Sunteți pe pagina 1din 2

Teoria nevoilor

Dand rolul central valentei in determinarea motivatiei , apare ca deosebit de importanta


nevoia de a intelege cum sunt determinate valentele individuale. Asa stim din propria
experienta, oamenii difera foarte mult in preferintele lor personale. De exemplu, o persoana
se poate decide sa devina misionara, o alta broker, si fiecare la randul ei poate fi foarte
multumita de alegerea facuta. Teoria nevoilor ne este in mod special folositoare in
intelegerea nu numai a modului in care valentele au fost create dar si de ce ele difera atat de
mult in randul oamenilor.

Piramida nevoilor dupa Maslow

Abraham Maslow a fost un psiholog clinician si un pionier in dezvoltarea teoriei nevoilor. La


acea data existau putine date si acelea empirice precum si foarte putine studii stiintifice
referitoare la motivatie. El si-a bazat propria teorie pe cei 25 de ani de experienta in tratarea
clientilor sai de diferite grade de sanatate psihologica
Teoria nevoilor a lui Maslow propune existenta a cinci tipuri distincte de nevoi :
fiziologice, de siguranta, dragoste, stima sociala si stima de sine precum si de self-
actulization. Aceste nevoi, dupa parerea lui Maslow, au baze genetice si caracterizeaza toti
oamenii. Mai mult, el a convins prin argumente ca, aceste cinci nevoi sunt asezate intr-o
anumita ierarhie, asa cum reiese din figura nr. 1 si influenteaza motivatia pe baza unei
preponderente a unei anumite nevoi. Preponderenta inseamna ca nevoile plasate in
partea de sus a piramidei pot influenta motivatia numai in masura in care nevoile de baza
sunt in foarte mare parte satisfacute.
La cel mai de jos nivel al piramidei lui Maslow sunt plasate nevoile fiziologice, cum ar fi
foamea si setea. Dupa Maslow, aceste nevoi fiziologice poseda cea mai mare preponderenta
initiala. Daca ele sunt neimplinite, nici una din celelalte nevoi nu poate influenta motivatia
individului.
Pe de alta parte, o data nevoile fiziologice satisfacute in mare parte , ele nu mai
servesc ca elemente puternice de motivatie. In aceste conditii, cel de-al doilea nivel, nevoile
de siguranta, devin mai puternice. Nevoile de siguranta sunt legate de dobandirea acelor
lucruri si relatii care sa il protejeze pe posesor de niste amenintari viitoare, in mod special
amenintari legate de satisfacerea nevoilor fiziologice.
Daca ambele categorii de nevoi, cele fiziologice si cele de siguranta sunt in mare parte
satisfacute, nevoile de dragoste devin preponderente. Maslow a folosit termenul de
dragoste, referindu-se la preferintele pentru afectiunea din partea celorlalti dar si in sensul
comunitatii sau al apartenentelor. Nevoia de prieteni, familie si colegi intra in aceasta
categorie. Maslow a plasat nevoile sexuale in categoria nevoilor fiziologice.
Pe cel de-al patrulea nivel al nevoilor in ierarhia lui Maslow sunt nevoile legate de
stima. Maslow a identificat doua categorii de stima : stima sociala constand din respect,
recunoastere, atentie si aprecierea celor din jur si stima de sine. In consecinta, nevoile de
stima pot fi satisfacute in parte din surse din afara individului precum si din interiorul
acestuia.
Ultimul set de nevoi situate in varful piramidei lui Maslow, sunt cele de self-
actualization. Maslow a simtit ca daca toate nevoile situate in aceasta ierarhie sub cele de
self-actualization au fost implinite, o persoana poate fi considerata, la modul general,
satisfacuta. El a sugerat totodata, ca «  atata vreme cat, in societatea noastra, oamenii
satisfacuti doar la nivelul de baza al piramidei sunt niste exceptii, nu stim prea mult despre
self-actiualization nici experimental, nici clinic ». Pentru acest motiv poate, Maslow nu a
reusit sa defineasca foarte explicit aceasta categorie de nevoi. In general, aceste nevoi par a
antrena dorinta individului de a realiza potentialul sau maxim. Folosind cuvintele lui Maslow,
self-actualization poate fi definit ca « dorinta de a deveni mereu mai mult decat suntem,
devenind deci ceea ce suntem capabili sa devenim ».
Aceste nevoi sunt resimtite diferit in randul oamenilor (artistic, sportiv, etc.). Spre
deosebire de celelalte nevoi identificate de Maslow, cele de self-actualization nu pot fi
niciodata pe deplin implinite.
Poate datorita simplicitatii sale, teoria lui Maslow a fost raspandita si acceptata printre
manageri si formatori in management. Ea este de remarcat si pentru locul sau in istorie, ca
unul dintre primele modele de motivatie si ca un precursor al mai multor teorii moderne
despre motivatie.