Profesor : Bogos Elena

Elev: Ciucan Stefan

 Aplicatii si exercitii :

3 pag 10
In definirea psihicului, psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii ; a. Identificati criteriile de raportare utilizate b. Caracterizati psihicul in functie de fiecare modalitate identificata n psihologia contemporan, definiia noiunii de psihic se realizeaz printr-o serie de raportri corelate: 1. Raportarea la lumea extern; 2. Raportarea la substratul material; 3. Raportarea la factorul timp; 4. Raportarea la strile de necessitate i la sarcinile de adaptare la medii. 1. Psihicul reprezint reflectarea subiectiv de natur ideal a obiectelor i fenomenelor externe, a relaiilor dintre acestea i a semnificaiilor externe, a relaiilor dintre acestea i a semnificaiilor lor pentru noi.

2. Raportarea la substratul material ne nfieaz psihicul ca funcie a sistemului nervos i va depinde nemijlocit de gradul de organizare i dezvoltare al acestuia. 3. Raportarea la factorul timp pune n eviden natura dynamic evolutiv a psihicului. Organizarea psiho-comportamentala a omului nu este static i invariant, ci are un carcter evolutiv i modificabil. n dinamoca organizrii psihocomportamentala a omului se pot delimita 3 etape eseniale: a. Etapa ascendent (20-25 ani) b.Etapa optimului funcional( 25- 65 ani) c.Etapa descendent( dup 65 de ani) 4. Psihicul are rolul de reglare a conduitei individului. El reprezint o obiectivare a comportamentelui i o interiorizare a vieii externe. Leon Tiev face distincia ntre urmtoarele stadii ale dezvoltrii psihicului: - Stadiul psihicului sensorial elementar - Stadiul psihicului perceptive - Stadiul intelectului - Stadiul psihicului contient - 4 pag. 10

4 pag 10 Identificai principalele momente ale evoluiei psihologiei ca tiin.: Evolutia psihologiei stiintifice cuprinde : 1.Psihologia clasica (1879 sfarsitul primei jumatati a sec. al XX-lea ) este caracterizata de existenta mai multor scoli de psihologie ,precum :

a) Asociationismul (Al.Bain,H.Taine,W.Wundt etc) sustine primatul partii asupra intregului , astfel viata psihica este o simpla suma de senzatii , iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta in timp si spatiu a unor senzatii) se formeaza perceptiile ,reprezentarile si gandire. b) Gestaltismul (K.Koffa,W.Kohler,O.Dunker etc) provine din cuvantul german Gestalt( configuratie,structura) si sustine primatul intregului asupra partii. Astfel psihicul nu este un conglomerat de procese in sine,ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia, iar la un nivel superior este gandirea). Caracterul organizat al psihicului este innascut ,structurile fiind date. c) Introspectionismul (W.James,N.Ach,Th.Lipps etc .) considera ca obiectul psihologiei este constiinta , inteleasa ca o lume interna,inchisa,fara legatura cu lumea externa sau cu reactiile comportamentale ,aceasta putand fi investigate numai cu ajutorul metodei introspectiei. d) Behaviorismul (J.Watson,Ed. Thornidke,B.F.Skinner etc) provine din cuvantul englez behavior (comportament) si apare ca reactie la curentul introspectionist . Fondatorul curentului , John Watson, considera constiinta o fictiune, o inventive pura a filosofilor, sustinand ca singura realitate psihologica autentica este comportamentul. Intre stimul si raspuns exista o relatie univocal,directa, de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat o reacte), iar pentru ca S si R sunt observabile si controlabile ,cunoasterea psihologica devine obiectiva si stiintifica, behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectiva. Aceasta orientare s-a impus in psihologia americana sub numele de neobehaviorism,teorie care depaseste schema simplista stimul raspuns si care valorifica noile fapte ale experientei si ale cunoasterii stiintifice.

e) Psihanaliza (S.Freud,C.Jung,A.Adler etc) apare ca reactie la psihologia introspectionista. Fondatorul psihanalizei ,Sigmund Freud , formuleaza idea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: constient inconstient. In centrul structurii inconstientului se afla instinctul erotico-sexual. Obiectul de studiu al psihanalizei este inconstientul. Varianta revizuita este numita neopsihanaliza. f) Psihologia actiunii si a conduitei (P.Janet,H.Wallon,A.N.Leontiev etc) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psiihice interne de actiunile externe ,directe ale omului cu realitatea concreta . Obiectul psohologiei este extins de la studiul functiilor si proceselor psihice isolate la actiunile complexe orientate spre scop(conduit). g) Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa,in plan metodologic ,de teoria generala a sistemelor si de cibernetica( pe baza principiului complementaritatii, adica al intregirii reciproce a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihice) in 1947 -1948. Realitatea este abordata dintr-un punct de vedere integrativ-sistematic si informational . psihologia contemporana este stiinta despre realitatea psihocomportamentala , ca unitate contradictorie si dinamica a laturii,subiective,interne(perceptii,reprezentari ,gandire etc.) si a laturii externe (reactii,actiuni,activitati).

Sigmund Freud
Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astzi Pbor /Republica Ceh - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al colii psihologice de psihanaliz. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze: Dezvoltarea uman este neleas prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refuleaz dorine, n special cele cu coninut sexual i agresiv, acestea fiind conservate n sisteme de idei incontiente. Conflictele incontiente legate de dorinele refulate au tendina de a se manifesta n vise, acte ratate i simptome. Conflictele incontiente sunt sursa nevrozelor. Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea n contient a dorinelor incontiente i refulate.

Freud este considerat a fi printele psihanalizei iar lucrrile sale introduc noiuni precum incontient, mecanisme de aprare, acte ratate i simbolistica viselor. Contribuia esenial a lui Sigmund Freud const n punerea n eviden a existenei i aciunii incontientului n viaa psihic i n explicarea pe aceast baz a personalitii umane. n plus, a dezvoltat o nou teorie (teoria psihanalitic), precum i o metodologie terapeutic aferent, care - n forma iniial sau modificat - urmrete ameliorarea funcionrii psihice, uneori cu aplicaii n patologiile mentale.

Personalitatea este cel mai complex sistem energetic-informational, dotat si construit in baza unor mecanisme de autoorganizare si autoreglaj Personalitatea = sistem BIO- PSIHO- SOCIOCULTURAL : -dimensiunea biologica (ereditatea fiecarei finite umane) -dimensiunea psihologica =zona de intersectie dintre ereditate si ceea ce s-a dobandit -dimensiunea socio-culturala =produs al procesului de zocializare (interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar )

Personalitatea trebuie pusa in legatura cu SPU, dar nu se identifica cu acesta. Trasaturi definitorii ale personalitatii: - caracter integrator(sintetic) -caracter sistemic -caracter adoptive -caracter definitoriu (permit evaluarea globala a unei finite umane concrete) Clarificare de termini: -individ =o fiinta vegetala sau animal considerate ca unitate distinct a specie din care face parte (inclusive omul) -individualitate =ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti -persoana= desemneaza numai natura umana Personalitatea =sistemul insusirilor stabile si specific unei finite umane care isi pun amprenta decisive asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. Aplicatii si exercitii : 1 pag. 64

Elaborai un text de 10 rnduri ( 1 rnd) n care s utilizai n sens psihologic urmtorii termeni: personalitate, trsturi de personalitate, sistem. Personalitatea este sistemul nsuirilor stabile i specifice unei fiine umane concrete care i pun amprenta decisiv asupra manifestrilor psihocomportamentale ale acestuia. Personalitatea reprezint un sism bio-psiho-socio-cultural mprit n trei dimensiuni: dimensiunea biologic( este relativ), dimensiunea socio-cultural ( intervenia mediului sociocultural) i dimensiunea psihologic( care dobndete autonomie). Personalitatea mai este mprit de asemenea in procese psihice( senzoriale i intelectuale) , stri psihice( contient i incontient), trsturi psihice( contient i incontient) trsturi psihice (de caracter, temperamentale, etc...) i sctiviti psihice ( joc, nvtur, creaie, munc). n concluzie personalitatea este un sistem complex ce difer de la un individ la altul, rmnnd stabil pe o perioad mare de timp i se manifest constant n conduit. 1 pag. 66 Construii un text de 10 rnduri ( 1 rnd) n care s corelai semnificaia psihologic a urmatorilor termeni personalitate, contiin, individualitate. n limbajul comun, ca i n cel tiinific, se folosesc diveri termeni pentru a desemna realitatea uman.

Doi dintre termenii folositi sunt individualitate si personalitate. Individualitatea este individul luat in ansamblul proprietilor sale distinctive i originale. Personalitatea este termenul care se refer la toate atributele, structurile i valorile personale ,statusurile i rolurile sociale ale personalitii respective. O alt definiie a pesonalitii ar putea fi: Personalitatea este sistemul nsuirilor stabile i specifice unei fiine umane, care i pun amprenta decisiv asupra manifestrilor psihocomportamentale ale acesteia. Aceasta este n strs legtur cu contiina care este funcia de adaptare la lumea extern, prin operaii simboloce, reprezentative, cu scopul stabilirii unui nou echilibru mai perfecionat ntre individ i mediu.

Carl Gustav Jung Carl Gustav Jung (n. 26 iulie 1875, Keswil, cantonul Thurgau, Elveia d. 6 iunie 1961, Ksnacht, Elveia) a fost medic, psiholog i psihiatru elveian, fondatorul psihologiei analitice. A fcut studii de medicin general i psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicin din Zrich i medic-ef la clinica psihiatric universitar Burgholzli. Este cu precdere interesat de psihoterapia clinic i, concomitent, de cercetarea experimental i teoretic. ntre 1907 i 1912 colaboreaz intens cu Freud, acesta avnd o influen decisiv asupra lui Jung. Este atras in special de cercetrile acestuia legate de isterie i de vise. Ruptura cu Freud este marcat de apariia lucrrii Wandlungen und Symbole der Libido (1912), n care Jung ncearc o lrgire a orizontului de interpretare freudian i o implicit critic a acestuia. Aceast ruptur l va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare

psihanalitic, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamental a omului i pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experiena clinic. ntre 1921 i 1938 ntreprinde cltorii de studii n Africa de nord, n lumea arab, la indienii pueblo din Arizona i India. n 1935 este ales preedinte al Societii elveiene pentru psihologie i domeniile conexe. n 1944 se creeaz la Basel catedra de psihologie medical al crei titular este Jung. n 1948, la Zrich, se nfiineaz institutul Carl Gustav Jung, iar in 1958 Societatea internaional de psihologie analitic, avnd drept tem teoriile jungiene. i petrece ultimii ani de via la Bollingen, lng Zrich, unde i redacteaz memoriile. La cteva luni dup moartea lui apare Erinnerungen, Trume, Gedanken (Amintiri, vise, reflecii) consemnate i editate de Aniela Jaffe.

Este latura dinamico-energetica a personalitatii cu caracter innascut, care structureaza din punct de vedere formal conduit umana. Tipologii temperamentale: COLERICUL caracterizat prin : reactii emotionale puternice,impulsive si uneori chiar violent,face risipa de energie,inclinatie spre exagerare SANGVINICUL :vioi, se adapteaza rapid,reuseste sa se stapaneasca relative usor,stabileste rapid relatii sociale,comunicativ , ia usor decizii. FLEGMATICUL :calm,imperturbabil,chiar lent,cu sentimente durabile,rabdator si tolerant,greu adaptabil ,meticulous, inclinat spre rutina. MELANCOLICUL :emotive,sensibil,are dificultati de adaptare ,capacitate de lucru scazuta ,puternic afectat de insuccese,inchis in sine.

 Exercitii si aplicatii: 1 pag. 68 Analizai locul temperamentului in sistemul de perrsonalitate, evideniind i rolul acestuia n relaiile interumane. Temperamentul reprezint latura dinamico energetic a personalitii, cu caracter nnscut , care structureaz din punct de vedere formal conduita uman. Acesta constituie cea mai expresiv latur a personalitii noastre, deoarece nsuirile temperamentale i pun amprenta asupra tuturor manifestrilor noastre. Datorit caracterului nnscut al nsuirilor temperamentale, temperamentul suport ntr+un fel sau altul influena dezvoltrii progresive a personalitii, aa nct el reprezint cea mai general i constant caracteristic a subiectului uman. El nu determina aptitudinile sau caracterul, aa nct n cadrul orcrui tip temperamental sunt posibili subiectii umani att talentai, ct i cu capaciti reduse din punct de vedere intelectual, sunt caractere bune sau rele. Cu toate acestea cunoaterea sa are relevan mai ales n orientarea colar i profesional, deoarece poate favoriza sau dimpotriv formarea anumitor capaciti. Observarea manifestrilor psihocomportamentale proprii sau, mai evident, a celor din jur, ne permit cu destul de mare uurin s constatm diferente n ceea ce privete cantitatea de energie de care se d dovad.

Exist oameni agitai, nerbdtori, care fac totul in grab sau dimpotriv persoane care se dovedesc retrase, linitite, calme. 2 pag. 68 Realizati o analiz comparativ a celor patru tipuri temperamentale. Colericul este energic, nelinitit, impetuos, uneori impulsiv i i risipete energia. Inegal n manifestri, el oscileaz ntre entuziasm i dezndejde, ntre bucurie i treistee, ntre ncredere exagerat n sine i descurajare. Este capabil de triri afective intense, dar la fel de inegale, exagernd att prietenia ct i ostilitatea. Persoan foarte activ, colericul este capabil de iniiative ndrznee i se poate mobiliza la maximum n activiti de durat. Pe cnd, opus colericului, flegmaticul, este linitit calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, parea dispune de o rbdare fr margini. Nu se pripete niciodat, lucreaz ncet, si tacticos. Are o putere de munc foarte mare, i este foarte tenace, meticulos n tot ceea ce face. Se adapteaza greu la o situaie nou, este nclinat spre rutin i activiti stereotipe. Sangvinicul, este la echilibrul dintre flegmatic i coleric. Este vioi, vesel, optimist i se adapteay uor la la orice situaii. Este temperamentul bunei dispoziii. Fire activ, se angajeaz rapid ntr+o activitate, dar le schimb foarte des, deoarece simte nevoia permanent de ceva nou. Aceast mobilitate accentuat face dificil

fixarea scopurilor i consolidarea intereselor.Are capacitatea de lucru ndelungat i i menine reyistena i echilibrul psihic n situaii dificile. Pe lng sangvinic, melancolicul pare a fi total opus acestuia. Are disponibiliti energetice reduse, este putin rezistent la eforturi ndelungate i, de aceea, n condiii de suprasolicitare, se epuizeaz rapid. Este sensibil, puternic afectat de insuccese,foarte exigent cu sine i nencreztor n forele proprii.

Hans Eysenck Hans Eysenck (1916-1997) este cunoscut pentru cercetarile sale asupra inteligentei si personalitatii umane, precum si pentru controversatele studii privind legatura dintre rasa si coeficientul de inteligenta. Desi nu a fost primul care sa faca distinctia dintre introversie si

extraversie (Carl Jung), a pus la punct o metoda de cercetare a personalitatii avand la baza analiza factoriala. In lucrarea sa din 1947, Dimensiunile personalitatii, Eysenck vorbeste despre cele doua dimensiuni sau supratrasaturi ale personalitatii: introversie/extraversie si nevrotivm. Ulterior, la sfarsitul anilor 70, el adauga acestui model o a treia dimensiune, psihotismul, construind renumitul model PEN (psihotism-extraversie- nevrotism) In anul 1950, Eysenck lanseaza un celebru atac la adresa validitatii stiintifice a psihanalizei, sustinand ca nu exista nici o dovada a faptului ca ajuta la tratarea nevrozelor pacientilor. De asemenea, in 1971, in cartea sa Rasa, inteligenta si educatie, se opune ideii conditionarii sociale, sustinand ca nivelurile inteligentei sunt genetice si mostenite, drept urmare exista diferente de IQ in functie de rasa. Toate aceste controverse, dar si contributiile sale la validarea stiintifica a psihologiei, au facut ca la sfarsitul vietii sale (1997) sa fie considerat cel mai frecvent citat cercetator din domeniu. Eysenck a publicat peste 80 de carti si 1600 de articole de psihologie. Spre sfarsitul vietii, Societatea Psihologica Americana i-a acordat titlul William James Fellow pentru contributia semnificativa la dezvoltarea psihologiei ca stiinta.

Este latura relational-valorica a personalitatii. Este totalitatea insusirilor psihice esentiale si stabile care se exprima in valorile promovate si prin atitudinile (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietii sociale si in raport cu cine. raport caracter temperament /caracter aptitudini Raport :caracter Raport: caracter -aptitudini temperament -temperamentul este -aptitudinea =sistem optional neutru d.p.d.v. socioeficient care se investeste moral(nu este influentat de in activitate,caracterul se constiinta si deciziile refera la atitudinea fata de acesteia ), caracterul este diferite laturi ale realitatii valorizat socio-moral -intre aptitudini si -trasaturi temperamentale strasaturile de caracter pot sunt innascute ,cele de exista relatii discordante character sunt dobandite sau concordante (discordanta,conducand la -caracterul =o instanta de franarea posibilitatilor de control si verificare (chiar dezvoltare ) si pentru temperament -temperamentul isi pune amprenta asupra mediului

in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament Trasaturi de caracter =pozitii ale subiectului fata de cele din jur ,un mod de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Atitudini =modalitati de raportare la o clasa generala de obiecte sau fenomene si prin care persoana se orienteaza subiectiv si se anregleaza preferential. Nu orice trasatura de character reprezinta o atitudine,ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie,esentiala,durabila asociata cu o valoare morala si exprimata cu e anumita intensitate .

Tipuri de atitudini -Atitudini fata de ceilalti oameni (exprima gradul de deschidere fata de cei din jur ) -Atitudini fata de sine -Atitudini fata de munca ,de activitate -Alte tipuri : atitudini culturale ,fata de familie, fata de natura Pentru definirea portretului caracterial sunt necesare caracteristici: -

- Unitatea caracterului - se refera la a nu modifica,in mod esential conduita din motive de circumstanta - Expresivitatea caracterului =neta specifica pe care i-a imprima trasaturile dominante - Originalitatea caracterului -modul unic de armonizare a trasaturilor principale si secundare - Bogatia caracterului este data de multitudinea relatiilor pe care persoana le stabileste cu semenii - Statornicia caracterului se refera la manifestarea constanta in conduita a trasaturilor caracteristice - Taria de caracter =forta cu care sistemul caracterial isi apara unicitatea

 ROLUL CARACTERULUI IN STRUCTURA PERSONALITATII CARACTERUL = expresia intregului sistem al personalitatii =influenteaza intreg sistemul personalitatii noastre oferind un sens sau altul actiunilor noastre Nu se poate defini in afara orientarii axiologice ( accentul pe etic valoare orientare valorica ) Ex. portrete caracteriale -amabilul =urmareste confortul fara un interes personal -lingusitorul =lipsa de demnitate -zgarcitul =economiseste fara masura -oportunismul =urmareste prinderea orcarei ocazii pentru a si rezolva scopul personal

Curiozitati

Inteligenta artificiala :

Inteligena artificial este un termen tehnic provenit din limba englez: Artificial Intelligence, prescurtat AI, care desemneaz un domeniu de cercetare n cadrul informaticii. n vorbirea curent este un produs rezultat n urma desfurrii acestei activiti. Definiia cea mai acceptat a inteligenei artificiale a fost dat de John McCarthy n 1955: o main care se comport ntr-un mod care ar putea fi considerat inteligent, dac ar fi vorba de un om. O trstur des ntlnit a inteligenei artificiale este c sistemul respectiv este capabil s nvee, cu sau chiar fr ajutoare externe, cu scopul de a se mbunti permanent. Istoric : La nceput, crearea i cercetarea inteligenei artificiale s-a desfurat pe domeniul psihologiei, punndu-se accent pe inteligena lingvistic, ca de exemplu la testul Turing. Acest test const ntr-o conversaie n limbaj uman natural cu o main (computer) care a fost programat special pentru acest test. Exist un juriu uman care converseaz cu acest computer, dar i cu un om, prin cte

un canal pur text (fr ca ei s se vad sau s se aud). n cazul n care juriul nu poate s-i dea seama care este computerul i care omul, atunci inteligena artficial (programul calculatorului) a trecut testul. Telepatia Telepatia (nsemnnd literal simire la distan) vine din greac tele ("distan") i pathe "sentiment" i se refer la abilitatea de a comunica informaie de la o minte la alta, fiind o form de percepie extra-senzorial sau cogniie anormal. Aceast informaie este raportat a fi "primit" n aceeai form ca i cum ar fi de la simurile convenionale. Telepatia este procesul care permite ca fiinele s transmit informaii de la unele la altele, fr a se folosi de limbajul verbal. Cei care au descoperit c telepatia se afl printre fenomenele paranormalului erau adepii mesmerismului (teoria magnetismului animal). Acetia au observat c unele persoane cu capaciti magnetice pot citi gnduri i pot executa comenzi nerostite. Descriere : Sigmund Freud a considerat telepatia ca o facultate primitiv, care a fost pierdut de om n cursul evoluiei sale. Conform afirmaiilor lui, indivizii legai "telepatic" trebuie s aib o legatur emoional foarte puternic, iar

evenimentul transmis pe aceast cale trebuie ncrcat cu sentimente negative. Pe de alt parte, Carl Gustav Jung ia acordat o importan mai mare, considernd telepatia o funcie de sincronizare i a descoperit prin experienele sale c aceste fenomen ne influeneaz visele. N. Wiener, cunoscut cibernetician de origine american, consider c suportul material al telepatiei l constituie, de fapt, undele cu frecvena de 10 Hz, adic cele corespunztoare ritmului alfa i c acestea ar fi active n stare de relaxare maxim. ns psihofiziologii nu sunt de aceeai prere. Ei susin c telepatia este o funcie a incontientului care se manifest ndeosebi n marile triri emoionale. Ca dovad, acetia aduc rezultatul experimentelor fcute pe animale. n timp ce acestora li se nregistreaz electroencefalograma (EEG), la mare distan li se sacrific puii, iar n acea clip, pe EEG apare un impuls nervos. Camille Flammarion spunea: "Aciunea unei mini asupra alteia, de la distan, transmiterea de gnduri, de sugestii mentale i de comunicare la distan nu sunt mai extraordinare dect aciunea magnetului asupra fierului, dect influena Lunii asupra mrii, dect transportarea vocii umane cu ajutorul electricitii sau dect minunile tiinei contemporane. Doar comunicrile psihice sunt superioare i acestea ne pot ajuta s dm de urma cunoaterii naturii umane. Telepatia poate i trebuie s fie considerat de ctre tiin o realitate incontestabil.

Mintea poate aciona mpotriva altei mini fr intervenia simurilor. Forele psihice exist cu adevarat, dei natura lor nu ne este cunoscut. Noi spunem c telepatia aparine ordinului psihic i nu celui fizic, psihologic, chimic sau mecanic, deoarece ea nu produce, transmite idei i gnduri, iar aceasta se manifest fr cooperarea simurilor noastre".