1

Comportamentul uman lp1

Comportamentul uman reprezinta cea mai evidenta latura a personalitatii, cea mai usor observabila si
cea mai susceptibila evaluarilor si interpretarilor.
Principalele orientari teoretice asupra comportamentului:
1. Comportamentul ca rezultat al instantelor psihismului Sinele, Eul, Supraeul => psihanaliza
2. Comportamentul ca rezultat al invatarii/modelarii individuale de rol => psihoterapia cognitive
comportamentala (orientari behaviorismul vulgar; neobehaviorismul)
3. Comportamentul ca rezultat al invatarii sociale => terapia centrata pe client
Principalele procese psihologice implicate in modularea comportamentului:
1. Procese cognitive reprezentarea interna a realitatii si organizarea acesteia pe baza unor reguli.
Procesele pot fi constiente sau inconstiente, sunt dependente de invatare, memorie, gandire. Implica zone
neurobiologice multiple: hipotalamus, thalamus, aria septala, amigdala, hipocamp, ganglioni bazali,
neocortex lobii frontal si temporal.
2. Procese afective exprimate ca emotii, sentimente. Potenteaza energetic comportamentul, au o
contributie esentiala la initierea si mentinerea comportamentului. Afectivitatea are o functie reflectorie si
una adaptativ-reglatorie. Exista o relatie afectivitate-comportament in dublu sens comportamentul poate
deriva dintr-o stare afectiva, dar poate si initia un process afectiv.
3. Procese motivational-volitionale component care initiaza si sustine pe termen lung un
comportament.



2
Paradigme ale comportamentului:
1. Neurofiziologia explica parte din comportamentele simple
2. Psihologia explica atat comportamentele simple cat si o parte din cele complexe, unele anormale,
dar nu cele franc patologice
3. Sociologia studiaza geneza si manifestarea comportamentului la nivel de macro si microgrup
4. Antropologia studiul finite umane in context cultural.
Mijloace de investigare a comportamentului:
Clasificare:
Dupa forma cantitative teste psihologice; clitative observatia
Dupa campul lor de aplicare individuale interviul; collective ancheta
1. Observatia:
- Avantaje spontaneitatea subiectului; costuri minime; generare de ipoteze
- Dezavantaje poate fi facuta si dinspre subiect spre cercetator; subiectivitate; concluzii retrospective
2. Interviul:
- Avantaje orientat an egala masura catre trecut, present, viitor; poate fi integrat in timpul anamnezei;
subiectul se asteapta la intrebari nu are nevoie sa se antreneze mintal;
- Dezavantaje pacienti manipulatori pot anticipa discutie
Variante de interviu:
1. structurat intrebari inchise
Avantaje informtii precise in timp scurt; independent de intervievator; poate fi standardizat; usor de
replicat + analizat loturi mari de subiecti; subiectul are sentimental ca poate controla mai usor desfasurarea
interviului
Dezavantaje creaza frustrare lipsa de catharsis emotional; usor de deturnat de un subiect rau-intentionat;
cercetatorul decide subiectele importante fara a tine seama de raspunsurile subiectului; poate avea validitate
redusa daca intrebarile nu sunt representative; creaza asimetrie in relatia intervievator-intervievat
2. Semistructurat raspune liber la intrebari deschise

3
Avantaje favorizeaza autodezvaluirea si exprimarea emotiilor; este nuantat si adaptat personalitatii
subiectului; previne etichetarea unor elemente ca fiind neimportante; faciliteaza abordarea unor subiecte
mai complexe; creaza raport mai bun intre intervievator si intervievat
Dezavantaje depinde de abilitatile intervievatorului; informatii dificil de prelucrat statistic; durata lunga;
influentarea raspunsurilor de care intervievator; greu de standardizat.
3. Experimentul metoda prin care un comportament poate fi provocat, controlat, manipulate
prospective; tind spre generalizare
- Experiment de laborator conditii foarte bine controlate
- Experiment natural prioritara ajusarea tipului de sarcina fiecarui individ
- Etapele exterimentului ipoteza de lucru; definirea unui set de variabile independente pot fi manipulate
si dependente pot fi masurate; esantionarea subiectilor randomizat sau pe baza unor criteria; obtinerea
consimtamantului informat; controlul variabilelor parasite; desfasurarea experimentului; evaluarea
rezultatelor.
4. Anchetele vizeaza un numar mare de subiecti constituire relative simpla a lotului de studiu;
studiaza comportamente stabile, ritualuri. Rezultatele exprimate descriptive procente.
5. Studiu de caz descriere calitativa baza unei ipoteze
6. Metaanaliza analiza statistica a unui nr de cercetari viabile realizate anterior cu scopul lamuririi
unei ipoteze.
7. Testele psihologice probe psihologice standardizate care masoara sau descriu un aspect al
comportamentului.
1. Chestionare set de intrebari cu raspuns preformat raspuns spontan; rezultat exprimat cantitativ
util pt cercetare tip evidence-based. Dezavantaje nr mare de intrebari, timp mare pentru
parcurgerea lor
2. Teste proiective subiectul este incurajat sa raspunda liber; mai atractiva pentru subiect;
interpretare dificila clitativa
Parametrii testelor psihologice:
Fidelitatea reflecta gradul in care diferentele individuale se datoreaza unor diferente reale sau
intamplatoare aplicarea testului aceluias individ dupa o perioada de timp si compararae
rezultatului;

4
Validitate gradul in care un test msoara cu adevarat ce si-a propus.
Sensibilitatea masoara finetea discriminarilor posibile => nr mare de intrebari => fidelitatea si
complianta la testare scad
8. Analize etnografice importante in cercetari cu obiectiv cultural sau transcultural observatie,
interviu, inventariere
- Obstacole selectarea subiectilor
- Locul si durata cercetarii
- Bias de ordin theoretic
- Bias de ordin personal
- Posibilitatea de valorificare/raportare a rezultatelor
9. Studiul documentelor biografice in studii longitudinale retrospective sau prospective;
alternative la interviu pt pacienti care relationeaza greu

Relatia personalitate-comportament

Raportul comportament-personalitate geneza reciproca => personalitatea genereaza comportament si
modelarea comportamentului schimba personalitatea

1. Personalitatea -> comportament: conform teoriei disonantei cognitive a ui Festinger (1957)
gandurile si afectele, ca expresie a unui anumit tip de personalitate, se reflecta intr-un anumit
comportament specific. (Ex: tipul de personalitate paranoid -> gandurile sunt centrate pe
elementele percepute ca amenintare, afectul este negative, rigid, orientat catre exterior =>
comportament ostil, vigilent). Relatia personalitate-comportament este valabila in orice moment
al vietii => stabilirea unui anumit comportament. La persoanele cu tulburari de personalitate din
copilarie sau adolescent, gandurile si afectele anormale au generat un comportament anormal ce
a creat circumstante care au facut sa persiste gandurile irationale si afectele lor. Pentru acesti
subiecti, comportamentul anormal este un stabilizator si validator al sistemului intern de gandire
si al afectelor.

5
2. Comportament -> personalitate: pentru dezvoltarea personalitatii, etapele timpurii si
comportamentele in relatie cu agentii semnificativi de socializare (familie, scoala) sunt esentiale
(Erikson).
Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968):
0-1.5ani influenta dominanta este reprezentata de mama => incredere-neincredere. Periada in care
copilul isi construieste atitudinea de baza fata de lumea din jurul sau. Daca beneficiaza de atentie si
ingrijire isi va dezvolta o atitudine increzatoare fata de lumea din jur.
1.5-3ani influenta dominanta este reprezentata de parintii => autonomie-indoiala. Este perioada in
care copilul invata sa mearga si sa isi controleze corpul, astfel feedback-ul primit de la parinti cand trebuie
sa infrunte noi provocari fizice ii poate da autonomie sau sentiment de indoiala
3-6ani influenta dominanta este reprezentata de parintii => initiative-vinovatie. Este varsta
intrebarilor si initiative. In functie de feedback-ul primit isi dezvolta spiritul initiative sau sentimentul de
vinovatie.
6-12ani influenta dominanta este reprezentata de parintii si scoala => sarguinta-inferioritate. Este
perioada in care initiativa si succesul sunt determinate de performatele scolare, raportarea la alti copii.
Copilul isi poate dezvolta sentimentul utilitatii eforturilor si actiunilor sale sau sentimentele de inferioritate
si incapacitate.
12-18ani influenta dominanta este reprezentata de persoanele de aceeasi varsta => identitate-
confuzie de rol. Adolescentul preia o multitudine de roluri sociale prin apartenenta la diferite grupuri.
20-40ani influenta dominanta este reprezentata de partener => intimidate-izolare. Reprezinta
perioada in care persoanele isi constituie o familie. Intimitatea reprezinta capacitatea de fuzionare libera cu
o alta persoana, fara pierderea identitatii. Izolarea este rezultatul ecului repetat de constituire a intimitatii
sau de nasumare a riscurilor/responsabilitatilor pe care le presupune intimitatea.
40-65ani influenta dominanta este reprezentata de familie, societate => generativitate-stagnare.
Perioada adulta este caracterizata prin incercarea de realizare familiala, profesionala, materiala, sociala.
Lipsa implinirii pe unul din planurile mentonate poate duce la sentimentul ratarii, plafonarii.
> 65ani influenta dominanta este reprezentata de imaginea de sine => implinire-disperare.
Perioada in care omul este confruntat cu perspectiva propriei morti, aceasta putand fi intampinata cu
sentimentul de implinire personala sau cu cel al disperarii.
Teoria atasamentului Bowby 1958-1959 -> daca in primul an de viata exista figuri protectoare, acestea
determina o influenta pozitiva in dezvoltarea psihologica a copilului ducand la o dezvoltare normal a
componentelor sociala si emotionala a personalitatii.

6
Teoria lui Ainsworth et al. (1971, 1978) -> exista 3 tipuri de atasament care duc la 3 tipuri de
comportament la copil:
Atasamentul sigur -> copilul are incredere in parinti si in faptul ca acestia ii pot acorda ajutor atunci
cand este nevoie. Astfel copilul are incredere sa exploreze lumea si nu dezvolta sentimente de cupalbilitate
sau nesiguranta. In viata adulta persoana isi dezvolta trasatura de personalitate numita robustete.
Robustetea reprezinta calitatea de a rezista unui stress, unei presiuni psihice sau unor schimbari, in ciuda
dificultatilor.
Principalele componente ale robustetii:
Locus de control intern => pot controla evenimentele
Implicarea, angajarea si persistenta in vederea indeplinirii sarcinii
Perceperea schimbarilor de viata ca pe provocari si nu fatalitati
Atasamentul anxios -> copilul nu este sigur ca poate primi ajutor de la parinti daca este necesar. In
aceasta situatie copilul exploreaza cu prudenta mediu, are convingerea ca trebuie sa plateasca pentru
momentele de initiative. Manifestarea acestor sentimente poate fi inofensiva, sub forma unei atitudini
iubitare fata de parinti, exprimata prin sacrificarea propriilor nevoi si dorinte in favoarea dorintelor
parintilor. In viata adulta persoana este lipsita de incredere, dependent, cu predispozitie catre depresie si
autoinstrainare.
Evitarea atasamentului -> copilul se asteapta la o reactive ostila din partea parintelui sau la
respingere. Astfel de persoane incearca sa se descurrce singuri, fara ajutorul sau suportul celorlalti sis a
devina independente emotional. Ca adult poate evolua catre izolare sau catre mentinerea unor relatii
formale, in conditii de siguranta (pozitii de dominare).
Fazele procesului de separare-individuare controlat de parinti (in special de mama) (proces descris de
Mahler 1965; fazele descrise de Trivedi si Beasly 2006):
Autista 0-1 luna -> succesiune de perioade semisomn, semiveghe, singurul scop este de a mentine
homeostazia
Simbiotica 1-4 luni -> constientizare vaga a mamei, fara a exista o delimitare neta de aceasta
exista o simbioza intre mama si copil
Separare propriuzisa 5-36 luni -> prezinta 4 subfaze:
a) Diferentiere 5-10 luni -> dezvoltarea capacitatilor senzoriale => percepe singur realitatea. In jurul
varstei de 8 luni poate sa apara anxietatea fata de persoane noi

7
b) Exersare 10-16 luni -> copilul incepe sa mearga sis a exploreze mediul, mama fiind folosita ca
sprijin
c) Apropiere 16-24 luni -> copilul devine constient de separarea de mama => in incanta + il sperie
=> disociere fizica + apropiere psihica. Este varsta la care apare anxietatea de separare.
d) Consolidarea separarii 24-36 luni -> copilul internalizeaza separarea de mama si o tolereaza,
acasta nefiind asociata cu abandonul.
Este descris si un al doilea process de separare-individuare ce are loc in adolescent.

Modele ale personalitatii cu utilitate pentru evaluarea comportamentala

1. Modele clasice


2. Modelul celor 5 factori definitorii ai personalitatii (Costa si McRae)