Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abraham Maslow a fost un psiholog american, fiul unei familii de evrei emigranți
din Rusia. El este renumit pentru dezvoltarea teoriei de ierarhizare a nevoilor
umane, un concept cunoscut astăzi sub denumirea de piramida lui Maslow.
Pentru a descifra mai bine motivațiile care stau la baza tuturor acțiunilor
oamenilor, Maslow a propus ca nevoile umane să fie grupate și organizate într-o
ierarhie. Această ierarhie variază de la nevoi mai concrete, precum nevoia de
hrană și apă, până la concepte mai abstracte, precum stima de sine și nevoia de
actualizare. La baza piramidei se situează cele mai primitive nevoi umane, iar
pe măsură ce se urcă spre vârful piramidei, nevoile sunt mai din ce în ce mai
specifice fiecărui individ în parte.
Cum progresează oamenii prin ierarhia nevoilor?
Maslow a afirmat că motivația oamenilor este de a-și satisface anumite nevoi, dar și faptul că
unele nevoi au prioritate față de altele. Iată cum au fost grupate nevoile umane în piramida
lui Maslow:
Nevoile fiziologice
Acestea sunt cerințele biologice pentru supraviețuirea omului, nevoile fără de care organismul
uman nu poate funcționa optim. Nevoile fiziologice includ:
• Nevoia de aer
• Nevoia de hrană (mâncare, băutură)
• Nevoia de adăpost (un loc de dormit)
• Nevoia instinctivă de sex pentru perpetuarea speciei
Maslow a considerat nevoile fiziologice ca fiind cele mai importante deoarece toate celelalte
nevoi devin secundare până când aceste nevoi sunt satisfăcute. De exemplu, dacă unui om îi
este foame, nu se poate concentra la nimic altceva decât să găsească ceva de mâncare. De-
abia după ce și-a îndeplinit această cerință, el poate să aspire și la altceva.
Nevoia de a fi în siguranță (nevoia de securitate)
Din momentul în care cerințele fiziologice au fost îndeplinite, următoarea nevoie din
piramida lui Maslow care așteaptă să fie satisfăcută este obținerea unui mediu sigur.
Oamenii își doresc să aibă o ordine, o predictibilitate și un control în viața lor.
Concret, nevoia de securitate include:
• Nevoia de ordine și justiție (stabilitatea socială)
• Securitatea emoțională
• Securitatea financiară (de exemplu, nevoia de a avea un loc de muncă, nevoia
de bunăstare socială)
• Nevoia de a sta departe de pericole (siguranța împotriva accidentelor și rănilor)
Aceste nevoi sunt îndeplinite de familie și societate (de exemplu, poliție, școli, afaceri și
asistență medicală). Atunci când oamenii nu se simt în siguranță, pot reacționa cu frică
sau anxietate.
După ce nevoile fiziologice și de siguranță au fost îndeplinite, al treilea nivel al trebuințelor
umane din piramida lui Maslow este cel social. Acesta implică sentimente de dragoste și
apartenență. Dragostea se referă atât la relațiile romantice, cât și la relațiile de prietenie sau
între membrii unei familii. Apartenența se referă la nevoia emoțională a unui om de a dezvolta
relații interpersonale, de a se conecta cu semenii săi și de a face parte dintr-un grup.
Nevoia de apartenență include:
• Nevoia de a avea familie și prieteni
• Nevoia de a aparține unui grup
• Nevoia de a fi acceptat
• Nevoia de a avea încredere
• Nevoia de a afecțiune și iubire
După Maslow, cercetătorii au continuat să exploreze modul în care dragostea și nevoia de
apartenență influențează bunăstarea fizică și psihică a unei persoane. Ei au descoperit că
oamenii care au legături sociale puternice au o sănătate fizică mai bună decât cei izolați/singuri.
măsură ce persoanele urcă treptele piramidei, aceștia devin sensibili la motivarea intrinsecă.
Pentru aceștia manageri trebuie să stabilească sarcini de muncă care să îi automotiveze.
Influența lui Maslow s-a făcut simțită în două direcții majore în domeniul
sănătății. Prima a
condus la aplicarea concretă a teoriilor sale în instituțiile medicale, iar cea de a
doua constă în
explozia perspectivei holistice asupra sănătății.
Există sute de studii care folosesc modelele lui Maslow în domeniul
asistenței medicale,
medicinei, administrației spitalicești, educației și gerontologiei. Multe dintre
aceste studii au
introdus conceptul trebuințelor superioare în instituții precum spitalele,
clinicile, spitalele de
psihiatrie și căminele de bătrâni
. De exemplu, medicii dintr-o clinică londoneză si-au consolidat
practica în jurul
premisei că „sănătatea este mai puternică și mai contagioasă decât boala”. În
domeniul sănătății
există numeroase dovezi că abordările holostice au îmbunătățit starea de bine
și, de asemenea,
au dus la o atitudine de preocupare față de aspecte fizice, mentale și
spirituale ale pacienților.
Medicina holistică subliniază unicitatea genetică, biologică și psihologică a
pacienților, ca și
importanța adaptării tratamentului în funcție de nevoile fiecărui individ
(Gordon, 1980).