Reprezentari vizuale si auditive

Reprezentarile in viata fiecarui om isi joaca rolul - la unii oameni

predomina reprezentarile vizuale, la altii - auditive, la altii - reprezentarile
motorii. După rolul jucat de reprezentări, oamenii diferă unul de altul. În
funcție de tipul predominant de reprezentări, acestea sunt împărțite în 4
grupe. Pe lângă cele trei grupuri menționate mai sus, există un grup de
persoane cu reprezentări mixte.

Dacă experiența perceptivă din trecut stă la baza reprezentărilor, atunci

principala clasificare a reprezentărilor se bazează pe clasificarea tipurilor
de senzație și percepție. Pe baza acesteia, se disting următoarele tipuri de
reprezentări:

 reprezentări vizuale;
 reprezentări auditive;
 Performanțe motrice;
 Reprezentări tactile;
 Reprezentări olfactive;
 Prezentări de gust;
 Reprezentări ale temperaturii;
 reprezentări organice.

Aceasta nu este o abordare unică a clasificării reprezentărilor, de exemplu,

B.M. Teplov consideră că clasificarea reprezentărilor poate fi reprezentată
după următoarele criterii:

1. După conținut. În acest sens, se pot distinge matematice,

geografice, tehnice, muzicale etc.
2. Gradul de generalizare. Aici putem vorbi despre reprezentări
private și generale;
3. După gradul de manifestare a eforturilor volitive – reprezentări
involuntare și arbitrare. Clasificarea reprezentărilor după B.M.
Teplov este prezentat în diagramă.

reprezentări vizuale
În unele cazuri, reprezentările vizuale pot fi foarte specifice și pot
transmite toate calitățile vizibile ale unui obiect - culoarea, forma, volumul
acestuia. În toate celelalte cazuri de reprezentări vizuale, o calitate va
prevala, în timp ce altele pot fi absente. De regulă, reprezentările vizuale
nu au tridimensionalitate și sunt reproduse sub forma unei imagini
bidimensionale, care poate fi fie colorată, fie incoloră. Natura
reprezentărilor vizuale depinde de conținutul și activitatea practică în
timpul căreia apar.

De exemplu, în procesul de desen, artiștii au imagini vizuale luminoase,

detaliate și stabile. Pentru a transfera aceste imagini vizuale pe hârtie este
necesară reprezentarea, astfel încât acestea să poată fi suprapuse
senzațiilor și combinate cu acestea. Artistul combină o imagine imaginară
cu o coală de hârtie.

Reprezentarea este atribuită proceselor mentale cognitive, prin urmare, în

ceea ce privește educația, joacă un rol important. Asimilarea oricărui
material este asociată cu reprezentări vizuale, de exemplu, la lecțiile de
geografie, un elev reprezintă zona naturală sau zona marină în cauză, la
lecțiile de educație fizică, reprezintă acțiunea care trebuie efectuată etc.

Imaginile vizuale ale memoriei la persoanele care și-au pierdut vederea la

o vârstă fragedă vor fi puține. Ele reflectă doar acele obiecte și fenomene
care le-au provocat experiențe emoționale puternice.

reprezentări auditive
Reprezentările auditive includ reprezentările vorbirii și muzicale.
Reprezentările vorbirii includ fonetică și timbru-intonație. Reprezentările
oricărui cuvânt fără referire la intonație, la colorarea sunetului sunt
reprezentări fonetice. Aici vorbim despre reprezentarea „cuvântului în
general”.
Reprezentările sunt timbru-intonație, asociate cu timbrul vocii, cu
particularitățile intonației unei anumite persoane. Reprezentările de acest
fel sunt foarte importante pentru o serie de profesii - actori, profesori etc.

Reprezentările auditive precum cele muzicale sunt o reprezentare a unei

secvențe de sunete, relația lor între ele în înălțime și durată, în ritm.
Desigur, spectacolul muzical va fi foarte bine dezvoltat în rândul
compozitorilor și muzicienilor care sunt capabili să-și imagineze sunetul
unei întregi orchestre de instrumente.