Universitatea Transilvania Braşov

Facultate: Sociologie şi Comunicare

Master Gestiunea campaniilor de imagine, An II
Disciplina Campanii publicitare
Conf. univ.dr. Alina COMAN

Piramida lui A.Maslow

Abraham MASLOW s-a născut în 1908 în Brooklyn, New

York, ca primul copil al unei familii de evrei emigranţi din Rusia.
La insistenţele părinţilor, Abraham a studiat trei semestre
dreptul la City College of New York, după care s-a transferat la
Cornell University, că mai apoi sa revina la CCNY. După ce s-a
căsătorit cu verişoara sa primară Bertha Goodman, s-a mutat
în Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de
unde, în cele din urmă, ṣi-a căpătat doctoratul (1934) în
psihologie. S-a retras în California (1970), unde la varsta de 62
ani, a murit în urma unei afectiuni a inimii. Abraham MASLOW

Piramida trebuinţelor este un concept pe care l-a lansat în lucrarea A Theory of

Human Motivation (1943) încercând să descifreze motivaţiile ce stau la originea acţiunilor
umane. Autorul ajunge la concluzia că interesul propriu este forţa motrică şi, mai mult, că
acest interes poate fi ierarhizat. Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de
prioritatea lor in cinci categorii:

1. Nevoile fiziologice sunt nevoile de baza ale corpului uman: hrana, apa, somn,
adapost, etc. Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel
acceptabil. in acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.

2. Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva

imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si

1
 imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este
activa si dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele
naturale, dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative
cronice.

3. Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la
ele ca nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de
prieteni, de relatii agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se
manifesta sub urmatoarele forme:
• Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori,
de a se asocia cu alte persoane. Individul cauta compania altor
persoane, fie in grupuri mici, informale, fie in organizatii formale.
• Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in
doua directii: de la individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre
individ.
• Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si
rezulta din nevoia de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales
prin munca in echipa.

4. Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de

abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de
stima cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar
din punct de vedere extern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima
si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la
incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar
in lume.

5. Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza

ca o personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor
impuse de realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si
realizeze potentialul, talentele si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la
cresterea celorlalte nevoi.

2
Daca nici o nevoie nu este satisfacuta, cele de la baza piramidei trebuie satisfacute mai
intai. Dupa ce un nivel de nevoi a fost satisfacut intr-o masura acceptabila, poate deveni
operant urmatorul nivel. O nevoie odata satisfacuta inceteaza sa mai fie motivatoare.
Nevoile de nivel superior, mai ales cele personale (stima, realizare), sunt mult mai
puternice sub aspect motivational decat cele de nivel inferior si efectul lor este mai
indelungat.
Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor de baza exista anumite preconditii. Fara
existenta acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra existentei acestor
conditii actioneaza ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta
cauza multi autori includ cele doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o piramida cu sapte
nivele.

Cele doua conditii sunt:

 Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existenta unor conditii
sociale ce permit unei persoane sa se exprime liber, sa faca ceea ce doreste, atata
timp cat nu raneste pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si
incurajeaza justitia, cinstea si onestitatea.
 Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza
cunostinte despre mediu, nevoia de a-si satisface curiozitatea, nevoia de meditatie,
experimentare, explorare.

3
Aspecte specifice:
 Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de
autorealizare, care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele
inferioare.
 Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.
 La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.
 In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid,
deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta.
 Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau
esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative
satisfacerea nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai
importanta decat satisfacerea oricarei alte nevoi. Creativitatea lor se manifesta nu
ca nevoie de autorealizare activata ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel
inferior, ci ea este activa si in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute.
 O alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi satisfacerea unei categorii de nevoi
pentru o perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De exemplu,
persoana care niciodata nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii
nevoii de hrana si priveste hrana ca ceva neimportant.

4
 O nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de 100% pentru ca o alta nevoie
sa devina motivatoare. Cei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in
nevoile lor.