Referat

La decizii pentru un mod de viata sanatos

Tuberculoza

En-0220
Alexeev Iulian
Tuberculoza este o afecțiune contagioasă potențial fatală dacă este
lăsată netratată. Afectează mai ales plămânii și se crede că este una
dintre cele mai vechi boli, apărând încă din perioada Egiptului Antic.
Hipocrate credea, în jurul anului 460 î.Hr., că ftizia, așa cum a fost
numită o bună perioadă de timp, era cea mai răspândită boală din zona
Greciei.
Dovezile arheologice ale tuberculozei sunt date de prezența bacteriei
Mycobacterium tuberculosis în fosilele unui bizon care a trăit acum mai
bine de 15.000 de ani. Primele succese în tratarea tuberculozei apar în
jurul anului 1910, iar vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guérin), denumit
după numele doctorilor care au lucrat la descoperirea sa, a fost folosit
pentru prima oară în 1921. Tuberculoza este cauzată de bacteria_
Mycobacterium tuberculosis_, întâlnită și sub denumirea de M.
tuberculosis. În teorie, orice persoană poate dobândi tuberculoza, însă
anumiți factori cresc probabilitatea de infecție bacteriană. Printre
aceștia se află:
 Un sistem imunitar slăbit, pe fondul unor afecțiuni sau al urmării
anumitor tratamente medicamentoase. Afecțiuni ca SIDA, diabet,
unele forme de cancer, chimioterapia, medicamentele pentru
prevenirea respingerii organelor transplantate, malnutriția sau
vârsta înaintată pot crește probabilitatea de infecție pe fondul
problemelor imunitare;
 Vacanțele în anumite zone ale lumii - anumite zone de pe glob au
tulpini mult mai rezistente la medicamente. Pe lista acestora se
află Africa, Asia, America Latină, zona Caraibelor, estul Europei,
Rusia;
 Consumul excesiv de alcool, fumatul sau folosirea de droguri;
 Locul de muncă sau domiciliul - dacă intri în contact cu bolnavi de
tuberculoză, există un risc mai mare de infecție. Locuirea în case
neigienizate sau neracordate la apă poate reprezenta un alt factor
de risc.
Transmitere
Tuberculoza se transmite aproape exclusiv prin aer, prin picături de
salivă eliminate de bolnav prin tuse, strănut sau vorbit. Afecțiunea nu
se transmite prin contactul cu haine sau obiecte folosite de bolnav.
Din fericire, la câteva zile după începerea tratamentului, bolnavii nu mai
sunt contagioși. Foarte important de știut este că tuberculoza nu se
transmite prin alimente sau băuturi, toaletă, sărut sau strângerea
mâinii. În general, simptomele tuberculozei diferă în funcție de
localizarea bolii și de tipul său. De regulă, în cazul tuberculozei
pulmonare, cea mai frecventă formă a bolii, apar următoarele
simptome:
 lipsa apetitului sau pierderea în greutate, aparent fără motiv;
 febră;
 transpirație pe timpul nopții;
 oboseală extremă;
 tuse care persistă mai mult de trei săptămâni;
 mucus care poate conține sânge;
 dificultăți respiratorii care se agravează în timp.
Atunci când tuberculoza se localizează în afara plămânilor, de exemplu,
la nivelul nodulilor limfatici, al oaselor, al sistemului digestiv, al vezicii
urinare, al aparatului reproducător sau chiar al sistemului nervos, pot
apărea simptome precum:
 dureri abdominale;
 durere și pierderea mobilității în zona - oaselor/articulațiilor
afectate;
 stare de confuzie;
 dureri de spate;
 sânge în urină.
În funcție de localizare, există tuberculoză pulmonară, cea mai frecvent
întâlnită, tuberculoză renală și tuberculoză pleurală. Acestea din urmă nu
sunt, în general, contagioase.

De asemenea, în funcție de stadiul bolii, există tuberculoză latentă și

tuberculoză activă. Tuberculoza latentă apare atunci când ești infectat cu
bacteria M. tuberculosis, însă nu apar simptome, iar boala nu este
contagioasă. Dacă se transformă într-o formă activă, tratamentul este
esențial pentru a preveni răspândirea infecției. Se estimează că, la nivel
global, aproximativ două miliarde de oameni au tuberculoză latentă.

Prin comparație, tuberculoza activă se manifestă prin simptome și este

contagioasă. Forma activă poate apărea la câteva săptămâni de la infecția
cu bacteria M. tuberculosis sau chiar la câțiva ani distanță. De regulă,
cazurile de tuberculoză sunt tratate prin luarea de medicamente. În cazul
tuberculozei active, tratamentul constă în luarea unor antibiotice pe o
perioadă de cel puțin 6-9 luni. Durata tratamentul depinde de starea de
sănătate, vârstă, precum și de localizarea infecției.

Pentru cazurile de tuberculoză latentă, sunt recomandate, de regulă, 1-2

medicamente, în timp ce tuberculoza activă sau formele rezistente necesită
mai multe medicamente în același timp. Printre cele recomandate
pacienților cu tuberculoză se află izoniazida, rifampicina, etambutol sau
pirazinamida.

Dacă ai tuberculoză rezistentă la medicamente, sunt recomandate

antibiotice din familia fluorochinolonei, amikacină sau capreomicină, pe o
perioadă de 20-30 de luni.

Pentru a te vindeca, este vitală urmarea întocmai a tratamentului. Chiar

dacă nu vei mai fi contagios după 1-2 săptămâni, este foarte important să
urmezi întregul tratament recomandat de medicul specialist. Întreruperea
acestuia sau sărirea peste anumite doze poate face ca resturile de bacterie
din organism să devină rezistente la medicamente și astfel să apară o formă
mai periculoasă de tuberculoză.
În cazurile foarte grave, se apelează la toracoplastie, îndepărtarea unei
coaste sau porțiuni de coaste, pentru a pune în repaus plămânul bolnav sau
chiar se îndepărtează plămânul cu totul. De aceea, este foarte important să
mergi la doctorul imediat ce observi simptomele tuberculozei. Vindecarea
este posibilă, însă trebuie să te prezinți timpuriu la medic.