MEMORIA SENZORIALA

Joian Daniela,
Seria 1, Grupa 3

Definitii:
Memoria, la modul general, poate fi definita ca

mecanism cognitiv de encodare, pastrare si

reactualizare a informatiilor.
Memoria este mecanismul psihic cognitiv de
reflectare a experientei trecute, fixare si pastrare
a informatiilor in vederea recunoasterii si
reproducerii acestora intr-o maniera cat mai
fidela.

 Finalitatea memoriei este aceea de recuperare a

amintirilor.
In ceea ce priveste continutul informational,
constatam o mare varietate de continuturi, ceea
ce reflecta rolul ei major in viata psihica. Orice
stimulare receptata prin intermediul
analizatorilor are sansa de a fi retinuta,
conservata la nivelul structurilor neuronale
pentru durate variabile de timp.
Psihologul german Lange considera ca viata
psihica a omului fara memorie ar fi un ghem de
impresii senzitive, adica un prezent fara trecut,
dar si fara viitor.

 Memoria are mai multe forme: memoria

senzoriala, memoria de scurta durata si memoria

de lunga durata.
Memoria senzoriala este o memorie de foarte
scurta durata, chiar volatila care activeaza pe
durata a cateva secunde si se suprapune, in
buna masura, cu conceptul de postefect, ca
remanenta senzoriala.
Este considerata ca fiind primul stadiu al
memoriei.

 Memoria senzoriala este divizata in raport cu

sursele de la care vin informatiile, in: memorie

vizuala, auditiva, gustativa, olfactiva,
kinestezica etc.
Dintre acestea cele mai studiate au fost
memoria senzoriala pentru stimulii vizuali, sau
iconica, si memoria senzoriala pentru stimulii
auditivi, sau ecoica.

Memoria senzoriala a stimulilor vizuali

Memoria iconica

Cadrele de imagine imprimate in memoria

iconica sunt foarte scurte, dureaza aproximativ

secunde.
In memoria iconica imaginile se pastreaza cu
exactitate, ca intr-o fotografie. Oamenii care pot
vedea, care isi pot reprezenta mental stimulii
vizuali, au amintiri fotografice care insa
dureaza foarte putin timp.

 George Sperling

(1960) este unul

dintre cei care au
studiat memoria
iconica.

G K E Q
R Y H T
C M L A

Intr-un experiment a prezentat

participantilor pe un display un
tabel cu 12 litere aranjate
orizontal pe 3 randuri a cate 4
litere. Le arata tabelul 1/20
secunde apoi le cerea sa-si
aminteasca literele de pe unul din
randuri, dar nu le spunea dinainte
care va fi randul. Primul rand era
semnalizat cu un ton inalt, al
doilea cu un ton mediu, iar al
treilea cu un ton scazut. Daca
tonul se auzea la foarte scurt timp
dupa prezentarea tabelului,
subiectii isi aminteau majoritatea
literelor din randul respectiv, dar
daca intarzierea cu care se
declansa tonul era mai mare de
secunde fata de incetarea
proiectarii imaginii pe ecran,
participantii isi aminteau in medie
o singura litera de pe randul
respectiv, fapt ce demonstreaza
rapiditatea cu care informayia este
pierduta in registrul mnezic
senzorial.

 Segner a pornit de la

observatia empirica a
faptului ca daca miscam o
tigara aprinsa intr-o
camera intunecata, in
urma ei ramane o dara
luminoasa vizibila de
catre oricine. A incercat
sa masoare durata
memoriei vizuale
senzoriale si a stabilit ca
durata inmagazinarii
informatiei senzoriale
este de o zecime de
secunda.

 Memoria fotografica in adevaratul sens al

cuvantului este cea care dureaza mai mult de

cateva zecimi de secunda si se numeste
memorie eidetica.
Sunt insa putine persoanele la care stimulii
vizuali persista durate indelungate.
Aproximativ 5% dintre copii pot privi o imagine,
apoi peste cateva minute sa isi poata aminti
poza cu exceptionala claritate. Aceasta abilitate
se pierde cu varsta si in majoritatea cazurilor
dispare in intregime pana la varsta adolescentei.

Memoria senzoriala auditiva

Memoria ecoica

 Urmele mnezice ale stimulilor auditivi pot dura

cateva secunde (asemenea ecoului), mult mai

mult decat urmele stimulior vizuali.
Probabil aceasta diferenta de durata este data
de distinctiile biologice dintre ochi si ureche.
Aceasta diferenta reprezinta unul din motivele
pentru care in procesul de encodare este util sa
pronuntam cu voce tare ceea ce am perceput pe
cale vizuala.

BIBLIOGRAFIE

Anitei, M. 2010, Fundamentele psihologiei,

Editura Universitara, Bucuresti
Zlate, M. 2006, Fundamentele psihologiei,
Editura Universitara, Bucuresti