MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Str. Universității nr.16, 700115, Iași, România

www.umfiasi.ro

FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ

MASTER – BIOINGINERIA REABILITĂRII
DISCIPLINA – MANAGEMENT ÎN BIOINGINERIA REABILITĂRII
AN I, SEM. I

Teoria ierarhiei nevoilor. Piramida lui Maslow

Abraham Maslow este întemeietor al psihologiei umaniste care se afirmă prin

raportare şi nuanţare la freudism şi comportamentalism. A rămas în istoria psihologiei prin
contribuţia sa cea mai importantă cunoscută ca ierarhia nevoilor.
Maslow ierarhizeaza nevoile umane în funcție de prioritatea lor in cinci  categorii:
 Nevoile fiziologice sunt nevoile de bază ale corpului uman : hrană, apă, somn,
adăpost, etc. Ele sunt dominante, atunci când nu sunt satisfăcute la un  nivel
acceptabil, în acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivației.

SECRETARIAT FACULTATE
+40 232 213 573 tel / +40 232 211 820 fax
bioinginerie@umfiasi.ro

pagina 1 din 5
  Nevoile de siguranță  și  securitate cuprind nevoia de stabilitate, protecție împotriva
îmbolnavirilor, a vătămărilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si
imprevizibili, nevoia de structură, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este
activa si dominantă în cazuri deosebite, cum ar fi războiul,  epidemiile,  catastrofele 
naturale,  dezorganizarea  societății,  crize economice, nevroze, situații negative
cronice.

 Nevoile sociale sunt legate de natura socială a omului. Inițial Maslow  s-a referit la ele
ca nevoie de dragoste si apartenență. În această categorie intra și nevoia de prieteni, de
relații agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifestă sub
următoarele forme:
Nevoia de afiliere se referă la dorința de a avea prieteni, colaboratori,  de a se asocia
cu alte persoane. Individul caută compania altor  persoane, fie în grupuri mici,
informale, fie in organizații formale.
Nevoia de afectivitate este o nevoie socială universală și se manifestă în două
direcții: de la individ spre alte persoane și dinspre cei din jur spre individ.
Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane și  rezultă din
nevoia de afiliere. În cadrul organizațiilor se manifesta mai ales prin muncă în
echipă.
Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate în funcție de  unghiul de
abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stimă
cuprinde dorința de putere, realizare, încredere, independență, libertate iar din punct
de vedere extern dorința de a avea reputație sau prestigiu, statut, faima si glorie,
recunoaștere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi  duce la încredere în
sine, conștientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util  și necesar in lume.
Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorința unei persoane  de a se realiza
ca o personalitate unică în concordanță cu potențialul său și în cadrul  limitelor 
impuse  de  realitate.  Satisfacerea  acestei  nevoi  permite individului să-și realizeze
potențialul, talentele și capacitățile de care dispune, totodată va duce și la creșterea
celorlalte nevoi.
Daca nici o nevoie nu este satisfăcută, cele de la baza piramidei trebuie  satisfăcute
mai întâi. După ce un nivel de nevoi a fost satisfăcut într-o măsură acceptabilă, poate deveni
operant următorul nivel. O nevoie odată satisfăcută încetează să mai fie motivatoare. Nevoile
de nivel superior, mai ales cele personale (stima, realizare), sunt mult mai puternice sub
aspect motivațional decât cele de nivel inferior si efectul lor este mai îndelungat.

pagina 2 din 5
 Maslow susține că pentru satisfacerea nevoilor de baza exista anumite precondiții.
Fără existența acestora nevoile nu pot fi satisfăcute. Amenințările asupra existentei acestor
condiții acționează ca si cum ar fi amenințată însăși satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauză
mulți autori includ cele doua condiții între nevoi, rezultând astfel o piramida cu șapte nivele.
Cele doua condiții sunt:
 Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existența unor condiții sociale
ce permit unei persoane sa se exprime liber, să facă ceea ce dorește, atâta timp cât nu
rănește pe alții, să investigheze, să caute informații, să se apere și încurajează justiția,
cinstea si onestitatea.
 Nevoia de a știi și a înțelege, care cuprinde dorința de a dobândi și a sistematiza
cunoștințe despre mediu, nevoia de a-și satisface curiozitatea, nevoia de meditație,
experimentare, explorare.
Aspecte specifice:
 Nevoile sunt interdependente și iși găsesc exprimarea maxima în nevoia de
autorealizare, care apare pe măsura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele
inferioare.
 Nevoile de ordin  superior  nu acționează în mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.
 La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.
 În plus, chiar Maslow a subliniat că ierarhia nevoilor nu trebuie privită rigid, deoarece
ordinea nevoilor poate varia de la o persoană la alta.
 Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural și succesele sau
eșecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative satisfacerea
nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importantă decât
satisfacerea oricărei alte nevoi. Creativitatea lor se manifestă nu ca nevoie de
autorealizare activată ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este
activa și în cazul în care nevoile de baza nu sunt satisfăcute.
 O altă cauză a răsturnării ierarhiei poate fi  satisfacerea unei categorii de nevoi pentru
o perioada îndelungată după care nevoia va fi subevaluata. De exemplu, persoana care
niciodată nu a suferit de foame subestimează efectele nesatisfacerii nevoii de hrana și
privește hrana ca ceva neimportant.
 O nevoie nu trebuie sa fie satisfăcută în proporție de 100% pentru ca o alta nevoie să
devină motivatoare. Cei mai mulți oameni sunt numai parțial satisfăcuți în nevoile lor.

Trecerea la treapta următoare (superioară) se face după ce s-a asigurat unul inferior.
Se poate asocia fenomenul cu principiul vaselor comunicante și al acțiunii presiunii
lichidului pentru ocuparea nivelului superior după ocuparea celui inferior. Adică, nu se poate

pagina 3 din 5
vorbi de stima de sine sau de dorința de autodepășire a unui om care nu poate să-și asigure
trebuințele primare (hrană, apă, securitate etc.). Aceste lacune vor acționa ca frâne ori piedici
în calea situării omului pe o poziție considerată a fi normală.
Limbajul interior va comunica individului că acele neasigurări există, că acesta nu are
create treptele pe care să pășească spre a se situa la un nivel superior. Dacă la acest complex
de afirmare mai contribuie și o politică îndelung orchestrată de înjosire a individului ori a
etniei, în paralel cu izgonirea lor din matca firească a limbii materne, rezultatul poate duce la
complexe existențiale.
Cu certitudine aici, la palierul siguranță, trebuie să se regăsească și temeri devenite
ancestrale, atâta vreme cât memoria colectivă păstrează o frică de secole determinată de
posibilitatea unei noi cotropiri, a „adevărului unic”, și a lui „homo moldovanus”. Emoțiile,
mai ales cele induse, pot afecta apelul normal la rațiune, la normalitate. Frica în fața morții, a
suferinței și singurătății, a bolilor sau chiar a pierderii statutului social conduc la derapaje de
pe nivelurile trebuințelor și motivațiilor așezate piramidal de Maslow. Așadar, atacarea
complexă și multiplă, de la kinetic la non kinetic, cale de două secole a palierului securitate,
pare să ducă individul și colectivitatea departe de limba și comunicarea ce-i aparțin similar
AND-ului.
Dacă în privința lucrurilor situate la nivelele inferioare ale piramidei lui Maslow
vorbim mai ales de asigurări cantitative, abordarea palierelor superioare pare să aibă mai mult
în vedere aspecte calitative.
Chiar dacă limba și comunicarea nu sunt componente ale piramidei, ele sunt, așa cum
remarcam mai înainte, ingrediente sine qua non ale acesteia. Este locul în care sesizăm și
faptul că „forța cuvântului e mai largă decât valoarea lui lingvistică: e paralingvistică și
supralingvistică; cuvântul nu e doar semnificativ, ci edificator și fortifiant; el poate comunica
incomunicabilul...”.
Corectitudinea comunicării poate însemna asigurarea manifestării cadrului intim, dar și
a celui social de afirmare a individului. Absența corespondenței noționale și a limbajului
practicat cu datele firești ale intimului personalității poate conduce la crize identitare, sau cum
sublinia Socrate, „reaua folosire a cuvintelor nu e doar o greșeală de limbă, ci un chip de a
face rău sufletelor”.
Se deschid astfel porțile posibilităților de manipulare multiplă a personalității și se
îndepărtează individul de la fereastra limbii sale, ca loc din care poate privi și poate înțelege
lumea. Și asta cu atât mai mult cu cât „limba română are virtuți complete, adică poate fi
vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om”

pagina 4 din 5
Bibliografie
1. Andrei Pleșu, Limba păsărilor, Editura Humanitas, București, 1994, p. 12
2. MICLEA,Andreea-Maria. "MANAGEMENTUL DE-A LUNGUL
ISTORIEI." Revista de Management şi Inginerie Economică 17.3 (2018).
3. JUCAN,Carmen Raluca. "MOTIVAŢIA. IMPLICAŢII ÎN
MANAGEMENT." Revista de Management şi Inginerie Economică 14.1 (2015).
4. Bâlbă, Pr Ciprian. "Piramida lui Maslow şi procesul desăvârşirii creştine." Fiþi
dumnezei!: 52.
5. Zgircu, Ion. "Cercetarea sferei motivaţionale la studenţi." Analele Ştiinţifice ale USMF
„N. Testemiţanu” 9.2 (2008): 145-148.

pagina 5 din 5