Referat

Cercetare in nursing

Prof:Onofras L. Elev:Caragel Dana Cristiana

Anul: III

1
 Tema : TBC

Prof:Onofras L. Elev:Caragel Dana Cristiana

Anul: III

Tuberculoza

2
 Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este o boală
infecțioasă frecventă și, în cele mai multe cazuri, curabilă, provocată de diferite
tipuri de micobacterii, de obicei de Mycobacterium tuberculosis. 
Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii, dar poate afecta și alte părți ale
corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase etc.).
Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme
active de TBC tușesc, strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger).[4] Cele
mai contagioase forme sunt cele cavitare si cele extensive. Una din zece infecții
latente progresează ulterior în boala activă.
Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele afectate.
Medicii fac o distinctie intre doua tipuri de infectii ale tuberculozei: latente
si active.
 Tuberculoza latenta - bacteriile raman in organism intr-o stare
inactiva. Ele nu produc simptome și nu sunt contagioase, dar pot deveni active;
 Tuberculoza activa - bacteriile produc simptome si pot fi transmise
altora.
I. Mod de transmitere:
 Boala se transmite pe cale aeriana, prin inhalarea unor particule
infime, sub 5 μ in diametru, numite nuclee de picatura (rezultate din deshidratarea
picaturilor lui Pflugge) care contin bacili tuberculosi si pot ramane suspendate in
curentii de aer din camera timp de cateva ore, crescand sansa de raspandire. Aceste
particule sunt eliminate de pacientii cu TBC activa prin tuse, cantat, vorbire,
stranut.
 Contactul cu fomite (de exemplu, suprafete contaminate, haine,
alimente si aparate respiratorii ale pacientilor) nu pare sa faciliteze raspandirea, iar
picaturile lui Pflugge par sa fie mult prea mari pentru a ajunge in alveolele
profunde ale plamanului.
3
  Bacilul se transmite mai usor in spatii inchise supraaglomerate, slab
ventilate; in consecinta, persoanele care traiesc in saracie sau in institutii sunt
expuse unui risc deosebit. Practicienii din domeniul sanatatii care au contact strans
cu cazuri active au un risc crescut.
 OMS estimeaza ca fiecare pacient activ, netratat poate infecta 10 pana
la 15 persoane pe an. Pacientii cu infectii primare sau latente nu sunt contagiosi.
 Studiile epidemiologice au aratat ca transmisibilitatea se termina in 2
saptamani de la inceperea tratamentului eficient al pacientilor.
II. Tipuri de TBC si stadializare
Tuberculoza are doua forme- pulmonara si extrapulmonara.
 Tuberculoza pulmonara este cel mai frecvent intalnita forma a bolii si
evolueaza in trei etape.
 TBC extrapulmonara apare prin diseminarea prin sange (hematogena)
la distanta si se poate manifesta uneori fara dovezi de implicare pulmonara.
Limfadenopatia (afectarea ganglionara) este cea mai frecventa manifestare
extrapulmonara; cu toate acestea, meningita este cea mai de temut din cauza
mortalitatii ridicate la cei foarte tineri si foarte batrani. Alte manifestari sunt TB
osteo-articulara, TB uro-genitala, pericardita TB, TB peritoneala si ascita TB, TB
gastro-intestinala, laringita TB, TB oculara, TB otica, TB endocrina, TB cutanata.
Din punct de vedere al rezistentei la tratament, TBC se clasifica in TBC
chimiosensibila, TBC multidrog-rezistenta (MDR-TB) sau cu rezistenta extinsa la
tratament (XDR-TB).
Tuberculoza poate evolua in 3 etape :
a. Infectie primara
b. Infectie latenta
c. Infectie activa

4
 Bacilul tuberculozei provoaca initial o infectie primara. Cele mai multe
infectii primare (aproximativ 95%) sunt asimptomatice si sunt urmate de faza
latenta. Un procent variabil de infectii latente se reactiveaza ulterior cu simptome
si semne de boala (boala activa). Infectia nu este, de obicei, transmisibila in stadiul
primar si nu este niciodata contagioasa in stadiul latent.
a. Infectie primara
Pentru a face infectia este necesar sa inhalezi particule suficient de mici care
sa patrunda adanc in plaman si sa se depuna, de obicei, in spatiile aeriene
subpleurale ale lobilor mijlocii sau inferiori pulmonari. Infectia incepe de obicei de
la un singur nucleu de picatura, care poarta de obicei putine organisme.
Bacilii tuberculosi sunt ingerati de macrofagele alveolare, dar pe care le ucid
cu ajutorul celulelor T. Celulele inflamatorii sunt atrase de zona, provocand o
pneumonita focala (inflamatie a alvelolelor). In jur de 90–95% dintre primoinfectii
nu prezinta simptome.
b. Infectia latenta
Apare dupa majoritatea infectiilor primare. In 95% dintre cazuri, dupa
aproximativ 3 saptamani de multiplicare neinhibata, sistemul imunitar reuseste sa
suprime replicarea bacililor tuberculosi, de obicei inainte de aparitia simptomelor
sau semnelor. Focarele de bacili din plamani se transforma in granuloame care pot
avea centri cu aspect de branza (cazeosi) din cauza reactiilor de inflamatie si
distrugere celulara.
Bacilii tuberculosi pot supravietui in acest material ani de zile; echilibrul
dintre rezistenta gazdei si virulenta microbiana determina daca infectia se rezolva
in cele din urma fara tratament, ramane latenta sau devine activa.
c. Infectia activa
Persoanele sanatoase infectate cu tuberculoza au un risc de aproximativ 5
pana la 10% in viata de a dezvolta o boala activa, cel mai frecvent in primii 2 ani
5
de la primoinfectie, dar reactivarea poate aparea si zeci de ani mai tarziu, fiind
facilitata de unii factori favorizanti care perturba sistemul imun.
Potrivit Centrului de Control pentru Preventia Bolilor din SUA (CDC) se
estimeaza ca 2 miliarde de persoane au TBC latenta, iar potrivit OMS se estimeaza
ca in ultimii ani 10 milioane de persoane s-au simtit rau ca urmare a TBC active,
cifra care s-a mentinut stabila.
In cazul multor persoane afectate, infectia este initial puternica si apoi scade
in intensitate. Inflamatia si distrugerea tesutului data de boala activa sunt balansate
de procesele de vindecare sii fibroza. Tesutul afectat este inlocuit de cicatrici si
cavitati umplute cu material necrotic de cazeificare.  Pe durata bolii, unele cavitati
comunica prin fistule cu caile respiratorii (bronhii) ceea ce duce la expulzarea
bacililor activi in mediu prin tuse si la contaminarea altor persoane. Tratamentul cu
antibioticele adecvate ucide bacteriile si permite vindecarea, zonele afectate fiind
inlocuite cu tesut de cicatrizare.
 Tuberculoza miliara (diseminata)
Se dezvolta daca un numar mare de bacterii migreaza prin fluxul sanguin si
se raspandesc in tot organismul. Apar focare ca niste boabe de orez  la nivelul
tesuturilor. Acest tip de tuberculoza poate pune viata in pericol, apare mai ales la
copii si bolnavi de SIDA.
III. Factori de risc pentru tuberculoza:
Urmatoarele categorii de persoane prezinta risc crescut pentru tuberculoza:
 Varstnici;
 Sugarii;
 Persoanele cu sistem imunitar slabit, de exemplu datorita HIV/SIDA,
chimioterapiei, diabetului sau a medicamentelor care slabesc sistemul imunitar.
Alte conditii care favorizeaza reactivarea:
 Diabet
6
  Nutritia deficitara
 Cancere, boli autoimune
 Gastrectomie
 Chirurgie bypass jejunoileal
 Insuficienta renala cronica dependenta de dializa
 Pierdere in greutate semnificativa
 Tratamentul imunosupresor, de exemplu  dupa transplant de organe
solide constituie cel mai mare risc, dar si alte imunosupresoare, cum ar fi
corticosteroizii si inhibitorii de TNF, provoaca de obicei reactivarea TBC.
 Consumul de tutun, droguri, promiscuitatea, aglomerarile de persoane,
vacantele in zone de focar, pot constitui, de asemenea, un factor de risc pentru
infectare si reactivarea bolii.
Riscul de capturare a tuberculozei creste daca:
 Sunteti in jurul oamenilor care au tubeculoza;
 Locuiti in conditii de viata aglomerate sau nesanitare;
 Aveti o dieta precara.
Semne și simptome
Simptome generale si pulmonare
 Tusea care dureaza mai mult de 3 luni - este cel mai frecvent simptom
al bolii
 Tuse cu sputa verde sau galbena, mai ales dimineata sau cu striatii de
sange (hemoptoica)
 Durere toracica sau durere care apare la respiratie ori tuse
 Dificultati de respiratie
 Scadere ponderala
 Fatigabilitate
 Inapetenta
7
  Febra sau stare subfebrila (37-38 grade) prelungita sau intermitenta,
mai ales seara
 Transpiratii nocturne profuze, reci, bolnavul se trezeste acoperit de o
sudoare excesiva
Tuberculoza extrapulmonară
În 15–20% din cazurile active, infecția se extinde în afara aparatului
respirator, provocând alte tipuri de tuberculoză.[13] TBC dezvoltată în afara
organelor respiratorii se numește „tuberculoză extrapulmonară”.[14] Tuberculoza
extrapulmonară este mai frecventă în cazul persoanelor imunodeprimate și al
copiilor mici. Tuberculoza extrapulmonară se dezvoltă la peste 50% din persoanele
infectate cu HIV.[14] Cele mai frecvente locuri de dezvoltare a infecției
extrapulmonare sunt pleura (pleurezie tuberculoasă), sistemul nervos
central (meningită tuberculoasă) și sistemul limfatic (scrofuloză ganglionară).
Tuberculoza extrapulmonară poate afecta, printre alte locuri de infectare posibile,
și sistemul uro-genital (tuberculoză urogenitală), oasele și articulațiile (morbul lui
Pott în cazul localizării la coloana vertebrală). Când se dezvoltă în oase, boala mai
numește și „tuberculoză osoasă”,[15] o formă a osteomielitei.[3] Uneori, ruperea
abcesului tubercular prin piele duce la tuberculoza ulcerată.[16] O formă a
tuberculozei potențial mai gravă și mai răspândită se numește „tuberculoză
diseminată”, cunoscută drept tuberculoză miliară.[11] Tuberculoza miliară constituie
aproximativ 10% din cazurile extrapulmonare.[17]
De exemplu:
 Rinichi - dureri si urina cu sange (hematurie), progresie spre cistita
TBC
 Ganglionii se pot mari in volum, comprima structurile invecinate daca
se afla in interior (hilari, mediastinali) sau pot abceda eliminand continutul cazeos.

8
  Organele genitale - La barbati, tuberculoza genitala determina marirea
scrotului. La femei, provoaca dureri pelvine si nereguli menstruale si creste riscul
unei sarcini extrauterine.
 Meninge - Meningita tuberculoasa provoaca febra, dureri de cap,
rigiditate a gatului, greata, confuzie, convulsii si somnolenta, simptome care pot
duce la coma.
 Pericard (invelisul inimii) - Infectia TBC limiteaza capacitatea inimii
de a pompa si provoaca febra, dureri in piept, vene marite ale gatului si dificultati
de respiratie.
Tuberculoza pulmonară
Dacă infecția cu tuberculoză devine activă, boala se dezvoltă în plămâni în
aproximativ 90% din cazuri. Simptomele pot include dureri în piept și tuse
îndelungată, cu spută. Aproximativ 25% din persoane nu prezintă niciun simptom
(sunt „asimptomatice”). Uneori persoanele bolnave au tuse cu sânge în cantități
mici. În cazuri rare, infecția poate eroda artera pulmonară, slăbind peretele acesteia
și conducând la formarea unei dilatații sacciforme, numită anevrism Rasmussen.
Dacă acesta se rupe, conduce la dezvoltarea unei hemoragii masive. Tuberculoza
poate deveni o boală cronică și poate cauza leziuni extinse în lobii superiori ai
plămânilor. Lobii superiori sunt afectați mai des. Motivul nu este foarte clar.
Probabil că lobii superiori sunt afectați mai des datorită circulației mai bune a
aeruluisau scurgerii mai lente a limfei în partea de sus a plămânilor.
IV. Metodele de stabilire ale diagnosticului de TBC
Diagnosticul de tuberculoză pulmonară se stabileste atat clinic cat si
paraclinic prin analize medicale de laborator si imagistice reprezentate de:
 Radiografii toracice sau computer tomograf pentru evaluarea
extinderii proceselor patologice la nivel pulmonar;

9
  Recoltarea de sputa pentru stabilirea diagnosticului etiologic prin
izolarea bacilului Koch pe medii speciale de cultura in cadrul laboratorului de
microbiologie;
 Identificarea ADN-ului specific pentru M.tuberculosis in sangele
pacientului prin tehnici speciale de genetica moleculara;
 Testarea cutanata la tuberculina sau determinarea din sange a testului
Quantiferon/TB Gold Spot - se obtine cuantificarea intensitatii raspunsului imun
celular fata de antigenele care simuleaza proteinele produse de catre mycobacterii.
Suplimentar, testul Quantiferon/TB Gold poate fi utilizat si pentru evaluarea
eficientei tratamentului la bolnavii de TBC.
Infectie extrapulmonara la o persoana infectata cu M.tuberculosis este
stabilita de catre medicul din specialitatea organului afectat. Diagnosticul poate
necesita realizarea de investigatii imagistice, recoltarea diverselor produse
patologice (urina, punctie aspiratorie de lichid cerebrospinal) si in anumite situatii
efectuarea de biopsii prin care sunt prelevate fragmente de tesut pentru analiza
ulterioara in vederea izolarii bacilului Koch (agentul etiologic al tuberculozei
descoperit de catre Robert Koch).
V. Tratament
In primul rand este necesara izolarea pacientilor pentru a opri raspandirea
bolii. Tratamentul se poate face atat la domiciliu in cazuri usoare, cat si in conditii
de spital, in functie de stadiul bolii si starea pacientului.
In tratamentul tuberculozei sunt prescrise antibiotice pentru distrugerea
bacteriilor.
 In cazul tuberculozei latente, se administreaza de regula un singur tip
de antibiotic. Acesti pacienti sunt tratati pentru a preveni aparitia ulterioara a
tuberculozei active.

10
  In cazurile de tuberculoza activa cele mai eficiente sunt combinatiile
de mai multe antibiotice pentru a reduce riscul ca bacteriile sa dezvolte o
rezistenta.
 OMS recomanda terapia sub observare directa (DOT), prin care un
cadru medical observa in mod direct luarea medicamentelor de catre pacient.
Medicamente de prima linie
Medicamentele de prima linie izoniazida (INH), rifampina (RIF),
pirazinamida (PZA) si etambutol (EMB) sunt utilizate impreuna in tratamentul
initial.
Medicamente de linia a doua
Alte antibiotice sunt folosite pentru TB rezistenta la medicamente (DR-TB)
sau cand nu sunt tolerate medicamentele de prima linie.
Cele mai importante doua clase sunt aminoglicozidele (si medicamentul
inrudit, capreomicina) si fluorochinolonele.
Noile medicamente anti-TB, bedaquilina, delamanid si sutezolid sunt active
impotriva tulpinilor rezistente si pot ajuta la controlul TB rezistente la
medicamente.
Rezistenta la medicamente
Rezistenta la medicamente a bacilului tuberculos se dezvolta prin mutatie
genetica spontana, mai ales daca terapia este incompleta, neregulata sau cu un
singur medicament. Multirezistenta la medicamente afecteaza controlul bolii si
creste rata de mortalitate.
Din punct de vedere al rezistentei la tratament, TBC se clasifica in TBC
sensibila la tratament, TBC multidrog-rezistenta (MDR-TB) sau cu rezistenta
extinsa la tratament (XDR-TB).
Regimuri terapeutice

11
 Regimul 1 se adreseaza  tuturor pacientilor cu tuberculoza noua, netratata
anterior, dureaza 6-9 luni si ar trebui sa includa:
 Faza intensiva initiala de 2 luni
 Faza de continuare de la 4 la 7 luni
Terapia initiala intensiva in prima faza contine 4 antibiotice:
 Izoniazida (INH)
 Rifampin (RIF)
 Pirazinamida (PZA)
 Etambutol (EMB )
Dupa 2 luni de tratament intensiv cu cele  4 medicamente, PZA si, de obicei,
EMB sunt oprite.
Terapia trebuie monitorizata permanent pentru depistarea efectelor toxice ale
medicatiei.
Regimul II de tratament este indicat pentru persoanele care au mai fost
tratate anterior de tuberculoza si sunt diagnosticate cu recidiva tuberculoasa, esec
sau abandon terapeutic. Acest regim dureaza 8 luni.
Regimul individualizat este recomandat pacientilor cu reactii adverse severe
la tratament si celor cu tuberculoza rezistenta la medicamentele de linia I. In aceste
situatii, se folosesc medicamente de linia II, timp de 18 luni si uneori este nevoie
de rezectia chirurgicala a zonei pulmonare afectate.
Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala pentru indepartarea zonelor localizate de tesut
pulmonar necrotic este importanta in tratamentul cazurilor complicate si avansate
de TB-MDR sau XDR-TB. Tehnicile chirurgicale folosite in cazuri grave de boala
sunt preumotoraxul - introducerea de aer intre foitele pleurale pentru ca plamanul
sa colabeze si sa se repauzeze, toracoplastia (indepartarea uneia sau mai multor
coaste) sau indepartarea unui lob pulmonar sau chiar a intregului plaman afectat.
12
 Complicatii
 Hemoptizie: tusea cu sange. Frecvent este modesta, sangerarea este
minora, dar exista cazuri foarte rare in care hemoptizia este grava si poate necesita
interventie chirurgicala.
 Pneumotorax: consta in patrunderea aerului in spatiul dintre foitele
pleurale care invelesc plamanul si colabarea plamanului cu senzatie de respiratie
dificila. Pneumotoraxul este o consecinta a deschiderii unei cavitati TBC periferice
in spatiul interpleural, urmata de patrunderea aerului in pleura si, uneori, a
materialului cazeos (puroi) din cavitate cu producerea de empiem (puroi in pleura).
 Distructie pulmonara extinsa: se caracterizeaza prin afectarea
progresiva si extensiva a plamanilor, consta in cavitati mari asociate cu zone
extinse de fibroza. Este mai frecventa cand tratamentul este inadecvat sau la copii.
Prognostic
 Pacientii cu un sistem imun competent care au o forma de tuberculoza
pulmonara sensibila la terapie, se vindeca la finalizarea programului
medicamentos, inclusiv in cazurile cu forme cavitare avansate.
 TBC provoaca sau contribuie la deces in aproximativ 10% dintre
cazuri, adesea la pacientii care sunt debilitati din alte motive.
 TBC diseminata si meningita tuberculoasa pot fi fatale in pana la 25%
dintre cazuri, in ciuda tratamentului optim.
 TBC este mult mai agresiva la pacientii imunocompromisi si daca nu
este tratata in mod adecvat si intens, poate fi fatala in doar 2 luni de la prezentarea
initiala a pacientului, in special la cei cu forme multidrog-rezistente.
 Cu toate acestea, cu o terapie antiretrovirala eficienta (si un tratament
anti-TB adecvat), prognosticul pentru pacientii cu infectie HIV, chiar si pentru cei
cu MDR-TB, se poate apropia de cel al pacientilor imunocompetenti.

13
  Rezultatele sunt mai rezervate la pacientii cu XDR-TB, deoarece
exista atat de putine medicamente eficiente.
Prognostic
Evoluția de la infecție la boală se produce în stadiul în care bacilii trec de
barierele de protecție imunitară și încep să se multiplice. În cazul tuberculozei
primare (aproximativ 1–5% din cazuri), această evoluție are loc imediat după
infecția inițială. Totuși, în majoritatea cazurilor, se produce infecția latentă, fără
simptome evidente.
Acești bacili inactivi declanșează tuberculoza activă în 5–10% din cazurile
latente, adesea după mai mulți ani de la infectare.[10]
Riscul de reactivare a bolii crește în caz de imunosupresie, produsă de
exemplu de infectarea cu virusul HIV. În cazul persoanelor co-infectate cu „M.
tuberculosis” și HIV, riscul de reactivare crește cu 10% pe an. [3] Studiile care
utilizează amprente ADN ale tulpinilor „M. tuberculosis” demonstrează că
reinfecția cauzează apariția tuberculozei recurente mai des decât se credea până
acum.[82] Se consideră că reinfecția provoacă peste 50% din cazurile de tuberculoză
reactivată în zonele cu răspândire mare a bolii.
 Riscul de deces cauzat de tuberculoză a fost de 4% în anul 2008, în scădere
de la cel de 8% înregistrat în 1995.
Epidemiologie

În 2007, prevalența tuberculozei la 100.000 de persoane a fost cea mai ridicată în Africa Subsahariană,
fiind de asemenea ridicată și în Asia.

14
 Aproximativ o treime din populația lumii este infectată cu „M. tuberculosis”.
În fiecare secundă, pe glob se produce o nouă infecție.Totuși, majoritatea
infecțiilor cu „M. tuberculosis” nu cauzează tuberculoza, iar 90–95% dintre infecții
nu prezintă simptome.
 În 2007, existau aproximativ 13,7 milioane de cazuri de tuberculoză activă.
 În 2010, numărul cazurilor nou diagnosticate a fost de 8,8 milioane, iar
numărul de decese a fost de 1,45 milioane, majoritatea survenite în țările în curs de
dezvoltare. Dintre cele 1,45 milioane de decese, aproximativ 0,35 milioane s-au
produs în rândul persoanelor co-infectate cu HIV.
Tuberculoza reprezintă a doua cauză a mortalității ca urmare a unei boli
infecțioase (principala cauză fiind HIV/SIDA).[  Numărul total de cazuri de
tuberculoză („prevalența”) este în scădere din anul 2005. Numărul de noi
îmbolnăviri („incidența”) a scăzut din anul 2002.
 Îndeosebi China a realizat o evoluție remarcabilă în acest sens. Între 1990 și
2010, China a redus rata mortalității cauzate de tuberculoză cu aproximativ
80%. Tuberculoza este o boală mai frecvent întâlnită în țările în curs de dezvoltare.
În aproximativ 80% din populația multor țări din Asia și Africa testul la
tuberculină este pozitiv, în timp ce acest lucru este valabil doar în 5–10% din
populația S.U.A.[  Specialiștii au sperat ca tuberculoza să poată fi controlată
complet. Totuși, controlul complet al maladiei este puțin probabil, datorită mai
multor factori. Dezvoltarea unui vaccin eficient s-a dovedit dificilă. Costul este
ridicat, iar diagnosticarea bolii necesită timp. Tratamentul durează mai multe luni.
Un număr mai ridicat de persoane infectate cu HIV contractează tuberculoza.
Tuberculoza rezistentă la medicamente a apărut în anii 1980.

15
 Numărul anual de cazuri de tuberculoză raportate. Date furnizate de OMS.

În anul 2007, țara cu cea mai ridicată rată de incidență estimată a

fost Swaziland, cu 1.200 de cazuri la 100.000 de persoane. India a înregistrat cea
mai ridicată incidență totală estimată a maladiei, cu 2 milioane de noi cazuri. ] În
țările dezvoltate, tuberculoza este o boală mai puțin obișnuită și este prezentă în
special în zonele urbane. În 2010, ratele de TBC la 100.000 de persoane în diferite
regiuni ale lumii au fost următoarele: pe glob 178, Africa 332, America de Nord și
de Sud 36, Estul Mediteranei 173, Europa 63, Asia de Sud-Est 278 și Pacificul de
Vest 139. În Canada și Australia, tuberculoza este mult mai des întâlnită în
rândul populațiilor aborigene, îndeosebi în zonele îndepărtate. În Statele Unite,
mortalitatea datorată tuberculozei în rândul populațiilor aborigene este de cinci ori
mai ridicată.[90]
Incidența tuberculozei variază în funcție de vârstă. În Africa, maladia
afectează în primul rând persoanele cu vârsta între 12 și 18 ani și adulții
tineri. Totuși, în țările în care ratele de incidență au scăzut considerabil (cum este
cazul Statelor Unite), tuberculoza afectează îndeosebi persoanele în vârstă și
persoanele cu un sistem imunitar deficitar.
Tuberculoza în România
Tuberculoza este întâlnită în România mai frecvent decât în alte țări ale
Uniunii Europene, se estimează că apar în medie 130 de cazuri la 100 000 de

16
locuitori, față de media europeană de circa 30 bolnavi la suta de mii de
locuitori. Se estimează că în România sunt aproximativ 30 000 bolnavi în toată
țara. În fiecare județ există cel puțin un spital și trei-patru dispensare de
pneumoftiziologie.

Preventie
Preventia generala consta in masuri de sustinere a sistemului imun, evitarea
zonelor aglomerate, a zonelor endemice sau de focar.
Izolarea bolnavilor. Se face prin respectarea masurilor generale de prevenire
(de exemplu, ramanerea acasa, evitarea vizitatorilor, distantare la mai mult de 3 m
de pacient, purtarea mastilor de protectie NK95, in cazul asistentei bolnavului,
utilizarea de servetel, mana pentru a opri tusea, stranutul). Masurile sunt necesare
mai ales in primele 2 saptamani de la initierea tratamentului, in care
contagiozitatea este crescuta.
Vaccinarea este o metoda utila de preventie. Vaccinul BCG, realizat dintr-o
tulpina atenuata de M. bovis este administrat la > 80% dintre copiii lumii, in
primul rand in tarile cu o prevalenta crescuta a TBC. Eficacitatea medie generala
este probabil de doar 50%. BCG reduce in mod clar rata TB extratoracica la copii,
in special meningita TB si poate preveni infectia TB.

Bibliografie:

https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/tuberculoza-tbc

17
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/tuberculoza-cauze-
simptome-tratament

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tuberculoz%C4%83

https://www.medicover.ro/despre-sanatate/tuberculoza-simptome-investigatii-
metode-de-tratament,526,n,295

18