Termenul de psihologie provine de la grecescul psych- suflet, logos- stiinta.

Studiaza conduita
umana, actiunile si cauzele care se traduc direct sau indirect in plan comportamental. Ea se ocupa
cu studierea si explicarea fenomenelor psihice si relatiilor interumane. Obiectul de studiupsihicul.
Psihicul si structura sa
Psihicul- o forma specifica de reflectare a realitatii, realizata de activitatea nervoasa
superioara.Psihicul omului evolueaza si se manifesta in procesul activitatii sale. Produsele
activitatii omului pot confirma nivelul de dezvolt a psihicului.
Structura psihicului- constient (ego), subconstient(superego), inconstient( id)
Constientul- cea mai imp parte a psihicului primind info atit din lumea ext cit si int
Functia primordiala pt asig continuitatii vietii sufletesti este memoria(memoria de noi insine)
A doua functie necesara pt asig si pastrarea identitatii trebuie consid rationamentul(rat de noi
insine)
Subconstientul- un nivel psihic ce cuprinde actele care au fost cindva constiente dar care in
prezent se desfasoara in afara controlului constient. El cuprinde info, amintiri, deprinderi, ticuri.
Subconst comunica cu inconstientul.
Inconstientul- cel mai controversat nivel de organizare a vietii psihice .In mare parte
comportamentul nostru este determinat de inconsrient care este alcatuit din continuturi uitate
care nu au acces la continutul preconst si constientului. (Sigmund Freud)
Ramurile psihologiei
Fundamentale: Psihologia proceselor cognitive-senzatia perceptia, reprezentarile, atentia,
memoria, gindirea, imaginatia, limbajul
Psihologia insusirilor de personalitate- temperamentul, caracterul, aptitudini, motivatia, vointa,
emotiile.
Ramurile aplicative: Psihologia comparata, genetica, virstelor, diferentiata, pedagogica, sociala,
judiciara, clinica, muncii, artei, sportului,militara, cosmica.
Metodele de cercetare in psihologie
Metoda- cale de instruire , ansamblu de procedee bine definite si trnsmisibile, destinate
producerii anumitor rezultate sau schimbari.
1.Metoda observatie- consta in urmarirea atenta intentionata si inregistrarea exacta , sistematica
a diferitor manifestari ale comportamentului individului in scopul sesizarii unor aspecte esntiale
ale vietii psihice.
Conditiile unei observatii eficiente:
1.Stabilirea clara a scopului urmarit
2. Selectarea fenomenelor, formelor ce urmeaza a fi utilizate, a conditiilor, mijloacelor
3. Notarea imediata a observatiilor
4.Observarea sistematica.
5. Sa fie adevarata.
6.Varietatea conditiilor in care observam
7. Posibilitatea repetarii observatiei.
Tipurile de observatie:
a)Introspectia- observatie asupra eului
Extrospectia- asupra celor din jur
b) directa- cind imi propun sa observ (implicare)
indirecta- nu-mi propun( nu-i implicatie)
c) continua- zi de zi

discontinua- cu pauze
d) pasiva-cu intreruperi
activa- fara intreruperi
e) integralqa- analiza tuturor aspectelor
selectiva- analiza unui singur element
Metoda experimentului
Experimentul- provocarea unui fapt psihic in conditii bine determinate cu scopul de a verifica o
ipoteza.
Conditii: Observarea initiala si stabilirea scopului, lansarea unei ipoteze, desfasurarea
experimentului, fixarea datelor obtinute in urma rezultatului, organizarea si prelicrarea statistica
adatelor.
Forme de exp:
1. Natural- se realizeaza in conditii naturale , sarcina este naturala pt ca subiectul isi desfasoara
activitatea in conditii obisnuite nefiind influentat de mediu.
Dezavantaje: acest tip de experiment este mai imprecis si nu avem certitudinea ca nu intervin si
alti factori care influenteaza desfasurarea fenomenului.
2. De laborator- se realizeaza in cond. artificiale, deoarece presup. scoaterea subiectului din
ambianta obisnuita si introducerea lui intr-un laborator special amenajat cu conditii si programe
de desfasurare bine determinate.
Av: experimentul este ft precis si riguros, realizeaza un control maxim al situatiei experimentale,
eliminarea variabilelor ascunse care pot influenta rezultatele.
Dezav: conditii artificiale, total diferite dee cele din viata reala. este posibil ca uneori
experimentul sa sugereze in mod involuntar ce anume asteapta de la subiect. subiectul se poate
pune intro lumina favorabila, reactionind diferit de viata reala.
Metoda convorbirii
Convorbirea- discutie premeditata, angajata intre cercetator si subiectul investigat, presupunind
relatia directa de tipul fata-n-fata.
Tipuri:
1. Structurata- se bazeaza pe formularea acelorasi intrebari in aceeasi forma si aceeasi ordine pt
toti subiectii.
2. Semistructurata- intrebarile pot fi refolmulate, se poate schimba ordinea lor, se pot pune
intrebari suplimentare.
3. Libera, spontana- nu presupune intrebari pregatite, acestea se pot formula in depend de
situatie.
4.Non- directiva- creaza conditii psihologice care sa eficientizeze relatarile spontane ale
subiectului fara ca acesta sa fie intrebat.
Av: Posibilitatea obtinerii unor informatii numeroase si variate direct de la subiect intrun timp
relativ scurt, nu necesita aparate sofisticate.
Dezav: Putem primi informatii subiective , poate aparea lipsa de motivare din partea subiectului.