Perspectiva moderna asupra psihicului a fost influentata de: a) teoria generalaa sistemelor; b)
cibernetica; c)teoria organizarii dinamice; d) teoria si tehnologia IT. Prin teoria informatiei s-a introdu
idea de determinare ( informationala ) a psihicului.

68. Ca orice sistem de prelucrare a informatiilor SPU este in esenta capabil de prelucrarea ( semnelor ) si
( semnalelor ), iar ca sistem cibernetic, prin aferentatia/conexiunea inversa (feed-back) este capabil de
autoorganizare si autoreglare prin insasi functionarea sa. Cibernetica aduce in psihologie notiunile de
reglare si deviatie cat si cele de ( control ) si ( programare ).

69. Cognitivismul apreciaza ca sistemul psihic (cognitiv) include trei elemente: a) reprezentari cognitive
b) structuri sau scheme cognitive c) operatii sau prelucrari cognitive, interrelationare intre ele.

70. Structuralismul psihologic introduce ideea de structura, adica de totalitate (organizata) si set de
( transformari), realizate si functie de context.

71. Definitia etimologica a sinergeticii este sin ( impreuna cu ), ergon ( actiune), efect (cooperativ)

72. J. B. Rhine clasifica fenomenle parapsihologice in fenomene asociate perceptiei extrasenzoriale si

fenomene psihokinetice. In fenomenele perceptiei extrasenzoriale sunt incluse: a) telepatia b)
clarviziunea c) precognitia d) retocognitia
73. Starile de constiinta modificate (SCM) sunt: a) somn b) vis c) hipnoza

74. R. W. Sperry, laureat ale premiului Nobel pentru medicina, pentru demonstrarea specializarii
emisferelor cerebrale, a influentat mult cercetarile si opiniile privind constiinta si SPU. Astfel, constiinta
are dispune de doua modalitati de functionare: modeul dominant (D) bazat pe (logica si ratiune )
activarea dominanta a emisferei cerebrale stanga si modul alternativ (A) de functiune bazat pe insight
sau (intuitie), prin activarea prioritara a emisferei cerebrale drepte.

75 Somnul este inclus in starile de constiinta modificata, reprezinta si o stare si o functie vitala a
organismului cu implicatii fiziologice si psihologice deosebite. Se deosebeste intre "somnul pasiv" si
"somnul activ", cat si intre "somnul lent si "somnul rapid". Stadiile (fazale) somnului sunt si ele
diferentiate de la stadiul A (somnolenta), stadiul B (faza de somn usor), stadiul C (somn de profunzime
medie) si stadiile D si F (somn profund). Exista mai multe teorii privind explicarea somnului active. Astfel,
somnul s-ar datora fenomenului "oboselii ( sinaptice), care invadeaza structurie responsabile cu
mentinerea starii de veghe.

76. Exista un centru al somnului (centru tropotrop) localizat in hipotalamus care se activeaza in timpul
somnului.

77. Somnul isi are originea in fenomenul de retractie a dentritelor, prin care se intrerupe contactul intre
neuroni si functia centrilor corticali se suspenda (teoria neuronala )

78. Somnul este produsde reducerea debitului sanguin cerebral (teoria ischemiei cerebrale)

79. O serie de substante chimice - acidul acumulat in sange, scaderea cantitatii de bromhormon in
glanda hipofiza si de serotomina in glanda epifiza - este implicata in aparitia somnului, conform teoriilor
( chimice )

80. Posibilele cai de acces spre starile modificate ale constiintei sunt:

a) meditatia b) rugaciunea c) dansul extatic d) psalmodierea e) bio - feed - back - ul f) substantele

psihoactive

81. Visul se asociaza somnului si este considerat "a treia stare a constiintei". Dupa S. Freud, somnul
indeplineste functii utile: a) functia hedonica b) functia de protectie a Eului c) functia comunicativa d)
functia sintetizatoare

82. Teoreticianul care a considerat ca visul are si functia de premonitie a fost ( Freud)

NU UITA: SEMNEAZA LUCRAREA SI INSCRIE NUMARUL VARIANTEI CAIETULUI PROBLEMATIZAT!