BACTERIILE.

PATOLOGIILE CAUZATE DE BACTERII

Bacteriile sunt microorganisme procariote,alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Euba
cteria). Prezintă de cele mai multe ori o lungime de câțiva micrometri, dar sunt foarte diverse
din punct de vedere morfologic, regăsindu-se sub formă sferică, alungită sau spiralată
(elicoidală). Bacteriile au fost printre primele forme de viață care au apărut pe Pământ și sunt
prezente în majoritatea habitatelor existente. Se regăsesc în sol, apă, izvoare termale, deșeuri
radioactive, chiar și la adâncimi mari din scoarța terestră. Bacteriile trăiesc în relații
de simbioză sau sunt uneori paraziți ai plantelor și animalelor. Majoritatea acestora nu au fost
caracterizate, iar aproximativ doar jumătate dintre încrengăturile bacteriene cuprind specii
care pot fi crescute în laborator. Știința care se ocupă cu studiul bacteriilor se
numește bacteriologie și este o ramură a microbiologiei.

Într-un gram de sol se regăsesc aproximativ 40 milioane de celule bacteriene, iar într-
un mililitru de apă dulce se regăsesc aproximativ 1 milion de celule bacteriene. Un calcul ar
indica faptul că pe Pământ există circa 5×1030 bacterii, așadar acestea alcătuiesc o biomasă cu
mult mai mare decât cea corespunzătoare plantelor și animalelor la un loc. Bacteriile sunt
organisme vitale în multe cicluri ecologice, având rolul de circulare al nutrienților, precum
este cazul fixării azotului din atmosfera terestră. Un alt exemplu este
descompunerea cadavrelor, bacteriile fiind responsabile de etapele de putrefacție ale acestui
proces.

Cel mai mare număr de bacterii se regăsește în flora intestinală și de asemenea un

mare procent este reprezentat și de microflora pielii. Vasta majoritate de specii bacteriene care
trăiesc în corpul uman sunt considerate ca fiind inofensive, datorită mecanismelor de apărare
specifice organismului, precum este sistemul imunitar. Există și bacterii care sunt chiar
benefice, în special cele ce aparțin florei intestinale. În ciuda acestui fapt, unele specii sunt
patogene și, odată pătrunse în organism, produc diverse boli infecțioase, printre care se
numără holera, sifilisul, antraxul, lepra și ciuma bubonică. Cele mai comune patologii
infecțioase bacteriene fatale sunt infecțiile respiratorii, tuberculoza fiind cauza de deces a
aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an, cu precădere în Africa Subsahariană.

Tuberculoza: cauze, simptome, tratament

Tuberculoza este o afecțiune contagioasă potențial fatală dacă este lăsată netratată.
Afectează mai ales plămânii și se crede că este una dintre cele mai vechi boli, apărând încă
din perioada Egiptului Antic. Hipocrate credea, în jurul anului 460 î.Hr., că ftizia, așa cum a
fost numită o bună perioadă de timp, era cea mai răspândită boală din zona Greciei.

Dovezile arheologice ale tuberculozei sunt date de prezența bacteriei Mycobacterium

tuberculosis în fosilele unui bizon care a trăit acum mai bine de 15.000 de ani. Primele
succese în tratarea tuberculozei apar în jurul anului 1910, iar vaccinul BCG (Bacillus
Calmette-Guérin), denumit după numele doctorilor care au lucrat la descoperirea sa, a fost
folosit pentru prima oară în 1921.

Pag. 1 din 4
 Cauze

Tuberculoza este cauzată de bacteria_ Mycobacterium tuberculosis_, întâlnită și sub

denumirea de M. tuberculosis.

Factori de risc

În teorie, orice persoană poate dobândi tuberculoza, însă anumiți factori cresc
probabilitatea de infecție bacteriană. Printre aceștia se află:

Un sistem imunitar slăbit, pe fondul unor afecțiuni sau al urmării anumitor tratamente
medicamentoase. Afecțiuni ca SIDA, diabet, unele forme de cancer, chimioterapia,
medicamentele pentru prevenirea respingerii organelor transplantate, malnutriția sau vârsta
înaintată pot crește probabilitatea de infecție pe fondul problemelor imunitare;

Vacanțele în anumite zone ale lumii - anumite zone de pe glob au tulpini mult mai
rezistente la medicamente. Pe lista acestora se află Africa, Asia, America Latină, zona
Caraibelor, estul Europei, Rusia;

Consumul excesiv de alcool, fumatul sau folosirea de droguri;

Locul de muncă sau domiciliul - dacă intri în contact cu bolnavi de tuberculoză, există
un risc mai mare de infecție. Locuirea în case neigienizate sau neracordate la apă poate
reprezenta un alt factor de risc.

Transmitere

Tuberculoza se transmite aproape exclusiv prin aer, prin picături de salivă eliminate de
bolnav prin tuse, strănut sau vorbit. Afecțiunea nu se transmite prin contactul cu haine sau
obiecte folosite de bolnav.

Din fericire, la câteva zile după începerea tratamentului, bolnavii nu mai sunt
contagioși. Foarte important de știut este că tuberculoza nu se transmite prin alimente sau
băuturi, toaletă, sărut sau strângerea mâinii.

Simptome

În general, simptomele tuberculozei diferă în funcție de localizarea bolii și de tipul

său. De regulă, în cazul tuberculozei pulmonare, cea mai frecventă formă a bolii, apar
următoarele simptome:

- lipsa apetitului sau pierderea în greutate, aparent fără motiv;

- febră;

- transpirație pe timpul nopții;

- oboseală extremă;

- tuse care persistă mai mult de trei săptămâni;

Pag. 2 din 4
 - mucus care poate conține sânge;

- dificultăți respiratorii care se agravează în timp.

Atunci când tuberculoza se localizează în afara plămânilor, de exemplu, la nivelul

nodulilor limfatici, al oaselor, al sistemului digestiv, al vezicii urinare, al aparatului
reproducător sau chiar al sistemului nervos, pot apărea simptome precum: dureri abdominale,
durere și pierderea mobilității în zona - oaselor/articulațiilor afectate, stare de confuzie, dureri
de spate, sânge în urină, dureri de cap persistente, convulsii.

Tipuri

În funcție de localizare, există tuberculoză pulmonară, cea mai frecvent întâlnită,

tuberculoză renală și tuberculoză pleurală. Acestea din urmă nu sunt, în general, contagioase.

De asemenea, în funcție de stadiul bolii, există tuberculoză latentă și tuberculoză

activă. Tuberculoza latentă apare atunci când ești infectat cu bacteria M. tuberculosis, însă nu
apar simptome, iar boala nu este contagioasă. Dacă se transformă într-o formă activă,
tratamentul este esențial pentru a preveni răspândirea infecției. Se estimează că, la nivel
global, aproximativ două miliarde de oameni au tuberculoză latentă.

Prin comparație, tuberculoza activă se manifestă prin simptome și este contagioasă.

Forma activă poate apărea la câteva săptămâni de la infecția cu bacteria M. tuberculosis sau
chiar la câțiva ani distanță.

Diagnostic

Pentru o diagnosticare corectă, este nevoie, în primul rând, de un examen fizic realizat
de un medic specialist. Acesta va verifica nodulii limfatici, pentru a vedea dacă sunt umflați și
va folosi un stetoscop pentru a asculta sunetele realizate de plămâni în timpul respirației. De
multe ori, însă, pentru a confirma sau pentru a vedea despre ce tip de tuberculoză este vorba,
doctorul va recomanda și o serie de investigații:

 Testul cutanat - doctorul va injecta o substanță numită tuberculină-PPD pe partea

interioară a brațului. Timp de 48-72 de ore, vei fi examinat pentru a vedea dacă apare
o umflătură în locul injecției. O umflătură roșie solidă înseamnă că ai tuberculoză;

 Testul de sânge - este folosit pentru a confirma sau a respinge tuberculoza activă sau
latentă. Prin acest test, se măsoară reacția sistemului imunitar la bacteria M.
tuberculosis. Un singur test de sânge este suficient dacă ai un risc mai mare de infecție
sau dacă testul cutanat a fost negativ;

 Teste de imagistică - acestea vor fi recomandate dacă testul cutanat este pozitiv.
Testele cu raze X sau computerul tomograf arată, în cazul persoanelor cu tuberculoză,
câteva pete albe pe plămâni sau anumite schimbări pulmonare, în cazul tuberculozei
active.

Pag. 3 din 4
 Tratament

De regulă, cazurile de tuberculoză sunt tratate prin luarea de medicamente. În cazul

tuberculozei active, tratamentul constă în luarea unor antibiotice pe o perioadă de cel puțin 6-
9 luni. Durata tratamentul depinde de starea de sănătate, vârstă, precum și de localizarea
infecției.

Pentru cazurile de tuberculoză latentă, sunt recomandate, de regulă, 1-2 medicamente,

în timp ce tuberculoza activă sau formele rezistente necesită mai multe medicamente în
același timp. Printre cele recomandate pacienților cu tuberculoză se află izoniazida,
rifampicina, etambutol sau pirazinamida.

Dacă ai tuberculoză rezistentă la medicamente, sunt recomandate antibiotice din

familia fluorochinolonei, amikacină sau capreomicină, pe o perioadă de 20-30 de luni.

Pentru a te vindeca, este vitală urmarea întocmai a tratamentului. Chiar dacă nu vei
mai fi contagios după 1-2 săptămâni, este foarte important să urmezi întregul tratament
recomandat de medicul specialist. Întreruperea acestuia sau sărirea peste anumite doze poate
face ca resturile de bacterie din organism să devină rezistente la medicamente și astfel să
apară o formă mai periculoasă de tuberculoză.

În cazurile foarte grave, se apelează la toracoplastie, îndepărtarea unei coaste sau

porțiuni de coaste, pentru a pune în repaus plămânul bolnav sau chiar se îndepărtează
plămânul cu totul. De aceea, este foarte important să mergi la doctorul imediat ce observi
simptomele tuberculozei. Vindecarea este posibilă, însă trebuie să te prezinți timpuriu la
medic.

Prevenție

Cea mai eficientă modalitate de a preveni tuberculoza este vaccinarea cu vaccinul

BCG. Următoarea măsură este evitarea zonelor aglomerate și nesanitare, spălarea pe mâini,
precum și evitarea persoanelor infectate.

Tuberculoza poate fi o boală periculoasă doar dacă este lăsată netratată. Dacă ești atent
la simptome și mergi la doctor, manifestările acestei afecțiuni vor dispărea în doar câteva
săptămâni.

Pag. 4 din 4