Ce trebuie să

cunoaştem despre
tuberculoză”

Elaborat: Moisei Tatiana,

Anul II, grupa M2125
Conducător: Ion Bahnarel
 Cuprins
Introducere.................................................................................................................
Tuberculoza , generalități ..................................................................................................
1.1Definiția tuberculozei................................................................................................................................
1.2Semne și simptome......................................................................................................................................
1.3Patogeneza și factorii de risc..................................................................................................................
Tuberculoza ca maladie infecțoasă ..............................................................................
2.1 Metodele de transmitere...........................................................................................................................
2.2 Diagnosticul tuberculozei.........................................................................................................................
2.3 Profilaxia și tratamentul..........................................................................................................................
2.4 Prognostic și epidemiologie.................................................................................................................
Recomandări și concluzii .........................................................................................................................
Bibliografie .....................................................................................................................................................
 Tuberculoza (TB) este o maladie infecţioasă,
transmisibilă prin aer. Tuberculoza poate afecta diverse
organe şi ţesuturi la oameni: ochii, oasele, pielea, tractul
uro-genital, intestinele, etc. Însă de cele mai multe ori
tuberculoza atacă plămînii (tuberculoza pulmonară).
Această formă a maladiei este cea mai periculoasă,
deoarece în timpul tusei, strănutului, vorbirii sau
scuipatului, bolnavii de tuberculoză pulmonară elimină
în aer microbi cunoscuţi drept micobacteria sau bacilii
de tuberculoză (MBT Micobacteria de tuberculoză mai
este numită, și bacilul Koch. Spre deosebire de alţi
microbi, aceasta este foarte rezistentă în mediul extern:
păstrîndu-şi proprietăţile în sol, zăpadă, gheaţă, şi fiind
rezistentă la efectele alcoolului, acidului şi substanţelor
alcaline.
 Tuberculoza, sau TBC (abreviere
pentru „ bacilul de tubercul”) este boală
infecțioasă frecventă și, de obicei, curabilă,
provocată de diferite tipuri de micobacterii, de
obicei de Mycobacterium Tuberculosis.Cel mai
des, tuberculoza atacă plămînii, dar poate afecta
și alte părți ale corpului (pleură, rinichi,
peritoneu, piele, ochi, oase etc.). Tuberculoza se
transmite prin aer, când persoanele care suferă de
forme active de TBC tușesc, strănută sau elimină
spută în aer (picăturile Pfluger). Cele mai
contagioase forme sunt cele contagioase și
latente.
 Atunci când Mycobacterium tuberculosis pătrunde în plămânii unei
persoane, aceasta poate fi infectată. Probabilitatea de a contracta
infecția cu TBC variază de la persoană la persoană și depinde de
nivelul de imunitate al individului. Nu toți cei care sunt infectați cu
bacteria TBC dezvoltă boala. Persoanele care sunt infectate, dar nu
sunt bolnave au așa-numita infecție TBC latentă (LTBI). Persoanele
cu LTBI nu se simt rău, nu au niciun simptom și nu pot transmite
bacteriile altor persoane..
 Semnele obișnuite ale tuberculozei
pulmonare sunt:
 - O tuse persistentă care durează mai mult de 2-3 săptămâni (uneori tusea cu flegmă sau cu
sânge);
 - Durere în piept.
 - Scăderea în greutate
 - Senzația de slăbiciune și de oboseală
 - Febra care nu cedează în timp
 - Transpirație în timpul nopții
 - Umflături care apar în zona gâtului, la subraț
 - Scăderea în greutate
 - Transpirație în timpul nopții
 - O tuse persistentă care durează mai mult de 2-3 săptămâni
 - Febra care nu cedează
 - Senzația de slăbiciune, oboseală și respirația tăiată
 Tuberculoza pulmonară
 Dacă infecția cu tuberculoză devine activă, boala se dezvoltă în
plămâni în aproximativ 90% din cazuri. Simptomele pot include
dureri în pipet și tuse îndelungată, cu spută. Aproximativ 25% din
persoane nu prezintă niciun simptom (sunt „asimptomatice”).
 Tuberculoza extrapulmonară
 În 15–20% din cazurile active, infecția se extinde în afara aparatului
respirator, provocând alte tipuri de tuberculoză. TBC dezvoltată în
afara organelor respiratorii se numește „tuberculoză extrapulmonară”.
Tuberculoza extrapulmonară este mai frecventă în cazul persoanelor
imunodeprimante și al copiilor mici. Tuberculoza extrapulmonară se
dezvoltă la peste 50% din persoanele infectate cu HIV.
 Factorii de risc
 . Cel mai important factor de risc la nivel global este HIV; 13%
dintre toate cazurile de tuberculoză prezintă infecție cu virusul
HIV. Tuberculoza este strâns legată de suprapopulare și de
nutriția deficitară. Această legătură face ca tuberculoza să fie
una dintre principalele boli ale sărăciei.
 Următoarele categorii de populație prezintă un risc mare de
infectare cu tuberculoză:
 persoanele care își injectează substanțe interzise, locuitorii și
angajații din locurile unde se strâng persoane vulnerabile (de
exemplu, închisori și adăposturi pentru persoane fără locuință),
 persoanele sărace și care nu beneficiază de îngrijire medicală
adecvată, minoritățile etnice cu risc mare, copiii în contact
strâns cu persoane cu risc mare și furnizorii de îngrijire medicală
care tratează aceste persoane.
Patogeneza

Infecția tuberculoasă începe atunci când micobacteria ajunge la

alveolele pulmonare, unde invadează și se multiplică în endozomii
celulelor macrofage alveolare. Localizarea principală a infecției
plămânilor, numită și „focar Ghon”, este în partea de sus a lobului
inferior sau în partea de jos a lobului superior. De asemenea,
tuberculoza pulmonară poate apărea prin infecția prin sânge, cunoscută
drept focar Simon. În general, focarele Simon sunt localizate în partea
de sus a plămânului. Această transmitere hematogenă poate răspândi
infecția și în locuri mai îndepărtate, cum ar fi ganglionii limfatici
periferici, rinichii, creierul și sistemul osos. Tuberculoza poate afecta
toate organele, deși, fără motive cunoscute, afectează rareori inima,
mușchii scheletici, pancreasul sau tiroida
9
 2.1 Metode de Transmitere
 Când o persoană cu tuberculoză pulmonară activă tușește,
strănută, vorbește, cântă sau scuipă, elimină picături
infecțioase de aerosoli cu diametrul de 0,5 - 5 µm. Un singur
strănut poate elibera până la 40.000 de picături.).
 Transmiterea tuberculozei în spații închise și ventilate este
foarte mare. Persoanele care prezintă cel mai mare risc de
infectare TBC sunt bătrânii, sugarii și persoanele care au un
sistem imunitar compromis. De asemenea, persoanele care
trăiesc în condiții precare, insalubre, lipsite de igienă pot
contacta mult mai ușor tuberculoza.
 Cand medicii suspecteaza tuberculoza, primele analize pe care le cer sunt:
-Radiografia pulmonara
-Examinarea microscopica si cultura unei probe de sputa
-Teste rapide pentru verificarea materialului genetic (ADN) al
Mycobacterium tuberculosis in probele de sputa
Diagnosticul Daca diagnosticul este inca neclar, se pot face urmatoarele:
Tuberculozei -Test cutanat la tuberculina
-Analize de sange pentru tuberculoza
Daca tuberculoza este diagnosticata, pot fi efectuate teste de sange pentru a
verifica infectia cu HIV (un factor de risc pentru tuberculoza).
-Radiografia pulmonara

Un test suplimentar care asigura un diagnostic corect este identificarea genetica de material ADN
specific M. Tuberculosis (genotipare), precum si testarea sensibilitatii la medicamente.
- Testarea bacilului acido-rapid (AFB)
Pentru a preveni infectia cu TBC.
Evitarea transformarii tuberculozei latente in tuberculoza active
In general, tratamentul cu isoniazida timp de 9 luni sau
rifampicina timp de 6 luni, previne transformarea tuberculozei
latente.
Acest tratament se face celor care la testul de tuberculina au fost
descoperiti ca purtatori ai bacteriei si este deosebit de important
pentru persoanele care:
- sunt cunoscute a fi infectate cu HIV
- au un contact strans cu cineva care are TBC activ
- au facut radiografie toracica care sugereaza o infectie cu TBC
si nu au facut un tratament complet
- sunt dependenti de droguri
- au o boala sau iau medicamente pentru sistemul imun
- au facut in ultimii doi ani un test de tuberculina care a iesit
negativ, dar care acum, s-a dovedit pozitiv.
 profilaxia socială (ameliorarea condiţiilor mediului extern; majorarea bunăstării materiale a
populaţiei;
 fortificarea sănătăţii populaţiei;
 ameliorarea condiţiilor de alimentare şi de trai;
 practicarea exerciţiilor fizice şi sportului de către populaţie;
 realizarea măsurilor de combatere a alcoolismului, narcomaniei, tabagismului şi altor vicii.
 profilaxia sanitară (prevenirea infectarii cu MBT a persoanelor sănătoase; depistarea precoce a
bolnavilor, izolarea pacienţilor cu forme contagioase; internarea şi tratarea cât a tuberculozei
cutanate atât şi efectuarea investigaţiilor complementare, care pot permite descoperirea unor
eventuale focare viscerale Masuri față de izvorul de infectie
 - depistare: ancheta epidemiologica, clinic, examene de laborator;
 - izolarea cazurilor, obligatoriu in spital pana la negativarea produselor patologice (cel putin
microscopic, 2 luni consecutiv);
 - declarare nominala, lunara;
 Masuri față de receptivi
 - vaccinare cu BCG, la nou-nascuti, fara testare la tuberculina
si revaccinare la clasa VIII si la 18 ani, dupa testare (vezi
capitolul imunizari) .
 - chimioprofilaxie cu HIN (Izoniazida), timp de 6-9 luni, in
doza de 300mg/zi la adult si 10mg/kg la copii, doza unica
dimineata .
 Este indicata la :
 - copiii contacti (0-5 ani) ai bolnavilor eliminatori de bK, cu
reactii la tuberculina de peste 10mm;
 - la cei intre 6-20 ani, cu reactie peste 20mm, dar fara cicatrice
vaccinala;
 - la cei cu test la tuberculina cu conversie de la negativ la
pozitiv;
 - la cei cu cicatrice vaccinala prezenta, dar la care reactia la
tuberculina este flictenulara sau necrotica, insotata de febra,
cu dimensiuni de peste 20mm la copilul de 1-5 ani si de peste
30 mm, la cel de 6-20 ani;
Vaccinare
Începând din anul 2011, singurul vaccin disponibil este bacilul Calmette–Guérin
(BCG). BCG este eficient împotriva răspândirii bolii în copilărie, însă conferă un grad
de protecție variabil împotriva tuberculozei pulmonare. Totuși, este vaccinul cu cea mai
largă răspândire în lume, peste 90% dintre copii fiind vaccinați. Imunitatea pe care o
induce scade însă după aproximativ zece ani de la administrare. Tuberculoza este o
boală cu frecvență redusă în majoritatea provinciilor canadiene, în Marea Britanie și
Statele Unite, vaccinul BCG fiind astfel administrat doar persoanelor cu risc crescut.
Unul dintre motivele pentru care nu se recomandă administrarea vaccinului este că
acesta determină rezultate fals pozitive la testul cutanat la tuberculină, anulând
eficacitatea acestuia în identificarea bolii. În prezent, alte vaccinuri sunt în curs de
dezvoltare.
 Examinarea sputei, cultura si testare
 Testarea sputei este principalul mijloc de diagnostic al tuberculozei
pulmonare. Pentru acest test este necesar sa aduci pentru analiza 2
produse de sputa care vor fi recoltate in recipiente sterile printr-un
efort de tuse, dupa clatirea prealabila a gurii. Recipientele vor
ajunge la laboratorul de microbacteriologie unde se vor face mai
multe analize:
 examen microscopic pentru a verifica daca exista bacili acido-
rezistenti
 -cultivarea microbului pe medii lichide (MGIT 960 cu rezultat
final in max 21 zile) si pe medii solide (Lowenstein-Jenssen cu
rezultat final la 60 zile)
 Teste de sensibilitate la medicamente
 Testarea cutanata la tuberculina (TST)
 Tratament
 Tratamentul tuberculozei ar trebui să se desfășoare într-un mod cuprinzător, pe fondul
regimului de igienă. Principalele componente ale tratamentului pentru pacienții cu
tuberculoză sunt chimioterapia, tratamentul chirurgical, tratamentul patogenetic și terapia de
colaps.
 Chimioterapia (tratamentul anti-tuberculozei etiotropice a tuberculozei) este principala
componentă a tratamentului tuberculozei. Terapia anti-tuberculoză trebuie neapărat
combinată ("polihemoterapia"), adică În același timp, mai multe medicamente
antituberculoase sunt folosite pentru o perioadă destul de lungă.
 Tratamentul chirurgical al tuberculozei respiratorii se efectuează în funcție de indicațiile
atât la pacienții nou diagnosticați, cât și în cele cronice ale pacienților cu tuberculoză.
Aceste indicații sunt determinate în funcție de evoluția complicațiilor tuberculozei, prezența
micobacteriilor rezistente la medicamente, intoleranța la medicamentele împotriva
tuberculozei.
 Medicamente anti-TB
 Medicamentele anti-TB sunt împărțite în două grupe principale. Primul grup include
izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, streptomicina. Acestea sunt numite
medicamente de bază sau de primă linie. Aceste medicamente sunt utilizate în
principal pentru tratamentul pacienților la care tuberculoza a fost detectată pentru
prima dată, iar agentul patogen este sensibil la aceste medicamente. Pentru a doua linie
de medicamente includ prothionamide, etionamidă, rifabutin, acid aminosalicilic,
cycloserine, fluorochinolonele: ofloxacin, lomefloxacin, levofloxacin, kanamicina,
capreomycin. Medicamentele de a doua linie se numesc medicamente de rezervă
 Tratamentul de bază îl constituie chimioterapia care este alcătuită din patru medicamente:
 • Preparatele hidrazidei acidului izonicotinic (izoniazida) are cea mai puternică penetraţie
la nivelul pielii, se indică 10 mg/kg. corp/zi 8-12 luni; ftivazida, tubazida ş.a.
 • Etambutolul se ia 15-20 mg/kg. corp/zi asociinduse cu alte preparate antibacilare. Durata
curei la fel ca la izoniazid.
 • Rifampicina se dă 10 mg/kg. corp/zi. Se poate administra în cură continuă(zilnic) sau
 intermitentă(2 ori pe săptămână-câte 900 mg/zi sau 1000 mg/zi săptămânal).
 • Streptomicina în doza de 1 mg/zi are efecte favorabile asemănătoare cu izoniazida dar
dozele mai mari au efecte ototoxice.
 2.4 Prognostic și epidemiologie

Vâ rsta morților de tuberculoză la 100.000 de locuitori în 2015.

nu sunt date ≥250–500

≤10 ≥500–750

≥10–25 ≥750–1000

≥25–50 ≥1000–2000

≥50–75 ≥2000–3000

≥75–100 ≥ 3000

≥100–250
 Fig. 1. Prevalenţa cazurilor de tuberculoză în diferite ţări ale
lumii
 În mod special se cere de menţionat că pe parcursul ultimelor
decenii (1990– 2015) dinamica bolnavilor de tuberculoză în
Republica Moldova a avut o evidentă tendinţă negativă (fig. 2).
Indicatorii morbidităţii şi mortalității au crescut semnificativ.
Dacă în perioada anilor 1990–2000 indicii respectivi au crescut
relativtreptat (1728:2935), apoi în anul 2005 s-a constatat cel mai
mare număr de bolnavi,după care a urmat doar o micşorare
 CONCLUZII
 În legătură cu răspândirea unei astfel de boli precum tuberculoza, importanța detectării în timp util a
pacienților cu diferite forme ale bolii, care reprezintă un pericol epidemiologic pentru alții, este în
creștere. Pentru a diagnostica tuberculoza cât mai curând posibil, este necesar să se acorde atenție
studiului etiologiei bolii, să se introducă metode noi și moderne pentru studiul tuberculozei. Tuberculoza,
ca boală infecțioasă, necesită și studiul tiparelor procesului epidemiologic. Prevalența infecției
tuberculoase și manifestările clinice ale acesteia sunt diverse. Prin urmare, înțelegerea epidemiologiei
tuberculozei este deosebit de importantă, deoarece ea stă la baza dezvoltării măsurilor de prevenire,
diagnosticare, tratament și programe de combatere a acestei boli pentru autoritățile sanitare. În opinia
mea, este, de asemenea, necesar să se studieze proprietățile patogene ale agenților patogeni pentru a crea
scheme eficiente și metode adecvate pentru tratarea bolii. O parte integrantă a programului de prevenire
este crearea unui sistem de încredere pentru furnizarea de medicamente anti-TB de înaltă calitate pentru
unitățile de asistență medicală. Pentru implementarea cu succes a prevenirii tuberculozei, este necesar să
se acorde o atenție semnificativă creșterii rezistenței populației la infecție