ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA

Omul a fost creat pentru a convietui ntr-o comunitate, alturi de alti oameni si n acest scop el este indiscutabil legat si afectat de relatiile ce se stabilesc ntre cei deopotriv cu el. Socieatea n care acesta si desfsoar activitatea i ofer sau mai bine zis trebuie s-i ofere cadrul propice de manifestare a personalittii ct si aprecierea muncii pe care o face, binenteles, ntr-un scop benefic. Lumea n care trim este important nu numai n ideea c este spatiul n care vietuim, ea trebuie s exprime dorinta noastr de a progresa si de a urca pe scara umanittii. Cei ce vor asigura mai departe continuitatea efortului si a gndirii umane sunt adolescenti de azi, oamenii de mine. Adolescentul este copilul-adult ce caut senzatii si emotii puternice. El ncearc s depseasc limitele pe care adulti le impun, adeseori tocmai din dorinta de a nu se supune lor, cci ideea e s triesti ct mai diferit si mai presus de ceilalti. Experienta propie este dovada ceea mai puternic si mai convingtoare, care tine loc de ntrebrile fr rspuns la care adulti, n general, nu se sinchisesc s caute solutii. Tnrul adolescent simte ns si dorinta de-a se retrage n sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voint. Aceste momente sunt mai intense dect escapadele dese din cotidian. Ele presupun lupta ntre diferitele emotii ce-l ncearc, momemte de rscruce n conturarea modului de a gndi si de a actiona. Relatiile cu cei din jurul su sunt n mare parte rezultate ale educatiei nsusite n copilrie si nu depind foarte mult, asa cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept c tineri sunt impulsivi si usor influentabili, dar valoarea lor const n puterea de a diferentia binele de ru si de a se corecta atunci cnd au gresit; acest lucru este posibil doar n contextul unei bune educatii morale insuflate de familie. Printi se dovedesc de multe ori a fi fr rbdare si refuz s-i asculte si ce-i mai important s-i nteleag. Frica de a comunica cu cei crora le datoreaz viata poate fi n egal msur atribuit si tinerilor. La prima confruntare de opinii legturile cu familia tind s se rceasc si se distanteaz, ca mai trziu s dea fru liber unor emotii si dorinte fat de niste oameni mai mult sau mai putin interesati s valorifice frustrarea lor. Pe fondul unor astfel de probleme printii nceteaz s mai fie modelele ideale din copilrie. Afectivitatea copiilor lor este acumulat astfel pentru prieteni, care sunt adesea alesi ntmpltor. Relatiile cu acestia sunt intense si profunde. Simpatia si admiratia capt forme si trsturi asemntoarea cu ale dragostei, sentiment foarte stimulator pentru adolescenti, cci el presupune druire, apropiere si mprtsire a dorintelor, visurilor. Prietenii adevrati sunt conditia necesar mplinirii unui adolescent. Scopul lor e s-si mprtseasc unul altuia experientele si s gseasc un echilibru permanent n cel n care are ncredere si speranta c va gsi rspunsul la ntrebrile ce-l frmnt. Ideea e s gsesti completarea lipsurilor pe care le ai si nici de cum imitare; n acest caz nu se mai poate vorbi despre prietenie ci despre un sentiment de inferioritate. Uneori edificiul este mult prea fragil si se destram vizibil sub influenta invidiei si a trdrii sau doar pentru c prietenul respectiv nu mai prezint interes. ns exist si un alt gen de prieteni a cror influent te marcheaz negativ. Naivitatea, poate chiar dorinta de-a prea altcineva n ochii celorlalti, plaseaz adolescentul ntr-un anturaj dubios de care este greu s te desprinzi mai trziu. Viciile cum sunt drogurile sau butura, huliganismul si dezordinea, sunt principii de baz n astfel de grupuri. nceputul este pus pretextual pe seama curiozittii. Pasul urmtor este dependenta. Societatea secolului nostru pune un accent mare pe aceste probleme. Manifestrile negative sunt trectoare ns au urmri grave. Adolescentul este, fr s fie un copil, n formare din toate punctele de vedere. Corpul suport ultimele schimbri de definire, iar caracterul se cristalizeaz ca urmare a influentelor din exterior si a educatiei. Adolescenta, desi este o perioad tulbure si plin de frmntri, reprezint vrsta inteligentei nonconformiste, a marii sinceritti. Imaginatia, puterea de creatie si perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de viata si pregtirea profesional ncep s capete contur si dispar n mod evident pasiunile vechi din copilrie, si de ce nu chiar interesul pentru scoal. Problema orientrii profesionale se pune diferit n functie de capacittile intelectuale ale tnrului si de dorinta profilrii pe un anumit domeniu de activitate. Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central, clar si n acest scop ei acord un interes deosebit materiilor scolare corelate cu viitoarea profesie. Un alt gen de tineri adolescenti nu au fixat o profesie anume sau sunt influentati de printi si apropiati. Pentru ceilalti viitorul nu este proiectat n nici un fel. Odat cu perioada adolescentei se termin si prima mare etap a vietii omului, etap de crestere si de formare a personalittii si conduitei. O etap de mare sensibilitate moral, o perioad de romantism si spontaneietate, de poezie. Frmntri, iluzii, nelinisti.adolescenti OPREA IOANA

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate